You are on page 1of 14

DERIVATI AI METABOLISMULUI

AMINOACIZILOR
Sunt substane organice de origine vegetala cu o structura chimica foarte variata
avand o origine biogenetica comuna: aminoacizii. Din aceasta grupa fac parte:
Alcaloizii
Tioglicozidele (glicosinapidele)
Heterozidele cianogenetice

ALCALOIZII
Sunt substane naturale de origine vegetala care contin azot in molecula (heterociclic)
avand o activitate farmacologica intensa si o toxicitate mare.In urma cercetarilor efectuate
asupra compozitiei chimice a plantelor medicinale au fost izolate un numar mare de
substante azotate care prezinta importante propietati farmacologice dar care nu sant incluse
in grupa alcaloizilor: aminele biogene, proteinele, vitaminele, lecitinele, antibioticele.
Dupa Hegnauer alcaloizii se clasifica in:
- Alcalozi propriu-zisi: din aceasta grupa fac parte substantele naturale vegetale care
contin azotul intr-un heterociclu si care includ in structura lor nuclee ale unor aminoacizi
ciclici: prolina, histidina, fenilalania si triptofanul;
- Protoalcaloizii sant substante de origine vegetala la care azotul se afla in afara
ciclului denumite amine biogene si care din punct de vedere biogenetic provin prin
decarboxilarea aminoacizilor: efedrina, mescalina;
- Pseudoalcaloizii sant substante de origine vegetala la care azotul se afla intr-un
heterociclu dar care din punct de vedere biogenetic nu se formeaza din aminoacizi (alcaloizii
terpenici si sterolici).
Denumirea de alcaloid a fost folosita pentru prima data de Meissner si are la origine 2
cuvinte grecesti: alkali alcalin si eidas asemanator sublinind astfel caracterul bazic al
acestor substante.

Nomenclatura
In general denumirea alcaloizilor provine de la numele genului sau speciei vegetale
din care au fost izolati la care se adauga sufixul ina. Ex: atropina, berberina, cocaina,
papaverina, beladonina.
Unii alcaloizi au fost denumiti dupa actiunea lor farmacologica de ex:emetina,
morfina, altii dupa numele persoanei care i a descoperit cum ar: peletierinele descoperite
de Touret in cinstea lui Pelletier considerat unul din parintii chimiei alcaloizilor, nicotina de
catra Nicot sau dupa propietatile fizice: higrina. Deoarece in aceeasi planta alaturi de

alcaloizii principali se gasesc si alcaloizi secundari acestia din urma au fost denumiti
adaugandu se fie un prefix fie un sufix la numele alcaloidului principal:
Ex: chinina chinidina
efedrina pseudoefedrina.
Bazele izomere sant denumite in general folosindu se diverse prefixe cum ar fi:
pseudo, izo, neo, epi, allo, uneori folosindu se si litere grecesti si
Ex: si colubrinele din semintele de Strychnos nux vomica
Pentru derivatii demetilati la azot se foloseste prefixul nor
Ex: nicotina nornicotina

Rspndire
In prezent sant cunoscuti aproximativ 6000 de compusi. Alcaloizii sant raspanditi
neuniform in regnul vegetal cu exceptia algelor, muschilor si lichenelor in care lipsesc; la
ciuperci sant putin raspanditi(ex;Claviceps purpurea, Psylocybe mexicana) la Pteridophytae
se gasesc la familiile Equisetaceae si Lycopodiaceae.La Gymnospermae se gasesc la
familiile Ephedraceae si Taxaceae. La Angiosperme in monocotiledonate se gasesc putine
specii cu alcaloizi si pseudoalcaloizi (ex; Liliaceae) la dicotiledonate sant foarte raspnditi in
special la familiile: Papaveraceae, Solanaceae,Rutaceae, Ranunculaceae, Compositae; toate
speciile familiei Papaveraceae contin alcaloizi.De obicei aceeasi planta contine mai multi
alcaloizi cu o structura asemanatoare.Astfel Opium contine 40 de alcaloizi, Strychni semen 8
alcaloizi, Chinae cortex peste 23 alcaloizi; la fel Cocae folium,fiind foarte rare speciile care
contin un singur alcaloid. La unele specii predomina cantitativ unul sau mai multi alcaloizi
care se numesc alcaloizi dominanti sau principali;
Ex: in Opium morfina
in Strychni semen stricnina si brucina
in Chinae cortex chinina si chinidina
Intre alcaloidul principal si alcaloizii secundari exista o inrudire avand la baza
structurii lor acelasi nucleu chimic; in Opium morfina, codeina, tebaina sant inrudite prin
nucleul morfinanic iar noscapina si papaverina prin nucleul izochinoleinic. In Secale
cornutum toti alcaloizii sant inruditi prin nucleul lisergic.
Unii alcaloizi cu structuri complexe se gasesc numai in anumite specii sau genuri,de
ex.morfina se gaseste numai in Papaver somniferum, chinina in specii de Cinchona, altii cum
ar fi hiosciamina si scopolamina se gasesc in cateva plante din familia Solanaceae; unii
alcaloizi se gasesc in specii apartinand unor familii diferite de ex. berberina(Berberidaceae,
Ranunculaceae, Rutaceae), nicotina este intalnita in specii apartinand la 13 familii.
Continutul de alcaloizi in produsele vegetale este de obicei sub 1-3%, rar intre 3-5% si
in cazuri exceptionale depaseste 10%(Chinae cortex). Acesta este influentat in mare masura
de factori externi (lumina, temperatura, natura solului, perioada de vegetatie).Cele mai
bogate specii in alcaloizi se gasesc in regiunile tropicale si subtropicale.Varsta joaca un rol
important in elaborarea alcaloizilor; la plantele tinere de Datura predomina scopolamina,iar
cele mature sant mai bogatein hiosciamina.In ceea ce priveste locul de formare acesta difera
de la o planta la alta de ex. la Solanaceae se formeaza in radacini.Din punct de vedere al
repartitiei pe organe alcaloizii se gasesc in toate organele plantei dar in cantitati
diferite.Uneori predomina in:

- rdcini si rizomi: Aconitum, Atropa, Rauwolfia


- frunze: Datura, Atropa, Nicotiana, Pilocarpus
- scoarte: Berberidis, Chincona
- fructe: Papaver somniferum
- seminte: Cola, Coffea, Strychnos nux vomica
La aceiasi planta predomina intr-un anumit organ lipsind sau gasindu-se in cantitati
reduse in celelalte.
In multe cazuri locul de depozitare nu corespunde cu locul de formare ; in organul
de depozitare alcaloizii au o predilectie fata de anumite celule; la Datura stramonium
alcaloizii (hiosciamina si scopolamina) se depun de-a lungul petiolului frunzelor si a
nervurii mediene.
Alcaloizii se gasesc in sucul celular sub forma de baze, dar mai ales sub forma de
saruri ale acizilor organici obisnuiti : acidul citric, oxalic, malic, tartric,tanic; rareori se
gasesc ca saruri ale acizilor anorganici; foarte frecvent se gasesc sub forma de combinatii
cu taninurile.

Biogeneza alcaloizilor
In plante alcaloizii se formeaza in urma unor procese enzimatice complicate; dar sant
si cazuri cand acestia se formeaza spontan .La plantele tinere alcaloizii sant localizati in
organele vegetative in punctele de crestere in zone cu activitate fiziologica intensa; la unele
specii se formeaza in radacini de unde migreaza la celelalte organe (Atropa ,Hyosciamus,
Berberidis). La Papaver somniferum alcaloizii apar dupa 3-4 zile de la germinare in radacini
iar dupa alte cateva zile si in latexul din tulpina .
La formarea alcaloizilor in procesele de biosinteza care au loc in plante participa 2
grupe mari de compusi:
A.Compusi azotati:
- aminoacizi alifatici: glicocol, lizina ,ornitina
- aminoacizi aromatici neheterociclici : fenilalanina, tirozina
- aminoacizi heterociclici: triptofan ,prolina, histidina
- alti compusi azotati: acid nicotinic, acid antranilic, xantina

COOH
CH2
NH2

NH2
H2N

glicocol

ornitina

COOH

H2N H2N

COOH

lizina

COOH

COOH

NH2

NH2

HO

fenilalanina

tirozina
COOH

COOH

NH2

NH2
N

triptofan

COOH
histidina

prolina

COOH

OH
COOH
NH2

acidul nicotinic

acidul antranilic

OH

N
H

xantina

B.Compusi neazotati:
- grupari C1- metil
- grupari C2- acetat
-grupari C5- hemiterpene sau dimerii lor
- grupari C6- C3 acid cinamic sau derivati
-grupari C6- C1 acid benzoic sau derivati
- grupari C6-C2 fenilpropan prin scurtarea catenei
Cele mai importante reactii care au loc in cursul biosintezei alcaloizilor sant:
- Formarea unei baze Schiff

- Condensarea de tip Mannich


- Formarea unei ciclopeptide
- Formarea unor amide
- Reactii de transaminare

1.Formarea unei baze Schiff


Pentru formarea bazelor Schiff este nevoie de functia carbonilica si o amina
primara
O
R CH2 C R 1

N R2

N R2

R CH2 C R 1

H2N R 2

CH

C R1

sinteza nicotinei

2.Condensarea de tip Mannich


Are loc intre o amina , o aldehida si un compus capabil de a se ioniza eliminand un
proton.
RH + R 1

CHO +R 2

NH

R CH N

R3

R1

R2
R3
ciclizare

H2C CHO
H2C CHO
succinilaldehida

HOOC CH2

C O

N CH3

acid acetondicarboxilic

tropinona

N CH3 +
H

metilamina

HOOC CH2

Reacia Mannich constitue una din cele mai importante modalitati de condensare pentru
biosinteza alcaloizilor.
3.Formarea unei ciclopeptide
Reprezint o alta modalitate intalnita in natura pentru inchiderea unor heterocicluri
alcaloidice de ex. formarea catenei polipeptidice din structura alcaloizilor ergotinici.

4.Formarea unor amide are loc prin eliminarea unei molecule de apa si includerea azotului
amidic sub actiunea catalitica a unei amidaze .

C O

NH3 amidaza
R

OH

H2O

NH2

amida

Ex: capsaicina

si

dihidrocapsaicina

5.Reactia de transaminare reprezinta un alt mijloc de introducere a azotului alcaloidic in


molecula acestora; aceasta reactie poate fi insotita sau nu de decarboxilare rezultand fie
aminoacizi ,fie amine biogene.Transaminazele specifice sant localizate in mitocondrii,
sediul metabolizarii aminoacizilor fiind in cloroplaste.

Structura chimica
Alcaloizii sunt substane organice complexe care contin in molecula lor carbon, hidrogen,
azot si de cele mai multe ori oxigen. Alcaloizii pot avea in molecula lor unul sau mai multi
atomi de azot sub forma de amine primare, secundare, tertiare sau cuaternare. In cazul
protoalcaloizilor azotul se gaseste in afara ciclului; acestia pot fi amine sau amide:

CH2

NH OC ( C H2)4

HO CH
HC
CH3
efedrina

CH3
CH CH CH
CH3

NH
CH3

CH3
OH
capsaicina

Frecvent atomul de azot este inclus intr-un heterociclu.Principalele heterocicluri care stau la
baza structurii alcaloizilor sant:

N
piperidina

piridina

pirolidina

tropan

N
N

indol

chinolizidina

pirolizidina

purina

N
N

chinolina

izochinolina

imidazol

De asemenea unii derivati purinici (cafeina, teofilina, teobromina) sant inclusi in grupa
alcaloizilor.
O
H3C

H N

CH3

N
O

teofilina

CH3
N

CH3

teobromina

H3C N
O

CH3

CH3

cafeina

Daca atomul de azot din heterociclu se gaseste sub forma unei baze cuaternare de amoniu
alcaloidul respectiv prezinta o bazicitate crescuta.

O
N

O
H3COOC

OCH3

OCH3
serpentina
berberina

Alcalinitate crescuta prezinta si alcaloizii neoxigenati desi nu sant saruri cuaternare de


amoniu.Acestia prezinta unele caracteristici:
- se gasesc sub forma lichida
- sant volatili fiind antrenabili cu vapori de apa
- albastresc hartia de turnesol

N
CH3

nicotina

Majoritatea alcaloizilor contin oxigen in molecula iar atomul de azot este trivalent ;acestia
au o alcalinitate redusa care poate fi si mai mult diminuata in functie de natura sustituentilor
grefati.Astfel in cazul morfinei prezenta gruparilor OH fenolice imprima acesteia un caracter
usor acid.

HO
N

CH3

HO

morfina

Alcaloizii prezint izomerie optica si geometrica .


Izomeria optica se datoreaza atomilor de carbon asimetrici; in natura se gasesc izomerii
levogiri care sant activi din punct de vedere farmacodinamic, cei dextrogiri fiind inactivi
Ex: acidul lisergic (forma levo)- activ
acidul izolisergic (forma dextro) inactiv
Derivatii acidului lisergic se gasesc in Secale cornutum; intr-un an in produsul vegetal 50%
din derivatii acidului lisergic se transforma in derivati ai acidului izolisergic, prezenta
acestuia nu poate fi dovedita prin reactii chimice ci numai prin analize farmacologice pe
animale de laborator motiv pentru care dupa aceasta perioada produsul vegetal se arunca.
In Atropa belladonna se gaseste l-hiosciamina care este de 10 ori mai activa decat atropina
si de 5 ori mai putin toxica decat aceasta; atropina este racemicul care nu exista in produsul
vegetal formandu-se in timp pe perioada depozitarii produsului vegetal sau in urma
proceselor de extractie.Farmacopeea Europeana nu mai admite prezenta atropinei in
medicamentele obtinute prin extractie.
Izomeria geometrica este foarte importanta pentru propietatile alcaloizilor; orientarea
diferita a unor substituenti in spatiu confera acestora activitati farmacodinamice diferite;
Chinina febrifuga , antimalarica
Chinidina - antiaritmica
Prin cromatografie pe strat subtire chinina si chinidina se separa datorita solubilitatii diferite.
Derivatii de tropanol care se gasesc in atropina prezinta propietati antispastice
Derivatii de pseudotropanol care se gasesc in cocaina prezinta propietati anestezice

In plante alcaloizii se gasesc de obicei sub forma de saruri si mai rar sub forma de
baze.Alcaloizii sub forma de baze sant lipofili cei sub forma de saruri fiind hidrofili. In
organism sant folositi alcaloizi sub forma de saruri care sant solubile in citosol cei aflati sub
forma de baze contituind substante de rezerva.Acizii care intra in compozitia sarurilor pot fi
de natura anorganica ;de ex.H2SO4 sulfatul de atropina , cele mai multe saruri se formeaza
cu acizii organici care la randul lor pot fi dintre cei intalniti in mod obisnuit ; ac. tartric, ac.
citric, ac.malic, ac. oxalic sau acizi speciali cum ar fi ac.aconitic ,ac.cafeic, ac.sinapic,
ac.veratric, ac.meconic sau ac.chinic.
Unii alcaloizi care poseda functii OH grefate pe molecule se gasesc sub forma de esteri ai
unor acizi obisnuiti sau speciali; in acest caz alcaloidul alcool care formeaza combinatia
esterica se numeste alcamina.Ex; protoveratrina A.Alti alcaloizi esteri :aconitina, atropina,
scopolamina, cocaina.Cand functiile OH grefate pe molecula formeaza combinatii
glicozidice cu una sau mai multe oze se formeaza glicoalcaloizi; ex. tomatina din frunzele de
tomate.

Clasificarea alcaloizilor
Se face dupa originea biogenetica in functie de aminoacidul precursor ,produsele vegetale
fiind apreciate dupa alcaloidul principal.Se cunosc 5 grupe de alcaloizi

I.Alcaloizi derivati de la glicocol


1.Alcaloizi cu nucleu imidazolic
N
N

2.Alcaloizi cu nucleu purinic


3.Alantoine

H2N
C
O

H
N
C

N
H

II. Alcaloizi derivai de la triptofan

N
H

COOH
NH2

N
H

4.Alcaloizi cu nucleu indolic

N
H

5.Alcaloizi cu nucleu carbolinic

N
H

6.Alcaloizi cu nucleu chinolinic

III.Alcaloizi derivai de la fenilalanina


COOH
NH2

7.Amine si amide subsituite la nucleul benzenic (efedrina si capsaicina )


8.Alcaloizi cu nucleu izochinoleinic si benzilizochinoleinic

9.Alcaloizi cu nucleu aporfinic

NH

10.Alcaloizi cu nucleu morfinanic

NH

11.Alcaloizi cu nucleu diizochinoleinic

12.Alcaloizi cu nucleu fenantridinic


NH

13.Alcaloizi cu nucleu tropolonic

IV.Alcaloizi derivati de lizina- ornitina


COOH
NH2 NH2
lizina

14.Alcaloizi cu nucleu tropanic

NH2

ornitina

COOH
NH2

H
N

OH

15.Alcaloizi cu nucleu pirolidinic

16.Alcaloizi cu nucleu piridinic si piperidinic

17.Alcaloizi cu nucleu pirolizidinic


N

18.Alcaloizi cu nucleu chinolizidinic

V. Alcaloizi derivai de acetil-CoA


19.Alcaloizi cu nucleu diterpenic
20.Alcaloizi cu nucleu sterolic

Rolul alcaloizilor in plante


Exista mai multe teorii referitoare la rolul alcaloizilor :
- alcaloizii constitue materie prima pentru sinteza proteinelor ,ceace este putin probabil
intrucat cu unele exceptii acestia se gasesc in cantitati foarte mici
- reprezinta produsi de excretie proveniti prin degradarea catabolica a substantelor proteice
- rol de stimulatori biogeni asemanatori cu hormonii din organismele animale

- mijloace de aparare a plantelor impotriva animalelor ;exista unele obiectii,astfel Atropa


belladonna este toxica pentru o serie de animale,insa pentru iepure nu este toxica deoarece
stomacul acestuia contine o enzima care inactiveaza alcaloidul; semintele de Strychnos nux
vomica nu sant toxice pentru pasarile care le consuma insa carnea acestora dupa consumul
acestor seminte este toxica pentru om

Aciune si intrebuintari
Alcaloizii sant substante care in cantitati mici exercita o actiune farmacodinamica marcata
;actiunea lor este specifica si se exercita la nivel central sau asupra organelor periferice.
Aceste actiuni vor fi studiate in cadrul monografiilor respective.

Genalcaloizi
Sunt substane de origine naturala sau sintetica fiind aminooxizii unor alcaloizi in care
atomul de azot trivalent al alcaloidului devine pentavalent prin fixarea unui atom de oxigen:
R

O
R

Primul genalcaloid descoperit in plante este generezina din Physostigma venenosum(vita


salbatica )in 1915.Exemple de alti genalcaloizi: genhiosciamina, genmorfina, genstricnina.
Sant baze foarte slabe fiind mai solubile in apa decat alcaloidul corespunzator; nu dau saruri
cristalizate cu acizii.Se pot obtine si in stare hidratata sub forma:
R

N OH
OH

Prezint aceeai aciune farmacodinamica ca si alcaloizii respectivi,avand insa o toxicitate


mult mai redusa ceeace permite administrarea lor in doze mai mari atunci cand este
necesar.In organism sant redusi sub actiunea reductazelor.