Sfngele Sangele este un lichid circulant format din plasma si elemente figurate. Plasma se obfine tn urma sedimentiii elemntelor figurate dintr-un snge centrifugat sau a ctrui coagulate a fost impiedicati. Plasma este componenta lichida a sfngelui Blementele figurate sunt reprezentate de celulele rosii (eritrocitele), celulele albe (Leucocitele), plachetele sangvine (trombocitele), Plasma confine apa 91-92 % gi reziduu 8-9 %, Reziduul plasmatic confine proteine 7 % (albumin, globuline, fibrinogen etc.), componente anorganice 0,9 % (Na, Cl, K, Ca, Fe etc), componente organice (uree, acid uric, creatin’, creatinin’, aminoacizi), hormoni, anticorpi, enzime. Eritrocitul Este o celula discoidali, biconcava, anucleat (pentru cele adulte). Diametrul variaza intre 7-7,2 microni, Culoarea este roz-portocaliu, dat’ de confinutul in hemoglobin’. Durata medic de viafa este de 120 zile. Asigurd transportul gazelor sangvine (in special oxigen) si este sistem tampon pentru echilibrul acido-bazic. {ntr-un frotiu din singele periferic, hematiile pot avea aspect anormal. Modificatile de marime sunt: -anizocitoza (hematii de m&rimi diferite) -microcitoza (predomind hematiile cu diametru <7 1) -macrocioza (predomina hematiile cu diametru > 8 y). Modificatile de culoare sunt: -anizocromia -hipocromia. Membrana hematiei are o permeabilitate selectiva. Confinutul de apii este de 60 %, redus comparativ cu restul celulelor din fesuturi fixe. Hemoglobina reprezinta 80-90% din structurile solide intraeritrocitare si 34 % din greutatea hematiei.Dacdi punem o picitur de séinge proaspit pe o lama la microscopul optic, eritrocitele se grupeazt intr-un fisic intrand fn contact unele cu altele prin suprafafa lor larg’. Grupurile de hematii astfel organizate se numese rulouri. in condifii normale, in snge nu exist rulouri. Numirarea hematiilor Se exprima in milioane /mm3, Materiale necesare -pipeta Potain pentru numérarea hematiilor, formatii dintr-un tub capilar dilatat si o bul& de dilutie ce confine o perl mobila rosie. Pipeta este gradata de la 0,5 la 101 si permite o dilufie de 1/200, Pentru aspirarea in pipet se foloseste un tub de eauciue -solufia HEM ~zeprezinti lichidul de dilutie si confine sulfat de Na 5g, NaCl 1 g, sublimat 0,5 g, apa distilat& 200 ml. -ae steril de unica folosing -vatii si alcool sanitar -camera de numérare=hematocitometru (Buirker, Tiirk, Burker-Tuirk) Tehnica Sangele se recolteazat din pulpa degetului (singe capilar) sau prin puncfie venoasi, cu EDTA. Dacd se recolteaza sfinge capilar, prima pictitura se sterge cu vat iar din a 2-a se aspirdi cu pipeta Potain pant la diviziunea 0,5. in continuare, se absoarbe lichid de dilufie pani la diviziunea 101 La finalul procedurii, dilujia va fi de 1/200. Capetele eprubetei se fixeazi intre 2 degete si se amestect pentru omogenizare 1 minut in pozifie orizontala. Camera de numérare este format dintr-o lam groasi de sticld, pe care sunt graavate 2 refele prin intermediul unor sanfuri adanci de 0,1 mm, in funofie de care se formeazi 2 tipuri de pitrate (mici si mari, Ptratele mici au latura de 1/20 mm si suprafaja 1/400 mm2. Patratele mari au latura 1/5 mm gi suprafafa 1/25 mm2. Cu pitratele mici se numara hematiile iar cu cele mari leucocitele.Se acoperii rejeaua camerei cu o lamela ce se fixeaza foarte bine prin apdsare simpli (adeziune). Din pipeta Potain se arunc& prima pic&turd iar urmitoarea se pune pe camera de numirare la marginea lamelei. Aceasti picituri, datoriti capilaritatii, va paitrunde in santurile refelei de numirare. Produsul realizat se observa la microscop la obiectivul de 10 sau 20, iar numirarea_ hematiilor se face pe 80 de patrate mici Cifta astfel obfinuta se noteaz’i cu X. X/80 va fi media hematiilor dintr-un pitrat cu o suprafafai egalii cu a 400-a parte dintr-un mm, Pentru calculul numérului de hematii, vom folosi formula: X/80x 400 x 10x 200 in formula, 400 reprezint& corectia pentru aducerea la mm2, 10= corectia pentru aducerea la m3, iar 200 — santurile refelei. Valori normale -nou-nisout de o zi- 5,1 milioane/mm3 -Izie 1 lun’ 5,1- 4,7 milioane/mm3 -1lund- 1 an- 4,7- 4,5 milioane/mm3 -adult barbat- 4,9 4/- 0,7 milioane/mm3 -adult femeie 4,3 +/- 0,6 milioane/mm3.een eee een ee Leucocitele Sunt celule nucleate care au un metabolism intens fafti de hematii. Numfrul Ieucocitelor variaz’ cu varsta. Pe un frotiu de sénge observat la microscop, leucovitele sunt risipite ptintze rulourile de hematii, cu raport 600/1 Dup’ forma nucleului, sunt: -mononucleate- cu citoplasma negranularat -leucocite cu nucleu lobat (incomplet divizat)- citoplasma ou granulajii fine cromofile. Determinarea numérului de Jeucocite Pipeta Potain 0,5 > 11 Dilugia 1/20 Solutie de dilutie Tiirk (150 ml apa distilati, CH3COOH glacial 0,5 ml, albastru de metilen 1,5 ml) Nr. X/S0x 25x 10x 20 Valori normale: -nou-niscut 14000-20000/mm3 -adult birbat 6000-8000/mm3 -adult femeie 4000-6000/mm3 Formula Jencocitar’i Reprezintii concentrafia procentualt a diferitelor forme de leucocite din singe. Valori normale la adult (dup Baisden, 1985) -neutrofile segmentare- 40-65 % -neutrofile nesegmentare- 2-6 %- limfocite- 25-40 % -monocite- 2-8 % -cozinofile 1-5 % -bazofile <1%, Modificiri ale formulei leneocitare -deviere la stnga, cu neutrofilie, in procese infectioase cu bacterii Gram pozitive -teacfie lencemic’, cu numeroase clemente tinere (mieloblagti), in leucemia granulocitar’ cronicd -hipo- sau agranulocitoz’ in infectiile anergizante. ‘Trombocitele Sunt fragmente de cellule fit nucleu, ce deriva din citoplasma megacatiocitelor, * Diametral Jor este 2-5 um. Pe fiotiu au 2 zone: numa centralé- cu granulafii azurofile ~una periferict- clari, Numir- 150,000- 350.000 /mm3 Intervin in coagulare gi in apairarea organismuluiDeterminarea hematocritului Hematocritul reprezint& exprimarea procentuala a volumului globular in raport cu volumul sangvin. Datorit numirului foarte mare de hemati fafi de numirul celorlalte globule, putem spune cli hematocritul reprezinti concentrafia eritrocitelor din 100 ml singe integral. Principiul determinirii Se separi prin centrifugare in séngele recoltat pe anticoagulant eritrocitele si plasma sangvind si se determina raportul yolumelor lor. Recoltarea se poate face atét dintr-o venA (rezult& hematocritul venos), cdt si din vasele capilare (microhematocritul) Valori normale: venos 45 %; arterial 40 %, din capilarele splenice 70 %. Materiale necesare vat -alcool -seringi si ace -garon anticoagulant (Na2EDTA, oxalafi, heparina) -tuburi de Ht din stiola groast, gradati sau negradati. ‘Tuburile se pot confectiona i din pipete Western-Green (folosite la determinarea VSH-ului) dar si pipete gradate de 1-2 ml standard, Microhematocritul necesit& tuburi capilare heparinate fn prealabil. ‘Se mai pot folosi pipete Pasteur, adaptate la un dispozitiv pentru aspirafia sfingelui. Centrifuga trebuie folositt 20 minute la 4000 turafii/min., tuburile puse in pozifie orizontala pentru o sedimentare maxima a hematiilor. ‘Tehnica Pentru Ht venos, prin punctie venoasa se aspira 5 ml snge, care se amestecd cu un anticoagulant si din produsul astfel obtinut, cu o pipet Pasteur se aspird sfinge, care se descarci fn tubul de Ht pani la diviziunea 100. Pentru microhematocrit, se incarcii tubul capilar heparinat in prealabil cu sange prin capilaritate,Tuburile astfel preparate se ageazi in centrifugt, ce va fi pom gi Lina sf functioneze, Dupa centtifugare, tuburile se scot gi se noteazk urmiitoarele maifsimni: -inilfimea h a coloanei de eritrocite “inilfimea Ha coloanei totale de singe. =. Citirea se face, in cazul tubulni gradat, in mm. Sangele recoltat prin capilaritate va fi cuantificat din punct de vedere al fnilfimilor cu ajutorul ‘nor monograme, Rezultatul obfinut fn fiecare variant se exprim’ procentual. Dack H= 100 %, ht % va fi egal cu 100xh/H. Pentru Ht venos, valorile normale sunt: sla binbat 46,5 +/- 5% . -lafemeie 42 H/-5% -la copii 35-45% -lanou-niiscut 56 %, ‘Hematoeritului venos i se aplic& numeroase coreet La determinarea volumului de sange total, pentru stabilirea Ht somatic, se inmulfeste valoarea Ht venos cu o cif de corecfie= 0,91, Anticoagulanfii folositi pot modifica presiunea osmotic’ a plasmei gi implicit yolumul eritrocitar. De aceea, pentru calcularea Ht venos corectat, se inmulfeste valoarea Ht venos obfinut cu unmitoarele: v ~ 1,09 dack anticoagulantul a fost oxalat de Na. -1- daca anticoagulantul a fost heparina. De asemenea, mai existi un factor de corectie cu valoarea 0,92-0,96 si este folosit pentru a corecta Ht de cantitatea de plasma care rimane intre hematii dup sedimentare.Determinarea VSH-ului VSH- viteza de sedimentare & hematiilor. dn condifii normale, in torentul circulator, sfngele menfine hematiile intr-o suspensie omogen’. Situafiile ce determina o scadere a vitezei sfngelui vor fi urmate de depunerea hematiilor. Acest Iucru se fntmpli cand densitatea hematiilor este mai mare decat cea a sAngelui Nofiunea de VSH se refera la spafiul parcurs de hematii in timpul sedimentirii in unitatea de timp. Cea mai utilizaté metoda este metoda Wester-Green. Principiul metodei Sangele preparat cu un anticoagulant se introduce in tuburi gradate asezate in pozitie vertical gi se urmareste viteza de sedimentare a hematiilor in unitatea de timp (a 0 orf si la 2 ore), Anticoagulantul folosit este solujia izotoni de citrat de Na 3,8 2%. Materiale necesare : ace, seringi, alcool, vat, eprubete pentru hemoliza, pipete W-Green cu diviziuni de la 0 la 200 (gradafia 0- sus), stativ. Tehnica Se aspir& cu seringa 2 ml singe dintre care 1,6 ml singe venos se ageazi intr-o eprubet’ in care a fost pus in prealabil 0,4 ml solufie citrat de Na 3,8 g%. Produsul astfel obfinut se omogenizeaza si in final se aspir& cu pipeta W.-G. Sange pana la diviziunea 0 Se astupa cu arititorul partea de sus pentru a bloca coloana de singe iar extremitatea inferioard a pipetei se ageazi pe un dop de cauciue, in pozifie vertical, la partea inferioari a stativului, Citirea rezultatului se face dup’ 1-2 ore si se exprima in mm. Valori normale -la birbat — 1a o or 3-5 mm -la femeie —1a 0 ori- 4-8 mm cla birbat- la 2 ore- 7-15 mm -la femeie- Ia 2 ore- 12-17 mm.Conditii tehnice necesare -indlfimea tubului gradat = 200 mm ~diametrul tubului- 2,5 mm ~tubul si fie perfect cilindric gi curat - ~tubul si fie gradat sau s& avem o right ~eprubeta (tubul) si fie pozifionat perfect vertical, reperul fiind un fir ce are la un capat plumb, montat separat pe suportul de referinfii. -anticoagulantul si fie citrat de Na. Daci se foloseste oxalat de Na, VSH va fi accelerati. Fiziologic, VSH creste la femei in timpul menstruafiei, in sarcin& (oreste numérul de albumine) si. - la copii se observa valori mai mari comparatiy cu adultii VSH creste din cauza temperaturii si soade daci exist o intfrziere intre momentul recoltirii séngelui si momentul fnceperii realizitii andlize. Patologic, VSH creste fn boli infectioase, inflamatori, in infaxetul mhiocardic ete. Grupele sangvine \ in sistemul A, B, 0, determinarea grupelor sangvine se face pe baza antigenelor (sau aglutinogenelor) A $i B situate pe hematii, precum gi a anticorpilor £ gi fi aflate fn ser Grupa 0 (1) confine numai anticorpi £ si 8. Grapa A (2) confine antigen A si anticorp B. Grupa B (3) confine antigen B si anticorp £. Grupa AB (4) confine antigen A si B, fir% anticorpi,Sistemul Rh a fost descoperit in anii 1940 la maimufa Maccacus Rhesus. in cadrul acestui sistem de grupe sangvine antigenele intflnite sunt D,C, E, d, ¢, ¢ etc. Cel mai important este antigenul D, care este intilnit la 85 % din rasa caucazian’ gi are putere antigenic& foarte mare, Persoanele care prezint& pe hematii factorul D se numeso Rh-pozitive. Cei cu Rh negativ pot avea pe hematii alte antigene. Aglutininele pentru sistemul Rh nu existi de la nastere in singe, dar pot aptirea in urma une ‘transfuzii sau a-unei sarcini incompatibile. Odaté apirufi, anticoxpii anti-Rh (anti-D) persisti toatt viata. Procesul de apatifie a anticorpilor anti-D este important de cunoscut la femeile gravide Rh negative ce au un fit Rh pozitiv. La prima sarcini de acest tip, in sngele matern apar anticorpi anti-D datorita contactului dintre hematiile fitului si circulajia matern’. Acesti anticorpi materni pot produce modificiri fitului. Primul copil Rh pozitiv poate fi niscut de o mama Rh negativa fia tulburari manifeste, dar la a 2-a sarcin’, dact fatul este Rh pozitiv, anticorpii anti-D ai mamei trec in circulatia fetald si reactioneazai cu hematiile fitului. Pot aparea astfel manifesta precum icter, anemie hemolitic& progresiva cu formare consecutiva de eritroblasti primitivi in sngele fetal. in cazurile grave, se poate ajunge la decesul fitului. Tratamentul consti din exsangvino-transfuzie (Inlocuirea singelui fetal). Determinarea grupului sangyin in sistemul A, B, 0 Cel mai frecvent, se face prin urmatoarele 2 metode: 1)Metoda Benth-Vincent Se determina aglutinogenul eritrocitar cu ajutorul serurilor hemotest de grup eunoscut (0, A, B). Se foloseste o lama unde se pune céte o piciturdi mare de ser de fiecare tip si alaturat o pictturt de 10 ori mai mic& din eritrocitele bolnavului. Cu ajutorul a 3 colfuri ale unei lamele, se amestect pe rand serul hemotest si pictitura de singe, citindu-se ulterior reacfia, 2)Testul Simonin Se realizeazi cu ajutorul unor hematii test cunoscute A si B (grupa 0 este martor sigur negativ) gi se determina aglutininele din serul bolnavului 10Procedeul este similar celui de la proba precadenta, La baza citiri celor 2 teste sti reactia de aglutinare, oe reprezintit adunaxoa hematiilor sub forma de grimezi neregulate, serul riménand limpede, Acest lucru se intampla in vitro, in vivo aglutinarea fiind umatti de hemolizi puternic’. A,B existii de la nastere. Grupa 0 este donator universal (pentru maxim 500 mal sfnge) 11