You are on page 1of 16

Subiecte rezolvate pedo 2012

1.Fractura coronara recenta cu deschidere punctiforma a camerei


pulpare la copil de 8 ani. Optiuni de tratament/ tehnica de lucru.
-Coafajul direct
Indicatii:
fracturi recente: 1 6 ore
orificiu mic de deschidere: 1 mm
pulpa vitala, sanatoasa: roz, rosiatica
posibilitatea inchiderii etanse
lipsa leziunilor parodontale
Urmarirea 4- 8 saptamani

2.Enumerati anomaliile dentare de forma.


sunt rezultatul perturbarii procesului de morfodiferentiere; mai multe tipuri de anomalii de
forma:1.geminarea;2.fuziunea;3.concrescenta;4.dilacerarea;5.dens in dente (dinte
invaginat);6.dens evaginatus (dinte evaginat);7.talon cusp;8.taurodontia;9.kinodontia;
10.radacini supranumerare
Talon cusp: este tot o varianta de dinte evaginat cu localizare in zona frontala, consta
intr-o proeminenta pe suprafata coronara a dintilor frontali nai frecvent intalnita pe suprafata
orala,eminenta care seamana cu o gheara de vultur.Etiologie: consecinta unei evaginari a
EAI care reticulul stelat, dpdv al examenului clinic: se observa formatiunea pe suprafata
coronara; dpdv radiologic : radioopacitate care se suprapune peste radioopacitatea coronara
deja existenta; dpdv al dimensiunii formatiunii pot sa fie proeminente mai mari sau mai mici
poate da: tulburari fizionomice cand este situat pe fata vestibulara,tulburari ocluzale cand este
situat oral;tulburari in fonate/ uneori poate da discomfort la nivelul limbii
Tratamentul:in functie de momentul in care se prezinta pacientul si de simptomatologia
prezenta ;in functie de dimensiune , slefuiri selective si aplicare de preparate fluorizate
(localizare pe fata vestibulara);daca este oral vezi tratament mai sus,eventual sigilare /
obturatie preventive;daca da tulburari ocluzale slefure selectiva;daca da complicatii pulpare
pulpotomie/pulpectomie

3.Intruzie la copil de 3 ani- tratament


intruzia : tratament expectativ la dintii imaturi
6.Intruzia-tratament: intruzia: tratament expectativ la dintii imaturi; tratament endodontic,
ortodontic, chirurgical + imobilizare 6-8 saptamani la dintii cu apex inchis
7.Consecinte ale traumatismului dd temporari asupra dd permanenti:
gradul gradul afectarii pulpei este diferit in functie de tipul traumatismului dintelui temporar
si in functie de varsta la care s-a produs.1hipoplazie a smaltului localizata cu intindere
variabila, insotita de o modificare galben-bruna a zonei afectate;2.dilacerare coronara ;
3.angulatie corono-radiculara;4.modificarea axului de eruptie a dintelui permanent
8.Tratamentul luxatiei laterale: reducere + imobilizare elastica 3 8 saptamani
1

20.Tratamentul intruziei dentare


intruzia unui dinte temporar este in mod potential cea mai periculoasa leziune pt
mugurele dintelui permanent in dezvoltare
se va face o radiografie anterioara laterala
daca dintele intrudat este in contact cu mugurele dintelui permanent (pe radiografie
radacina apare mai lunga decat a omologului), dintele intrudat trebuie extras
daca dintele intrudat nu este in contact, ci este dirijat spre vestibular, va fi lasat sa
reerupa
90% din acesti dinti isi reiau eruptia in primele 1-6 luni (mai ales dintii imaturi) sau se
produce anchiloza; ancjiloza nu se trateaza la acesti dinti deoarece in majoritatea
cazurilor se resorb normal
este necesara urmarirea lunara, pana la eruptia completa
ulterior sunt necesare reexaminari odata la 3 luni,
modificarile de culoare datorate mortificarii pulpare impun tratament endodontic
extractia dintelui este necesara daca apar fistule sau radiotransparenta periapicala
se recomanda asteptarea daca intruzia este mai mica decat din coroana
2 factori: gradul de intruzie si varsta

21. Luxatia laterala vestibulara / palatinala


impactul are o directie orizontala , deplaseaza coroana spre palatinal si apexul spre
vestibular sau invers;
ambele miscari pot duce la aparitia contuziei sau fracturi ale peretilor alveolari;
in luxatia laterale se produc atat compresie cat si ruptura la nivelul diferitelor zone ale
LPD, pulpei si osului;
clinic coroana dintelui luxat lateral este de obicei deplasata in plan orizontal, dintele fiind
imobilizat in noua pozitie si prezentand un sunet metalic in percutie [ca la anchiloza];
radiologic :
printr-o expunere mai ocluzala sau orientata excentric care tinde sa se interpuna intre
radacina dintelui si alveola goala, evidentiind natura reala a traumatismului
pe radiografia obisnuita dintele pare mai scurt
Metode si tehnici de imobilizare a traumatismelor dento-perodontale:
Atele de imobilizare:= dispozitiv rigid sau flexibil pt a sprijini si imobiliza dintii ce au
devenit mobili;scop: favorizeaza vindecarea LPD, regenerarea fibrelor parodontale sau
formarea unui calus
Cerintele unui sistem de imobilizare:
sa poata fi aplicat in cavitatea bucala fara ajutorul laboratorului
sa nu traumatizeze dintii
sa favorizeze readucerea dintelui in pozitia initiala si sa il fixeze pe toata perioada
imobilizarii
sa nu lezeze tesuturile gingivale
sa nu favorizeze aparitia cariilor
2

sa poata fi usor curatate


sa fie estetice
sa nu modifice ocluzia
sa permita efectuarea testelor de vitalitate si eventualelor tratamente endodontice
in cazul dintilor replantati sa permita o usoara mobilitate a lor pt a favoriza
reorientarea functionala a fb LPD

Metode si tehnici de imobilizare a traumatismelor dentoparodontale :

ligaturi interdentare
barele vestibulare
gutierele acrilice confectionate in cabinet/laborator
sinele colate cu compozite

Timpul de mentinere al imobilizarii

replantare:
7 10 zile
extruzie:
2 3 saptamani
luxatii laterale: 3 8 saptamani
fracturi radiculare: 4 saptamani 4 luni

Tipuri de imobilizare:
replantare elastica
luxatii laterale, extruzii semielastica
fracturi radiculare rigide

imobilizarea elastica / semielastica


este data de grosimea sarmei

Nr 1
21.Talon cusp: este tot o varianta de dinte evaginat cu localizare in zona
frontala
consta intr-o proeminenta pe suprafata coronara a dintilor frontali nai
frecvent intalnita pe suprafata orala,eminenta care seamana cu o gheara de
vultur
date epdemiologice:
se intalneste la ambele dentitii
mai frecvent in DP
localizare mai frecventa la nivelul IL permanenti maxilari (si la nivelul C,
ICsup)
mai frecvent se dezvolta pe suprafata palatinala, dar s-au descris
asemenea anomalii si pe fata vestibulara
3

unilateral / bilateral
dpdv al dimensiunii formatiunii pot sa fie proeminente mai mari sau mai
mici:
dimensiuni mai mari consecinte asupra functionalitatii zonei respective
fizionomie (situare pe fata V), fonetice, masticatorii
dimensiuni mai mici fara o semnificatie speciala
zona supracingulara cu diametru mai mare decat din distanta pana la
marginea incizala si atunci cand este privit dintr-o anumita incidenta forma in
T sau in Y
etiologie:
consecinta unei evaginari a EAI care reticulul stelat
dpdv al examenului clinic:
se observa formatiunea pe suprafata coronara
dpdv radiologic :
radioopacitate care se suprapune peste radioopacitatea coronara deja
existenta
cand dintele este in eruptie (dintele nu este erupt in cavitatea bucala) se
realizeaza suprapuneri de radioopacitati peste coroana dentara ,si in
aceasta faza se poate presupune fie un odontom, fie un dinte supranumerar
poate da:
- tulburari fizionomice cand este situat pe fata vestibulara
- tulburari ocluzale can este situat oral
- tulburari in fonate
- uneori poate da discomfort la nivelul limbii
Tratamentul:
- in functie de momentul in care se prezinta pacientul si de simptomatologia
prezenta
- in functie de dimensiune slefuiri selective si aplicare de preparate
fluorizate (localizare pe fata vestibulara)
- daca este oral vezi tratament mai sus
- eventual sigilare / obturatie preventiva
- daca da tulburari ocluzale slefure selectiva
- daca da complicatii pulpare pulpotomie/pulpectomie

22. Consecintele traumatismelor asupra dintilor succesori


Modificari la nivelul dintilor permanenti datorita traumatismului dintilor
temporari: gradul afectarii pulpei este diferit in functie de tipul traumatismului
4

dintelui temporar si in functie de varsta la care s-a produs:1.hipoplazie a


smaltului localizata cu intindere variabila, insotita de o modificare galben-bruna
a zonei afectate;2.dilacerare coronara ;3.angulatie corono-radiculara;
4.modificarea axului de eruptie a dintelui permanent

23. 2.1 Fractura penetranta de unghi mezial recenta la


copil de 8ani jumatate
Coafajul direct
Indicatii:
fracturi recente: 1 6 ore
orificiu mic de deschidere: 1 mm
pulpa vitala, sanatoasa: roz, rosiatica
posibilitatea inchiderii etanse
lipsa leziunilor parodontale
Urmarirea 4- 8 saptamani

Pulpotomia partiala
Indicatii:
fracturi vechi de peste 6 ore 2 zile
orificiu de deschidere de 1- 2 mm
pulpita ireversibila, pulpita hiperplazica strict in jurul orificiului de deschidere
esec al coafajului direct
Tehnica:
anestezie, izolare, toaleta
largirea orificiului si indepartare a 2 mm din pulpa coronara din dreptul cornului
pulpar
spalaturi, hemostaza
aplicare Ca(OH)2
inchiderea etansa cu CIS, capa

Nr 2:
24.dinte invaginat: reprezinta rezultatul perturbarii procesului de
morfodiferentiere; este rezultatul invaginarii unei portiuni din epiteliul
adamantin intern (EAI)[sau epiteliu dentar intern]; cauza :nu este bine precizata
combinatie intre influente genetice si alte cauze; practice consta in formarea
unei structuri dure in interiorul dintelui; 2 tipuri:1.tipul coronar (formatiunea se
5

dezvolta in interiorul coroanei dintelui);2.tipul radicular (formatiunea se


dezvolta catre radacina)
1. Tipul coronar: este mai frecvent, practice se intalneste ca o invaginare la
nivelul dintilor frontali pe fata orala pornind de la un foramen caecum, mai
frecvent La IL sup, mai frecvent la dentitia permanenta decat in dentitia
temporara, se poate intalni si in zona laterala, frecventa mai mare la sexul
masculin, exista diferente rasiale frecventa mai mare la populatia chineza din
Singapore. la examenul clinic nu se constata modificari ale coroanei dentare;
cand se intalneste la dintii frontali, acestia nu au modificari de forma sau
dimensiune; cand se intalneste la dintii din zona laterala pot exista modificari,
se poate descoperi intamplator (radiologic) sau atunci cand se insoteste de o
complicatie (insotita de durere), radiologic peste radiotransparenta camerei
pulpare se proiecteaza o radioopacitate a acestei structuri dure dentare
semnificatie clinica absenta. capata semnificatie clinica in cazul in care in urma
unei igiene defectuoase, eventual daca exista retentivitate alimentara vor
rezulta procese carioase ce pot evolua spre o patologie pulpara, ca si materiale
de obturatie se pot folosi in zona frontala glass ionomer, daca se realizeaza o
deschidere a CP tratament pulpar insensibilizare prin anestezie (NU
chimica) daca este nevoie de tesut pulpar pt a realiza inhiderea apexurilor
radiculare. in functie de simptomatologie de la pulpotomie pana la
pulpectomie partiala. obturatie etansa + glass ionomer; prevenire in cazul unui
foramen caecum adanc prin sigilare simpla sau largita sau obturatie preventiva
(mai indicat)

25.

Caracteristicile anomaliei hipoplazice de cauza generala


Caracteristici generale
se intalnesc la ambele dentitii, dar mai frecvent in dentitia permanenta
leziunile se intalnesc pe grupe de dinti simetrici, omologi, la nivelul acelor
grupe dentare care isi formau smaltul in perioada actiunii factorului etiologic
leziunile intereseaza anumite portiuni de pe suprafata dentara si nu intreaga
suprafata dentara
defectele de structura respecta tiparul de crestere, ele fiind dispuse paralel cu
marginea incizala sau varful cuspizilor (suprafata ocluzala)
dpdv al aspectului clinic defectele de tip hipoplazic constau in aparitia unor
santuri, geode, brazde, paralele cu marginea incizala sau suprafata ocluzala, care
6

au diferite adancimi si diferite intinderi in suprafata; intinderea si profunzimea


depind de durata si de intensitatea actiunii factorului etiologic:o afectiune de tip
acut cu o durata mai scurta de actiune va rezulta o leziune mai profunda si
mai ingusta ;o afectiune de tip cronic va produce un efect mai superficial, dar
cu o extindere mai mare in suprafata
nivelul de suprafata dentara la care se gasesc defectele corespunde gradului
de formare a smaltului la momentul actiunii factorului perturbator
daca in perioada de depunere a matricii organice a smaltului, la intervale
diferite de timp intervin mai multi factori etiologici exista posibilitatea aparitiei
mai multor efecte de tip hipoplazic pe suprafata dentara, despartite de structura
dentara sanatoasa
indiferent de factorul care a generat aceste leziuni la intervale diferite de
timp, aspectul leziunilor este acelasi
in general defectele de tip hipoplazic nu evolueaza; exista posibilitatea
complicatiilor de tip grefare de proces carios sau fractura coronara de margine
incizala in cazul in care exista conditii de grefare a procesului carios sau daca
hipoplaziile sunt plasate mai aproape de marginea incizala, mai depinzand si de
profunzimea hipoplaziilor
aceste defecte pot fi refacute usor prinmetode de tratament simple

26.
1.1 Fractura coronara recenta nepenetranta in S+D
si subluxatie palatinala la un copil 8ani
Linia de fractura la distanta de CP: Ca(OH)2 protectie 4-6sapt apoi
refacere coronara cu compozit
Linia de fractura aproape de CP: Ca(OH)2 protectie preferabil cu coroana
6-8saptm, apoi refacere cu compozit cu bizou sau aplicarea de stifturi in axul
lung al dd.
subluxatia alimente moi, +/- imobilizare 2-3 sapt

Nr 3:
27.Microdontia:
Forma generalizata adevarata :cauza e de regula endocrina consta intr-un
deficit de producere al STH-ului hipofizar; se poate intalni si in cazul
nanismului hipofizar (nanismul devine vizibul de la 4 ani nu se intarzie eruptia
DT ci a DP);dpdv clinic spatieri dentare
Forma generalizata falsa:Atunci cand copilul mosteneste dimensiunea
maxilarelor de la un parinte si dimensiunea dintilor de la celalalt parinte
(discrepante dimensionale max- dd)
7

Forma localizata:Mai frecvent la IL, M3, dinti supranumerari,IL:,de obicei au


forma modificata incisivi cu forma de tarus (con),poate fi bilaterala sau poate
fi unilaterala,exista o componenta genetica pronuntata (mod de transmitere
autozomal dominant)

28. Caracteristicile anomaliei hipoplazice de cauza locala


Caracteristici:
ca si in cazul defectelor induse prin actiunea pe cale generala a factorilor
etiologici si la actiunea pe cale locala defectele de structura sunt prezente pe
suprafata dentara in momentul eruptiei
defectele se intalnesc doar pe 1-2 dinti si anume pe acei dinti care in perioada
de formare au venit in contact cu factorul local perturbator
defectele nu respecta tiparul de crestere (nu mai sunt paralele cu marginea
incizala sau cu suprafata ocluzala ), gasindu-se pe suprafata dentara la nivelul
corespunzator impactului cu factorul etiologic
defectele pot fi de tip hipoplazic sau hipomineralizare (mai frecvent)
in general nu evolueaza sau evolueaza in conditiile mentionate mai sus (la
actiunea factorilor pe cale generala)

5.1 intruzie partiala la un copil de 2 ani jumatate


Tratamentul intruziei dentare la dinti temporari
intruzia unui dinte temporar este in mod potential cea mai periculoasa leziune pt
mugurele dintelui permanent in dezvoltare
se va face o radiografie anterioara laterala
daca dintele intrudat este in contact cu mugurele dintelui permanent (pe radiografie
radacina apare mai lunga decat a omologului), dintele intrudat trebuie extras
daca dintele intrudat nu este in contact, ci este dirijat spre vestibular, va fi lasat sa
reerupa
90% din acesti dinti isi reiau eruptia in primele 1-6 luni (mai ales dintii imaturi) sau se
produce anchiloza; ancjiloza nu se trateaza la acesti dinti deoarece in majoritatea
cazurilor se resorb normal
este necesara urmarirea lunara, pana la eruptia completa
ulterior sunt necesare reexaminari odata la 3 luni,
modificarile de culoare datorate mortificarii pulpare impun tratament endodontic
extractia dintelui este necesara daca apar fistule sau radiotransparenta periapicala
se recomanda asteptarea daca intruzia este mai mica decat din coroana
2 factori: gradul de intruzie si varsta

Nr 4:

30.Germinarea: anomalie de forma, este rezultatul tendintei de scindare a


unui mugure dentar astfel incat dintr-un singur mugure sa existe tendinta de
aparitie a 2 sau mai multi dinti, scindarea poate fi completa dpdv clinic
existenta a 2 coroane dentare, iar dpdv radiologic existenta unei singure
radacini; in cazul in care scindarea coroanei nu este completa clinic
tendinta de despicare, scindare; cauza nu este bine precizata, dar are loc in
perioada de morfodiferentiere, cand celulele EAI se asaza spatial dupa o anumita
dispozitie ; mai frecvent in dentitia temporara; zona mai frecventa in geminare
zona frontala incisivo canina ; afectare deopotriva a ambelor sexe; in general
anomalia se poate intalni si in dentitia permanenta, in zona frontala. Tratament:
important forma clinica, localizarea, tulburarile produse si momentul in care
pacientul s-a prezentat la tratament;nu exista o semnificatie clinica speciala,
fiind mai frecventa in dentitia temporara ;in dentitia permanenta depinde de
aspectul clinic respectiv :refacere cu compozit,remodelare coronara cand exista ,
dezvoltare suficienta a radacinii.inghesuire extractie + tratament ortodontic

31.Etiologia hipodontiei:hipodontia = dinti in numar mai redus


Hipodontia in dentitia permanenta: frecventa rara sub 1%;
exista o interesare deopotriva la ambele sexe; exista zone de predilectie
reprezentate de Ilsup si inf, Cinf; exista tendinta regasirii anomaliei si in dentitia
permanenta cu mai mare frecventa la acelasi grupa dentar;

32. Atitudini terapeutice in fracturile radiculare


Tratamentul fracturilor radiculare ale dentitiei temporare
conduita terapeutica:cel mai bun prognostic il au fracturile din 1/3 apicala a
radacinii; nu se imobilizeaza, doar menajarea dintelui;fracturile din 1/3 medie
sau cervicala fac necesara extractia dintelui; de va face o tentativa blanda de
indepartare a fragmentului apical; daca tesutul nu poate fi extras usor este mai
bine sa fie lasat pe loc si va fi supravegheat periodic radiologic;trebuie avuta in
vedere in permanenta protejarea mugurelui dintelui permanent

34. Caracteristici anomalii de Smalt -factori generali


Caracteristici generale
se intalnesc la ambele dentitii, dar mai frecvent in dentitia permanenta
leziunile se intalnesc pe grupe de dinti simetrici, omologi, la nivelul acelor grupe dentare
care isi formau smaltul in perioada actiunii factorului etiologic
leziunile intereseaza anumite portiuni de pe suprafata dentara si nu intreaga suprafata
dentara

defectele de structura respecta tiparul de crestere, ele fiind dispuse paralel cu marginea
incizala sau varful cuspizilor (suprafata ocluzala)
dpdv al aspectului clinic defectele de tip hipoplazic constau in aparitia unor santuri, geode,
brazde, paralele cu marginea incizala sau suprafata ocluzala, care au diferite adancimi si
diferite intinderi in suprafata; intinderea si profunzimea depind de durata si de intensitatea
actiunii factorului etiologic:
o afectiune de tip acut cu o durata mai scurta de actiune va rezulta o leziune mai profunda
si mai ingusta
o afectiune de tip cronic va produce un efect mai superficial, dar cu o extindere mai mare
in suprafata
nivelul de suprafata dentara la care se gasesc defectele corespunde gradului de formare a
smaltului la momentul actiunii factorului perturbator
daca in perioada de depunere a matricii organice a smaltului, la intervale diferite de timp
intervin mai multi factori etiologici exista posibilitatea aparitiei mai multor efecte de tip
hipoplazic pe suprafata dentara, despartite de structura dentara sanatoasa
indiferent de factorul care a generat aceste leziuni la intervale diferite de timp, aspectul
leziunilor este acelasi
in general defectele de tip hipoplazic nu evolueaza; exista posibilitatea complicatiilor de
tip grefare de proces carios sau fractura coronara de margine incizala in cazul in care exista
conditii de grefare a procesului carios sau daca hipoplaziile sunt plasate mai aproape de
marginea incizala, mai depinzand si de profunzimea hipoplaziilor
aceste defecte pot fi refacute usor prinmetode de tratament simple

35. Taurodontia: reprezinta rezultatul perturbarii procesului de morfodiferentiere;


reprezinta rezultatul plierii la un alt nivel decat in mod normal a tecii Hertwig sau rezultatul
perturbarii precesului de unire a septurilor in cazul formarii dintilor pluriradiculari. dpdv
clinic: anomalia consta in existenta unei CP voluminoase, cu podeaua CP plasata mai spre
apical si radacinile mai scurte . dpdv al morfologiei exterioare coroana nu este in general
modificata . anomalia este :mai frecventa la nivelul dintilor laterali,mai frecventa la nivelul
molarilor,mai frecventa in DP,este cu atat mai pronuntata cu cat molarul este mai
posterior,poate fi intalnita si la nivelul PM,se poate intalni la toti molarii individului respectiv
mai frecvent la eschimosi, mongoloizi, filipinezi. se poate dezvolta ca atare sau poate sa fie un
simptom in cadrul unor sondroame (sindrom Kleinefelter, in amelogeneza imperfecta tip 4)
etiologia:nu este elucidata complet,exista si o componenta genetica, dar pot interveni si alte
influente . dpdv al semnificatiei acestei anomalii :descopertita intamplator nu are
semnificatie daca dintii respectivi nu prezinta patologie,in cazul unei carii complicate, in
cazul in care pulpa este vie pulpa este mai voluminoasa (va trebui indepartata toata pulpa
coronara)

36. Macrodontii:
1.Forma generalizata adevarata :in cazul unor afectiuni endocrine gigantismul hipofizar
2.Forma generalizata falsa:atunci cand copilul mosteneste forma si dimensiunea maxilarelor
de la un parinte si dimensiunea dintilor de la celalalt parinte
3.Forma localizata:mai putin frecvente,in hipertrofia hemifaciala pacientul sre oasele
extremitatii cefalice mai mari pe o jumatate de fata si dinti mai mari; afectiunea este data de
o perturbare vasculara in perioada de formare a extremitatii cefalice.
10

si in cazul microdontiilor exista o afectiune de cauza vasculara in perioada de formare a


extremitatii cefalice (microsomie hemifaciala)
In sinteza, cauzele anomaliilor de dimensiune sunt:
-fie afectiuni endocrine (deficit sau exces de STH)
-fie cauze genetice (transmiterea autozomal dominanta in cazul IL, sindrom Down de regula
au forma conica)
-fie unele perturbari in procesul de formare a extremitatii cefalice, fie in cazul despicaturilor
modificari ale dintilor din vecinatate forma modificatam mai mici, supranumerari,
anodontie;
pot exista si cauze neprezizate

Tratamentul anomaliilor de dimensiune:


depinde de momentul la care vine pacientul la tratament si de forma clinica pe care o
prezinta si de tulburarile produse
cand exista forme localizate IC nanic microproteza de invelis, extemporaneu cu o
capa prefabricata
cand exista incongruenta dento-alveolara cu inghesuire se extrage dintele si aptiul
inchis

37. Intruzia
dintele este impins in alveola sa, aceasta se comprima si ligamentul dento parodontal si
produce de obicei o zdrobire a peretelui alveolar;
? s-au produs maximul de afectari ale pulpei si tesuturilor de sustinere datorate unui impact
axial direct;
? urmele traumatismului depins de varsta pacinetului;
? diagnosticul este mai dificil deoarece un dinte intrudat poate fi confundat cu un dinte in
eruptie;
? diagnosticul diferential se face prin percutie: in cazul unui dinte in eruptie sunetul este mat,
iar in cazul unui dinte intrudat sunetul este metalic,
ascutit, patognomonic pentru luxatie si intruzie;a a
? Radiologic: pune in evidenta deplasarea dintelui si disparitia sau micsorarea spatiului
periodontal
; la dintele matur se poate observa modificarea pozitie joctiunii smalt-dentina (JSD);
? vindecarea este asociata cu instalarea complicatiilor, datorita afectarii LPD si al pulpei;
? pot aparea complicatii majore - rezorbtia radiculara inflamatorie externa si interna ? se
constata ca radacina se subtiaza pana dispare ...;

38.Tratamentul intruziei dentare


1
2
3
4

intruzia unui dinte temporar este in mod potential cea mai periculoasa leziune pt
mugurele dintelui permanent in dezvoltare
se va face o radiografie anterioara laterala
daca dintele intrudat este in contact cu mugurele dintelui permanent (pe radiografie
radacina apare mai lunga decat a omologului), dintele intrudat trebuie extras
daca dintele intrudat nu este in contact, ci este dirijat spre vestibular, va fi lasat sa
reerupa
11

90% din acesti dinti isi reiau eruptia in primele 1-6 luni (mai ales dintii imaturi) sau se
produce anchiloza; ancjiloza nu se trateaza la acesti dinti deoarece in majoritatea
cazurilor se resorb normal
6 este necesara urmarirea lunara, pana la eruptia completa
7 ulterior sunt necesare reexaminari odata la 3 luni,
8 modificarile de culoare datorate mortificarii pulpare impun tratament endodontic
9 extractia dintelui este necesara daca apar fistule sau radiotransparenta periapicala
10 se recomanda asteptarea daca intruzia este mai mica decat din coroana
11 2 factori: gradul de intruzie si varsta

39. Odontodisplazia regionala (ghost teeth):


afectiune ce intereseaza toate structurile dentare, intereseaza anumite grupe dentare, se mai
numesc ghost teeth (dinti fantoma), dintii respectivi prezinta modificare de forma:
dinti mai mici,aspectul exterior poate fi neregulat, cu defecte de tip hipolazie,coroane
modificate de culoare tenta galben, galben-brun,smaltul este structura cea mai afectata,
camerele pulpare sunt mari, voluminoase ,pe radiografie smaltul si dentina sunt foarte
subtiri,smaltul adesea nu poate fi evidentiat radiologic.
acesti dinti prezinta o eruptie intarziata sau incompleta si deseori pacientul se prezinta
acuzand dureri dentare, in absenta unor carii profunde ce pot genera asemnea dureri
de asemenea pot prezenta PAA sau abcese gingivale
Epidemiologie:frecventa rara,mai frecvent la sexul feminine,mai frecvent la dintii maxilari
localizate in special la frontalii maxilari,localizate de obicei la o singura hemiarcada
Tratament:extractia dintilor respective,restaurare protetica

40. Tratamentul fracturilor corono-radiculare la dintii


permanenti indepartarea fragmentului coronar urmata de refacerea coronara
supragingivala; indepartarea fragmentelor coronare asociata cu gingivectomie si
osteotomie, urmata de refacere coronara; indepartarea fragmentelor coronare si extruzia
chirurgicala a radacinii; indepartarea fragmentelor coronare si extruzia ortodontica a
radacinii; mentinerea in situ a fragmentelor radacinii pana la sfarsitul pubertatii, dupa care
se extrag si se aplica un implant; aceasta solutie considera ca pastrarea radacinii in situ nu
permite mentinerea osului alveolar; aplicarea imediat dupa extractie a unui implant
osteointegrat; in aceasta situatie extractia trebui sa fie atraumatica;

41. Tratamentul leziunilor de sustinere al dintilor temporari:


1.
2.
3.
4.
5.

contuzia alimente moi, 7 10 zile


subluxatia alimente moi, +/- imobilizare 2-3 sapt
extruzia reducerea + imobilizare semielastica 14 zile
luxatia laterala reducere + imobilizare elastica 3 8 saptamani
intruzia
1 expectativa la dintii imaturi
2 tratament endodontic, ortodontic, chirurgical + imobilizare 6-8 saptamani la dintii
cu apex inchis
12

6. avulsia replantare + imobilizare elastica 7-10 zile

42. Meziodens: poate fi unic, plasat intre cei doi IC, de obicei superior, poate fi si
bilateral, de regula plasati mai palatinal fata de dintii din seria normal, mai frecvent 1-2 dinti
pot fi pozitionati in pozitia normala de eruptie, dar pot avea si pozitie inversata (anastrofica)
ca forma: conici, pot fi mai mici, cu radacina mai scurta sau pot avea forma tuberculara;
pot erupe (mai frecvent cei cu forma conica) inaintea dintilor din seria normala, sau pot sa nu
erupa (cei cu forma tuberculara), pot bloca / devia eruptia dintilor din seria normal, pot bloca
traseul eruptiv al dintilor din seria normala sau pot prefigura traseul eruptiv al dintilor din
seria normal, uneori perturba relatiile ocluzale, alteori nu, pot determina tulburari fizionomice,
cei din zona molara de obicei respecta forma molarilor, cei din grupa PM au de obicei
forma PM. in dentitia temporara:mai frecvent se gasesc in zona incisiv-canina,intereseaza IL
sau C,se poate intalni aceeasi anomaliein dentitia permanenta die la nivelul aceluiasi dinte, fie
in alta zona, sau fie nu determina nimic.
Cauzele dintilor supranumerari:pot exista cauze genetice: disostoza cleidocraniana
afectiune in care pacientul prezinta nenumarati dinti supranumerari care nu erup f greu
(psudoanodontie), pacientul mai are umeri ingusti (nu are capetele claviculelor),alte cauze
neprecizate Mecanism de producere: mai multe teorii,activitate in exces a lamei dentare in
apropierea zonei in care se dezvolta dintele din seria normala apare inca un mugure
dentar,teoria care sustine ca acesti dinti s-ar prodice in urma scindarii mugurilor dentari,prin
activitatea crescuta a resturilor ce raman dupa dezintegrarea lamei dentare , exista situatii in
care se intalnesc dinti supranumerari in diferite sindroame sindrom Gardner (polipoza
intestinala) Tratament: variaza in functie de momentul in care se prezinta pacientul la
tratament, de tipul de pozitie a dintelui supranumerar si depinde de tulburarile functionale
produse de dintele supranumerar: in dentitia temporara de cele mai multe ori nu este
necesar sa se intervina asupra lor: in dentitia permanenta - de cele mai multe ori se pune
problema extractiei dintelui supranumerar; dpdv al momentului extractiei (a celor conici care
au puterea sa erupa) dintele din seria normala sa fie suficient de dezvoltat a.i. prin miscarile
de extractie sa nu sufere modificari; dintii care nu au erupt vor fi descoperiti pe cale
chirurgicala si extrasi in zona laterala se apreciaza care dinte se extrage (dintele din seria
normala poate prezenta procese carioase voluminoase) si fie se aliniaza spontan pe arcada, fie
este ajutat ortodontic;

Tratamentul fracturilor corono-radiculare la dintii permanenti:


- indepartarea fragmentului coronar urmata de refacerea coronara supragingivala
-indepartarea fragmentelor coronare asociata cu gingivectomie si osteotomie, urmata de
refacere coronara;
- indepartarea fragmentelor coronare si extruzia chirurgicala a radacinii;
- indepartarea fragmentelor coronare si extruzia ortodontica a radacinii;
- mentinerea in situ a fragmentelor radacinii pana la sfarsitul pubertatii, dupa care se extrag si
se aplica un implant; aceasta solutie considera ca pastrarea radacinii in situ nu permite
mentinerea osului alveolar;
- aplicarea imediat dupa extractie a unui implant osteointegrat; in aceasta situatie extractia
trebui sa fie atraumatica;

13

Fracturi radiculare la dintii imaturi:afecteaza concomitent cementul, dentina,


pulpa si LPA;- pot fi orizontale sau oblice:in 1/3 cervicala, medie sau apicala;prognostic
favotabil au cele din 1/3 apicala si medie;vindecarea ;spontan prin anchiloza;tratatata prin
apozitie de cement, osa sau tesut conjunctiv , NU tesut de granulatie;de obicei fractura apare
in urma unei lovituri cu directie orizontala, care creaza zone de compresiune vestibulara si
palatinala;se produc cel mai frecvent la dinti cu apexul inchis, dar si dintii imaturi pot
prezenta fracturi radiculare incomplete.Examenul clinic:Discreta extruzie a dintelui, cu
modificarea relatiilor ocluzale;Gradul de mobilitate a dintelui depinde de localizarea fracturii
Prin palpare se poate simti mobilitatea fragmentului coronar si lipsa mobilitatii in portiunea
apicala;Examenul radiologic: expunerea radiologica dintr-o incidenta aproape oblica, iar
uneori este necesara o incidenta diferita conului central...

45. Tratamentul fracturilor radiculare:


dupa unii autori s-ar vindeca in proportie de 50%, indiferent daca sunt sau nu tratate;
tratamentul are menirea de a favoriza tendinta naturala spre vindecare, de aceea indepartarea
pulpei si efectuarea tratamentului endodontic sunt contraindicate, daca nu exista semne clare
de necroza; pt a usura vindecarea pulpara si a LPD este considerat ca esentiala repozitionarea
optima a fragmentului coronar deplasat; de asemenea este importanta mentinerea imobilizarii
rigide pe o perioada de 4saptamani 4 luni pt a permite o stabilitate maxima a calusului
format de os;

46. Anomalii primare de dezvoltare:


reprezinta stabilirea unei legaturi clare intre factorii etiologici si anomalia aparuta;
anomaliile evidente la eruptia dentara
in general u evolueaza
aceste anomalii sunt de 2 categorii:
1. anomalii primare cicatriciale stabile neevolutive:
a. anomalii de numar
b. anomalii de forma
c. anomalii de dimensiune
d. unele anomalii de structura data de actiunea factorilor de mediu
2. anomalii active [evolutive]
e. unele anomalii de structura
i. anomaliile generate de actiunea factorilor genetici (amelogeneza
imperfecta, dentinogeneza imperfecta)
ii.
defectul devine vizibil dupa aparitia dintelui in cavitatea bucala
si intrarea acestuia in activitate
iii.
existenta procesului de evolutie
iv.
anomaliile sunt mai complexe si nu dau rezultatele constante

14

Sindromul dentar Hutchinson:Localizare:la nivelul incisivilor permanenti (mai


frecvent IC sup permanenti);dintii respectivi au dimensiune mai mica, au forma specifica
(butuios) in 1/3 medie a dintilor are diametrul cel mai mare;modificarea nu este evidenta la
aparitia dintilor in cavitatea bucala;devine evidenta dupa ce dintele devine functional prin
uzura marginii incizale in 1/3 medie;la eruptie marginea este plana, apoi ea devine concava,
cu concavitatea spre planul de ocluzie ;ulterior, prin uzura unghiurilor meziale si distale,
marginea incizala devine apoi plana;in plus, exista o deviere a axului de eruptie, coroanele
fiind cu tendinta de convergenta,Etiologie:Luesul congenital (~ 13%),Tratament:doar daca
sunt dinti foarte mici microproteze de invelis

49. Apexificare apexogeneza


Indicatii:dinte devital cu apexul imatur
Obiectiv:aigurarea continuarii cresterii radacinii si inchiderii apexului = apexogeneza sau
formarea unei bariere dure apicale = apexificare , care sa permita obturarea definitiva a
canalului
Tehnica:indepartarea continutului canalului, tratament mecanic bland,sterilizare,obturatia
canalului cu pasta pe baza de Ca(OH)2 ,obturatia coronara,refacerea obturatiei de canal la 3 4
luni pana la inchiderea apexului sau formarea barierei apicale,obturatia definitiva ...

50. Replantarea:
Reguli:Nu se atinge radacina,Dintele se spala doar daca a fost contaminat,Nu se freaca,Daca
nu poate fi replantat imediat se pastreaza in lapte, ser fiziologic...,Se transporta imediat
copilul la spital: Recomandari dupa replantare:Antibioterapie, antalgice,
antiinflamatoare,Igiena orala, clatiri cu clorhexidina
Tratament endodontic:Dintii imaturi nu se face, se supravegheaza, revascularizatia care este
posibila dupa cateva saptamani sau apexificare,La dintii cu apexul inchis se face pulpectomie
dupa imobilizare Metode si tehnici de imobilizare a traumatismelor dento-perodontale:
Atele de imobilizare = dispozitiv rigid sau flexibil pt a sprijini si imobiliza dintii ce au
devenit mobili;scop: favorizeaza vindecarea LPD, regenerarea fibrelor parodontale sau
formarea unui calus

51. Dilacerarea (angularea): poate fi radiculara, coronara sau corono-radiculara


poate aparea in cazul dintilor cu incongruenta , poate sa apara in cazul M3 in conditiile in
care nu a mai avut loc eruptia , angularea coronara poate sa se produca la diferite niveluri ce
depind de varsta dentara in momentul in care a intervenit factorul care a determinat
dilacerarea, indusa de regula de un factor local ce intervine in perioada formarii deintelui
respective, o cauza frecventa traumatismele dintilor temporari intruziile importante ale
dintilor temporari, avulsii, luxatii laterale importante, mecanismul de producere: cand factorul
perturbator intervine se produce o deplasare a portiunii dentare deja formate, iar prin incetarea
actiunii factorului respectiv formarea dentara continua deoarece s-a produs doar o deplasae
si nu o distrugere a celulelor EAI, mai frecvent in zona frontala superioara, PM, exista si in
DT poate fi indusa prin manevre intempestive la copiii nou nascuti ce au nevoie de de
intubatie traheala. Tratamentul:depinde de forma clinica de dilacerare coronara / radiculara,
de perturbarea produsa in relatiile de ocluzie si de modificarile functionale in general ;este
posibil ca in cazul dilacerarilor radiculare sau a celor coronare importante dintele sa nu poata
sa erupa descoperirea chirurgicala a dintelui si extractia;angulare coronara spre vestiblar
15

se poate incerca slefuire coronara din aproape in aproape (remodelare coronara), iar palatinal
sigilare cu material adeziv,in cazul in care perturba relatiile de ocluzie se corecteaza

53. Extruzia:
se produce o lezare combinata a pulpei si a parodontiului;
impactul pulpar produce o deplasare in plan vertical din alveola sa, fibrele palatinale ale
LPD nepermitand avulsia sa totala;
dpdv clinic dintele extruzat este deplasat axial in afara alveolei si este extrem de mobil,
fiind mentinut numai de cateva fibre gingivale palatinale intacte;
Radiologic :sunt necesare expuneri din incidente excentrice pt a putea evidentia deplasarile
produse;se observa largirea spatiului periodontal
Tratamentul extruziei: extruzia este destul de rara; se impune extractia

Tratamentul luxatiilor laterale ale dintilor temporari: (luxatia laterala)


in aceste leziuni se produc afectari grave ala LPD
luxatia vestibulara
1 produce leziuni ale mugurelui dintelui permanent daca mineralizarea nu este incheiata
2 se recomanda extractia prin manevre blande pt a nu traumatiza suplimentar mugurele
dintelui permanent
luxatia palatinala
1 determina tulburari ale ocluziei, necesitand de asemenea extractia

16