Sie sind auf Seite 1von 8

A n u l u

ARADU, 13/25. Decemvre 1892.

XVI.

Ni*. 250.

BISERICA si SCCL'A.
F o i a b i s e r i c e s c a , scolastica, literara si e c o n o m i c a .
lese odat

in septemana:

DUMINECA.

ERETTULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTIUNILORU:

Corespondentiele se se adreseze Redactiunei

P e n t r u Anstro-TJngari'a:
P e una ana 5 flcr., pe Vs ana 2 fl. 50 cr.
Pentru Romani' si strainetate:
Pe nnn ann 14 fr., pe jnmetate anii 7 franci.

Pentru publicatinnile de trei ori ce contienn


cam 160 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sas 6 fl v. a.

Er b a n i i de p r e n a m e r a t i a n e l a
T I P O G R A F l ' A DJF.CESANA in A R A D .

Semtiul de pietate crestinesca.


Yieti'a si desvoltarea omului este pendenta de
anumite c o n d i t i u n i . Acestea s u n t : 1) fisicemateriale, 2) intelectuale, si 3) morale.
Conditiunile fisice-materiale s u n t : mncarea, m
brcmintea si locuinti'a.
Conditiunile intelectuale s u n t : o suma ct mai
mare de cunoscintie, plcerea si zelulu de a-ne n
muli dilnic aceste cunoscintie prin unu studiu nentreruptu teoreticii si practicu, si capacitatea si pl
cerea de a pune in aplicare aceste cunoscintie in
folosulu nostru si in folosulu societii, carei'a apartienem.
Conditiunile morale ale vieii s u n t : capacitatea
de a cun6sce binele si a sci, se distingem binele de
reu intre tote mprejurrile vieii, plcerea si capaci
tatea de a-ne pote feri de reu si a face binele, si
mai presus de acestea plcerea si capacitatea de a-ne
semti si a fi faptice stepani preste noi insine intre
tote imprejurrile vieii.
Si fiind vieti'a si desvoltarea omului p e n
d e n t a s i l e g a t a de tote aceste conditiuni,
este naturalu, ca numai potendu cascig si potendu
ave omulu la dispositiune in mesura corespundietoria,
tote aceste conditiuni, se pote semti pre sene m u 1t i e m i t u s i f e r i c i t u , er in casulu contrariu
este n e m u l t i e m i t u ,
nefericitu.
Constatnd a c e s t a privim la 6meni si la popore ; si gsim ca apr6pe in totu momentulu i-lipsesce omului cte ceva din aceste conditiuni de
vietia si desvoltare ; er acesta lipsa i-conturba m u l t i e m i r e a , dupa carea inseteza bietulu omu cu
unu doru nesatiosu pre acestu pamentu.
Constatnd faptulu acest'a realu, vediutu si
semtitu, si privind asupra vieii omului si pop6relor,
aflam, ca apr6pe in fiecare momentu i-1 i p s e s c e omului cte cev'a din aceste conditiuni de
vietia, er acesta lipsa i-conturba liniscea si multiemirea. Si 6menii si pop6rele se deosebescu unele de

BISERICA si SCfJL'A."

altele prin impressiunea, pre carea o-face asupra lor


clim'a, educatiunea, starea, ocupatiunea, dorintiele,
aspiratiunile si altele. In o dorintia inse convinu cu
t o i i ; er acesta dorintia este d o r u l u
nesa
tiosu, pre c a r e l e lu-aflm
inintern u l u f i e c r u i omu dupa b u n a
stare
sifericire.
In faci'a si in consciinti'a acestui doru nesatiosu,
de carele este condusu fiecare omu dupa buna stare
si fericire, privind asupra pamentului, pre tarele lo
cuim, aflam, ca pamentulu produc pre suprafaci'a lui mulime de bunatti, er in internulu lui contiene o mulime mare de alte bogaii. Si att bu
nurile, cari crescu pre pamnu, ct si cele depuse
in snulu pamentului nu au alta menitiune,, dect a
inlesni omului vieti'a, de a-i d t6te acele c o n d i
tiuni
d e v i e t i a , dela cari este pendenta
vieti'a si desvoltarea, buna starea si fericirea omului.
Este deci faptu realu, vediutu si semtitu, ca
omulu posede unu doru nesatiosu dupa buna stare
si fericire ; er pamentulu i-ofere tote conditiunile,
de cari are omulu lipsa pentru vietia, desvoltare,
multiemire si fericire. Cu tote acestea, din ceea ce
numim multiemire si fericire, aflam mai putien in
lume, er ceea ce intelnim mai des in acesta lume,
este n e m u l t i e m i r e a s i n e f e r i c i r e a , asia
inct pentru omu lumea se pare, ca este mai multu
o vale a plngerii, dect ceea ce este, si trebue se
fia in adeveru o gradina frum6sa, in carea fiecare
din'noi se-si pota intemei si realis o buna stare
si %icire vremelnica si vecinica.

faci'a faptului acestui'a, este naturalu, c


trebm, ca de unde provine att'a nemultienefericire la 6meni si la pop6re, si care este
caus'a'si cuele, din cari isvoresce att'a nemultiemire pentru omeni si pop6re ?
C se potem respunde la acesta ntrebare,
privind asupra seciettii omenesci aflam, ca in me
sura mai mare, seau mai mica, fiecare omu, fia ela

394

B I S E

B l

C 'A

de ori ce stare si positiune, are cte o lipsa, si in


urmare si unu motivu de a-se piange.
Seracui se piange, ca n'are cele trebulntise
pentru traiulu vieii, bogatulu se piange, ca nu are
de ajuns, invetiatnlu, ca ideile sale riu si-l pot
realis, precum doresce, r omulu bunu adesea se
plnge, ca nu este considerat, si altii lu-ieau pre
dinainte.
Si resultatulu este, ca toti spunu, ca au mo
tive de piangere si de plahsre.
Judecnd inse cu deplina obiectivitate asupra
acestor motive de plansore, aflam, ca ele propriatnente nu sunt in adeverii motive, ci mai mult pretecste, sub mase'a caror'a se ascunde" o negligentia,
seau chiar o vina, unu pecatu, si anume pecatulu
niversalu al omului, c conditiunile de vitia si des
voltare omulu in cele mai multe cauri nu le privesce de ceea ce sunt : de mijlce si factori pentru
ajungerea scopului supremu al vieii omenesci, ci de
s c o p a al v i e i i .
Fericirea vremelnica si vecinica, dupa carea
propriamente insetza omulu, evangeli'a o esprima
prin terminulu vieti'a de veci;" r viti'a de veci
o esprima Domnulu in vecinicile cuvinte : acest'a
este viti'a de veci a-Te cunosce pre Tine, Unulu
Adeveratulu Dumnedieu si pre Isus Christosu, pre
arele l'ai tramis."
I n urmare, precum este viti'a omensca legata
si pendenta de conditiunile de vitia amintite mai
sus : tocma asia este legata si pendenta. de o pu
tere condueetria, de unu monarchu spiritnlu internu,
carele se-lu conduca,.si dirigeze intru a-si cascig
in mesura corespundietria conditiunile de vitia si
a-se sci foiosi de ele pentru a pot ajunge scopulu
suprem al vietii, sopulu, pentru carele propriamente
traiesce omulu pre acestu pamentu.
Puterea condueetria,' monarchulu spiritualu internu al intregii vieti omenesci consiste : intru a-ne
semti in fiecare momentu si in tte aciunile nstre
d e p e n d e n t i de s c o p u l u s u p r e m u
al
v i e t i i, s i i n t r g a f i i n t i ' a s i a c t i v i t a t e a n s t r a se-o p u n e m in s e r v i t i u l u
a c e s t u i s c o p u.
Conditiunile de viti'a fisice-materiale, intelectuale si morale, dupa a caror cascigare se lupta, si
se trudesee omulu in decursulu intregii sale vieti,
nu sunt scopulu vietii, ci mijlce pentru ajungerea
altui scopu mai inaltu, a s c o p u l u i
supremu
al
vietii.
Si deci asupra multiemirei, seau nemultiemirei,
in carea se gasesce omulu in acesta vitia este decidietria numai o singura imprejurare, si anume :
modulu, cum decide, si ce crede, si smte omulu,
despre starea si missiunea, pre carea are el se-o
realiseze pre acestu pamentu.
Cu acesta intrebare s'a ocupat omulu nentrerupt, de cnd a inceput se cugete si pana in diu'a
d e astadi ; dar omul c atare, omulu singur de sene

si

S C L ' A

Anulu XVI.

n'a potut se-i dea acestei ntrebri o solutiune ni


merita. Doveda despre acesta neputintia a omului de
a-se cundsee pre sene si scopulu, pentru carele t r a
iesce pre acestu pamentu, ne sunt multele retaciri,
in cari au cadiut religiunile pagane^cu principiele lor
de vietia si moralitate cu totului streine de natur'a omului.
'
In faci'a intunerecului celui mare, eare a domi
nat mulime de veacuri lumea vechia pgna chiar
asupra ideii si scopului, pentru carele traiesce omulu
pre acestu pamentu, a trebuit se se faca lumina
asupra acestei intrebri cardinale a vietii prin insasi
acea Fiintia pre inalta, Carea a creat Universulu, si
a dat omului vietia si esistentia pre acestu pa
mentu.
A trebuit se se validiteze principulu, ca nu se
cundsee pre sene si scopulu, pentru carele traiesce
faptur'a si omulu creatu, ci trebuie se-i arete, si
se-i descopere, acestu seopu insusi Creatoriulu.
Si descoperirea dumnedieesca a resolvit acesta
intrebare cardinala a vietii intr'o forma nu numai
usidra, dar in acelai timpu intr'o forma, pre carea
istori'a popdrelor si istori'a desvoltrii bisericei crestins ni-o a dovedit, ca corespunde pre deplin cu natur'a omului.
Omulu este fptura creata de Domnulu, carea
in calitile sale spirituale pdrta tipulu lui Dumne
dieu, cu missiunea si scopulu, c in vieti'a. si acti
vitatea s'a de pre acest pament punnd in -aplicare
aceste puteri spirituale se se inaltie la perfeciune
si asemnare cu Dumnedieu, er prin acest'a se obtina fericire vremelnica si vecinica.
Este, lunga, grea si anevoidsa calea, pre carea
trebue se-o faca omulu in mersulu seu spre acestu
scopu supremu al vietii, dar plecnd pre acesta cale,
vieti'a si desvoltarea ndstra este normala, seim, si
ne deprindem mergend pre acesta cale, a-ne cascig
in mesura corespundietoria conditiunile de vietia si
a-le folosi c mijloee, si factori, cari ne conduc cu
sigurantia la scopul suprem al vietii: la perfeciune
si fericire ; r pentru c se pdta face omulu cu succesu acesta cale, are trebuintia a-si . pune intreg'a
s'a fiintia in servitiulu scopului, pentru carele t r a
iesce pre acestu pamentu si a-se folosi in acesta
cale de mijldcele, pre cari i-le-aretat Domnulu : doctrin'a, cultul si disciplin'a. Intru a face din noi
unu organu in servitiulu scopului, pentru carele
trim si a-ne cascig conditiunile de vietia, aplicnd
spre acestu seopu mijlocele date noue de Domnulu :
doctrin'a, cultul si disciplin'a, in cari consiste s e in t i u i
d e p i e t a t e c r e s t i n e s e a , si respeetive pu
terea conducetdria, stepanulu spiritualu internu, care
conduce, si dirigeza intreg'a nostra vitia.

r e s t i g n i r e si cum fara mila cu patru pirne pre


cruce fu restignit (in Golgata) in mijlocul a doi t l
hari si cum ostaii au impartit hainele sale 1 orusi si
cum trectorii il batjocoreau pre dinsul si cum tal[Continuare la Nr. 4 8 ]
! hariul cel spnzurat de a steng'a lui i-lu hulia s i
Iara diminti'a la vremea cntrii, mai 'nainte
cum sa fcut intunerec preste tot pmntul. Si siesti
de a se face diua s e v r s i n d
polonosnicias seversindu-1 (cnd se cetesce ciasul al n u at i a ) aceste se gandesca cu cucernicia, cumca Dom
1 e a) [la ora 9-a] aiderea prin tota temerea de Ddieu
nul nostru la mediul nopii a mers la patim a de
eu socotintia sa gandsca: cum Mantuitoriul nostru do
buna voia si in gradina (Getsimani) cu nevointia er
rind de mntuirea neamului omenesc pre cruce atr
rugandu-se cu deadinsul intracestu chip, ct i-i cur
nnd au strigat dicnd. M i - s e t e si cum a fost
gea sudorile ca nisce picaturi de snge ce pica pe
adpat cu otiet amestecat cu fiare si cum prea sfnt
pamnt, si cum acolo s'au prins de ostasi si mai
sufletul seu l'au dat in manile lui Ddieu Tatl, si
antiu la An'a ca pre un talhariu legndu-1 l'au dus
cum tote temeliile pmntului s'au cltit, pietrile.
si acolo ce feliu de ponoshuri, de defimri de scuis'au desfcut, morii din mormenturi s'au sculat s i
piri si btai si ocara de voie au rbdat, c pre noi
cum unul din ostai cu suliti'a cst'a lui au impun
din legaturile pecatului si de munc'a si cazna diavo
si indata au ieit snge si a p a . .
lului sa ne mntuiesca.
Era aceste ce s'au pomenit pre scurt si alte
Si sevrsind u t r e n i 'a cu deadinsul cu umimantuitre patimi ale Domnului cu umilintia si cu
lintia sa gndesca, cum : Domnul cu mare defima
osrdie cugetndu-le si intru sfarmarea inimei, era
re dela An'a sa dus la Caiafa si acolo ce feliu de
d e v a f i c u p u t i n t i a s i c u lacremi s a s eispitiri si munci cumplite, palme peste obraz, scuiv r s i e s c u r u g c i u n i l e ce l e a r O n d u i t e
piri si batjocorituri si lovituri far'de mila, dela me
(adec) c i a s u r i l e s i m a c a r d e n u v a f i
diul nopii pana diminti'a pentru pecatele nostre de
l
i t u r g i a ) dar tot sa multiamsca cu osrdie
(buna) voia au suferit.
Si dupa utrenia la s f e r s i t u 1 l u i
p e r v i - Mntuitoriului pentru aceste feliuri de patimi care
le-a suferit de buna voie pentru noi ,ca sa ne sloe i a s (r'a intaia) cu cucernicia sa gndesca : cum
bodsca din munc'a diavolului. Si pentru versarea
Mantuitorinl nostru la ciasul cel dintiu din di au
preacuratului snge, prin carele ne-au rescumperat
fost dus dela Caiafa la judecata in divan la Pilat
din blestemul legii, si pentru mrtea care a druit
fiind acolo ca om facatoriu de rele facatoriul a tta
vitia,
prin care a invit neamul omenesc, carele
lumea judecat, cum acolo judecatoriul atta lumea
murise prin pecat; si sa se rge cu deadinsul cu
de cei far lege si de mai marii jidovilor fiind batinima
smerita, ca pentru tote aceste faceri de bine. ale
jocorit si de judecatoriul cel nedrept sa osndit.
sale,
prin
carele au fcut bine neamului omenesc, sa-i
Si sevrsind t r e t i i c i a s (ra treia) in vreme
deie
si
lui
darul iertrii de pecate si ca cu vrednicia s a
(la timp) cu cucernicia intru umilinti'a inimei cu
aduc
jertfa
cea fara de snga, si fara de osnda sa
deadinsul sa gandsca : cum Mantuitoriul nostru la
se i m p a r t a s i s c a s f i n t e l o r lui T a i n e .
ciasul al treilea din di a fost judecat de Pilat si ce

Din Stistv'a Eppulni Grigorie Ronmic.


1749.

feliu de batjocorituri si btai rele si lovituri nenuEra de se v leveni preotul spre lucrurile cemerate (acolo a rbdat) si dupa aceste far de mila
lea sufletesci care sunt de folosu mantuirei oa fost legat de stlpul cel de marmore si i-au pus
mului, adec, nu va bag seama de chiamarea
in cap cununa de spini ghimposi si alte munci ne
celoru bolnavi, su de acelora sntoi su nu
suferite au rbdat ca sa ne slobodisca pre noi de
va merge (sa pricestusca pre cineva din cei bol
muncitorinl diavol. Iara catra aceste cu cuviintia este
navi sau sa boteze si vremea ddiescii slujbe pripind
sa c u g e t e si acest'a : cum s-tul Duehu al 3-le | va fi silit a-si lasa pravil'a n u g r e s i e s c e
cias din di s'au pogorit in limbi de foc preste apos j numai dupa dumnediesca slujba (Liturgia) tote ce
tolii cei ce e r intru rugciune si i-au luminat pre : au lsat (a fara) se seversisca, era molitvele priaceia ; si acesta cugetnd cu tta inim'a sa se rge
lui Ddieu ca sa-i deie si lui s-tul Duch precum si
) Cnd se cetesc adec n u m a i psalmii, ce se die
sfinilor apostoli, spre luminarea intielepciunei cei
inchipuitori, adec T i p i c i seu Obednitia. (Vedi liturduhovnicesc! si ca cu vrednicia se svrsisca dumgieriul edat de s. sinod al Romniei 1887) Tot acolo se
nedieesca slujba, care i-i este pusa inainte.
afla un pasiagiu ce lipsesce din Stistva cu totul, dar nu
2

Iara servrsind s i e s t i c i a s (ra 6-a) cu umilintia sa gandsca : cum Mantuitoriul nostru la al


sjeselea cias din di crucea sa purtnd a fost dus la
l

) Dimintia pe timpul rugaciunei numite polonosnitia-mezonoptica, rugciune de medinl nopth, ce are


preotul a le face, sa mediteze cum
s. c. 1. (vedi
Ceaslovul).

cred ca ar fi o interpolare din hiperzel ci e mai verosi


mil ca a remas afara din gresial'a tipografului din exemplariul tiprit la 1749. Acest pasagiu e urmatoriul:
Era deca preotul si diaconul seu altcineva, care se gatesce catra impartasire, pravila bisericei ce s'a dis mai
sus, si cuvincios'a pregtire pentru dieesca impartasire,
din buna voie, din lene seu din nepurtare de grigia o va
las cu totul, s^u numai o parte din trins'a d e m d r t e
va g r e i .

cestaniei fara sminteala se le cetsca inaintea sfin


tei Liturgii. )
Dreptaceia si cei ce vor vr se se pricestusea
cu s-tele Taini datori sunt sa implinsca cu tot su
fletul laud'a bisericei (cntrile) si pravila cea catra
S. pricestanie, si se se nevoiesca intru cugetarea pa
timilor Domnului. De nu voru sci carte atunci se
cade preoilor su diaconilor su clericilor sa invetie )
pre aceia spre mai mare pohta spre dragostea Dom
nului.
Era ceia vor pote se cetesca scripturile si vor
fi nebagatori de seama pentru pravila bisericei si
far de sfarmare din inima care se vor tiene intru
sine mareti, de vor fi din partea fie-carui'a din cei
mai mari si vor indrasni a-se apropia catra acesta
infricosiata Taina s e - i o p r s c a dla acst'a;
si preotul ea un printe duhovnicesc se-1 intrebe si
se-1 osebsca de cele sfinte atunce, pana ce se va
indrept, macar cine ar fi, si cu socotinti'a ceea ce
este detonu se o deie ca infricosiat lucru este a c
dea in man'a Domnului Dumnedieului celui viu, ca
se nu-i fie a manca trupul si (ab) sngele Dom
nului nostru Isus Christos spre judecata si spre
osnda.
Preotul si diaconul spre slugirea dumnediescii
Liturgii este dator se fie c u r a t , pre cum trupul
asia si cu sufletul, pentruca precum este trupul curat
asia s e c a d e a a v e s i p r e d i n s u l o d j
d i i c u r a t e s i b u n e (adec nesparte, nesfariinate) era de vor fi forte vechi su stricate si preo
tul va indrasni a sluji cu dinsele p e c a t u d e
m o r t e g r e s i e s c e , pentruca defima pre Chri
stos Dumnedieu c a r e l e e s t e cu adeverat in
pro curatele sale Taine. Dreptaceea cu totul sunt
datori preoii se se nevoisca macar de vor fii si
seraci ) dar s-tele odjdii se fie curate si frumosiele.
3

) Acest punct, bag seama era din gresial'a tipo


grafului a devenit nentielegibil si dupa prerea mea
are intielesul: Deca preotul este ocupat cu afaceri spi
rituale in popor la vii ori la morbosi, cari reclama mn
gieri grabnice si impartasire cu S-tele Taine ce nu se
pot amena, atunci preotul va intrelas rugciunile si meditatiunile de mai sus nainte de servirea S-tei liturgii,
s i n u v a g r e i , dar rugciunile nainte de impar
tasire n e g r e i t se le cetesca. Tot acest punct a d ev e r e s c e ca pasagiul citat din liturgieriul s-tului si
nod a t r e b u i t s e f i e si in originalul manuscript
al Stistvei,
4

) Se le cetesca poporului ca el se se ndemne la


mai multa dragoste catra Domnul. Pre cei mareti, cari
de si sciu carte, nesocotesc ordinatiunile bisericei se-i
opresca dela st-a cuminectura aci.
) Desi vor fi vestmintele odjdiile din materii sim
ple (serace) se fie nerupte curate si frumosiele. Datorinti'a preotului deci este se staruesca ca biseric'a se fie
provediuta cu vesminte conform ritului, si acelea se se
pstreze in stare buna si curatienie.
In cte locuri sa intempla ca Biseric'a n'are numai
cte un felon ori epitrobail p6te (din stofa negra) si cu
5

Catra acsta perul capului se-si pieptene, facia


si gura se-si spele, unghiele se si Ie taie, intracestasi chip se aiba pentru cinstea Dumnediescilor
Taini, ca si omenii cei ce vor caut spre dinsul si
crei ii vor sruta mana se nu se scrbesca. )
6

Deci bine face fiesce cine, carele va se se pricestuesea, de si va curai dinii, si-si va spal gur'a
de sera, ca se nu pice in gtlej ceva din apa d i mineti'a (cnd isi va spal gur'a) si va fi zaticnela
a luji seu a-se pricestui cineva, era mcar si dimineti'a se-si spele gura numai cu paza ca se nu i n ghitia nici o pictura din apa si fara ndoiala se
slujesca.
C.

Lazar,
preot.

(Va urma.)

Despre cele mai nsemnate liturgiei ale biseri


cei orientale, mai alesu cu privire la cele-ce-su
intrebuintiate in timpul de fatia in biseric'a
ortodoxa.
L i t u r g i ' a c h i a m a t i l o r. Acesta incepe
cu Bine-cuventarea s. treimi" si se finesce cu i n
tonarea diaconului : Ci sunteti chiamati, esiti."
Partile ei cele mai insemnate suntu :
1. Bine-cuvntarea

s. treimi

si ectenia

cea

mare.

Dicndu diaconul B i n e - c n v e n t a
st
p n e , " incepe preotul liturgi'a cu prmarirea s.
treimi, anuntiandu, c si Ioanu botezatoriul imperati'a
lui Dumnedieu. Elu i-lu prmaresce pe Dumnedieu
in treime si nu in unirne, caci prin incarnarea lui
Dumnedieu, care chiaru la plinirea liturgiei ni se
face vederata, am devenitu la cunoscinti'a chiara, eumca
Dumnedieu este in trei fetie, elu incepe cu prma
rirea imperatiei lui Dumnedieu, caci de ea trebuie se
ne fie aminte mai de alesu. La acsta binecuacest'a se seversiesc tote funciunile pana ce mai este o
bucata din trinsele. Negligenti'a preotului in locuri de
aceste e neexcusabila pentru ca ori ct de seraca se fie
Biseric'a, se pote ajutora cu colecte, apelnd la drnicia
cretinilor piosi si preotul pote proved Biseric'a cu
celea mai trebuincise dupt cuviintia. S-ta servire pre
tinde ca se se deosebsca chiar si in forma sa esterna in infacisiare prin vase. vesminte si alte necesarii
frumse.
6

) Presentarea preotului in biserica pentru servire


santa trebue ca se se reflectza si in esteriorul seu, iu
mbracamintele sale. Ar grei cineva cnd ar servi ori ce
funciune sacra in Biserica fara reverenda, dar liturgia a
o servi fara acest vesmint preotiesc, fie preotul ori ct
de serac este s a c r i l e g i u . Despre curatieni'a este
tica a preotului cnd servesee nime nu se mai indoiesce
astadi, cu tote ca sunt omeni cari se negliga insisi pre
sine chiar si in postulatele curatieniei si a bunei c u viintie.

ventare respunde chorul A m i n . " adec asia


se fia." )
Cum scimu, liturgi'a se face in amintirea patimelor si a morii lui Isusu; pe langa aceea este ea
inse si rugciune de mijlocire si de cerere, de aceea
si intoneza acuma diaconul e c t e n i a c e a m a r e . )
Rugciunea acesta, care ne invatia, in ce stare sufletesca trebuie se fimu, cnd ne rugamu, pentru cine
se ne rugamu si ce anume se ceremu de la Dom
nul, ) i-si are radecin'a in fiinti'a bisericei insa-si,
ca a corpului misticu, carele i-i impreuna pre toti
membrii prin Spiritul sntu in Isusu Christosu, ca
pul seu, ct si in demndul respicatu alu apostolu
lui (I. Tim. 2. 1.) si provine in tte liturgiele orien
tale, de-si nu la tte in acela-si locu. Dupa fie-care
cerere a diaconului respunde poporul cu cuvintele
Cananencei: D o m n e m i l u i e s c e . " Ectenia acesta o inchiaia preotul cu ecfonisul: Ca t i e t i - s e
c u v i n e t t a m r i r e a , o n r e a . . . , intarindu speranti'a nstra in Dumnedieu si indemnndu-ne
a-lu premari pre Dumnedieu, datatoriul nostru de
bine, cu tta sinceritatea.
1

2.

Cele ddue antifone


prime si
rugciunea:
Unule nasmtu
..."
Dupa ectenia cea mare se cnta a n t i f o n u 1
i n t a i e l e a : B i n e e s t e a m a r t u r i s i D omx

) Intrebuintiarea cuventului Amin" dupa binecuventare e stravechia. Asia cetimu acuma la Neemie c.
8. v. 5 : Si Esra deschisa cartea inaintea a totu poporul
. . . si binecuventa pre Iehova Dumnedieul celu mare, si
totu poporul respunse: Aminu, Aminu.
) Cuvntul ectenia vine S X T E V % , intinsu prelungitu,
asiduu, insemna deci dupa etimologia o rugciune lunga,
asidua, propusa cu zelu. Dupa cuprinsu este ea o ru
gciune de cerere pentru tta biserie'a, pentru binele celu
timporalu si eternu alu tuturor menilor. Ea se chiama si
a o v arcz TJ. legtura, unire, caci unesce intr'o rugciune
mai multe cereri. Se mai numescu ecteniele e l p y j v i x o u ,
caci incepu totu-deuna cu ev elprjvfl (cu pace)" si cuprindu mai alesu cererea pentru pace; in urma S i o x o v t % a l, pentru-ca le dicu diaconii. Ectenia dupa binecuventare se numesce cea mare ^ lASfXv], (la Iacovu se
numesce ea vj -m^ohr] cuventare se numesce cea mare,
awa%vfi) din causa cuprinsului celui avutu si spre deose
birea de cea mica, r [jitxpa.
) Die grosse Ektenie oder das ausfhrliche Gebet
begreift Alles, wofr wir als verstndige Christen zu be
ten haben. Es fngt mit der Bitte um den Frieden von
oben und unser Selenheil an . . . . und endet mit der
Anrufung der allerheiligsten Jungfrau und semtlichen Hei
ligen. Was kann rhrender sein als die Frbitte- fr
die Schiffenden Reisenden, Kranken.. ? Auch nicht ein
menschliches Uebel bleibt hier dem Auge der barmherzi
gen Eiche verborgen. Selbst die unsichtbare Welt hat
Theil an ihrer allumfassenden Liebe, wann sie fr alle
frher entschlafenen Vter und die hier schlummernden . . .
bittet. (Murawieew, o c. pag. 13). Ectenia fundata in fiintia bisericei si in demandul respicatu alu apostolului si-a
luat'-o biserica in cultul seu chiar dela incepturile sale,
ce se vede din crile scriitorilor vechi (Iustinu, apoi. 1.
c. 68 ; Tertulianu, apologeticul c. 18) ctu si din litur
giele cretine vechie. ~~
2

n u I u i . . . " Autifnele suntu versuri culese du


psalmi si alte cntri biblice si se canta pe schim
bate de amendue chorurile. La antifonul ntaielea
se canta dupa fie-care versu : P e n t r u
rug
c i u n i l e N a s c e t r e i de D u m n e d i e u , Mant u i t o r i u l e , m n t u i e s c e-n e .
In timpul acest'a dice preotul cu voce submisa rugciunea D o m n e,
Dumnedieul nostru, a crui
imperatie
e s t e n e a s e m e n a t a . . . implorndu dela Dom
nul char si indurare pentru toti. Finindu cntre
ii primul antifonu, diaconul dice e c t e n i a
cea
m i c a , provocndu-i pre credincioi la finea ei a-se
deda cu totul lui Christosu Dumnedieu. Dicendu apoi preotul ecfonisul, chorul cnta a n t i f o n u l a l u
d o i l e a : D o m n u l s'a i m p e r a t i t u , i n t r a
d e c o r e s ' a i m b r a c a t u . . . Deci M r i r e *
si a c u m " si inmul:
Unulenascutu,
c u v i n t e a l l u i D u m n e d i e u ) . . . . Imnul
din urma ne arata vederatu, c Isusu Christosu este
fiul lui Dumnedieu, un'a din personle s. treimi, de
aceea-si mrire cu printele si cu Spiritul santu. Eltt
ne dice lamuritu, ce ne indica numai in scurtu ver
surile antifonice.
u

In dilele nvierii, in tote dilele ale cinci-dieeimii si la unele serbatori se canta in modul antifnelor, ) in locul celor due antifne prime, psalmii
102 si 1 4 5 , cari psalmi se numescu tipici, pentru-ca
ne inchipuiescu ntruparea lui Chistosu precum si
fruptele revrsate prin ea.
5

In timpul cntrii an tifonului alu doilea dice


preotul rugciunea: D o m n e ,
Dumnedieul
notri , m n t u i e s c e poporul''teu ..
in care se rga pentru binecuventarea poporului, seutirea bisericei si sntirea celor-ce iubescu decrea
casei lui.
1

3. Antifonul

alu

treilea )

si intrarea

cea

mica.

Dupa Unule-nascutu . . d e s c e p t a n d u - s e mai


intaiu luarea a minte a celor de fatia ^cu o e ct e n i a m i c a si cu ecfonisul preotului: C a b u n
s i i u b i t o r i u d e O m e n i e t i . . . " se canta
antifonul alu treilea. Acest'a ne insufletiesce, ca cu
bucuria sufletsca se onoramu amintirea aretarii iu
lume a Mantuitoriului nostru. In locul antifonu4

) Cntarea acsta, desi provine chiar in liturgi'a


lui Iaco\u i in a lui Marcu, este unu adausu mai trdiu.
Compunetoriul ei se fie imperatul bizantinii Iustinianu celu
mare. Elu a compusu imnul acesta, ca se se cnte in
timpul liturgiei la strpitu eresul nestorianu. (Goaru 1. cp. 124.)
) Cntarea antifonica s'a introdusu cum ne marturisesce Socrates (h. e. L. VI. c. 8) in servitiul dumnedieeseu de catra s. Ignatiu. Aplecarea cntrii acesteia
la psalmii lui Davidu se escrie indecomun calugerilor
siriaci, Flavianu si Diodoru (Vedi : Theodoretus, Hist.
eccl. L. 2. c. 24).
) Antifoanele se impartiescu in trei parti in ondrea
s. treimi. (Simeonu Tesaionich. c. 48.)
5

lui acestuia se cnta duminec'a si la unele serbatori


f e r i c i r i l e . Aceste suntu versuri din cuventarea
lui Isus asia numita muntena, si se numescu asia,
de 6re-ce incepu cu cuventul fericii" (Ma*aptau,o!.).
In ele se cuprindu cele 9 virtui evangelice, cari i-lu
conducu pre omu la deplinitate morala si pentru
cari virtui a promisu Mantuitoriului recompensa cea
mai mare. De dre-ce fericirile, cari representa in
biserica timpul predicarii lui Christosu, se repdrta la
ondrea si mrirea sntului dilei, se impreuna cu trop a r i e ) din canonul sntului, demustrandu cu acesta,
ca santii lui Dumnedieu numai cu observare strinsa
a invetiaturei lui Christosu au ajunsu a fi glori
ficai.
7

In timpul cntrii fericirilor seau a antifonului


alu treila citesce preotul cu vdce submisa rugciunea:
Cela-ce ne-ai daruitu ndue aceste r u g c i u n i . . . "
in care '1 rdga pre Domnul, ca se ne daruidsca
ndue darul cunoscintiei adeverului si vieti'a de veci.
Cnd vinu cntreii la M r i r e " , preotul si dia
conul se inchina inaintea s. mese si f a c u i n t r a
r e a c e a m i c a . Originea acestei intrri e urmatdria : In biserica cea vechia in regula se aflau
ddue camere seau firide, cari se chiamau
zamo^opia )
si din care un'a er in partea cea drepta, era alfa
in cea stnga a altariului. In cea din partea drepta,
care se numia axsoocpoXdxtov seau Siaxovixov, se ineau
vestmintele, crile, vasele si alte lucruri snte, in
cea din stng'a, care se numia ^pofreaig, se depuneau
sacrificiele poporului. ) La plinirea s. liturgie, apropiiardu-se timpul cetirii s. scripture diaconii, meigendu in vestmentariu si luandu de acolo sntele
crti, era mai alesu s. evangelia, le aduceau in adunarea frailor, la cititu dintr'insele. Din aducerea
acesta s'a formatu cu timpul ritul intrrii celei mici
de astadi, care acuma de timpuriu a luatu si insemnari simbolice. Dupa s. German insamna intrarea cea
mica aretarea fiiului Dumnedieu si venirea lui in
lume, la predicatu evangeliei.
8

Ritul intrrii cu evangelia e urrnatoriul : Lund


preotul de pe s. masa evangelia, o da diaconului
) Cuventul Tpotpiov i-hi esplica teologii in feliuritu modu. Unii i-1 deducu del zpizog. modu, modul de
vietiuitu, icne de vitia fiindu dupa acetia tropariul o
cntare, care arata icona vietiei sntului ; alii del
Tporcaio, trofea seau semnu de nvingere, de ore ce tro
pariul anuntia nvingerea unui santu seau solemnitatea
serbatorii. Unii deducu cuventul del Tporco, tropu seau
intrebuintiarea cuvntului in intielesu impropriu, sustienendu, cum-ca acesta intrebuintiare forte adese-ori se afla
in troparie, asemenandu-se santii cu stelele, cu ramurile
arborelui, etc. ; alii ra-si del -JTJ^'J.'.. a schimba, cci
tropariele se cnta pe schimbate la amendue pultele. Se
mai deduce cuventul acesta del tprw, intorcu' caci in
cntarea troparielor se intrce versul cntreilor dupa
re-cari tonuri si modele cunoscute.
7

) Const. ap. L . VIII. e. 13.


) Asem. : Joh. Lft Liturgik" II. B. Mainz 1847
pag. 681 si Binferim L c. IV. B. I. Th. pag. 138.
B

si incungiurandu amendoi s. masa, esu pe usia decatra media-n6pte, mergendu inaintea lor ipodiaeonii
cu luminrile aprinse. ) Vinindu in mijlocul bisericei, stau in locul celu indatinatu si plecandu-si ca
petele, dice diaconul: D o m n u l u i s e n e r u
g a m u " , era preotul rugciunea intrrii: S t
pne, Ddmne
Dumnedieul
nostru...*
10

Dupa rugciunea acesta si dupa bine-cuventarea


intrrii din partea preotului, da diaconul evangelia
preotului se o srute. Srutarea acesta insamna ondrea aretata lui Isusu Christosu, carele se inchipuesceaice prin evangelia si este unu semnu de multiamita, care se da lui Isusu, pentru-ca hi-a descoperitu voia lui Dumnedieu. Finindu chorul cntarea
ultimului tropariu, diaconul pasiesce inaintea preotu
lui pana la usiile imperatesci si radicandu aice evangelia, dice: Socpa, op&oi. Cu cuventul aotpia i-i
face diaconul pre cei de fatia luatori a minte, cumca in s. evangelia se afla intielepciunea cea adeverata, era cu op&ot" i-i ndemna, ca se steie dreptu
si cuviinciosu, cu inima deschisa si cu cugetu curat,
se asculte cu luare aminte si cu evlavia cele-ce se
petrecu la s. liturgia. Vediendu cretinii s. evangelia,
i-si aduc aminte de Isusu Christosu, carele a venitu
in lume, s'a aretatu si a fostu mrturisii! de p
rintele celu cerescu, de acela ce a disu, ca toti angerii se i-se inchine lui (Evr. 1, 6 ) . Dreptu aceea
si cnta e i : V e n i i s e n e n c h i n a m
si
s e c d e m . . . , dandn sntei evangelie aceea-si
inchinare, ce i-se cuvine lui Isus. Dupa intrarea
cu s. evangelia si pusul ei pe s. masa chorul cnta
tropariele, cari ni infatisiaza exemple viie din veti'a
snilor, in cari s'a realisatu invetiatur'a lui Christos,
indemnandu-ne a le urma.
4. Trisagiul

si cetirea

s.

scripture.

Dupa intrare plecandu-si diaconul capul si tienendu


orariulu cu trei degete in sus, dice catra preotu :
Bine-cuventa, stpne timpul
in
t r e i t u s n t e i c n t r i " si dupa ce-'lu binecuventa preotul si dice ecfonisul: C a s a n t
e s t i D u m n e d i e u l n o s t r u . . . " se apropiia
de uile imperatesci si aretandu cu orariulu la icdn'a
lui Isusu Christosu, dice : D d m n e
mantuiesce pre b i n e - c r e d i n c i o s i i
si
ne
a u d i p r e n o i " , si intorcendu-se apoi catra poporu, dice in audiul tuturora : s i i n v e c i i v e
c i l o r " , inchiaiandu cu cuvintele aceste ecfonisul
10

) Aprinsul luminelor la servitiul dumnedieescu si


intrebuintiarea lor la unele aciuni ale liturgiei e o da
tina forte vechia a bisericei cretine. Intrebuintiarea lor
nu er numai o urmare a necesitaii, adunandu-se adec
credincioii pe timpul persecutiunilor in cripte ntunecate,
ci totdeun'a si unu simbolu alu acelei lumine, care ni-s'a
aretatu in Isusu Christosu. Asemen : I o a n n e s C h r y s o s t o m 4 de peccat.; H i e r o n y m u s , adv. Vigilantium.

preotului. Poporul respunde , A m i n u" si marturisesce credinti'a in s. treime, eantandu trisagiul, )


cntarea cea sublima ingeresea a premaririi lui Dumnedieu. Cntarea acesta ne arata, ca ingerii si ome
nii fac o biserica si ca Dumnedieu se premaresee in
acela-si modu de unii ca si de sltii. Trisagiul se repetiesce adese-ori, pentru-ca serafimii cnta neincetatu : Santu, santu, santu . . . Dupa-ce li-au cntatu
cntreii de trei ori, adaugu : M r i r e
Tat
l u i . . . spre a insemn, ca imnul acesta se inaltia intru mrirea lui Dumnedieu celui in trei fetie.
11

In timpul cntrii trisagiului dice preotul ru


gciunea : D u m n e d i e u l c e l
sant,
car a l e i n s n t i ) . . . " in care se rdga, ca Dom
nul sa ieie dela nevrednicii sei servi cntarea cea intreitu snta, se le erte totu pecatul, sntindu-le su
fletele si corpurile. Dupa rugciunea acesta dice si
preotul impreuna cu diaconul: S n t e D u m n e
d i e u 1 e... facendu amendoi trei nchinciuni inaintea
s. mese. Deci dice diaconul catra preotu: D e m a n d a ,
D o m n e , " anuntiandu astufeliu timpul de inersu la
scaunul celu de susu, era preotul pasindu catra sintronu, d i c e : B i n e - c u v e n t a t u e s t e c e l u
c e v i n e i n t r u n u m e l e D o m n u l u i , " prin
cari cuvinte Christosu celu promisu in predicerile
prorocilor la antifdne, celu aretatu lumii prin so
lemna intrarea cu evangelia si cunoscuii in urma
in imnul celu intreitu santu, se anuntia acuma c
imperatu, mergendu la luatu in posesiune imperati'a
sa. Deci dice diaconul catra preotu : B i n e - c uventa, s t p n e , s c a u n u l c e l u d e s u s u )
1 2

1 3

) Imnul: Snte Dumnedieule . . . se numesce


trisagiu, pentru-ca cuventul oqw<- provine de S ori in
lu (can. 81 sinod, trulanu). Acesta cntare dupa origine
nu-i dect ua compusetiune din cntarea serafimica, care
a audit-o prorocul Isaia (6, 3), din cuvintele prorocului
Davidu:'Insetat-a sufletul meu spre Dumnedieul celu
tare, Dumnedieul celu viu (ps. 41.) adec fara de morte,
si din cuvintele: Miluiesce-ne pre noi", cari decurgu
din firea referintiei 6menilor catra Dumnediu. Desi imnul
acestj, samena se fie fostu cunoscuta in biserica acuma
pe timpul lui Vasile (vedi: biografi'a lui Vasile, ascrisa
lui Amfilochiu), totu-si intrebuintiarea lui generela datedia de abia din mijlocul secuiului V.

si preotul, bine-cuventandu, d i c e :
Bine-cu
v e n t a t u e s t i pe s c a u n u l m r i r i i t a l e ,
cela-cesiediprecheruvimi..."
Dupa-ce gatescu cntreii trisagiul, diaconul
ese inaintea sn taior, usie si dice S e l u a m u am i n t e , " desceptndu-i cu cuvintele aceste pre cei
de fatia a fi cu luare aminte. Deci dndu preotul
bine-cuventarea cu cuvintele P a c e t u t u r o r " * )
si dicend diaconul I n t i e l e p c i u n e " , incepe
lectorul: Alleluia. U n u p s a 1 m u a i u l u i D a
v i d u . Dupa aceea dice diaconul inca de ddue ori
S e l u a m u a m i n t e", era lectorul cnta (hipa
prima indemnare prochimenul apostolului adec unul
seau mai multe versuri din psalmi, cari se referescu
la mntuirea ndstra si stau in dre si care legtura,
cu cele ce se cetescu in apostolu, era dupa a dou'a
indemnare incepe cu insa-si cetirea apostolului. Dupa
cetirea acesta dice preotul P a c e t i e " , diaconul
I n t i e l e p c i u n e " era lectorul eanta A l l e
l u i a " , cu care cntare i-lu premaresee pre Isustt,
carele curendu are se ni anuntie invetiaturile sale
cuprinse in evangelia. Cnd se cnta alleluia, diaco
nul tamaiaza sant'a masa, tot altariul si pe preotu,
inchipuindu prin tamaiarea acesta acelu charu, cu
care s'a implutu lumea prin predicarea cuventului
dumnedieescu din partea apostolilor. Preotul in ace
lai timpu caut se se dispun insusi ct si tdta adu
narea la cetitul s. evangelie, ce are a urm. Sciindu
puterea cea minunata a rugciunii bisericesci, l-rdga
pre Domnul, ca se deschide ochii gndului nostru la
intielesu evangelia, se puia in noi reverintia fatia de
preceptele sale, ca calcandu t6te poftele se petrecemu vieti'a spirituala. Gatindu diaconul tamaiarea,
vine catra preotu si tienendu orariul impreuna cu s.
evangelia, cere binecuventarea pentru sine, cel ce are
se anuntie evangelia, sciindu pre bine, ca fara ajutoriul de sus nu e in stare se-si faca cu demnitate
servitiul. Binecuventandu-lu preotul cu cuvintele:
Dumnedieu pentru rugciunile
sn
t u l u i , m r i t u l u i a p o s t o l u si e v a n g e
l i a t u . . . . ese apoi prin sntele usie si standu pe
a m v o - n u , cetesce dupa formulele introducetdrie:
Cu i n t i e l e p e i u n e , d r e p i . . . P a c e t u 1

12

) Rugciunea acesta ca si trisagiul e unu adausu


mai tardiu la liturgia ndstra. Originea celui din urma se
fie urmatoria: Pe timpul imperatului Teodosiu II. . (ce
lui mi cu) er in Constantinopole unu cutremure mare de
pamentu. Cetatienii, inspaimentandu-se tare, au esitu la
cmpu versandu rugciuni impreuna cu imperatul Teodo
siu si cu patriarchul Proclu. De odat s'ar fi rapitu unu
copilu, dintre cei-ce se rugau, in aeru si ar fi auditu acolo voce dumnedieesca, care-i dicea ca poporul se se
rdge astfeliu: Snte Dumnedieule, snte Tare, snte
Fara de mdrte miluiesce-ne." Urmndu poporul demndului acestuia, ar fi incetatu cutremurul. De atuncia s'ar
fi introdusu trisagiul in servitiul dumnedieescu si s'a nu
mita cntare ingeresea.
1S

) ndemnarea acsta a diaconului precum si binecuventarea preotului o aflamu in editiunea lui Goar, la
Daniel lipsesce ea.

) Acesta formula de rugciune, luata parte din


usui celu de tote dilele alu Iudeilor parte din s. scrip
tura, este in usu generalu la servitiele d-dieiesci din tim
purile stravechie. Pacea in s. scriptura, se puna in re
porta cu vitia crestina, se insamna c unul dintre cele
mai pretise bunuri spirituale si chiara de Isusu se pro
mite ca urmare a operei sale. Cu acesta pace ii saluta
deci preotul pre cei credincioi, acesta pace doresce elu
s se pogre in timpul liturgiei in inimele lor, si
credincioii dorescu acesta pace si preotului in respunsul :
Si spiritului teu." Cuvintele se pru se fie luate din epistola s. apostolu Paulii catra Galateni (6, 18) si a II.
catra Timoteiu (4, 22). S. Ioanu Chrisostomu dice de
acesta formula : Precum se roga preotul pentru poporu,
asia si poporul se roga pentru preotu ; caci numai acesta
si nemica alta voiescu se dica cuvintele : Si spiritului
teu." (omil, 18 la ep. II. e. Corint.)

t u r o r . . . D e l (cutarele) a s n t e i . . . snta
evangelia. Cnd ese diaconul cu s. evangelia, i-i
mergu inainte doi ipodiaconi cu luminrile aprinse.
Aceste luminri ardu ct timpu durza cetitul. spre
a nsemna lumin a adeverului evangelicu, care a stratoatutu intunericul, in carele se aflau omenii inainte
de venirea lui Isusu si care lumindia si astadi sufle
tele nstre. Dupa cetitul s. evangelia adec a unei
taiature soau pericope, lu-intimpina preotul pe diaconu lng s. usie cu cuvintele : P a c e t i e, c e
l u i c e b i n e - a n u n t i , " si luandu del elu s.
evangelia, o pune pe masa, era diaconul se intorce
la locul seu.

prima si pre acesta cale cea mai ferbinte multiamita B e verendism. D-nu protosincel Augustin Hamsea, carele la
rogarea si espres'a dorintia a credincioilor nostrii; a
bine voit a participa la actul sntirei bisericei n6stre;
precum si membrilor corului vocal, al tenerimei dela semineriul diecesan din Arad, cari cu ocasiunea santirei bi
sericei au cntat cntrile liturgice spre deplina multiamire a credintiosilor.
Ddieu se-le resplatesca jertf a adusa pre altariul
Domnului!
Chereehiu, la 2 Decemvrie v. 1892.
Ioanu Micoroiu,
not. corn. par.

(Va u'm.)

JO I

-\r DE

Concurse.
JEt,

E.

* Parastas.
Duminec'a trecuta s'a oficiat in bi
s e r i c a catedrala din Arad parastas solemn, pentru odibn'a
sufletului fericitului Archiepiscop si Metropolit Andreiu
Baron de Siagun'a.
* Multiamita
publica.
Subscrisul in nu
mele comitetului parochial din comun'a C h e r e c h i u
mi-implinesc o detorintia, cnd si pre acesta cale, vin a
esprim cea mai caldnr6sa multiemita si recunoscintia evlaviosei cretine: A l e a L i p o v a n u nasc. M a r j a ;
condusa de semtiul seu de pietate crestinesca la ndem
nul printelui T e o d o r u S t a n u a contribuit cu denariul seu la infrumsetiarea sntei nostre biserici; prin
procurarea alor 2 sfenice mari naintea iconostasului in
pretiu de 9 0 fl. v. a. De asemenea me semtu indetorat a
esprima caldurosa multiemita si recunoscintia si urmto
rilor evlaviosi cretini; cari tot la initiative si sfatul par.
Teodoru Stanu, au binevoit a contribui dupa potintia
din avutul lor; la procurarea unui candelabra; si anume;
Sinesiu Sasu, Florianu Laza. Nicolae Marisu. Teodoru
Laza. Nicolae Laza. Georgiu Budisanu si Teodoru Stanu
cte 5 5 fl. v. a. Vasilie Stoica 2 fl, Sofroniu Micoroiu,
Sofia Micoroiu, Nicolae Ardeleanu, Nicolae Comlosanu,
Stefanu Holteanu, Teodoru Marisiu sen., Teodoru Marisiu
iun., Ioanu Bosiu, Nicolae Barbutiu, Flore Fluerasiu, Teo
doru Ardeleanu, Ioanu Polisiu, Ioanu Marisiu, Ignatiu
Blago, Ioanu Sasu, Nicolae Marja, Vasilie Laza, Petru
Popa, Floria Stanu, Nicolae Buda, Marianu Stanu, Michaiu Iubasu, F16re Mendra. Aureliu Trdiu, Bemus Bortosiu si Ioanu Micoroiu cte 1 fl. Onea Sieranu, Georgiu
Bradu, Teodoru Bosiu, Maria Lipovanu, Marta Polisiu,
Petru Sieranu, llie Clomba, Georgiu Blago si Ghica Budisianu cte 50 cr. Nicolae Laza, Ignatiu Laza 40 cr.
Bcatarina Micoroiu, Nicolae Ardeleanu iun., Teodoru Crisianu, Ioanu Munteanu, Avramu Damsia, Simionu Mercea,
Avramu Mercea si Teodoru Cicifaru cte 2 0 cr., Lajos
Klampeczki, Vasiliu Nica si Ioanu Gurbanu cte 10 cr.
v. a. Dumnedieu, se-le resplatesca cu imbelsiugare denariulu jertfi tu pe altariul Domnului.
Tot de odat mi tien de o plcuta detorintia ; cnd
in numele comitetului nostru parochial vin a es

Pentru deplinirea parochiei vacante din comun'a


Ohaba-Serbesca, protopresviteratul Lipovei, prin acesta se
escrie concurs cu termin de 30 de dle dela prim'a pu

blicare.
Emolumintele impreunate cu acesta parochia sunt:
1. Una sessiune parochiala de 30 iugere, parte pament aratoriu, parte fenatiu. cu un venit anual de 2 5 0 fl.
2. Birul si stol'a usuata computate in venit mediu
anual 2 4 0 fl.
3) Un platiu parochial cu un venit-anual de 10 fl.
Laolalt un venit anual sigur de 5 0 0 fl. v. a.
Recursele adjustate conform prescriselor stat. org.
si adresate comitetului parochial din Ohaba-Serbesca, se
se tramita subscrisului protopresbiter in B.-Lippa, pana
la terminul, susindicat, avend recurenii indetorirea, de
a-se presenta in s'ta biserica din Ohaba serbesca spre
a'si arata desteritatea in cele rituale.
Ohaba serbesca 2 9 . Novembrie st. v. 1892.
Comitetul parochial.
In contielegere cu mine: VOICU HAMSEA, m. p. pro
topresbiter.

Pentru ocuparea postului invetiatoresc dela scoTa


II-a g i . rom. din comun'a Tautiu, se escrie concurs cu
terminu de alegere pe 13/25 Decemvre a. c.
Emolumintele supt in bani g a f a 300 fl. v. a. diurna
la conferinti'a invetiatoresca 15 fl., scripturistica 8 fl.,
pentru curatoratu 8 fl., si 7 staDgeni de lemne din care
are a-se incaldi si sal'a de invetiament, cuartiru libera cu
gradina de legumi.
Dela recureni se pretinde, ca la recursul loru, se
fie adnesat: Estras de botez, atestat de moralitate, te
stimoniu de cualificatiune att din limb'a romna ct si
din cea magiara si adresat catra on. corn. parochial din
Tautiu, trimis Pre On. Domn Acsentiu Chirila preot si
inspector cercual de scole in Silingyia comitatul Aradului,
cel mult pana cu 3 dile ante de alegere.
Adaugendu si aceia ca au a-se presenta s i l a sant'a
biseiica in vre-o Dumineca seu serbatdre, spre a-si areta
desteritatea in cnt si tipic.
Tautiu, la 21 Noemvre st. v. 1892.

Ioanu

Birau,

m. p.

Teodoru

pres. tom. par.

In contielegere

cu mine: ACSENTIU
insp. cer. de scole.

Laz'a,

m. p.

not. com. par.

CHIEILA, m. p,

Das könnte Ihnen auch gefallen