Distribuitoarele au rolul dirijarii circulaiei lichidului pe diferitele circuite ale instalaiei,

in scopul realizarii unor funciuni precum: pornirea-oprirea micarii, inversarea sensului

de deplasare, trecerea de la o faza de lucru la alta, etc.
Sunt elemente de comutaie (inchid i deschid total trecerea lichidului), cu mai
multe poziii i un anumit numar de cai.
Intr-un sistem de actionare distribuitorul indeplineste urmatoarele functii:
-

inverseaza sensul de miscare al ansamblului mobil al motorului deservit;

asigura oprirea pe cursa a ansamblului mobil al motorului.

Fig.1. Rolul distribuitorului hidraulic

Pentru distribuitorul din figura 1, exista comanda:

-

C1 distribuitorul stabileste conexiunile: Pa A si B T. In acest fel se asigura

deplasarea ansamblului mobil al motorului in sensul vitezei v1.

C2 distribuitorul stabileste conexiunile: Pa B si A T. In acest fel se asigura

deplasarea ansamblului mobil al motorului in sensul vitezei v2.

Clasificarea ditribuitoarelor se face dupa mai multe criterii:

dupa principiul constructiv i funcional, pot fi:

- cu sertar (circular de translaie, rotativ, i plan);
- cu supape.

dupa numarul de poziii, pot avea:

- doua;
- trei;
- mai multe poziii.

dupa numarul de cai:

- cu doua;
- trei;
- patru;
- mai multe cai.

dupa modul de comanda poate fi:

- manuala ( cu maneta sau pedala);
- mecanica (cu arcuri);
- electrica (cu electromagnei sau cu motoare);
- hidraulica;
- pneumatic;
- pilotata (electrohidraulica).

1. Distribuitoarele cu sertar circular de translaie sunt cele mai raspandite, datorita

urmatoarelor avantaje:
- echilibrare hidrostatica axiala i radiala totala;
- tehnologicitate ridicata;
- simplitate constructiva;
- cost redus.
Principiul constructiv i funcional al distribuitoarelor cu sertar, precum i simbolurile
convenionale sunt redate in figura 2.

Fig.2. Distribuitoare si simboluri

Distribuitorul cu sertara este format dintr-un cilindru in interiorul caruia este deplasat
un pistona printr-o comanda externa. Pistonaul poate fi realizat cu doua pana la cinci
gulere.
Distribuitoarele cu sertara pot fi cu trei cai sau cu patru cai. Cele cu trei cai pot
stabili legatura orificiului de alimentare a motorului hidraulic fie cu orificiul care
comunica cu sursa de presiune, fie cu orificiul care comunica cu rezervorul. Se folosesc
atunci cand tija de acionare a motorului se deplaseaza intr-unul din sensuri. Cele mai
raspandite sunt sertaraele cu patru cai, care stabilesc concomitent doua legaturi: de la
sursa de presiune la una din camerele motorului i de la cealalta camera la rezervor.

2. Distribuitoare rotative comuta circuitele printr-o micare de rotaie. In figura 3 este

reprezentat un distribuitor rotativ cu cep care cuprinde corpul 1 i cepul 2. Trecerea
uleiului se realizeaza prin canalele A i B. Intr-o poziie a cepului ce permite circulaia
uleiului intre orificiile I i II, respectiv III i IV, iar in alta poziie, prin rotirea cepului cu
90 , circulaia se face prin orificiile I i III, respectiv II i IV. Aceste distribuitoare se
utilizeaza mai ales la circuitele cu deservire manuala, avand debite i presiuni relative
mici.

Fig.3. Distribuitor rotativ

3. Distribuitoarele cu supape (fig.4) au muchiile active, inlocuite cu supape de sens

comandate.

Fig.4. Distribuitor cu supapa

4.

Distribuitoare pilotate (fig.5) sunt prevazute cu dubla comanda, in

general electrohidraulica, care imbina avantajele comenzii electrice cu ale celei
hidraulice. Se folosesc la puteri mari.

Fig.5. Distribuitor pilotat

Supapele sunt elemente care asigura deschiderea unui circuit hidraulic atunci cand
presiunea intr-un sens de circulaie depaete o anumita valoare.
Supapele pot indeplini doua roluri: de comanda (supape de sens) i de reglare a
presiunii (supape de presiune).
5. Supapele de sens permit trecerea lichidului numai intr-un sens, cu excepia celor
deblocabile care permit trecerea i in sens invers. Principiul constructiv i funcional este
redat in figura 6.

Fig.6. Supapa de sens

1 - element de inchidere-deschidere a trecerii lichidului;
2 - arc de compresiune;

3 - corpul supapei;
4 - inel de sprijin.

Arcul 2 este dimensionat la o fora mica, necesara doar pentru inchiderea supapei,
astfel incat cand lichidul circula de la dreapta spre stanga supapa se deschide la o
presiune mica permiand trecerea lichidului (R 0). In sens invers supapa se inchide
automat, blocand trecerea (R= ).
La supapele deblocabile deschiderea se realizeaza forat printr-o comanda externa
la orificiul x, lichidul putand sa circule i de la B la A.
Supapele duble deblocabile (fig.7) sunt construcii monobloc, cele doua supape
fiind cuplate intre ele, decuplandu-se astfel reciproc. Cand lichidul sub presiune vine pe
conducta A el comanda deblocarea celeilalte supape astfel ca acesta poate circula, de la
B1 la B i reciproc.

Fig.7. Supape deblocabile

O aplicaie frecvent intalnita a supapelor de sens duble deblocabile este pentru

meninerea in repaus a motoarelor hidraulice liniare, atunci cand asupra acestora
acioneaza fore R destabilizatoare, sau la deplasarea sarcinilor pe verticala. Ele pot
realiza acest lucru deoarece prezinta o etanare mult mai buna decat
distribuitoarele hidraulice prin care sunt comandate micarile.
6. Supapele de presiune au in principal rolul de a limita presiunea maxima din circuit la o
anumita valoare reglata. Ele pot avea diverse funcii (de sigurana, de deversare, de raport
etc) la aceeai forma constructiva.
Clasificarea supapelor de presiune:
a. Dupa funcia specifica indeplinita, ele pot fi clasificate astfel:
- supape pentru limitarea presiunii (de sigurana);
- supape de reducere a presiunii;
- supape de comutaie.
b. Dupa poziia normala pot fi normal: - inchise;
- deschise.
c. Dupa modul de comanda: - directa;
- pilotata.
Supape pentru limitarea presiunii
Principiul constructiv i funcional este redat in figura 8.

Fig.8. Supape pentru limitarea presiuni

1 - corpul supapei, prevazut cu orificii de racordare de un anumit diametru;
2 - scaunul supapei, putand avea diferite forme:
a. tronconic fara ghidare;
b. tronconic cu ghidare (pentru evitarea vibraiilor transversale);
c. sferic;
d. plan;
3 - element de inchidere - deschidere a seciunii de trecere a lichidului;
4 - arc de compresiune (constant sau reglabil);
5 - capac de inchidere.

Supapele de limitare a presiunii (fig.9) sunt supape normal inchise, cu comanda

directa (a), sau cu comanda pilotata (b).

Fig.9. Supape normal inchise

a) comanda directa

b) comanda pilotata

Supapele de limitare a presiunii se monteaza intotdeauna imediat dupa pompele

volumice pentru protecia acestora i a intregului circuit.

Supape de reducere a presiunii (fig.10) se utilizeaza in scopul alimentarii dintr-un

circuit principal de presiune variabila a unui circuit secundar la presiune constanta. Ele
sunt supape normal deschise, cu comanda directa sau pilotata realizata din circuitul
de ieire, cu drenare dx externa.

Fig.10. Supape de reducere a presiunii

Supape de comutaie (fig.11) se utilizeaza in scopul comutarii circuitelor la o comanda

externa, indeplinind funcii de comanda, ca i distribuitoarele hidraulice.
Dupa tipul comutarii pot fi:
-

supape de conectare: sunt supape normal inchise care la o comanda externa conecteaza
circuitele;

supape de deconectare: sunt supape

exterioara deconecteaza circuitele.

normal

deschise

care

la

o comanda

Ambele tipuri pot fi cu comanda directa (a), sau cu comanda pilotata (b); cu sau
fara supapa de sens.

Fig.11. Supape de comutaie

Supapele de comutaie sunt frecvent utilizate ca supape de succesiune a fazelor

unui ciclu de lucru automat.
6. Divizoare de debit rezistive

Sunt aparate hidraulice (fig.12) realizate pe baza teoriei punilor utilizate la

imparirea unui debit in doua debite care trebuie sa fie meninute intr-un raport constant,
independent de variaiile de presiune .
In principiu ele sunt alcatuite din doua regulatoare de debit cuplate intre ele,
devenind astfelinterdependente.

Fig.12. Divizor de debit pe circuitele de refulare

7. Distribuitoare proporionale sau servovalve electrohidraulice

Sunt aparate hidraulice evoluate (fig.14) care cumuleaza funcia de comanda cu cea
de reglare. In principiu ele sunt distribuitoare cu comanda pilotata electrohidraulica,
comanda primara fiind realizata cu electromagneti proporionali (care dezvolta o fora
proportionala cu curentul de comanda) difereniali (care lucreaza in opoziie),
permitand astfel reglarea continua a poziiei sertarului i deci reglarea continua a
debitului.

Fig.13. Simbol convenional servovalva

Fig.14. Servovalva electrohidraulica