MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE CHIMIE I TEHNOLOGIE CHIMIC
DEPARTAMENT CHIMIE INDUSTRIAL I ECOLOGIC

Eseu
Situaia actual a rezervei mondiale de
resurse naturale epuizabile

A efectuat:

A evaluat:

Codreanu Ana

Duca Gheorghe,

grupa 4 TPCM

doctor habilitat, prof. univ.,

academician.

CHIINU, 2016

Cuprins
Introducere.................................................................................................................3
I. Resursele naturale epuizabile.................................................................................3
1. Petrolul.............................................................................................................4
2. Gazele naturale.................................................................................................5
3. Carbunii............................................................................................................7
II Situatia actuala a resurselor naturale epuizabile ...................................................9
Concluzii.................................................................................................................12
Bibliografie..............................................................................................................13

Introducere
Resursele naturale reprezint totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi
folosite n activitatea uman. O prim clasificare a resurselor naturale ne arat c
acestea pot fi epuizabile i inepuizabile.
Resursele naturale epuizabile sunt acele resurse a cror utilizare trebuie s se fac
inndu-se cont de faptul c i generaiile viitoare trebuie s beneficieze de ele.
Atunci cnd vine vorba despre resurse naturale epuizabile, dou caracteristici pot fi
amintite: stocuri bine determinate, finite, respectiv arii geografice, locuri
identificate. Printre cele mai importante resurse naturale epuizabile se numr
resursele energetice, respectiv petrol, gaze naturale, crbuni, resursele metalurgice
feroase, spre exemplu fierul, i resursele metalurgice neferoase, precum aur, argint,
aluminiu, magneziu, cupru, zinc i plumb. Aceste resurse prezint dou
dimensiuni: dimensiunea cantitativ, care poate fi msurat n termeni de mas i
volum, i cea calitativ care este, de regul, redat prin compoziia chimic, prin
aspectele estetice. Dimensiunea calitativ este perceput diferit de ctre utilizator.
De asemenea, atunci cnd vine vorba de resurse, i mai ales de cele epuizabile,
trebuie s facem referire i la rezerve. Conceptul de rezerv se refer la stocuri
cunoscute prin explorri. Volumul/stocul rezervelor depinde de cerere/preuri,
tiin/tehnologie, modele anterioare de extracie, deci are un caracter dinamic n
timp. Rezerva poate fi considerat o parte din resursa potenial. Preurile pot
stimula sau nfrna volumul extraciei dup cum progresul tehnologic conduce la
intensificarea exploatrilor. Epuizarea resursei, definete acea situaie n care
resursele neregenerabile nu pot fi create/refcute n timpuri istorice/societate i
deci, exploatarea stocului cunoscut se reduce treptat pn la cota 0.

I. Resursele naturale epuizabile

1. Petrolul
n secolul XX, ntreaga industrie i civilizaie s-a bazat pe energia furnizat de
petrol. Rezervele de iei au dus la conflicte internaionale, iar utilizarea lui a
cauzat poluare i daune mediului nconjurtor. Petrolul se compune n principal din
substane numite hidrocarbonai-molecule formate din elemente chimice, hidrogencarbon, alturi de alte substane. Petrolul poate lua forme diferite, printre care
ieiul lichid, gazele naturale sau o substan vscoas, groas, numit asfalt sau
bitum. Petrolul este o substan organic. El s-a format din materie care odinioar
3

era vie, respectiv din mici plante i animale. Ca urmare, ieiul i gazele naturale,
ca i crbunii, sunt considerai combustibili fosili.
1.1 Procesul de formare al petrolului
Procesul de formare al petrolului a avut loc n urm cu milioane de ani. Cea mai
mare parte a ieiului din centrul i nordul Mrii Nordului s-a format din alge i
bacterii ngropate n ml i nmol, pe fundul mrii, n perioada jurasic. Materia
ngropat a putrezit i a fost transformat treptat n iei de ctre cldura i
presiunea care au comprimat n acelai timp i mlul i nmolul, transformndu-le
n straturi de roc. Picturile de iei s-au infiltrat n sus prin rocile permeabile- roci
coninnd pori sau crpturi prin care pot ptrunde lichidele sau gazele. ieiul i-a
continuat drumul pn cnd a ntlnit un strat impermeabil sau solid. ieiul a
nceput apoi s se acumuleze n straturile de roci permeabile din imediata
apropiere, numite de geologi "capcan".
1.2. Utilizarea petrolului
Petrolul sau ieiul in mod justificat numit si aurul negru, pentru calitile sale
ca i pentru avantajele ce rezult din prelucrarea lui s-a numrat printr-o
continuitate remarcabil n ce privete utilizarea lui n cursul istoriei, aprnd
pretutindeni, universal i multiplu, etern i misterios. Nendoielnic, petrolul nu a
fost dintotdeauna la fel de rvnit i apreciat, ci de-abia n ultimii 100 de ani, s-a
impus ca un produs extrem de cutat, ca un element al solului indispensabil bunei
desfurri a vieii economice moderne i ca un important factor al politicii
internaionale, promovnd, n consecin dese i internaionale conflicte
diplomatice, economice i chiar militare.n decursul a numai cteva decenii,
petrolul a devenit unul din elementele fundamentale ale vieii economice moderne.
El este dup expresia fericit a unuia dintre specialitii domeniului sngele
economiei. Potrivit opiniei lui Cesar Alimenti, petrolul constituie, n epoca
contemporan Meniu de bolt, pentru industrie, transport i prima condiie
pentru aprarea naional a statelor.Petrolul, consemna Eduard Ward, n 1960 a
devenit universal i internaional. Toate rile au nceput s-l caute frenetic n
solul lor, cci el aduce independen economic i bogie.Petrolul a reinut
ncepnd din jurul anului 1900 tot mai mult atenia statelor productoare sau
neproductoare ale preiosului combustibil i unele i celelalte s-au artat
preocupate s-i asigure cantitile necesare unei bune desfurri a vieii lor
economice, n primul rnd, pentru statele productoare, problema nu prezenta
dificulti, iar unele dintre ele (SUA ndeosebi) s-au folosit de avantajul posedrii
unor bogate rezerve de iei pentru s-i extinde dominaia economic i n
consecin, politic n diverse zone de pe glob.Azi, petrolul acoper 40% din aceste
4

nevoi. n ciuda unei scderi a consumului, lumea arde nc, n fiecare an, aproape 3
miliarde tone de produse petroliere, jumtate din acestea fiind furnizate doar de 8
companii.
1.3. Impactul negativ al petroluluii asupra mediului
Utilizarea petrolului provoaca poluari masive ale aerului in multe orase. Gazele de
esapament evacuate de autoturisme si de alte masini cu combustie interna contin
gaze otravitoare cum ar fi monoxidul de carbon, hidrocarburi nearse, oxizi de azot
si plumb. Unii dintre acesti agenti de poluare reactioneaza cu lumina soarelui
producand acel smog neplacut, fotochimic, care pluteste deasupra multor oras, cum
ar fi Los Angeles sau Mexico City. Atunci cand acizii de azot se combina cu
picaturile de apa din nori, ia nastere ploaia acida care polueaza lacurile si raurile,
distrugand si padurile. S-au facut pasi importanti pentru a micsora efectul gazelor
de esapament. Se produce benzina fara plumb, iar unele masini sunt dotate cu filtre
catalitice care transforma gazele nocive in gaze inofensive. Insa eficienta acestor
imbunatatiri este diminuate de cresterea consumului de petrol.Poluarea apei cu
reziduuri petroliere reprezinta o problema deosebit de importanta si greu de
prevenit si remediat . Afecteaza atat apele de suprafata , cat si pe cele subterane . In
prezent , acest gen de poluare a devenit ubicvitar , iar consecintele ei asupra
proprietatilor organoleptice ale apei , faunei si florei acvatice sunt deosebit de
nocive si durabile .Reziduurile de petrol ajung in bazinele naturale de apa prin
deversarea de ape reziduale rezultate de la rafinarii , uzini de cracare si alte
instalatii de prelucrare a titeilui . Aceste reziduuri conduc la cresterea temperaturii
si turbiditatii , la formarea unei pelicule de petrol la suprafata apei sau a unor
emulsii ( apa- petrol sau petrol-apa ) si la schimbarea compozitiei apei , prin
dizolvarea in aceasta a substantelor petroliere solubile , toxice in anumite
concentratii , pentru organismele acvatice , om si animale .Indicatorii de poluare cu
reziduuri petroliere sunt substantele extractibile, ca indicatori chimic global, ce
evidentiaza totalitatea reziduurilor si germenii petrol oxidanti , ca indicator
bacteriologic care, folosind pentru dezvoltarea lor substantele petroliere , se
inmultesc cu atat mai puternic, cu cat acest substrat este in cantitate mai mare.
Germenii petrol-oxidanti sunt in acelasi timp si indicatori de autopurificare de
reziduuri petroliere .
2. Gazele naturale
Gazul natural este un amestec de gaze, care poate fi foarte diferit dup aezarea
zcmntului. Cea mai mare parte este constituit din metan, la care se adaug
uneori cantiti apreciabile de hidrocarburi saturate (alcani), metan (CH4), etan
(C2H6), propan (C3H8), hidrocarburi nesaturate, alchene sau olefine, i
5

hidrocarburi aromatice sau arene care n lanul formulei chimice au o legtur

dubl (=) ca etena (etilena) C2H4. Alcanii ce au o structur chimic inelar mai
sunt numii i cicloalcani, avnd formula chimic general CnH2n. Alchenele pot
avea de asemenea forme ciclice ca ciclopentanul.
Alchinele sunt hidrocarburi ce conin mai multe triple legturi chimice, cel mai
reprezentativ fiind etina (acetilena): C2H2. Ultima grup mai important a
hidrocarburilor nesaturate este benzenul care are o form structural ciclic: C6H6;
dintr-o subgrup a acestor hidrocarburi aromatice face parte naftalina: C10H8, pe
cnd terpenele (terebentina) nu sunt hidrocarburi pure din punct de vedere chimic.
Gazele naturale mai conin: vapori de gaze condensate din care cauz mai sunt
numite gaze umede, hidrogen sulfurat (H2S), care necesit ndeprtarea sulfului, i
pn la 9% dioxid de carbon (CO2) care diminueaz calitatea gazului.
n general, gazul natural are n compoziie 85% metan, 4% ali alcani (etan,
propan, butan, pentan) i 11% gaze inerte (care nu ard). Deosebit de valoroase sunt
gazele naturale care conin heliu, aceste gaze fiind sursa principal de obinere a
heliului.
2.1. Proprieti.
Gazul natural este un amestec puternic inflamabil, de regul insipid i inodor, mai
uor ca aerul; pentru arderea 1 mNde gaz sunt necesari circa 10 mN de aer. Gazul
este clasificat dup compoziie n diferite categorii, gaz srac i gaz bogat. Gazul
srac are un procent mai ridicat de metan (8799% volumic), pe cnd n gazul
bogat coninutul n metan oscileaz ntre 80 i 87% volumic, avnd n compoziie
cantiti mai mari de dioxid de carbon i azot.
2. 2. Rezervele mondiale de gaze naturale.
Cantitatea net de gaz exploatat n anul 2004 a fost de 2.689 miliarde m, din care
22% revine Rusiei, 20% Statelor Unite ale Americii, 6,8% Canadei, 3,6%
Regatului Unit, 3% Algeriei i 17,2%Indoneziei, Olandei, Uzbekistanului, Iranului,
Argentinei, Mexicului,Arabiei Saudite, Malaysiei i Germaniei, iar 0,6% Austriei.
Utilizarea gazului: generare de electricitate; utilizare casnic; transport;
transportaerian. Gazul natural este folosit n toate sectoarele, n cantiti diferite.
Gazul se formeaz din organisme microscopice moarte (alge, plancton) fiind izolat
de aerul atmosferic, n prezena unor temperaturi i presiuni ridicate, condiii care
au luat natere prin sedimentarea pe fundul mrilor fiind acoperite ulterior de
straturi impermeabile de pmnt.
Cea mai mare parte a gazelor naturale s-au format n urm cu 15 pn la 600
milioane de ani, fiind asociate cu zcmintele de petrol, mai rar se pot gsi
zcmintele unice de petrol sau gaz. Pentru prima oar n 1844 s-a gsit n Europa
gaz natural n zona grii de est din Viena, urmate de noi descoperiri n 1892 prin
forajele din regiunea Wels, Austria. Zcminte mari de gaz se gsesc n North Field
6

(peste 900 TCF sau 25 miliarde (10) m3) n Qatar (peninsula Arabiei) i Urengoi
(peste 300 TCF sau 8 milarde (10) m3) din Siberia, Rusia. De asemenea se
presupune existena unor zcminte de gaz i mai mari n Iran.

Poate fi transportat prin conducte sau cu alte mijloace de transport n stare

comprimat sau n stare lichid, actualmente fiind folosit pe scar tot mai larg ca
nlocuitor al benzinei.
Uscarea gazului reprezint procesul de nlturare a vaporilor de ap, care face parte
din metodele de pregtire a gazului nainte de utilizare. ndeprtarea apei din gaz
este important, deoarece prin uscarea gazului se nltur posibilitatea formrii
cristalohidrailor. Acetia sunt impuriti solide care blocheaz conductele i
duneaz armturilor. Gradul de uscare al gazului se stabilete astfel nct
cristalohidraii s se formeze doar sub -8 C
2.3. Pericolul
O problem care a aprut cu privire la gazul natural este efectul de ser, metanul,
componentul principal n gazele naturale, este n sine un gaz cu efect de ser
puternic.Metanul are o capacitate de a capta caldura de aproape 21 de ori mai
eficient dect dioxidul de carbon. Sa nu lsm Pmntul prad polurii.
3. Crbunii
Carbunele de pamnt este o roca foarte neobisnuita, din doua motive. n
primul rnd, este formata din materii organice - tesuturi odinioara vii - si, n al
doilea rnd, spre deosebire de alte roci, arde si degaja caldura.
3.1. Originea carbunelui

Cea mai mare parte a carbunelui s-a format n urma cu aproximativ 360286 de milioane de ani ntr-o perioada numita de geologi era carbonifera, tocmai
datorita cantitatilor imense de carbune care s-au format atunci. Acesta a luat
nastere din padurile tropicale preistorice, ce cresteau pe pamnturile mlastinoase.
Padurile se compuneau din arbori foarte diferiti de cei care traiesc n zilele noastre.
Cea mai mare parte a lor erau arbori-feriga giganti. Existau de asemenea, si arbori
de coada-calului giganti, dar si multe alte plante mai mici. Dupa moarte, ferigile
uriase si celelalte plante cadeau n apele mlastinoase. Aceste ape erau foarte sarace
n oxigenul care favorizeaza actiunea bacteriei ce produce putrefactia, astfel nct
arborii feriga au putrezit foarte ncet si s-au transformat n turba, primul stadiu de
7

formare al carbunelui. n timpul formarii turbei apare o degajare de gaz de

mlastina, numit gaz metan.
Pentru a se transforma n carbune, turba trebuie sa fie presata. Un strat de
turba cu o grosime ntre 10 si 15 m va forma un strat de carbune de doar 1m
grosime. Primul stadiu al comprimarii a avut loc n mlastinile primitive, o data cu
depunerea unor straturi succesive de vegetatie intrata n putrefactie, comprimnd
straturile inferioare sub greutatea lor. n perioada carbonifera scoarta Pamntului a
suferit o serie de transformari. n timpul uneia dintre aceste perioade, turba a fost
acoperita cu nisip si ml. Stratul de pamnt si turba au fost apoi ngropate sub mari
pentru ca mai apoi sa revina din nou la suprafata. n timp se formau noi mlastini si
noi straturi de turba. Acest proces, numit sedimentare ciclica, s-a produs de mai
multe ori. n regiunile carbonifere exista un numar de zacaminte, situate unul
deasupra celuilalt, cuprinse ntre straturile de roca sedimentara. Unele straturi de
carbune au o grosime de doar ctiva milimetri, altele ating grosimi de ctiva metri.
3.2. Utilizarile carbunelui
Carbunele este utilizat cel mai des ca si combustibil. Pna nu demult o
cantitate mare de carbune era arsa pentru a ncalzi locuintele. n zilele noastre,
carbunele este ars pentru a genera electricitate sau n procese industriale. nainte de
exploatarea pe scara larga a gazelor naturale, unele tari si produceau ntreaga
cantitate de gaze din carbune. arile fara resurse de gaze naturale recurg nca la
acest procedeu. Producerea gazelor din carbune este asociata cu producerea
cocsului,un combustibil esential n topirea si turnarea metalelor. Pentru producerea
cocsului, carbunele este ars n cuptoare etanse. Carbunele nu arde din lipsa
oxigenului, dar odata cu caldura se degaja amoniac, gudroane, gaze si uleiuri usor
volatile lasnd n urma un reziduu dur. Acesta este cocsul.
Carbunele este si materia prima pentru procese chimice. Amoniacul,
gudroanele si uleiurile usor volatile rezultate din cocsificare sunt utilizate pentru
realizarea altor produse, cum ar fi: vopsele pentru tesaturi, antiseptice,
medicamente, parfumuri, fertilizatori, pesticide s-au chiar lac de unghii. Din
carbune se poate produce chiar si zaharina.
3.3. Unde se gaseste carbune?
Carbunele este zacamntul cel mai bogat de combustilbil fosil. Rezervele
mondiale cunsoscute sunt estimate a fi suficiente pentru mai mult de 200 de ani, la
o rata de consum egal cu cea actuala si multi experti sunt de parere ca exista cam
de 15 ori mai mult carbune ramas nedescoperit. Trei tari detin doua treimi din
rezervele mondiale descoperite. SUA detine 30%, Rusia si Statele Aliate
8

aproximativ 25%, iar China 10%. Restul rezervelor de carbune sunt situate n
Australia, Canada, Germania, India, Polonia, Africa de Sud si Marea Britanie. n
America de Sud doar 4 tari - Argentina, Brazilia, Chile si Columbia - detin
zacaminte bogate de carbune. Cea mai mare parte a carbunelui este adnc ngropat
sub padurile tropicale unde este greu de exploatat. Dintre cele 52 de tari africane,
doar 8 exploateaza: Africa de Sud si Zimbabwue, cu cele mai mari zacaminte,
Algeria, Maroc, Mozambic, Nigeria, Tanzania si Zair.
II. Situatia actuala a rezervelor naturale epuizabile in lume.
Resursele naturale ale Pamantului au fost fundamentul dezvoltarii economice a
societatii din ultimul secol.Este extrem de greu de estimat exact care sunt rezervele
de combustibili fosili existente in lume si cand exact se vor epuiza, insa tendinta
este clara: ne indreptam catre o criza energetica de proportii.
Potrivit Oil Peak Association, in prima decada a secolului al XXI-lea, 85% din
energia primara consumata de omenire a provenit din litosfera, iar 40% din ea a
fost obtinuta din petrol. Aproximativ 40% a provenit din gaze naturale, iar inca 6%
din uraniu.Geofizicianul M. King Hubbert a fost cel care a prezis, in 1956, ca
rezervele de combustibili fosili vor atinge un maxim, dupa care va urma o perioada
de declin, si, in final, se vor epuiza.
Carbune
Peste 80% din rezervele de carbune din lume sunt detinute de 6 tari: Statele Unite
(aproximativ 28%), Rusia (18%), China (13%), Australia (9%), India (6%) si
Africa de Sud (5,7%).
In raportul Comisiei Europene se arata ca aproximativ 80% din rezervele de
combustibili ale Europei sunt constituite de combustibili fosili (carbune) si ca
exista zacaminte importante in Polonia si Cehia si alte zacaminte in Spania,
Ungaria, Marea Britanie si Germania.
China este in prezent cel mai mare producator de carbune la nivel mondial, iar The
Energy Watch Group estimeaza ca rezervele de carbune vor atinge un maxim in
jurul anului 2015. Se estimeaza de asmenea ca productia va intra intr-un declin
rapid dupa anul 2020.
Predictiile actuale sunt diferite de cele facute de M. Hubbert in 1956, potrivit
carora maximul productiei de carbune va fi atins in 2150. Raportul Energy Watch
Group din 2007, spre exemplu, arata ca maximul va fi atins in 2022. Concluziile
acestui raport sunt confirmate de specialistii de la Institutul pentru Energie, care
arata aproximativ aceleasi date in raportul "The Future of Coal".

Pe masura ce rezervele de petrol se epuizeaza, e posibil ca ultima solutie pentru

alimentarea omenirii cu energie sa fie carbunele, in conditiile in care procesul de
ardere a carbunelui pune mari probleme mediului si calitatii aerului.
Petrol
Nu se stie exact o data la care petrolul se va epuiza, insa Hubbert a prezis ca in
Statele Unite productia va atinge un maxim intre 1956 si 1970. A fost ridiculizat
initial. Specialistii au cofirmat insa, cu ani mai tarziu, teoria sa, Departamentul de
Energie aratand ca productia a atins un maxim in anul 1971 si ca este de atunci in
declin.
Specialistii spun ca Statele Unite, Canada, Norvegia si Marea Britanie au atins deja
punctul maxim al productiei iar Arabia Saudita si Rusia se apropie de acest punct.
Pentru ca formarea petrolului dureaza aproximativ 10 milioane de ani, si acesta
este inclus in categoria resurselor neregenerabile. Peste doua treimi din rezervele
de petrol ale lumii sunt concentrate in campuri din Orientul Mijlociu (61%) si
Rusia (6,4%). In America de Sud si Centrala si in Africa se afla aproximativ 18,5%
din prezervele cunoscute in prezent.
Aceste resurse sunt concentrate in putine tari: 13 tari au rezerve care cumuleaza
2% din rezervele totale mondiale. Tarile cele mai bogate in petrol sunt Iranul,
Irakul, Kuweitul si Arabia Saudita.
Potrivit estimarilor Comisiei Europene, daca productia ramane la un nivel constant,
rezervele actuale de petrol se vor epuiza in aproximativ 41 de ani. In aceste calcule
nu se iau insa in considerare rezervele nedescoperite inca. Pentru Orientul
Mijlociu, previziunile sunt mai bune: 82 de ani.
Enerdata arata ca rezervele de petrol din lume se vor epuiza peste aproximativ 47
de ani.
In anii 50 au fost descoperite in Arctica unele campuri petrolifere care ar putea da
aproximativ 118 miliarde de barili de petrol. Platformele de petrol marine pot, de
asemenea, sa ofere rezerve alternative.
Exista insa temeri legate de impactul ecologic pe care l-ar putea avea extractia de
petrol din Artica.
Potrivit unui raport al Energy Watch Group, productia mondiala de petrol a ajuns
deja la maximum in 2006 si in continuare, aceasta va scadea cu cateva procente pe
an. Pana in 2020, rezervele mondiale de petrol vor fi extrem de scazute.
Raportul dintre descoperirile de noi zacaminte si cerere este de asemenea
10

nefavorabil, avand in vedere ca din momentul in care este descoperit un zacamant,

este nevoie de cativa ani pana cand poate fi utilizat.
Gaze naturale
Rezervele de gaze naturale ale lumii, chiar daca sunt enorme, sunt finite. Se
estimeaza ca aceste rezerve cresc pe masura ce se descopera noi metode de
explorare si extragere.
Cele mai multe zacaminte de gaze naturale se afla pe teritoriul Rusiei, Statelor
Unite si Canadei, si se estimeaza ca exista inca zacaminte importante in Arctica.
Rezervele actuale de gaze naturale se regasesc, in proportie de 40%, in Orientul
Mijlociu si 27% in Rusia. Africa si America de Nord detin impreuna aproximativ
16% din rezervele de gaze naturale, iar in alte tari din Europa si in Eurasia se
regasesc 9% din rezervele de gaze naturale, potrivit unui raport al United Nations
Conference on Trade and Development.
Cele mai mari zacaminte din lume se afla in Iran (campul South Pars, detinut in
comun de Iran si Qatar, gazul fiind procesat la Asalouyeh, in Iran), Rusia (campul
Urangoy) si Statele Unite (Marcellus Shale). Se estimeaza ca la South Pars se afla
19% din totalul de rezerve de gaze naturale din lume.
Chiar daca gazele naturale produc cele mai putine emisii de carbon la o unitate de
energie produsa, sunt totusi resurse care duc la crearea de gaze cu efect de sera.
Cresterea economica din ultimii 30 de ani a dus si la o crestere fara precedent a
cererii de energie.
Europa importa aproximativ 54% din necesarul de energie, iar costul se ridica, in
2006, la aproximativ 700 de euro pe cap de locuitor. Uniunea Europeana a intetit
eforutrile de reducere a consumului de energie in ultimii ani, iar obiectivul, potrivit
raportului privind strategia in domeniul energiei, ar fi o reducere cu 20% a
consumului pana in anul 2020.
"Trebuie sa actionam mai mult, sa fim mai ambitiosi, sa fim mai curajosi pentru a
evita riscul problemelor in domeniul energetic pe viitor. Asta inseamna investitii.
Investitiile in energie, inclusiv in eficienta, inseamna sa oferim economiei un
impuls de care are nevoie intr-o perioada de nesiguranta", potrivit presedintelui
Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

11

Concluzii:
n concluzie pot s reamintesc nc o dat faptul c resursele naturale sunt limitate,
se gsesc depuse neuniform pe suprafaa globului, c asupra lor se exercit o
permanent si crescnd presiune care nu fac altceva dect sa epuizeze rezervele de
resurse naturale.
Importana gazelor naturale a crescut mult, utilizarea acestora fiind tot mai
eficient pentru balana energetic mondial.
Importana crbunilor i petrolului deasemenea au crescut mult deoarece din ce n
ce mai mult se epuizeaza rezervele naturale de aceste resurse.
Pentru protejarea planetei noastre, va trebui ca protecia i conservarea resurselor i
mediului s fie o politic prioritar pentru toate domeniile de activitate uman,
chiar naintea ridicrii nivelului de trai, transformnd-o, pentru fiecare individ
(printr-o educaie continu) ntr-o adevrat religie, natura nefiind o motenire de
la naintai, ci un mprumut de la copii.

12

Bibliografie
[https://tatianapopovici.wordpress.com/2012/02/07/gazul-natural/]
[https://ru.scribd.com/doc/187785095/Gaz-Natural]
[http://www.scritub.com/geografie/Clasificarea-resurselor-natura22242114.php]
[http://ceoltenianews.ro/2014/11/carbunele-va-ramane-un-combustibil-primarstrategic-in-mixul-energetic-al-romaniei/]
[https://ro.wikipedia.org/wiki/Petrol]
[http://www.eea.europa.eu/ro/themes/natural]

13