NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA FATADELOR CU ALCATUIRE VENTILATA, Indicativ NP 135 - 2013Capitotal t Capitotul 2 Capitotul 3 Capitotal 4 Capitol 4.1 Capitola 4.2 Capitola 43 Capitolul 44 Capitotal 4.5 Capitola 4.6 Capitolul $ Capitotul 6 ANEXE ‘Anexa 1 ‘Anexs 2 informativs Anexa 3 informativa CUPRINS Obiect sidomeniu de aplicare. Terminologie Principii de conformare si aleituire pentru diferitealeSturi de {ajade ventilate 7 “Material si produse pentru componenta de protecfie— fnisaj Condit tehnice pentru asigurarea performanfelor necesare, in raport cu cerinjele de caitate specifice fafadelor eu aleituire ventilath Recistenga mecanicd sstabiltate Securitae la incendla ‘Igiend, sindtate $1 medi Siguranjt in exploatare Protectie mpotrva zgomotulu. Economie de energie sigolare temic Condit de durabilitate si intrefinere a fatadelor ventilate Ustlizarea sistemelor de fajade ventilate la clidir exstente silegislative Exemple de sisteme de fajade ventilateLISTA TABELE Ne. [Numirtabel | Denuinire abel crt, CAPITOLUL 4 1 [Fabel a ‘Coeficiental seismic alabal 0 Tabel a1 \coperrea minim cu bela & armiturilor dia ofl Srbon eproejat 3 [aber a2 Prevederi pena percicle exterior antifoc din cadral siemalal fajadei ventilate 4 | Tubal a22 Tajade ventilate pline cu golua vita sau alle golur neproveate ent locunte 3 [Taba as Fajede ventilate pline ca golurl Viate au alle golurl neprotjate pentru funjiuni administrative 6 | Tabel a2 Fafade ventilate pline cu golur vizate sau alle golur neprotgjate pentru siatate 7 Webel az ajade ventilate pline cu golur viva sau ale golur nepoteate ‘pentru funciuni de turism | Tabel 426 ‘Fajade ventilate pline eu golur virate saw ale goTarl neprotejte pentru inva gi sport 3 [Taba aa7 Fajade ventilate pline cu golur wate sau ale goluri neproteate pentru sali aglomerate 10. | Tabel 428 Fajade ventilate pline cu golur vate saw alte golur nepoteate ‘pentru cultura sult I | Tabel 429 FFajade ventilate pline eu golur vtrate saw ale golur neprotcjate pentru comer} 12, | Fabel 457 Valor admisibile pentru nivelul de zgomei, tn faneie de untatea fanctionald ce se protejeaza ‘ANEXA 2 -INFORMATIVA 1] Tabet ‘Caracterisei goometice penira placaje wauale 2 | Tabas2 (Caracteristcileplicilor i figilor prefabricate din BA 3 [Taba Caracieritcleplicllor de Fnisaj din Ribrociment + [rable Caractrisilepliclior de falas din ceramic 3 | Tabel 35 CCaracteristcleplicilor de nica) din Ten masiv©] Tass Caracieriicile plicilor de Fnisaj Gn metal 7 | Tubal 37 Caracerisicile plicilor de Tinsaj din il © PTS ‘Caractere plicilor de fnisaj din PVC 3 | Tabel 39 ‘Caracierstiile plicilor de fnisaj din produse compoaite io. | FabeITIO Crile lor ea in re ea al lenstate | Taba aT ‘Caracieritcileplizilor de Finis) din Tjade vere (perqi vi) Te Webel 51 Coeficieni de dlataretemica pent difeite materiale LISTA FIGURI Ne | Nami Figur Deaumire faguri CAPIFOLUL 3 1 | Fiewe 37 ‘Scheme de aleatule i prindeve pant prefab de ton z ‘Scheme dealer i prndere pentru plicie de Wbocmeat 3 [Fis ‘Scheme pivind geome w modal de apezare a pAGIG Coane = Figs ‘Scheme de ssteme de Hisjeuscate dn plac coramice = | Fiawads Sebemeprivind alcautea de samba & | Fiewase Tipar de geome a plisilormetalce 7 Fie 7 Tipu de iste de ij capt mealice (exemplifsin) oer ‘Sete de prndere a inser din pie de wl waicad 5 | Fiswa9 ‘Sehen de prndere a Raiajelor dn pis de PVC TO | Figura 3.10 | Metodedeayezare Ti | Figure 311] Metode de prindere TE | Figura 512) Metods de pera prindere 13 | Figura 3.13 | Scheme de lure pena pre vi 1 | Figwa3.14 | Schel penira jade cu adineaparent sat de ar venlat CAPTOLUL 4 [Figura 41.1] Princip desler stot lpadlor vente | Rima a2 TFajada venta etaliay3 [Figura 413] Rigiditaea sructurali a ancovelor din ofl (exemple) [les 6.18 Foe esamandate pn rox ozotal de moral a ds placare 3 [Figura 41S | Fixares ancorelorin beton 6 | Figura 4.1.6” | Fisuazea ratlul de placare din variaia ondifilor de medi (emperatrd i umiditate) 7 | Figura $1.7 Pocijonarea rostarllor vericale (RV) ia sata de placare | Figunlis | Rost orizontal in stata de piacare ‘| Figura 41.9 | Tachiderearostlut de deplasare vertical 10. | Figura 42.1 | Exemph de detain de realizare a intrerupeti orizontale Ti. | Figure 422 | Exempla de detain de realizare a intreruperiorizontale, seciune 12. | Figura42.3___| Exemplu de dealin de realizar a intrerspesiorizotale 13. [Figure 42.4] Exempla de dealin de realizare a intrrupetiorizontale,seciune 14, | Figura 42.5 | Exempla de detain de realizarea intrerupetiorizontale, seofiune 15. | Figura 42.6 | Exemplu de deal de realizar intrerupei vericale 16. | Figura 42.7 | Exemplu de detau de realizare a intrrupedi veriale 17. | Figure 42.8 | Exemplu de detain de ralfeare a intrerupedi vertical, seefiune 18. | Figura 42.9___| Exempla de protjarea une! sei exteroare 19. | Figura 42.10 | Exemplu de fnierapere vito golulul vertical din nieroral sistemului de fajada| 20, | Figura 42.17 ‘Bxemplu de protejare a garpantl in rlaje uo Taad ventiatt Bi, | Figura CLIT | Posbii de relizare w saul de placre Bi | Figura C12 | Liitanea daformapilor 5. | Figura C213 [Ancore simetice 2. | Figura C14 | Ancoresimeticeorzorale 35. | Figura CALS | Ancoreadapabie (elas) 76, | Figura O46 | Racave de rlocre 27 | Figura CAT “Ancore conform reglementsilor ASTM “ANEXA3 - INFORMATIVA 1] Figur 55 ‘Sistem de fyad ventilate ~fnisaj din patel ~scheml de principe detain de prindere gi ansamblare2 | Figuat ‘Sistem de fj ventilate ~Fnisaj dn pefibrcate din Beton = schiemi de prneipi detaliu de prindere gi ansamblare 3) Figs ‘Sistem de fjadt ventilate ~Finsaj din Rbrociment-schemi de Drineipiu detaliu de prindere si ansamblare = | Figura 6,7 ‘Sistem de fajad ventilate isa Gin lich de Tale desitate (HPL) - schema de principiu deta de prindee gi ansamblare 5 Few 8,o ‘Sistem de fj ventilate ~Fnisaj Gn pick din lem ~ sched de principiu detaliu de prndere gi ansanblare © [Figura 10 ‘Sistem de fajada ventilate ~ Gina din mas plato achemd de rinepiu detalu de prindere si ansamblare 7 | Figura 17 ‘Sistem de jad ventilate ~inisaj dn Suc: Schema do principia detain de prindere $i eusambare | Figura 12 Sistem de fajada ventilate ~ isa din tencul exerioare pe 69 | Sistem de fjad venlate ~Tnisaj din produse compoaite mase plastice-metal-schemA de principiu detaliu de prndere si ansamblareCAPITOLUL 1 OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE. TERMINOLOGIE, 1.1 Prezentul normativ detaliacd tn principal condiile si cerimele specifice necesere penta roiectarea fajadelor cu aledture ventilat, Ja clidii noi si existente, prncpile lor de alcatuite, omeniul de utlizare 1.2 Normativul include, de asemenea si dispozti generale cu privte Ia execulia gi inteineree fajadelor eu aeature ventas, 1.3 Prevederile prezentului normativ se aplici la prolectarea clidiilor noi cu fafade ventilate, precum si la proiectele de modifica, moderizare, reabliie, a clidirlr existene, pentra care Soluia de reabilitare propusa este faada ventilt, 14 Cerinele generale referitoare la proietarea si executarea Iuctirilor de fajade ventilate sunt ‘umitorele: (1) faadele ventilate se executt numai pe baza proiectuliitehnic si a detalilor de exccujic. Proiectal se elaboreazi de care proietani de specalitate, conform prevederilor legele fn vigoare ly” data elaboriiiproiectulu; ‘ @) proiectl se verified de cite verifcatori de proiecte, atestai, pe baz reglementirilor tchnice specifice, aplicabile, in vigoare Ia data elaborésii proiectului, penta respectaea.cerinclor fandamenalestabiite de proiectant; 2) proiecta tetnic, detalile de exccutic gi dupa caz, dispoifile de sentier,emise pe parcusul executtrlIucrarlor, trbuie a furizeze toate datele necesare cetfcdi energetice a cdilor, (4) proiectul tehnic, dealiile de execu, instracjunile de exploatare si dupa ca, dispocitile de Santer, emise pe parcursul executri Iuerrlor, sunt cuprinse fn carte ten a construct, care se reda investitorulu sau proprietarulul inainte de recepia final a lucrrilor. 1.5 _Prevederle-prezentuluinormativ se adresex28 tuturor factorilor implicati in procesul investiional: _roiectanf, verificatori de proieste, expert tehnici, exeeutangi,responssbili tei, investor, roprietar, administatori gi utlizatori, personal responsabil cu exploatarea obieciveor,precum 51 ‘utortiilor administraiei publice locale i organismelor de contral 1.6 La realizarea fajadelor ventilate se vor respecta prevederilereglementrilor tehnice specific, splicabile, in vigoare (conform Anexei 1 — Referinte tchnice si legislative) gi cele ale prezentuli normativ 1.7 Reglementarea tchnicd nu se apie fajadlor ble. 1.8 Terminologie. Termeni utilizai pe parcursul acestui normativ sunt lai im ordine alfabetics Unli dine se regisese ca atae si in alte reglementsi, ali sunt specific acest (2) agent chimie periculos ~ orice agent chimic care datorthpropretiilor3zico- chimice, chimice ‘sau toxicologice poate sa prezine rise pentru sindtatea mediul i/5au aoamenilo, @)_ancord pentru perete ~ dispoztiv destinat si asigure legarea unui seat (peete) al unui id ddublu cu gol interior, trecnd prin gol, de celalalt strat (perete) sau de un element structural seu de un perete suport. Ancora trebuie si rezste eforturilor de intincere si de compresiune ‘ermijénd o migcare diferent limita in planul perteli.[Noti defintile detaiste, conform SR EN 845-1+AL, ale tipurilor de ancore curent folosite sunt date fn Capitol 4.1 si in Anexa2 (@) bands de ancorare ~dispozitiv destiat si lege un element din zidrie de un alt element alaturat, ‘cum sunt plangeul sau acoperisul (@) barierit antivint ~ componenté @ unui element de constrcte permeabilé le vepori de apt dar ‘care impiedict pitrunderea curentilor de er din stratul ventlt in termoizolaiaaleatuitd de regula in produse de natura fibrossd (de ex. produse din vata mineral bazalticl sa de ste) (3) bariere rezstente Ia foc ~ elemente orizontale sau vertical cu rol de intrerupere a efectuli de £05 ce se poate produce in caz de incendi, prin cavitatea / golul venilt existent (plenum) in sistemele ventilate de fajada. Acesteproduse tebuie sa asigure o rezisten la foe de minimum E 30. (©) clase de performanta ta foc a produselor — expres canttative formulate in termeni de performanjé pentru modul de comportare a produsela la acjunea focului, in condi de utlizere final, structrate intro serie de nivelue de peformants ale produselor. Prin clase de performanga la foe ale produselor se tnjeleg clase de react Ia foc, de rezistenf la foe gi de performans Ia foe exterior conform Regulamentului privind clasificarea gi incadrarea produselor pentru clit pe baza performanfelor de comportare la foc, aprobat cu Ordinal minstrulu transportrilr, cladirilor si turismului si al ministrului de stat gi al ministrului administajiet si intemelor, ‘n.1.822/394/2004, eu modifitrile si completiril ulteroare, (©) (eaateri combustibil 8) (adjetiv) ~ capil ards, ») (eubstativ) - produs eae poate arde ‘) combustibiltates materialelorfolosit la ealzarea claditlr - capabilitatea materaelor de fi aprnse gi de aarde 4 incombustibi -incspabil de a ard in condi specifcate ©) neinflamabil-incapabil dea arde eu flacar8 in condi spcificate (8) component ~ material care intr in componenja unui produs neomogen. Componentul este substanjial sau nesubstangial dac8grosimea stratului este peste sau sub I mm, precum i dack are peste sau sub 1 kg/m (©) componenti rezistenti — component a piri opace a sistemului de fejada ventilat (sau mu) care susinecelelalte componente prindere si asamblare, fini, izolaretermica (act exist), (1Ocomponenti de prindere si _ssamblare — sisteme de solidaizare @ componentelor termoizolatore side protecfie si finisa, pe componentarezstent sau pe componenta suport a protecteiexterioare (11) components termoizolanta ~ component a piri opac a sistemului de fafa, in cazul specific al acesei replementri, ventlat, care asigura protecjia termica a pai verticale a anvelopei cladi. (12)components de protecte si fnisaj — component a piri opace a sistemului de fads, cu rol ‘reponderent de asigurate a protectiei impotriva agenilor de mediu care acfioneaz in exterior ) pentru execujiastratului suport, inclusiv la montarea prinderilo, se aplict cu strctete ‘etalile prevzute in proiect; ©) Is execuji/montajul stratului suport se respect, dupa caz, detalile de zidirelasamblare ‘prindere previzute in proect. (@) in exploatare, dac se aplica wrmatoarele msuri: 4) umdrirea in timp a stiri celor doud straturi ale faadei pentu identiicarea eventualelor defecfunt gi a cauzelorscestora; by adoptareamasurilor de explostare side intretnerespecificate de priectant ©) controlareastrilfajadei ventilate dupa fecareeveniment seismic semnificty 28Ceringe si crteri de performantk spectiee. 4.15. Fajadele ventilate vor fi proiectte gi executat astfl inet, sub efecul actunior susceptible de 8 se exercta asupra lor in timpul execujiet al exploatii, si nu se produed nici unul dine Uunétoareleevenimente (A se vedea si Anexa 2): (1) prabusirea total sau prabusirea pariali/localé a componenteor fafedei; {@) producerea unoravari de tip "prabusie progresiva"; (G) cdderea unor fragmente ale statu de placare sau a timplire!inglobate in acest; @)avarieea sistemelor de etansare, ca urmare a deformafilorexcesive ale elementelorfsjaei (iratl suport, statu de placae,prinderile), (6) limitarea sau imposibilitatea manevriri parlor mobile (erste, us) 4.16. Cerinjele specifice ale investitorlovutizatorlor pivind compertarea fjadelor ventilate sub fctulacfunilvantlui sau a cutremuruli sunt uritorcle (A se vedea gi Anexa 2): (7) Cerinta de sigurantl a viet: reducerea riscului de punere tn pericol a integritié fizice a ‘camenilor prin cidere, In spaile public (in stad, de exemplu) sain spaile in care se pot ala mai multe persoane (cure interioae ale solilor, de exemplu), a elementelorstretult de placare. (2) Ceringa de limitare a degradailor: reducerea costurilor pentru repararea fejadelor ventilate variate de cutzemur precum si a pierderilor eauzate de fntreruperea temporard 8 activi normale fn cle ca urmare a avarerifajsei CCriterit generale pentru alegerea materialelor 4.17, Alegerea materalelor pentru executarea faadelor ventilate se va face jinn scama de conceptia si cerinelespecifie ale protectului de aritectura precum side urmitourele considerente (1) Satistacereacerinelor de perforant previzute la art. 4.15 5141.6. in condi de cost total ‘minim pe durata de exploatare (de servciu)previzuts prin tema de proiectare; @) Conditile de agresivtate ale mediul natural gi antopic Factori care intervia la verificarea cerinfel de rezistentl mecanich si stabiltate Actiunile agenfilor mecaniel 4.1.8. Clasificarea i grupares acfunilor agenilor mecanei pentru proiectarea fajadelor cu alctuire ventilatt se vor Iua conform Codului CR 0 si conform preciziilor suplimentare din Codie $i standardele pentru produsele de constucie respective (A se vedea si Amexa 2, 4.1.9. Pentru proictares stratulu de placare se vor la n conserare (A se vedea si Anena 2) (1 Erorturile sectional produse de urmtoarele aefuni 8) greutatea propre; b) —aeflunea vantlui, ©) ecfunea seismicd; (@) Deformatile diferenyiate in raport cu cele ale stratuli suport 8) deformafile elastice ale ansamblului structurii si deformayile elastice locale ale celementclor fajade; by reologice: curgerea lent gi contractia (In cazul betonului armat gi al zidériei cu elemente din Beton); ©) ilataea din umiditate (pentru zidia cu element din argilé ars).4.1.10 Pentru proiecare stratului suport se va ne seama de (1) efectele acjunilor care se aplicd direct sau indirect pe acest strat, tbilte conform prevederilor Codului CR 0, reglementitilor tehnice specifce pentru proieciarea seismica a clidrilor, in vigoare si standardeloraplicabie, in functie de rolul structural al scestia (perete structural, ppanou inrimat tn cadru de Beton sau de ofl, peretenestuctural din 2idave, din lemn sau din metal; (@)efectele actunilor apliate pe stratul de placare care se transmit stratului suport prin intermedia! legaturlor inte star. Incdrcir perinanente gi de explontare 4.11, Bvaluareaincarcrilor permanente entra fajadele ventilate se fae conform Codului CR 0 4.112, Definireatnciredsilordatoriteprocesuui de exploatare se face conform Codului CR 0 (A se vedea si Amex 2), 4.1.13, fn cazl staturilo de placare situate, fra dspozitve de protecte, a nivell sti saa adiacente unorspai de circu, pentru dimensionarea /verificareascestora se va lua in considerare si efectlposibil al impactului oamenilo consderatcaincltcare laterals, eplicatl la cota de 120 em peste nivell de ealeare, eu valoarea de 2,0 kN/m (A se vedea si Anexa 2), lncireiri date de vant si de variagile de temperatura exterioard 4.114, Valorileindreari din vint se stabilese conform Codului CR 1-1-4 4.1.15. Unmatoarele prevederi vor f uate in considerare, In mod special la proiectares fajadelor ventilate: (1) Bfectuladapostirit nu va fi luat in considerate pentru construcile amplasate in amplasamentele unde se poate produce accelerareacurentlui de ae, (2) Btectul inciredrilor locale In zonele de margine ale suprafejeloeexpuse (muehii col) se va Juan considerare pentru proectarea satuli de placare sia prinderilor acestuias (@) Distributiapresiunii vantlui pe cele doua straturi se va face in finetie de caracteristicile de rigiitate gi de permeablitate laser ale acestora conform at 4.2.10 din CR I--4, {ncircarea din temperatura exterioari 4.1.16. Efectele variajilor de temperatura climatice sezoniere, se vor hua conform prevederlor stabiite prin SR EN 1991-14, fectle aetiuni seismice 4.1.17. Actiunea cutremurutu asupa fjadelor ventilate se manifest prin urmftoarele eect care se roduc simultan si se suprapun cu efecteleinciredrilor vertiale: (1) Biectul direct al forelor de inefe corespunzstoare produsuli dnte masa fgadei_ (su a unui ‘tra al acesteia) si accelerafiape care aceasta masi o capi in timpul eutremuruli, (2) Blctul indiret rezultt din deformatile impuse fafadei sau unui strat al acestia) prin Aeplasiile lterale relative ale punctelor de prindere de structra pincipald sau inte straturle fajadei 30Efectul direct al aclunllselsmice 4.1.18, Evaluareaefectlui direct al afiuniiseismice se va fae in urmaoarele condi (A se vedea yi Anexa2) © Pentru calculul fajadelor ventilate sub efectul dre al acfiunii seismive se va considera valoarea accelerjei terenului la amplasament (a), cu perioada medic de reveite sabilita conform prevederloraplicabile din cadral reglementiilortehnice specifi pent proiecizea. seismica a cladiilor noi, in vigoae, (1) Fora seismic rezulttt din actiunea directd a cutemurului asupra fafadelor ventilate, Perpendicular pe planul faadei, poate fi caleulat, in funciie de pariculartajile clad respective, flosind unuldintre unndtoarele procedee: 4) metoda spectelor de ets; ) metoda forclor statice echivalene. 4.1.19. Pentru cadirilecurente,efectulaciuni directe a cutemuruluiasupra fejdelor ventilate poste fi considerat echivalent cu efectl uel fore static care acfoneszA perpendicular pe planul peretei, 4.120, Determinare forte seismice satice echivalent se face in conformitate cu prevederile capitolului 10 in Codul P 100-1 cu precizrile date tn continiae, 4.1.21. Inctreateaseismicd de proiectae pentru stratul de placare gi penta dimensionaresancorelor se ‘va determina conform CoduluiP 100-1 ¢ap.10, eu formula a, Bak. Fy = 19 tO gy exp ay 8 4 + este fctoa de iporin cares vaun ea e = Ya 15 pete fade oenate ete spa pubis (stad, de exemphy) sy eve Spule unde sunt posible aglomert de pescie (cule inercare ale gelled Senet) = Ya LO penta toate celle cast «ay cence pens postr oni Mii dn Cod 106-1 + K=3' exe fairl de amplifeare a acseri elemice pe nthinen li (Vlaen maxim cas ating la lil nivel cla + yes etl de amplicare dina al element de construc cares va: "fu= 1.00 penn excl fore aplete ayes de place 2 Bas =125 pn enol foe pent dineniomee cron + rex coral ecomporare lau depacre cre sev a 2H 150 pnts eae fret spite te ae placare 2 Shun = 1.00 pene aes or pent densionrea ancoror «ages pene stl de placa po una de suet 5 Gres coefiientul seismic global pentru cll fore! aplcte supa satu de lacare {Sikes coefcientl seismic bal entra clell oe penta dmensonreencroe Cu valrile de mai sus coeficientl seismic global (¢) devine 3“abel 41.1 Coat | Cock ‘Aecelerafiasismick de provecare seismic importants! OTOs| 0.158 [0:20g [025 [630g] 0.35e 0408 [Statul de) — cig | ya =t-50 | 0.30 | 045 | 0.60 | 0.75 | 0.90 | 1.05 | 120 placare ‘ya=1.00 | 020 [030 | 0.40 | 030 | 0.60 | 0.70 | 080 ‘yaa.s0 | 056 | O85 | 143 | Tal | 1.70 | 198 | 226 "ya=1.00 | 038 | 036 [0.75 | 094 | 113 | 1311.50 Blement ‘Ancore | aan 4.1.22, Stratul suport se va proiecta pentru a prelua urmatoaeleefecte ale actiunil seismic: (1) fogs deplasicile care actioneaz in planul su, rezulate din calealul seismie de ansamblu al structui, n funfie de roll stu (peret structural, perete inrimat i cadr de beton arma); (2) for seismics perpendiculard pe planul stu, determinaté conform Codului P100-1;, (G) fora seismict corespunzitoare statului de placare transmis prin iaermesdul ancorlor, fect indirect al acfiunil seis 4.1.23. Nivelul de performanti al fatadclor ventilate faa de efectul indirect al afiuni stismice este (17 pentra fajadele cite spsile publice (strada) sau cite alte spa fm care ete posiila rezenfa unui numér mare de persoane (cure ineriore ale gcoilr, de exemplu), (2) v~ 280 pentra toate celelalte port in lade. 4.1.27. In cazul faadelor cu aletuire ventilatt care sunt rezemate pe plangee in consold se va tine seama side posibiltatea unor migeri verticalediferenjat ale consolelor de I etaeleadiacente Deplasiri laterale de calcul pentru protectarea fatadelor ventilate la acfiunes vintalui 41.28. Caleull deplasirforlterale ale clint sub acjunea vAntului (By) se va face in umitoarele (1) valoarea presiunii dinamice de baz& se va stabil cdnform Codului CR 1-1-4 ¢ va face In domeniulliniar elastic folosind modelul si metodaspicate in ‘azul cafculuui Ia actiunea seismics. 441.29, Deplasirile de calcul pentru ambele stratar ale fjadei ventilate sub efectl wnt (B4,) se vor lua egale cu deplasrie relative lateral ale punctelor de prindere (Bq) multiplicate eu 1.25, ‘Variajilledimensionale ale materialelor de constructic 41.30, Penta caleululefectelorvariafilor dimensionale ale zidavei de placare cu element din agi ausl se vor folosi urmétoarele valori: (1) Coeficentul de dilatare temic: ke= 7,2 * 10° mm/mm/"C; (@) Coeficentul de dilatare din varagia umiditi ky =3,0 *10" m/inm. Rezistenele materialelor de constructie 41.31, Siguranja fafadlor cu aleature ventas, in raport cu starea limit ultima (ULS) gi cu saree limits de serviciu (SLS) se veriticd, pentru toate tipurile de materiale gi pentru tote slcdtuirile censtructive, prin metoda coeficienilor parill de siguranys. 41.32, Valorile caracterstice ale rezistenjelor materilelor si valerie coefcienilor putiali de siguranfa, pentra materiale se iau conform reglementrilor tchnice corespunaitoare mteilelor din ‘ate sunt sletute staal suport, statu de placae gi elementeleauxiiae. 4.1.33, Pentrastratul de placare al fajadelor cu aledture venta din 2iditie coeficeni pial de siguanya pentru groparea fundamental, gruparea accidental si grupareaseismicd, definite conform CCodului CRO, vor avea urmatoarele valor: (1) Ziadie exeeuatt ou: 8) Elemente de categoria I, mortar poiectt(performant) '). Elemente de categoria I, mortar eu compodife prescrs (@) Ancorare armtui (@) Of! pentru armare i precomprimare () Componente auxliare (6) Buiandrog prefsbricyi conform SR EN 845-2 entra statul suport coeficienit partiali de sigurana se vor lua conform reglementitilortehnice plicable, n vigoare,prvind proietareastrcturilor din zdarie, 3Alcituirea structurald a fafadelor ventilate Prevederi geuerale 4.1.34. Din pune de vedere structural, fade cu aleBtuire ventilaa indifernt de materiale din care sunt realizate, sunt aledtuite din doi peri paraleli inte care este previzut un spa liber. (1 Peretee exterior, aflat in contact direct cu mediul inconjuritor, este denunit perete (srt) de ‘lacare. In contestul prezentuli normative numeste componenta de protesie$fnisa. (2) Peretele interior, care realizeaa8 delimitarea/inchiderea spre exterior a inciperior este denursit ‘Perete (strat) suport n contextal prezentululnormativ se mumeste component rezistent Figura4.1.1.Principiul de aleatuir structural a faadelor ventilate 4.1.35. Cele dou strturi uebuie si fle solidarizate prin elemente de legiturd fexbile (encore metalce) sau prin elemente de leghturd rigite (elemente entra zidinte - cirtmizi) dispuse Perpendicular pe cele dowt straturi si fesute cu acestea. Jn context prezentuli normativacestea se rmumese componenta de prindere-asamblare 4.136. Proprietjile materialelor si ale produselor de construct si datele geometice folosite in Droiectarea structuralé a fajadelor cu alcature venilaté sunt cele date tn standardele de produs adoptate Ia nivel naClional ( SR EN), sau in alte documente normative (de exempl, agremente najionale sau europene - ETA). 4.137. Prin alegerea corespunzitoare a matrialelor si a detailer de execusietrebuie sh se asigure drabilttea cerut de condiile de expunere Prevederi gencrale referitoare Ia stratul suport 4.138. Stratul suport pentru fijadele ventilate poste fi consttut de elemente de consrucie structurale sau nestructurale plan, realzate din zie, beton, ofl sau len, 4.1.39, Projectarea arhitectual-trocturald a statu suport al fjadi cu alestire vetilaté trebuie st sigue stisfacerea urmstoarelorcernfe (A se vedea gi Anexs 2) (1) rezistega gi stabilise ; (@) protetia termed;@) protectaimpotriva focului (4) tezsteni a pitrunderea ape ; (6) iolareafonica. Prevedort generale refertoare la stratul de placare 4.1.40, Stratal de placre poate i realizat din (A se vedea si Anexa 2) (2) aida {Q) metal (fel, sluminin) @) temn (G4) materiale plastice(comporite) 4.1.41. Greutatea propre a stratulu de placare grou trebuie si fle preluatl de (A se veda si Anexa 2): (1) 0 fundafe din beton sau din zidrie (@) Orie alt reazem structural incombusibil in eazul in care continuitatea pe vertical a acestut strat este fnrerupts integral sau numai local (in dreprul goluilor din perf fojadelor, de cexemplu); de regu, zidfria statu de placare este rezemata pe un corner din ofl proieetat ‘conform prevederilor at 4.1.814.1.84 4.1.42. Strat de placare,indiferent de modul de attire construtivi, trbuie si fie proectat »1 detaliat pentru a prelua deplasii/migcar diferntitefaraport cu stratul supor, 4.1.43, Stratl de placare se va separa de structrt pe pti lateral gi pe lturasupetioar astfel inc Iorele sau deplasrieseismice verticale gi orzontaleale stratului suport sh nu fie trensmise statu de plaare 41.44. In funefie de aleatuirea fajadei si de produsele pentru placare se vor preveden rosturi pentra preluarea deplastrlorimpuse de varistile de temperatura gi cele datorate proprietfilor reologice ale smaterallor, 4.145, Stratul de placare va fi previzut cu clemente de proecte impotiva umiditii sl canale evi de evacuae care trebuie st asigure evacuarea apei din interioulfajadei gs impiedice patrundereaapei {in interiorul cladirii. Canale (goluile) de evacuare, care se amengjeaza in rosturile verticale ale ‘ire stratului de placare, ebuie si aiba diametrl > 5.0 mm si trebuie sf dispuse la distanfe < ‘300 mm din ax i a. Stat de placare Spat suport Ancore Por too” ‘Figura 4.1.2.Famada venilat (detain) 354.1.46. Elemente de protcte impotrva umiitii se vor monta: (1) La baza peretelu de placare, de preferat cu continutate pe stratul suport; dacd mu poste fi realizat dino singur& bucati de material, se va prevedes o suprapunere de cel putin 15 em fntreprotectia stratuui suport si cea dela baza statu de placare (2) La praguri si deasupraoricirai gol in stratul de placare @) La comieralsupor de ls nivelulplangeului (4) La acoperrea de a prteasuperiard a fajade ventilate (G) La orice ali discontinitate a spafiului ber inre cele dou stratus. 4.147, Blementele de protectieimpotriva umiditii po fi realizate din (A se vedes si Anexa 2): (21) Tabla subsite din oe inoxidabil (cu grosime minim 0.25 mm) (@) Membrane bituninoase, din eauciue sau din material plastic (imputrescibile) G) 0 combinatie a acestor materiale. 4.1.48, fncdredrile perpendiculare pe planulstratului de placare provenite din acjumes eutremurulul sau a vntuli trebue fie transmis a stratl suport prin intermediul encorelor. 4.149. Pentru fajadele cu strat de place greu, dimensionarea ancorelor si a peretelui rezuts, de regul, din Ineiredrile perpendicular pe plan provenite din aciunea cuemruui. Pentru fjadee cu strat de placare ujor dimensionarea ancorelor gi a peretelui reaulté, de regula, din incarcrile perpendiculare pe plan provenite din sctumea véntului (presiune + suciune), 4.1.50. Deformatile normale pe plan ale stratului suport tebuie se limitate pentru @ mentine ntegrtatea statu de placare (Ase vedea si Anexa 2), 4.1.51, fn strat de placare mu se accepta dezvoltare eforurilor unitare de intindere din incovoiere produse de Inearcdrile perpendiculare pe plan cu excepfia cazusilor in care aleitirea constuctiva permite preluarea acestor efortri cu armituri sau alte elemente cu rezsteni corespunzitoae Ia ‘ntindere(grilepolimerice, polimeri arma u fibre - FRP). 4.1.2, In eazul in cae statul de placare este rezemat pe wn element structural orizontal, acest va fi imensionat astfel incit sigeata si fie limitaté la valorile specificate in acest normativ (penta comieral de reazem se vor vedea Art 4.1.81 * 4.1.84). Prevederi generale referitoaye la leguresstruturtlor 4.153, Stratl suport si stratul de placare vor fi legate cu ancore elasicesaurgide capabile si ‘sansmittinetrcirileexterioare apieate pe straul de placare la stratul suport i si asigue rezistena gi stabilitatea statului de plaare, 4.1.54. Ancorele pentru zidire indeplinese urmitoarele funcyiuni: (1) Asigurtlegituraintre cele dous strats le fafa (Q) RealizeazétransferalincSredriorlterale (vin, cutremt) (G) Permit, sau, dupé caz,limiteazd deplasiile in plan penta prelua deplassiediferenyat ale ‘stuetui principale (4) Asigura contnuitatea in lungul peretelu Gn cmp sau Ia colpri i itesecti). 4.1.55. in punct de vederea al eerie de revstentd mecanied stabilitate ancorcle trebuie si satisiacd urmitoarele condi tehnice (A se vedea si Anexa 2) (1) RigiditateQ) Rezistens (G) Aderengé a ancorare (G) Rezisteny la coroziune. 4.1.56. Tipulancorelor va fi tabilt de proiectant avnd in vedere direcfile pe care deplasrle relative ale celor dou straturi rebue si fe permiseimpiodicate. in figura 4.1.3. ancorele permit deplasii in iectia"F*(lexibil) si impiedied deplastrle in directa "R* (rigid). 0 » Figura. 4.1.3 Rigiitatea structural a ancorelor din ofl (exemple) (@) Ancora cin oel rotund (8) Ancork din platbands de ost 4.157. Poze si dimensiunile ancorelor se vor stabil prin calcul, a funetie de: (1) Solicitrile de proiestare cele mai severe care rezulti din grupirile de incited stabiite conform Codului CR O (2) Natura i proprietjile materilelor din care sunt alate cele dous statu ale faadei (G) Caractersticile de ezistena si deformabiltate ale ancorelor (4) Cerimele de durabilitate specfice conditilor mediului de explostare (macroclimat / rmicroclimat). 4.1.58, Montarea ancorelor,oricare este tipul acestora se va face pe baza instrucfunilor producitoruli Prolectarea structural a fafadelor cu strat de placare din adi Aleituire generali 4.159, Prevederile aceste sectiun se aplic8fafadelor eu alesture vetilatt care au streul de placare execuiat in zdare 4.1460, Pacajele din zdave se realizeaz cu elemente pentrazidrie din argild rsh (SR EN 771-1) sau in iar’ artificial (SR EN 771-8) sau pated natural (SR EN 771-6). Grosimea minim a statu de placaze din dare va fi de 63 mm. 4.161, Distana "a" inte faja exterioar a stratului suport gi faa interioar a placajuluitebuie 8 se fncudreze inte valrile 25 mm <4 < 120 mm, 4.1.62. Prevederile constructive refertoare la stratul de placare date In continuare sunt diferengiate in funeie de materialul din care este ealizatstratul suport (A se vedea gi Anexa 2). 4.153. Zidaria stratului suport se realizeazi, de regul8, cu clemente din argili ars (SREN 771-1), cu clemente pent zdtie din beton de agregate (SR EN 771-3) sau cu clemente din BCA (SR EN 771-4), Stratul suport pentru placajele din ziatie poate ff constitu i din (A se vedea gi Aneta 2) 2(1) Pereti de beton arma tumnaji monolit sau assmbla din panouri prefabricate de beton (2) Panouri cu schelet din lemn sau din ofe!acoperite cu plc de lemn sau de ips carton, Produse pentru zidarie 4.1.64, Prevederile din acest paragraf se aplicd mumai fjadelor eu aleStuire vetilst din zidire Ia cate alt statu suport eit gi statu de placare sunt realzatecu element pentru zidiie si cu morate, produse in fard sau din import, care indeplinesc condifile de ealitate previzute in reglementrile tehnice specifice,aplicabile, petra proiectarea structuilor din zddrc, in vigoare si conde speciale din precental normativ 4.1.65. Toate produsel folsite pent realizareastratului de placare al fifadelor eu alate venta trebuie sf indeplinesscd cerinjele generale de durabilitate din reglementirile tenice aplcabile, in vigoate,privindproiectareastructuilor din dave gi cringele speciale date fn at, 4,1.105 41.116 tratul de placare Elemente pentru zidarie la stratal suport g 4.1.66. Zidivia stratului de placare se va executa cu elemente din agi ars din clasa HP conform SR. EN 771-1 sau din pst conform SR EN 771-8 si REN 771-6, 4.1.67. Pentru zidaria statu suport se poate folos orice tip de elemente penta zidire care sitistace cerngele din reglementiriletehniceapicabile n vigoare, privind proiectareastructurilor din zie, 4.1.68, Pentru statu suport si pentru stratul de placare se vor folosielemente de categoria I defini conform SR EN 771 in funcje de niveul de incredere al proprietilor mecanice 4.1.69. Petra seratul de placare elementele pentru zidsrie vor fi din casa de calitate A (superioaré) efinta conform prevederilor din reglementrile tehnice specfice, aplicabile, pent proicctarea structurilor de 2idave, in vigoae. 4.1.70. Rezistenga standardizat la compresiune minima elementelor pent zd flosite la stratul se placare se va lua ase] (1) §=7.5 Nim? pentru cli din clase de importan II si IV In zone ou ay <0.15¢5 @) = 10.0 N/mm? pentru clad din elasele de importanf8 I si I in zone cu a, © 0.15e si pentru clair din clasle de importana II si IV in 2onele seismice cu ag> 020g ; (@) 2 12.5 Nim? penta ead din clasle de importana Is Il n zone eu ag > 0.208 ‘Mortare pentru stratul suport si pentru stratl de placare 4.1.71. Pentra zidirea stratului suport se poate folosi orice mora care satisface ceinele din Codul CRE si din replementiriletehnice specifce,eplicabile, penta proiectares gi exeoutia stuctuilor de 2dr, in vigoare. 4.1.72. Strata de placare poste fi zidit eu mortar de uilizare generala (G)- de refetd sau performant- sau cu mortar pentru rostri subir (T) care respect cerinjee din standardul SR EN 998-2, 4.1.73. Marca minima a mortarului flosit pentru zidirea stratului de placare va fi (2) MT pentra zonele seismice cu 4, <0.15¢ (2) M10 pentru zoneleseismice cu a> 0.203 384.1.74, Aderenga la forfevare (fxs) sla tncovoiere (fur Si fa) tee elementele pent zidtie din strat de placare si mortar trl Codul P100-1, tabelele 8.3 si 8.4 n neti de accelerata terenuli pentru proictare 4.1.75. Nu se accept folosirea mortarelor preparate la santier pentru zidirea stratului de placare al fafadelor cu alctuire venti, 4.1.76, Mortarele de zidisie de tip industrial si industrial semifabricat tebuie si fle conforme cu standardul SR EN 998-2, Specificajie a mortarelor pentru sdavie Parte 2: Mortare pentru zddrie. 4.1.77, Nu se permite folosrea adzosurilo la prepararea mortarelor pentru 2ditiastratulu de placare al fajadelor cu alctuire ventilas cu exceptia adaosurlor pentru impermesbilizare in morale de ciment-var. La executia pe timp friguos se permite numai folosirea adaosurilor pentra acclerarea rizei care nu contin clos. 4.1.78. Rosturieorizontale vor avea profil prelucrat pentru a evita stagnarea/sroiresapei pe fad ae Figura 41.4, Forme recomandate penta rostul orizontal de mortar a stat de placare (Ofel pentru armare 4.1.79. Ojelul folosit penta armares zidiciei stratului de placare tebuie si corespunds cernfelor reglementirlor tehnice aplicabile, in vigoare, privind proiectarea structrilor din zie, standardului SR EN 1992-1-1 si cerinelor de durabiltate date In acest Normatv. 4.1.80, Ammiturile prefabricate(plase) pentru rosturile de agezare tn statu de placare trebuie sé fle conform standardului SR EN 845-3 5 cerinjelor de duabiitate date in acest Noma. Reazeme Ia goluri 4.1.81, Rezemarea zidirei satu de placare la nivelul plangeelor gi deasupra goluilor de us si fereste se fice, de reguld, pe un comier cu arpiinegale din ofe! din products curenta ales ate ict stratl de placare sf rezeme cu cel puin 2/3 din grosime pe aripa comierulu, 4.1.82. Comierul va fi asezat Intotdeauna cu aripa tunga in pozitie verticalé si va fi rezemat la cextremitifi minimum 250 mm, eu spaju liber pentru dlatare din tempersturé de cel pin 10 mm. 4.1.83. Comierul de reazem va fi ancorat de strat suport la distanfe care vor fi determinate prin caleul Indiferent de reautatele calcalului, flecare comer va fi prins in cel pugin tri sectiun! iar 0.25 8) suprafoele de pereteaferenteancorelor si dstanfele minime Inte encore date mai sus se vor reduce eu 25% +) greutatea plaajului ancora va fl preluati la flecare nivel, independent decelealenivelui 4.1.89, Pentru zonele seismice cu acceleraiaterenului penta proiectare ag > 025g zdvia din strtul de placare va fi armati in rosturile orizontale. Armturile respective pot fi constitute gi din ‘componente ale ancoelor eu forme speciale. 4.1.90. In toate zonele seismice, se vor prevedes ancore suplimentare in jurul golurlor care au tn oriare dint dimensiuni > 400 mm. Distajele inte ancorele de pe marginea golului vor fi < 280 mm in x in wx si se vor monta la distanje < 250 mm de a marginea goluli 4.191. Ancorele vor fi inglobate fn stratul de placare pe o adéncime de cel putin 40 mim gi vor aves o acoperire cu mortar de cel putin 20 mm la faa exterioar8. Grosimea rostului de aezare din mortar atft {n strata suport ft gi in strata de placaretrebuie si fie cel putin egal eu dublal grosimiiancorei, Inglobate 4.1.92. Ancorele vor fi ajezate pe un pat de mortar gi apoi vor fi acoperte eu mortar petra realiarea ‘osimil proiectate arostului orizontal 4.193, Ancorele vor {| montate mai inti in rosturile tatu suport i apoi in -osturile stratul ‘exterior, Nu se accept deplasarea ancorelor in sus pentru a se ajunge Ia nivelul coespunztor al rstului din strtul de placare. Nu se accept montares ancorelor prin infigere in rostuile deja execute 41.94, Daca stratul suport este relizat din beton, placajele se ancoreazA cu ancore reglaile care se ‘monteazdprint-unuldinte urmitoarele procedee 04 fixarea ancorelr fn pur forate (ancore mecanice san chimce) - figura 1.58 ‘@) introducetea ancorelor intro ind ira in beton la turnare- figura 4.1 Se ® o o Figura 4.1.5 Fixarea ancorelor in beton (@) Alcituire general (6X6) Deal ancore Rostur de deplasare tn stratul de placare 4.195, Pentru evitarea/limtarea fsuriri zidarieicaefet al modifictrilor condiilor de medi exterior (umiitate gi temperatur) in stratul de placae se vor prevedea osturi de deplasare dupa cum urmesza (A se-vedea gi Anexa 2) (1) Rosturi verticale penta preluatea deformatilrorizontale (@) Rosturi orizontale pentru preluarea deformailorverticale 41.96. Rostrile de separae din statu de placre vor fi proiectate astfel inc fie posibilt ‘evacuareaapel fra eauza degradarea vidi si fir a pltrunde incline, 4.197. Pentru faadele ventilate ale cladiilor curene rosturileverticale se vor amplasa in urmatoarele ori 4 (1) in emp curent, a intervale regulate calculate conform (4.1.3) (@) le colar sau in apropiereaacestora; (G) le discontinutiile peretelut (la parapet feresrlor, unde se schimbs material stratului de placare) (4) insectiunie unde se modifis indljimea/grosimea statu de placare. Biesgtdetarare | a | a = Figura 4.1.6 Fisurarea stratuli de placare cin vanafia condipilor de mediu (lemperatur si umiditate) 41.98, Pentru calcululefectelor variailor dimensionale ale zidirei de placare eu elemente din agit ani se vor folosi urmatoarele valoi: (7) Coeficentul de dilatare termica: ky= 7.2 * 10° mnm/mmC a(2) Coeficientul de dilatare din variatia umidititi ky = 3.0 «10 mm/mm_ 4.1.99, Dilatarea liber total unui perete de Iungime Late dows rosturi se va caleulac relat Atay shxatet quay unde AT exe vasa mail de tempest probebil pe dua de existe i Serecomands a AT> 40°C 41.100. Pentru fine seama de compresibiltstea limitaté « produsului cu cae este umplt rostul, lajimea acestua tebuie si fic egeld cu dubful valor rezultate din formula (4.1.3). A se vedes si ‘Anexa 2. 4.1101. Distanga pe orizontala Jy inte rostuile de seperare verticale in peel exteiri de placare (estructural) din zidire nearmata va fi limitati dupa cum urmeszis 1), Zidatie cu elemente din agi rst sau din pat natural: ly <12.0.m 2) Zidarie cu elemente din ptr atfical : Ig < 6.0m Distanga dinte primulrost vertical si o margine vertical incastratf a unui perete de plcare trebuie 5 fie<0-5ly RV Rost Verteal Li, L2<30m a RV 1 = +~—11-—— Figura 4.1.7. Poziionatearostrilorvetiale (RV) in statu de placare 41.102 In cara in care ziti stratulu de placare est armatd in rosturile de agezare cu amit care satisfac prevederle stndardului SR EN 848-5, distanta inte rosturle verticale de separae poate fi sport eu 20% 4.1.103, Rosturileorizontale se amplaseazs, de regls, in urmitoaelepoziti: 1) Sub elementeleorizontale pe care reazem stratul de placare(comiere de reazem,buisndrugi) sare sunt, la rndul lor legate de statu supor (Figura 4.1.8); 2) Lanivellfecdri plangeu in cara lairlor ev mai multe nivel; 53) In secfinile unde pot apare concentari de eforturi prodise de dephsisile vercale Smpiesicte. Prot pre Proete Cen dere Seucgere mehr rene Rast wept ew Figuia 41.8, Rus orizonual tn straul de place4.1:104. Rostutte verticale gi orizontale vor fi umplute cu material deformabil (band de neopren, de ‘cxemplu) acoperit eu matic (Figura 4.1.9.2) aau ou profile o forme aposale din plastic extrudat sas din cupra, de exemplu (Figura 41.91). Nu se eccepté umplerearostuli eu materiale care na asigura tangeittea la foc (A se vedea si Anexa 2) Spal compleiber Matar V4 [elon igi ® Figura4.1.9 Inchiderea rostului de depassre vertical Prevederireferitoare la asigurarea durabiliagistratulu de placare din 2idirie dentifiaren microcondifjilor de expunere 41.105. Zidiria stratului de placare se tncadreaza, din punct de vedere al micraconditilor de expunere in clasa de expunere MX3 Expusd la umezire plus cicluri inghet / dewghet conform stundardului SR EN 1996-2, Anexa A, tabelul Al 4.1106. In funtie de condiile locale Ia amplasament (surse exteriare cu nivel semnifcativ de sult ‘su substanfe chimice agresive) i de misurile de protecie adoptate(piese de acoperite,streasini) iis se incadreazA in clase de microcondifi atl 1) Clasa de expunere MX3.1. Peet exteriori adiposii de steasini sau aticeineinae, care ma sunt expusi la scurgeri severe de apa; 2) Clasa de expunere MX3.2. Pret exteriri cu piese de acoperire sau eu streasini depte expusi Ta scurgeri severe de apa 4.1107. In eazlelidiior situate in apropierea zonelor industriale unde in atmosferi se af substan ‘chmice agresive ziaria stratului de placare se incadreaz8 jn clasa MXS Alegerea produselor pentru zidarie fn funetie de microcondifile de expunere 4.1.108, In funcfe de tneadrarea In clase de expunere,clementele pentru zidirie in aril asi vor fi {onsite mcorelare cu prevederile din standard SEN 774-1, dupa cum umes 1) Clasa de expunere MX3.1, ~+ Elemente FI sau F2/SI sau $2 2) Clasa de expunere MX3 2. —+ Elemente F2/SI sau S2 4.1109, Pentru elementele din arilé ars foloste Ia ziditiastratlui de placare, eu fa neprotejetd, reducdtorultrebuie sa declare, conform SREN 771-1 1) Absorbjia de apa 2) Confnutul de sirur soluble active 84.1.110 In carl perejior de pacare din ptr alegerea elementelor pentru side se face ast: 1) Pentraclasele MX3.1 si MX3.2: 1 penira patra artificial se poate utiliza orice produ conform SR EN 771-5; '. peru piatra natural se va contacta produetoral; 2) Pentru clasa MXS, pentru ambele tipuri de piatl se face o evaluae speciick # mediulué inconjritor sia efectuluisubstanelor chimice din scestaludnd in considera concentrate, ‘canttijle existente i tipul de reacties se va consulta producttorul 4.1,111, Mortrele pentra zidira stratlul de placare se vor alege, conform defhiilo din Standard! SR EN 998-2,infunctie de clash de expunere dupa cum uimeazs: 1) Pentnuclasa de expunere MX3.1. + Mortar M sau 2) Pentruclasa de expunere MX3.2—+ Mortar, 41.112, tn cazl in care in zidiria din clasle de expunere MX3.2 gi MXS se folosese elemente din aril arsi cu conjinut de siruti solbile din categoria $1_ este necesar ea mortarele a fie, in plus, rezistete le agiunea sulfatile. 4.1113. Pentru zidirile incadeate in clasa de expunere MXS, penru alegerea elementelor $i a ‘mortaruli, in flecare caz, se va face 0 evaluare specifies a mediulué incorjurttor si a efectul substanfelor ckimice din acesta lund in considerare concentafile,cantitijie existente gi tipul de reacties se vaconsulta producttor 41.114, Protejiaanticorozivi_ a ancorelor se va face, in funetie de clasa de expunere, conform revederilor din standardul SR EN 848-1, 4.1:115. Protea anticoroziva a armiturilor din rosturle de agezare se a face, in fancie de clasa de ‘expunere, conform prevederilor din standard SR EN 845-3, 41.116, Acoperitea minima eu beton a armiturlor din ofl carbon neproteat trebuie 58 satistaed cerigele din tabelul 4.1.2 Tabet 4.12. Dena ania de Gnas ET ciande [2 0] — 055 050 [045 -Acoperirea minima (mm) wee B wx ao 50 Documentajia de exceufie pentru fate eu aleitare ventiatl din zidarie 4.1117, Documentatia de execuye pentru fajadé ou slettuire ventilath din zidivie va cuprinde obligatori toate detalile neesare pentru realizar proiectlu 1) secjuni vertcale gi orizontal prin perete; 2) etal de jesere a zdavied detali speciale de agezare a elementelo in langul pete gifs pe ‘erticali/prevederi speciale referitoare la culoareaelementelor penta zidarie(dack este cazul), 3) dimensiunile elementelor pentra zidrie;4) pozitile si cimensiunilerosturilr, detalile/produsele pentru inctideea rosturilor, 5) positionareagolurilor de evacuae a golurilor de ventilai in rosturle verticale; 6) pocitionares elementelor de protectie; 7) pozitionarea armiturlor in rsturil orzontale gi detalilr de fasonare a armiturilor; '8) pozifionarea ancorelo,tpul ancorelor, protectiaanticoroziva; picoslor de rezcmare (comicre de reazem, buat). ©) posiionarea gi caracterat 42 Secaritate la incendlu 42.1. Conditile de comportare la foc si misurile de securitate n eaz de incendi ale princpalelor ‘roduseclemente de clidire, materiale si echipamenteutilizate In proiectaea si relizaea sistemelor 6efajade ventilate se previd obligatoriu In documentapiletehnice de ctr proi:tani de spciaitate Prevederile sunt furizate de: ( aitecti: pentru conformare gi corelare, elemente de finissj, elementele componente de ‘compartimentare interioars, inchderi exterioare perimetrale, perei despiqitori, fi de evacuate, preci ale goluilor funcjionale de comunicare, evacuiri de fum prin taj ‘atural-rganizat, tratamente termice, fonice si hidroizolai, Gnisaje intrioae si cexteriare; (2) inginer strcturigti: pentru sistemele de fixare; (@) ingineiinstalator: pentra sisteme, echipamente si instalaii care interferes elajioneazi cu sistemele de fade ventilate, Ex. canale de eablur, reclame lurinosse, golri pentru instalale de ventilare, climatizare si desfamate, 42.2 Produsele si elementele de construct instal, fabricate in jar sau importa se folosese in candi tenice de utilizar a acestora, stabilite potvit leg ‘Toate elementele realizate tn scopul preintémpindri propagittincendiuli pe fajada ventilat ‘in fnreruperea orizontalé si vertical a statu de ae, inluse in Iuersi sax pari de Iucrri care ‘lerior se acoper, se inscriu obligatory In procese-verbale de lueriri ascunse conform instrciuilor respective {n cazurle in care prescripfile tchnice pentru executarea acestor elemente orizontale si veticale previd conditi speciale de planeitate, forme de racordiri, umiditate, grecam gi montarea in realabil&unor pese,dispoztive, aeste condi vor face obiectul nei verificar suplimentare,inainte de nceperea lucciilor de execuie. Toate produsele si semifabricaele, care intr in components unei luerisi, mu pot f introduse ect dact in prealabil s-au verificatcertiticatele de calitate care sf confirme cd sunt corespunzstoare nermelor si proiectului. Inlocuirea scestora eu alte produse se face doar cu acordul scris al roiectantull gi beneficiarulu Conformarea Ia foe: 423. Perel exteriori ai clidirilor, funcjie de rolul scestora, trebuie s8 inceplneased cone minime de rezstena la foc pentru Incadrarea in nivelul de stabilitate Ia incendi/gradul de rcistents ‘a foe stabilit conform prevederilor reglementvilor tchnice specifice privind securitatea la incendiu, _apiiabile, in vigoare. Componenta de protect si fnisaj,impreund cu componenta termoizolanta se 48‘vor incedra in casa de reatie la foc precizaté in prezentul normativ. Elementele componerte ale sistemului de fad vetiaté nu se iain consderare la stables nivelulu de stabiltate la ineendiy Gradului de rezseny la foc. Determinarea gradului de rezistenfA la foc / niveluui de stabilite la incendiu a constucfei, se va realiza conform prevederilor reglementisilor tehnice specific privind Securtatea Ia incendiu aplicbile, in vigoare. Se vor aves in vedere si prevederile art 4.25 din rezentul norma. 424 Peri exerori de separare a compartimentelor de incendiv, vor avea rezistena la foe conform prevederilor reglementivlor tehnice specific privind secuitatea Ia incendiu,aplicabile, in vigoare Sistemul faadei ventilate pentru aceste elemente de constructie va fi astfel realzatincit 8 nu favorizeze propagareafoculu, respectindprevederiletabelului 4.2.1 ‘abel 42.1 ‘componsiia de | —Tveriperea rimicia | componesia | -compaenil protec Finis} olla veal din | ermotzolatt | de princere gi ‘ntcorl sister de ‘wantlse fata Perec exietor | AT sax AZ, @07C5 Na este cal ‘Aisa Aba, | —elawAT rezitent a for a0/co ‘are separd compartinente sdeincendi 442.5 Rezistena a foe poate fi asiguratt de suportul solid, tip ba. sau ziditie, In cazul perefilor wor, rmultstrat,reistenfa la foc se va atesta prin testareatipului particular de pereteimpreand cu fads ventas 4.2.6 Sistemele de fajade ventilate mu vor crea goluri cu adncimes ma mare de Sem, 42.7 Continuitatea componentclor combustibile ale fjadelor ventilate trebuie si se intrerupa cl sutin fn dreptul rosturlor de tasare, dilatare sau seismice ale constrefillr, prin sisteme eu peeduse incombustibile de minimum 1 m lime, cre si asigue limitarea propagiri incendillor. 42.8 Barierelerezistent a foe pot fide tei tipuri a) barierele reistente reactive sau intumescente la foc sunt clemente orizontale gi vertical, vate, cu rol de ntrerupere a efectului de cos in caz de incendiu a cavititiv/goluui ventilate existerte in sistemele de fad ventilate. Aceste produse trebui si fie rezistente la foc E 30. Fixarea we va realiza conform detalului testat de producttorl baierei,___5-.lpomanent deschis ce inti eee rer a Desire gh seve svelte depots ope del i stat Figura 42.1. Beemplu de detaltu de realtare a tnrerupert onzantale hatred sa reas 0c E20 Figura 4.2.2 Bxemplu de detaliu de reaizarea intrerypert ortzontae,sectiune aby) barierele incombustibile, metalice, cu o grosime minima de 3mm, perforate inten procent de 25%, Barierele se vor proteja cu vopseaintumescenthastfel inet sasigure orezistent la foc de 30. Dimensiunile goluilor se vor corobora cu carateistiile voyaclel intumescente epicaa, Suprafaja total a ghurilor/fntelor din ecraneleincombustibile, care fac legitura stub de aer inferior cu stratul de ser superior, trebuie si fe de cel putin $00 mmtim de lungime de aja (se poste considera ci Iungime de faada ventlat de 1 meta corespunde unei secfusi de stat de er ventiat de ece 20000 mm. Pentru proeciaantcoroziva a barerelor metalice, se vor tliza gi prevederilereglementrilor tence privind prtecia impotrive coroziunil a constucfilor din ofl, aplieabile, in vigoare competi congener er cotuss Sem pat 2 peli oper £8, Dracaena snp de profs sd de aera | converter | enpreniomoasnl | ied combats Sm petra 25% | stad aon componert de pce gna) Figura 42.4. Exemplu de detaliu de realizare @treruperi orizontale,seelune ©) barireleincombustible, din tabla din ofel galvanizat sau ofl inoxidabil en o grosime minima de 1,5 mm, care obtureazh pe orizontala statul de aer inte niveluri si fiat pe componente ‘rezisten pinto fare la pasul de im. 48compen eter _t cn ol gona sau ol irda cogs |_stal eases. epee Figura 42.5. Bromplu de detaliu de realizare a irreruperit orion, sectiime ‘Acestarticol se va combora cu prevederile art. 4.2.10, 42.9 Preintimpinarea propagitiiincendiului pe fifada ventilath trebuie realizata si pe lungimea constructei, mu doar pe vertala acesteia,indiferent de nivelul de stabiitate Ie incendiu / gradul de ‘ezisteopl la foe asigurat. Astél la fiecare 20 de mete linia de faad, sau rost de diltare, de tasare sau antiseismic, care suvine priml, se vor prevedeabariere rezitente la foc F 30. fn stain in care 0 fada are 0 lungime mai miei de 40 m si mai mare de 20 m, aunei bariera rezistentd a foc se va ‘monta a jumdtatea distant. ¢ Figura 4.2.6, Bremplu de detaiu de realizare a threruperi verticale cyare at sume sete) 5. mare esis cei Pinel ele, esa gobi sacar yeaa pa _——— nent epoca sald ‘Figura 42.7. Exemplu de detaliu de realizare a ntreruperitverticale ‘aaah abel sas, sven eel, ___ emp hoa Figuea 4.2.8. Bemplu de deal de realtare a tnrerupert vertical, secune42.10 Fajadele ventilate adiacente elilor de evacuare utilizae fn caz de incendiu vor fi realizate din materiale incombustibile, conform prevederilor reglementirilr tehnice specific privind securtatea la incendiu,aplicabile, in vigoare. Prin adiacente se injelege: a distanfe mai mici de 3,00 m fatA de gabaritul sedi exterioare. Prin fade ventilate se tnjelege: componenta de protect si fini, ‘omnponeuts de prindere si asamblare, componentatermotzolanta cafes cater i Figura 4.2.9. Bxemplu de protjare a unei sedi exteroare (NOTA: Matriateleelementele decid instolap prodsse yard sx importa folses in condiiletehnice de lizare a acestora stale pot lest 42.11 Pretntimpinarea propagiriiincendiului pe faada vented se tratezk funcje de modalitatea de realizarearhitectuals. 42.12 fn situatia faadelor pline, fra goluri vitrate sau alte golus neproteate, protectin fijadelor ‘webuie ealizatt: 1) prin material finisajului sistemului de fejadslcomponenta de proteefe si finisa} conform tabelelor 42.2.- 4.2.9; 2) prin ntreruperea ritmiea a golului vertical din interiorulsstermuli de fafa conform fig, 42.1 — 4285 3) prin materialu pentru termoizolatc/ component termoizolanté conform tabelelor 422-429; 4)_ prin sistemul de fixare / componenta de prindere gi asamblae conform tabelelor $22, ~ 4.29, Ase vedea sifiguile 421-428 42.13 fn stuatafatadelor ventilate cu golurivittate,protectafiadelo trebuie ralizats 1) prin componenta de protectie i fnisaj/materialulfnisejuli sstemului de fad 2) prin intreruperea ritmic& a lamei de aer/ a golului vertical din interiorlsistemului de fsa; 3) prin componentatermoizolanti/ materalul pentru terizobie; 44) prin protecjia contuului goluluivtrat sau neprotejat, ex. glafuri put, buiandrugi; '5)_ prin parapefi cu inalyimea de cel puin 1,20 m, etange la foe E 30 in dreptal plangeelor sau in cazul clidirilor care nu sunt fnalte gi foure inate Se admit ecrane eu inljimea de minimum 0,50 m, ctanje la foc E 30. In situafia tn care components supon este de tip mulstat, misurile de Intirziere @ propagicii incendilor pe exteriorul constncfiei vor fi dispuse in. grosimea ‘componentei suport satu In inteioral clidirii (adiacent chidetii perimetmle), conform prevederilor reglementirlor tehnice specitice privind securtatea la ineendiu, eplicabile, tn vigoare 514.214 La proisctareafajadelorventilte a edror components de protetic i Guia este reprezenatd de ‘panourifotovotsice, vor fl avute in vedere si urmatoarele: 1) deoarece panourle folovoltsice produc energie clecticd tita timp cit sunt expuse a radigie luminoasd att natural cft i artiial, chiar si pe durata incendiui, acestea pot deveni reale pericole de electrocutare. Tncendiul poate distruge izolatia cabliilor electrice provocind scurtiruite in spatele panoutlorfotovoltaice, iar personalul servicilor voluntare sau private pentru situa de ungenjl, este expus pericolului de electrocuare pe timpul intervengil Deasemenea incendiul poate deforma prin top cadrul metalic de montare (component de prindere si asamblare) pierzindu-se astel, impamantares (legitura la priza de imi), Se ‘menjioneazA c& incendile ce pot apare ia clidirle cu fafade ventilate confinind panouri folovoliaice, se vor trata de cite ehipele servcilor peatrs situa de urgenf ca incendi la cchipamenteelectrice, 2) este interzsdprotestia golurilor de pe fafa eu instalai de protecte mzotrivaincenilor eu ep; 3) componenta termoizolanté a fafadei ventilate va fi incombusibila indiferent de funeiunes gi de regimul de inalime al cladin 4) componenta de prindere si asamblare faadei ventilate va fi inoombustibld,indferent de funcjiunea si de regimul de iajime al cladii. Se va asiguraimpamntaea (leave la priza de ppimint) conform prevederilor Normativulul pentru proiectarea, executaren yi explowtarea ‘nsialajitoreletrice aferent elddirlor, indicate 1-7: 2011, 5) sistemul de cabluri electice din spatele panourilor ftavoltice se va proieeta atl ints preia ilatrietermice posbie in spatele penourilorfotovotaice; 6) ‘toate cablurileelectrice vor fi rezstente la foc PH 30. Se admite gruparea cablurilorelectrice ‘normale in tuburi (evi) incombustbie, capable s& preiadiatriletermice ce pot apéea tn spatele ‘panoutilorfotovotaice datoitaefecelertemice; 7) instal electric ce deserveste sistemul de panouri fotovoltace se va prevede i cu un sistem ‘manual de decuplae, suplimentar fof de sistemul de protecje electicd obignut al acesteia, pozifa acesteiacfionati manuae se va marca cuiluminat de siguranl penta continuare lori, 8) sistemal de producere a energieiclectrice ev panour fotovolaice integrin fajada clad trebuie proiecatastfel incats8 decupleze total s automat alimentaea cu energie eletricdainsalaie din lire, tunci cénd alimentarea principals a cladiri, este interupta dela refeus furnizorlui s/s fost detectat un incendi. 42.15 La proicctarea fafadelor ventilate a clror componenta de protectic si finisaj este “verde”, reprezentti de suportu pentru substrat, vor fi avute in vedere si urmatoarele: 1) casa de reac la foe a substratulu care nu intotdeauna este reprezentatdde pémfat, se va realiza conform tabelelor 4.2.2. 4.2.9, crespunzator funetiuni clair 2) se vor realiza separari verticale, incombustbile cu latimea de minimum 1 m, ta fiecare 20 m. Aste a fiecare 20 m de fijad, sau rst de dilatar, de tasare sau antiseisnic, cae survine prim, Se vor prevedea fisiiincombustbile (Ay sau Az s1,d0 / CO). fn situatia fn care o fajadd are 0 lungime mai miet de 40 m si mai mare de 20 m, atunei fis incomustibilé se-va monta la umitateadistanfei. Se menfioneazi cA separarea vericala se refers la camponenta de protetie finisaj care tebule safe incombustibila 4.2.16 fn functc de destinaja gi tipul constructic,sistemul de fejad ventila se realzeaza, conform labelelor 42.2,423.,42.4,42.5,426, 427,428,429,Fatade ventilate pentru locuinge ‘Namiral de nivel sopraterane ‘maxim aise se coroboreazh cu prevederilereglementiilor {ehnice specifice privind seourttea la incendiu, plicable, in vigoare ‘components proestie i fis Thireapees rimich a solu vertical dia interior finlemulsi de] faa ‘compare temoizolan Tasulaja unite max, PYE+M ea pe Ds.a1/c3 ipa Dssat ics Spain Dsao/cs ‘Blosurle de louie eolecve = PAE Not: mse referd Ia onsrucile icadrate in grad Ge rezistenf It for nivel de stable la inceni1 “el pin 083, 41/¢2 > PFE

PSE ‘maj malt de 20m time totals (pint la counalatic) misurstt fa de terenul carosailadiacent accesibil autospcialelor de imtervenie ale pompierlor si care mi sunt nate saa fosrte fine Not me se refech la onsrucille inadrate In gral de rezistenj 1a foe / nivel) de stabil incendi L a pin Bsl, d0/C1 La fecal dies nivel, neepnd ex nivel patra ol putin A: 83, a0/C1 lpm Bsl,ao/c1 Tnale su foarte nate Amway sa 100 Raa Ahad io ei pain Bsi.do/e1 ‘Ay sau As, €0/€0 3Fjade ventilate pentru functiuni de turism Tabel 42.5 ‘Namal de nivel spraerane ‘maxim admis se eroboreaos cuprevederilereglementrilor tehnice specific privind securitatea Ia incendiv, apliabil, fn vigoare components de protec gi ais) interpre rimict 8 follol vera! iy inteioal Sixtemulul de fag components termoizolant components de prindee sh anblare ‘aban monianl PEM eel pain Dsi,a1/c3 Woes cant pai Dss,d1/C3 lpi Ds,e0/c3 =PaE = 100 de persoane Not use refers a construe Sneak in gradu Ge rezisteng la fo / nivel de Staite a incendiaI . el pain c3,a1 /c2 ‘SPH sa > 100 de perscane gi fet Sah Jomerste Now my se referd construe incadrate in grad {be reristerf In foe /nivelal de ‘Sabian incenda eal Bs3,40/C PME 4 fu pln a 20-m inskime totale (pin a coum) misurat ft de tereaul caosabil adacent accesibil “autspecialelor de imervente ale pompierioe Now my se referd ta ‘construe incadrat In grad de rezsten la fo / nivel de stabiitat a incendia el pata B42,€0/CL > PHE sau mai mult de 20 fname {otal (pind Is comms) misurath {ah de ternal carosabiladiacent accesiil autospecalelor de Intervene “le” pompierilor $1 care mu sunt inate sau forte fale Nowe om se referd constr inca in gral de rezisten la fe / nivel de subilitte a incendiu ea pala Bsi,do/ct Laficcare al doles nivel incepind x ive parte a putin As, 60/C1 ee pin C=, aie [celia ——] calpain 28,4001 Tale saa foarte inaie By vau Ay sho in Hse Ay ao 1c Ay saa Ay 1.40/00 36Fajade ventilate pentru invajimant si ssort, Tebel 42.6 ‘Nana de nivel supratrane ‘maxim admis se coroboreast cu prevederiereglementiilor Iehnice specifce privind securtatea Ia incendiv, aplicabile, in vigoere omponenia de protectic gi fis iinreaperee mich a solului vere! ‘in snterora fisemuisi de aged components ‘emoizolants omponcal de prindere gi ssanblare SPE Nog: ny se referh la constucile ncadrate In gral e reise Ia foe nivel de ‘tabla in incendi ea pain 2,40 /¢2 ‘Nese can eelpain Bsl,a0/c1 SPHE wi ou pins Ta 20 m inhime totals (pl la coamd) masurata fh de terenul carsibil adiacent ccesibl“autospcialelor de intervene ale pompierlor Now ny se refers ta consrfileIncadrate In gradul do rezstn la foe /nivelal de Stabiitate a incendia ea palin Ba, 40/C1 > PSE sau mai mult de 20 m tne ‘oad (pins la corn) masa fagh de terenlcarsabiladicent accel autospecialelor de intervene ale pompietilor 31 care su sunt inate Sau fost ine Now mu se referk ta construe Incadate fm gradu de rezistng Ia foe / nivel de stabi a incendia L ‘el pin Bal, d0/C1 1a fiecare al diles nivel, incepind eu nivel pater. cel putin A: $3,€0/C1 pain Bsl,ao/ci Avsau Ars 0/C0 Tales foarte ite Ar aau Ay 1a reo Ara Aria reo 3Fatade ventilate pentru si aglomerate Tebel 42.7 naa GREAT — Soaps eas [pe — apo He sxpatememsinaininess | ecge ilrinc a lemma | water Certwreantcapevetene | funy!” "| ptt weed Ele ‘atenenior ene Fron ‘poste pviedsecaiatea cea einen apc ase vigowe : a aaa fee gh [tem | Bex é motos, | 29 poe ere at oe i Sem oo 3 ap oes) 3 ze ae — arpa [i [=e aman Bia | 2y fame |i SF 58Tebel 42.8 sade vente pent cul cle ‘anil dive spree | Sanponea a [arenas] component —] spon Iain sdmitesecoborant” |potcie’ si|ntnct a|temoiclaa | peice’ Copmeerieelementier | fehl veal Enbte tence specific prvi sated -securitatea la incendiu, siteemisl de |spiabie, to vigoare fg erie pain] Ree ca =p Nod: ma se refed ta | Cc0/C2 Babaovcr onsefileinceirate pal Ge vein Ia Te nivel de Sabi ln iced BPE ‘lp “el paa 5 Bea0/c1 Baao/cr Gi plod I 20 mile ttl (Gant a ou) mists fat teem cx adacet fecenbil autoneiallr de fe refed la construe inecrate in gad e reciept la fe / nivel de bitte a incendi SPSSE “el patie ‘Sau mai mult de 20 m tnajine | B sf, d0/ C1 totale (pind Ie cous) maura fade terenal carossbi cl pin As 3, 40/1 La Gecare al die nivel, incepind ca nivel parte a = oo 8 omer : — 5 Ss : Nove tine ps ; red i samen z Sheatiec ae —— aw i ‘are adaportese val desebie | Ay stu Ayo feo 0Fatade ventilate penta comert Tabel 42.9 ‘maxim admise se coroboeazt | protecie ou prevederile reglementiior | fsa) tehnice specifice privind Securtatea Ia incendi, | aplicabile, im vigour. ‘Namlial de nivel spraerane | conponania” de [airerapees | sonponeata si] omict | temoiznanta ‘olla vertical din interior Sixlemulus de jaa ‘omponenit de ‘samblare PrIE el pa SPrSE cu pl Is 20 m inthe talk (pn a coama)masurats a de teremul” cactabil ance acest “autospecalelor de Iterveag le pompierior Now my ae refers lk consrucile incadrate fm gradu Ge recite Ia foe / nivel de sable i incendi s. Bs3,0/C1 > PISE a pa ‘mai malt de 20 m fhe tala (oid a coama)masurat faa de ‘eremulcaosail aitcent scceibil “sutospecallor de imerveatie ‘ale pompieril si care sunt inate sa forte inate Now muse refers construe Incarate in grad Ge rezisteng Ia foc / nivel de stabilitate a incendin em Bs, d0/C1 a putin Ar 83, d0/C1 [La fecare al dole nivel, ineplnd x ivea patel inate su foarte alte ‘Arsau As a 10 Cave comerciales Reka Ha To liseeacme| | AS eIpain Bslav/ci ‘A sa Ay #14000 [Notd generat privind tabelele 4.22. limita stabiia pentru productia de fam 429: clasificarile care includ oo{n situtia tu cae 96 opteacd pentru v compunenia de protecie sf fnisa) din lemn, aceasta Se poate “incadra in clasele de reacje la foe precizate in tabelele 421. ... 42.8, cu cenifia prezentici -agrementului tehnie valbil sau a incereilor efectuate in laboratoare cerificte, Se precizeazA ch. _Protecfia materialelor lermnoasetrebuie 8 rezisteacjunii UV. pezitie barier posite briers = Be Ab ‘e etal a Figura 4.2.10, Exemplu de tnreriperertmica a gofului vertical din interioal sistem de fad - hei ats elo Figura 42.11, Bxemplu de proteace a gaxpaute in reaje eu w fata vena 643 Igiend, sanatate simedi ‘Puritates aerului ‘Toate produsele intro forma sau alta contin substanfe chimice, unele periculoase, altele mei putin periculoase pentru om si mediu, Deoarece substanfele chimice in Regulamental (CE) 1907/2006, sunt ‘tate atit ca atare ct gi ca amestecuri (vopsele, adezvi, mortere, produse termoizolante ete), este obligatorie cunoasterea riscuriloratagate anumitor substan (ase vedea Anexa 2). 43:1 Se va asigura un nivel de protecie adecvat pentru om gi medi, concomitent cu liber circulate a ‘bunurle si respectind princpiul progresuitehnie. 43.2 Persoanee fice sau jurdice care efectuenz4 activtates de manipulare sau punere tn opetd a produselor eu rise, vor trebui st ia masurle necesare de administare a riscuilor pe care le pot rezenta aeste substane 433 In acest seop, pentru a putea efectua eficient evaluarea securtiiichimice & substanflor, ‘roducatorl,respectivimportatorul,.trebuie si puna la dispoziie att, Fisatehnicd” ct gi Fa cu date de securitate” a produsului, sau a componentelor, (pent produscle multicomponente), care 8 cuprinds informatie previzute in Anexs 2 din Regulamentul (CE) 1907/2006, referitore la prezenta lunor substanfe peiculosse, cancerigene, mutagene sau toxice pentra reproducere, in special dacd sceste produse coofin substanje care Je fac persistente/foarte persistente, bioacumulativeloarte bioacumulative, cu efeet de sensbilizantirespiratori sau tn lopaturé cu alte efecte pe care le pot produce de la caz la ca, 43.4 Avind in vedere responsabiltatea persoanelor fizice gi juridice penta utilizarea in condi de scouritate a substanjelor chimice, atitcaatare cit gi ca amestecir, in condi de manipulare st punere ‘in oper, dar sin perioada de explostare « construcilor,cetteni trebuie si aiba aces la informait privindSubstanelechimice la care pot s fe exp 43.5 Fig cu date de securitate, trebui pust la dispozitie pentra toate materalele de construcfc, dar {in special pentru acelea care conjn substan care necesitl autoizare, previzute in Anexa XIV din Regulamentul (CE) 1907/2006, 43.6 Cerinjele minime pent protecja lucrAorlorimpotrva riscurilor penta stnatea si securitates lor, care provin sau pot provent din efectele agenfilor chimici sau a amesteeurilor cae contin agent chimici,prezente la locul de munc& sau fn timpulexploatri clain, sunt prevazute in HG 1218/2006. ‘Umiditate si condens 43.7 Peatrua tne sub control funetionaresspafului de ventilare este necesar ce 1) porjunes de pereteafltt spre interior fn raportcu lama de aer, poriune care de reguld are 0 lettuire de tip mantou,trebuie conceputa ate inedt a8 fe ferts de condens in masa ea fenomen frevent si mai ales de amploare deosebit, generind pericol de acumulare progresivi de la en la sn (tebule verificri in conformitate cu SR EN ISO 13788), 2) volumul de aer care circu asvensional prin lama de ventilare trebuie si fie sufcient de mare pentru a putea prelua cu usurinl suplimentul de vapori de apa cae vin din poriunea compact de peretedinspre interior. 43.8 Pentru proiectarea curenté a conform higrotermice a fajadlor ventilate se pot aves in vedere urmitoarele reli de calcu si regu de bun practcd (ase vedea gi C.4.38 din Anexa 2}1) concepts s aleaturea poriuni de perete compact, de tip mantou,aflat in spatele dinspee interior ‘Jamel de ae trebuie si respecte condifia We datae emi > (Hin) ae o 2) in cazul in care izolafia temic est forte permeabilé la vapor, pe fa sa cald& tebuie previzuts © barieré contra vaporilr a clei caracterstic8(1)rana pn tebuie sh iba o valoare de eel putin ‘inci ori mai mare decitvaloares lui (ud) afinisajului fee rec a stratului de izolare termed; eeseargan > 5 Dien ot @ 3) material termoizolator din spatele lamei de ser trebuie si nu fe hidrofil sau tebuiefnist ia scest Sens pe fifa sa exteriora rece firi a-i mri substanial valoarea recisenfel la difizia vaporilor, 44) grosimes lamei de venta se recomanda sie ne 4 em i Sem '5) ata necesark pe m de fad a sectiuni orifiiilor de ventilare (admisie gi evacuae) se poate estima eu relajia: a =32,224H™ [em] unde H este nalimes, ta meta lame de aer aociatéunei perechi de ofc intrare-isire. (©) valoarea maxim a lui H, din punctul de vedere al functiunii de ventilae a lami de act, se ecomanda si nu depageasca 12 m (ase vedea si Anexa 2) 7) pentru a se evita saturarea cu vapori de apd a serului din stratl de ventilare se iaa urmitoarele ‘mdsuri constructive: 4 pe faa caldi a termoizolatici se va provedeao barierd contra vapoilor b. suprafejele solide ce delimiteazA statu de ar se vor concepe asfel int s feet mai pin rupoase; « fantele de admisic si de refilare @ aerului de ventlare se vor proiectaastel inet sf opund cireulfieiacestuia o eft mai mic& rezsteng; in plus se va avea tn vedere $i necestatea ‘uri lor periodice. 44 Sigurangi in exploatare Anulizénd caractersticile componentelor subansimblului tehnologic-arhitectural al piri opsce ay lamelopei vertcale, se constaté ci majortatea riseurilor de accidentae prin lovire cédere el a tlizatorilor ar area fe ea urmare a contactlui dine acegtiasi pli ale anvelopei (ui, reste), fe “plate natural "mar, rani cae 3005300 @00x GOO Tunes] 15750 de driatea pit igen lat reconstit gloat ou ig wnttce 300 x300= GOO 6, EE ‘Produse wzuale pentru pli “dimensiuni onl ait rif lic ceramice din ges porelanatt 5003300 +1200x 1200 se ears %Prlabricate din sini pate 300 HO 500900 T30 prefabricate din beton 600x100 30 mead lit din OH plans, abuts S100 el vopsi a el conten “6 stminia x6 plct dink profit, cat, onda $1000 fel onerz sluminis 4 clemeate Tare pana ORAS HO ‘panouri din bit dealunini abuts sau ou shelet ropri Ten Tole, sind plane SORTED L000 = itera ‘A, ple plane su prolate onde THOOR EDD we is gp in materia plate ‘plane sau profile 30+ LOO aT ta i de Serato malin, ama [300=T50x 1000= 350 37 ‘materiale complexe EI dn pas sabire Tipe pe lez metalic tip TOUR TOO BATH TOT ws eee ‘IECG sandwich ce ej metals pi umphata 300 TOO x T6OO max | O58 ‘in spume expandate: PUR, PEX, polizmcanura lei cu fee metalice 5 mie pliers po ba de 3200 000) Tree hidroxid de aluminu, x 000125071500 /(1575) ‘lel Tate a preston ai, din re lulose wi 2140x1060 oe smiezuri pe baz de raga sintetice (HPL) 2800 x 1300/1850, 4100 x 1300, (Cu ct material “de fa” este mai complex, realizat cu tehnologi noi si atl distanginduse de cel. natural, cu ati great sa scade, ind innit plcl sisi de dimensiuni mari (pnd la 16m Inaljime, in prospectul produetorului de sistem, in condiile unei greutii de sub 5 kg/n).Pe de alts parte, cu cit pile sunt mai mari si mai usoare, aspectal lor se indeprteaz8 din ce in ce mai mult de el traditional, gisindu-g locul fie in categoria placgjelr cu aspect metalic, fie in aceea a materialelor plastice. Din punct de vedere al cerinjelor pe care tebuie si le asigure subansamblul, scheletal de sustinere poate prelua o parte din abaterile rezultate In urma unei execu mai pufin ingriite a componente Tezistente,acurtejs find asigurati Ia nivellfeei finite. De asemenea, el ete astfelproecatindt sb preia migcarea de dilatare a montanfilr, in perioada de ver ‘Unul dint dezavanajele solu cu fxare direct pe componenta retistentl este ck viteza de monte ste relativ micd, avind in vedere ck fiecare element de prindere trebuie pozifonat concomitent co 8rmontarea plicils, yeyelile de tare sun imposible repart, lind necesra pactcsrea ator gir ‘in elementul suport, pentru introducerea dblurlor in pozita corect. C37 Se foloseste mai ales calcar, marmurd si grant, Este necesar si fie cunoscute att comportamentul sorturilor de pated in contact cu exteriorul, precum si modul de comporare in Tegituri eu tipl de lant ftosit, Tipurile de rciutlizate in placaje eu montajuscat (mecanic) sunt = eruptive (grnit); sedimentare (calcae, gre, travertin); + metamorfice (mara), Din plaid natural nu se recomands & fi realizate nici plici We dimensiuni mari, nici pli subir Greutatea materialului natural induce o sarcin8 important asupra componente rezistente, care trebuie ‘dimensionata, ca material, alcstire si grosime, astelincdt si mu fie posibil deteriorare acesteia seu desprinderea plicilor. De’asemenca, componenta de prindere ~ solidarizare(scheletul pe care sunt fixate plicile g dispozitivele de solidarizare a acestuia pe peretle ~ suport este alent in concordamys stat cu tipul de component rezstenta(perete suport), elt cu cel de material de protectc~ fini 3.8, Abandonate in Romania, pefsbricatele de beton pentru fajade exist pe pata interafionald ‘Adeseori el iit patra natural sau finisajul din mozaic, Caracterstici uzuale, exemplifcative ale plcilr gi fgilr din prefsbriate de beton,snttizate din Titeratura de specialitate sunt date fa tabelul 32: Caracterscileplicilor Sgilorprfabrcate din BA ‘Tabet 3.2 (caTEGORIT DE PRODUSE | __Preibricre dn BA uni maxine oun] iajime 70071574 : Hungime 60 3810 oxime Tne 105125 fbsore de ap 30% [ecsiate f) | Tae 1500 200, isnt a ncovais Mpa] 2 Meiods deere | SRENITT04 xen age denghep a fodal de elicit ON 20 “Metoda de toerare SREN ITO kevin a pare pest neschinbat loeicient de diate Tin (sew iin’) zl Tate 22558 ©3.9. Plicirealizate din ciment (40%), pa (12%), piatrd de var i eventual fbrociment recilat (11%), precum si un material fbros in general preluat din industria text gi care are rol de stabilizator 10cm), coeficienfii a caplta valori ridicate gi in domeniul freevenjelor joase. Cum zgomotul din trafic (preponderent in cazul fajadelor) are tn spectral lui valor ridiate ale nivelului de presiune sonord in ddomeniulfreevenfelorjoase,rezulté cA vata mineral, la grosimile mentionate, este mill mai indicat {in comparajie eu produseleeficiente termie dar cu goluriinhise C459 Valorie ridicat ale indice R, ale ferestelor gi silor, in alctuirea lor actuals e datoreazk si permeabliiitreduse Ia aer a acestora in comparjie cu solujiletraditonale. La scesteusi gi fereste, buna etangare, care elimina transmisi prin dftate, conduce la valor ale indielui Ry cu 7-8 ‘4B mai ridicate faa de solujile traditional. Comentarii a Capitolul § C53 Tabelul 5.1 prezint céteva materiale si coeficientii de dlatare termi pe care acestea le au. Pentru a afladilatarea efectiva pe o anumité lungime, webuie cunoseuth gi temperate ambient di perioada montri materialului abel 5. Cocfiieni de dlatare termica pentru diferte materiale ‘Mitertal Cheficient de dilatare trick e10PC) ‘hevesien materiale veal ‘car, in long ibrelor 34 coniee a Rungl Melor 54 Jena amelie 1040 herestea gi materiale voptale Sten, perpendicular pe ibe 2 conifer, perpendicular peice En Piatra armani 4-6 ‘lear a7 wresie Sa12 anit SL ides oot Ceramic crmid de pms 5-8 timid silica de alia Ra Pllc ceramice ausle 9 cual 65) ‘Gani, mortar 9 produve a ciment Dlocheti de bern 6-12 sorte de var 8-12 ‘mortar deciment tencuilt pe bz deipsos been AbrocimentMeade fonta 106 el 0-14 er 10-12 copes "7 oe inoxiabi 10-18, sami 18 ‘bone » aisminia Fr pan’ 29 nc 31 Sie Siclt 19 isin epoxdice gin seriice iin poieterce Lepitura intre components rezistenté si componenta de solidarizte si asamblare trebuie realizati stl inet si pats prelua absterile dimensionale faa de vertical le peretelui suport, Regal poste fi fBout pe o directe (fixare directé pe componenta de rezisteni), doua directii (Bxare pe schelet ‘unidirectional sau tei deci (la schelet bidirectional. C410, Piatra muturall Trisiturle definitori ale fecsri piete ~ mineraloga, tipal de cristae, texura dimensiunile, forma ~ contribuie impreuni Ia modul de comportare al placajului respectv in ‘exloatare i n mod particular cu rezstenja pe care o opune patra la egradarea in explostare. Aceste din rma degradiri se refers la diminuarea rezistenfei mecanice a pictei, curbere, mifuire a suprafejel finite etc. De asemenea culoatea si dimensiunile placajului conteaza fn durabiitatea uni fade: 0 culoareinchist va implica automat o temperaturd mai mare pe suprafstaplacajulti, dacd acesta este vient est, vest sau sud. Vatitile de temperatur induc in patra tensiunisuplimentre,pierderea coeziuni inter-granulae gi in consecinji conduc la scaderea rezistenfei mecanice. CCreserea cantitiii de umiditate din inteiorul materialului accentueazd defectele, Experiente de laberator au ardtt ca rezistenja mecanic a specimenelor din marmurk saturate de apd este mai sciuté decit a celoruscate, iar deteriorarea este progrsiva (chiar exponential). Inte rocil sodimentare cel mai des utlizate i construcfii sunt clear, tavernas gresile Jn ceou ce prveste comportaea in timp s calcarelor, este cunoseut faptl ef atunei eénd grosince plicit sade, piatra este cu att mai predispusa la rupere, Marmura se poste curba. Fenomenul care sti in spatele comportirii defectuoase @ marmurei se ‘mueste in literatura de specaltate Aisterezis termic. Originea termenulii este greceasch $i Iinseamnd... deficient. In acest sens se gi aplcd si mu respectind sensul wzual, de ,fenomen cu ‘caracterireversibil care const In faptule8 succesiuneastirilor uneisubstane, determinate de varatia, unui parametr, diferd de succesiunea strlor determinate de variafia In sens contrar @ aceluiai parametra" Sistemul de prindere are o contribuse importants in aparita gi deavoltarea degradarilor inregisrate Ie ‘anjadele placate cu ptr naturald: agrafele fixe nu permit migcares de dilatae a cémpurior de pic, 95putind si conduc la ruperes pietrei in imediata vecinitae a prnderilor. La aceasta contribuie gi o inadecvare a dimensiunior pliclor la mediu: grosime mic, suprafefe mar ‘C5.10,b. Ceramica Una dine proprietile foarte interesante ale ceramicelor-elrtmidl sau pci — este care o foarte bun rezisteni a ageni chimic corozivi este de fapt unl dintre motvele pentru care girileeraurealizate cu peel din cirdmid aparenti). Se recomand& uilizareaplacgjelor ceramice fn zone cu poluare ridicata, datorité bunei rezistene pe care 0 are materalul Ia acfunea agenilor agresivi, ‘CS.11 Unele din materialele care aledtuiese componenta vertcalé a anvelopei pot fi recuperate DDegeurile plcilor din gresie porfelanaté pot fi remdcinate si introduse fn procestl de fabrcajie; PVC ‘ul poate fl ecclat in amestec cu rapin; sila pote fi i ea ecuperaté i revclats. Metalul poate f toptsirefolosit. Lemnul poate fi recuperat sau prlucrat pentru objnerea ator produse pe baz de ler, Stcl se poate top si refolos Panourile compozite care includ miez din polatilens 2 9 aueailitate de cirea SO -100 de ani In cat lor, problema nu se pune ined fn legiturd cu post ulizarea panousilor de fad, ei mai ales cu reciclarea deseurilor rezultate in ume procestlui de fabricate si a ctoiii panoutilor. Sepaacea sluminiului de poletilend nu mai este o problema astzi tit alursniul ct gi polietlena reinta int-an circuit de productie.O alt posibiltate de recilare a produsulu, ou recuperare de eildur, este prin {opirea compusului (Wat tn prealabil in bucdti mici). La temperatura ridcaté, policilene se escompune integral, eliberind gaze cu inalt potengial energetic, care pot fi utlzate penta al

Das könnte Ihnen auch gefallen

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Von Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (5811)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  Von Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (353)
• The Art of War: A New Translation

  

  Von Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (3045)
• • Zeitschriften
  • Podcasts
  • Noten
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Von Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (20066)
• Rich Dad Poor Dad: Was die Reichen ihren Kindern über Geld beibringen

  

  Von Everand

  Rich Dad Poor Dad: Was die Reichen ihren Kindern über Geld beibringen

  Robert T. Kiyosaki

  Bewertung: 3.5 von 5 Sternen

  3.5/5 (1493)
• The Silmarillion

  

  Von Everand

  The Silmarillion

  J.R.R. Tolkien

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (6405)
• The Handmaid's Tale

  

  Von Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (13228)
• The Secret

  

  Von Everand

  The Secret

  Rhonda Byrne

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (3894)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  Von Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (20479)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  Von Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Bewertung: 5 von 5 Sternen

  5/5 (3302)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  Von Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (10370)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  Von Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Bronte

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (9955)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  Von Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (9054)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  Von Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (3321)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  Von Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (7503)
• Freakonomics Rev Ed

  

  Von Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (7866)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  Von Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (3815)
• The Hobbit

  

  Von Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (25892)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  Von Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (9974)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  Von Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (12954)
• Influence, New and Expanded: The Psychology of Persuasion

  

  Von Everand

  Influence, New and Expanded: The Psychology of Persuasion

  Robert B. Cialdini

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (730)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  Von Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (5719)
• How To Win Friends And Influence People

  

  Von Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (6534)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  Von Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (9762)
• Life of Pi: A Novel

  

  Von Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (13473)
• Stardust

  

  Von Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (8144)
• The Iliad of Homer

  

  Von Everand

  The Iliad of Homer

  Alexander Pope

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (5143)