BIOFIZICA ALIMENTULUI

Curs 1

Biofizic
viata este o forma superioara de
micare a materiei, care nu se poate
reduce la formele ei inferioare (fizice,
chimice), forme pe care le nglobeaz
organismele vii, dar fr cunoaterea
acestor aspecte nu este posibil
nelegerea vieii.

Biofizic
Biofizica este o ramur interdisciplinar
a tiinei, n care sunt aplicate metode i
teorii din fizica pentru a studia sistemele
biologice.
Aceasta se ntinde pe toate nivelurile de
organizare biologice de la scara
molecular la organisme ntregi i
ecosisteme.

Biofizic
Biofizica este o tiin interdisciplinara care
se ocupa cu:
Studierea fenomenele fizice implicate in
functionarea sistemelor biologice.
Cercetarea efectelor biologice ale
factorilor biofizici asupra sistemelor
biologice;
Folosirea tehnicilor pentru cercetarea
sistemelor biologice;

Biofizic
Sunt studiate sistemele biologice la o scala de
lungime de la molecule unice, bacterii si celule
pn la esuturi i organisme intregi.
Sunt folosite o varietate de tehnici fizice:

Balane, centrifugi,
Analiza alimentelor spectroscopia IR-VIS-UV,
Micro i nano-fabricare.
Tratarea alimentelor cu diveri factori fizici pentru
conservare: energie termic, unde mecanice
(ultrasunete) i electromagnetice (microunde, electrice,
radiaii nucleare).

Bibliografie

Biofizica note de curs / M. Florescu,

http://biofiz.unitbv.ro/moodle/

Metode biofizice de analiza. Senzori si biosenzori [Resursa

electronica] / Monica Florescu (2008)

Fizica generala / Monica Florescu, Sorin Mihai Adam, Natalia

Dihoiu (2007)

Biofizica si fizica generala : lucrari de laborator / Florescu, Monica

(2004)

Biofizica / Margineanu, Doru-Georg, Bucuresti: Editura Stiintifica si

Enciclopedica, 1985,

Catalog online: http://www2.unitbv.ro/biblio

Mrimi. Uniti de msur. Sisteme de

uniti de msur
Mrimi fizice
Corpurile din natura si fenomenele fizice sunt
caracterizate prin doua categorii de proprieti:
calitative si cantitative.
Proprietile care pot varia cantitativ se numesc
mrimi.

Mrimi. Uniti de msur. Sisteme de

uniti de msur
ntre diversele mrimi se stabilesc anumite legturi care
se exprim prin relaii matematice. Stabilirea acestora
permite clasificarea mrimilor n dou categorii: mrimi
fundamentale i mrimi derivate.
Mrimi fundamentale. Aceste mrimi sunt
independente ntre ele, adic se definesc fr ajutorul
altor mrimi. Aceste mrimi sunt:
Lungimea (l).
Masa (m).
Timpul (t).
Intensitatea curentului electric (i).
Temperatura termodinamic (T).
Cantitatea de substan (molul ).
Intensitatea luminoasa (I).

Mrimi. Uniti de msur. Sisteme de

uniti de msur
Mrimi derivate. Deriv din mrimile
fundamentale (se definesc cu ajutorul
altor mrimi). Astfel, de exemplu viteza v a
unui corp se definete prin relaia:

s
v
t
n care s este spaiul i t este timpul.

Mrimi. Uniti de msur. Sisteme de

uniti de msur
Grupul unitilor fundamentale stabilite mpreun cu toate
unitile derivate recunoscute pe plan internaional se
numete Sistemul Internaional (SI).
Unitile fundamentale ale SI sunt urmtoarele:
Metrul (m).
Kilogramul (kg).
Secunda (s).
Amperul (A).
Kelvinul (K).
Candela (cd).
Molul (mol)
Dou uniti de msur suplimentare ntregesc SI:
Radianul (rad) unitatea de msur pentru unghiul plan.
Steradianul (sr) unitatea de msur pentru unghiul solid.

Mrimi. Uniti de msur. Sisteme de

uniti de msur
Unitile derivate sunt unitile de msur
corespunztoare tuturor mrimilor derivate i se
stabilesc n funcie de unitile fundamentale cu
ajutorul formulelor de definiie corespunztoare
mrimilor derivate, obinndu-se astfel formulele
de uniti de msur.
n cazul vitezei, se obine urmtoarea formul de
uniti de msur:

vSI

m
1
ms
s

indicele SI din formul arat c unitatea derivat a

vitezei este n SI.

Multiplii i submultiplii zecimali ai unitilor de masura

PREFIX

FACTOR DE MULTIPLICARE AL UNITII

SIMBOL

exa

1018

peta

1015

tera

1012

giga

10 9

mega

10 6

kilo

10 3

hecto

10 2

deca

10

da

deci

10 1

centi

10 2

mili

10 3

micro

10 6

nano

10 9

pico

10 12

femto

10 15

atto

10 18

Marimi fizice scalare si vectoriale

Marimi scalare sunt
exprimate doar cu ajutorul
unor valori (marime).
Ex. timp, masa, densitate,
concentratie, etc.

Marimi vectoriale sunt

caracterizate de marime,
directie si sens.
Ex. forta, viteza, acceleratie,
presiune, etc.

FENOMENE MECANICE
Cinematica micrilor mecanice

Notiuni de mecanica
Micarea corpurilor.
Miscarea mecanica, cea mai simpla forma de
miscare, se refera la modificarea pozitiei
corpurilor in timp.
Se alege un un corp de referinta considerat in
repaus, de cele mai multe ori Pamantul sau un
alt corp legat de Pamant, caruia i se asociaza un
sistem de axe numit sistem de axe de referinta
(SR).
Cel mai folosit SR este sitemul cartezian de
axe de referinta, format din trei axe concurente
intr-un punct si reciproc perpendiculare intre ele
doua cate doua (OXYZ).

Sistem de Referinta si Deplasare

Miscarea mecanica, cea mai simpla forma de miscare, se refera la modificarea
pozitiei corpurilor in timp.

Ex. Om se misca prin tren cu cel mult 4 km/h fata de un alt

calator, in timp ce fata de Pamant are o viteza mult mai
mare.
y

x
O
x

Deplasare si distanta
Deplasarea (linia albastra) ne arata cat de departe
se afla un obiect fata the pozitia initiala, indiferent
cum ajunge acolo (
.
).
Distana parcurs (linia punctata) este msurat
de-a lungul drumului efectiv.

Viteza medie
Viteza medie : marime fizica egala cu raportul deplasarea unui
corp si intervalul de timp in care se realizeaza deplasarea.

deplasarea
viteza medie
timp

x
v
t

Vectorul viteza contine informatii legate de directia

deplasarii (este tangent in orice punct la traiectorie):
vectorul

viteza

vectorul

deplasare

timp

x
v
t

Viteza momentan
Viteza momentana reprezinta viteza medie in limita in care
intervalul de timp considerat devine foarte mic (infinitezimal)
Este ntotdeauna tangent la traiectorie.

dx
v
dt
Graficele prezinta:
(a) viteza constanta
(b) viteza variabila.

Acceleraia
Acceleratia este marimea fizica egala cu viteza de variatie
a vitezei.
acceleratia

var iatia

vitezei

timp

v
a
t

Acceleratia este o marime fizica vectoriala.

v
a
t

Acceleratie pozitiva (accelerare)

Acceleratie negativa (franare)

Acceleraia momentan
Acceleratia momentana reprezinta acceleratia medie in
limita in care intervalul de timp considerat devine foarte mic
(infinitezimal) = derivata vitezei in raport cu timpul.

dv
a
dt

Cderea liber
Aproape de suprafaa Pmntului, toate obiectele experimenteaza aproximativ
aceeai acceleraie gravitaional.

Acesta este unul dintre cele mai comune

exemple de micare cu acceleraie constant.

Cderea liber

n absena rezistenei aerului, toate

obiectele cad cu aceeai acceleraie,
dei acest lucru poate fi greu de spus
prin testare ntr-un mediu n care
exist o rezisten a aerului.

Cderea liber

Acceleraia gravitaional la suprafaa

Pmntului este de aproximativ 9.80 m/s2.

Deplasarea
deplasarea unui obiect depinde de
locul specific a originii sistemului de
coordonate?

1) da
2) nu
3) depinde de sistemul
de coordonate

Avnd n vedere c
deplasarea este diferena

10

20

30

40

50

x 40 10 30

dintre dou coordonate,

originea nu conteaz.

30

40

50

60

x 60 30 30

70

Contorul de parcurs
kilometrajul unei maini
msoar distana sau
deplasarea?

1) distana

2) deplasarea
3) ambele

Dac mergei ntr-o cltorie lung i apoi revenii acas, kilometrajul

dvs. nu msoar zero, dar acesta nregistreaz kilometrii pe care i-ai
parcurs. Asta nseamn c un kilometraj nregistreaz distana
parcurs.

vitezometrul
vitezometrul ntr-o main
msoar modulul vitezei
sau vectorul vitez?

1) vectorul vitez

2) modulul vitezei
3) ambele
4) niciuna

Vitezometrul msoar n mod clar valoarea vitezei nu vectorul care

depinde de direcie. Vitezometrului nu-i pas pe ce direcie v
deplasai.

Acceleraia
n cazul n care viteza unei masini
este diferit de zero, poate
acceleraia mainii s fie zero?

1) da
2) nu
3) Depinde de vitez

Sigur se poate! Un obiect n micare cu vitez

constant are o vitez diferit de zero, dar are

acceleraia zero, pentru c viteza nu se schimb.

Cderea liber
Alice i Bill sunt n partea de sus
a unei cldiri. Alice arunc
mingea ei n jos. Bill pur i
simplu scapa mingea lui. Care
minge are cea mai mare
acceleraia imediat dup
eliberare?

1) Mingea lui Alice

2) depinde de ct de tare a
fost aruncat mingea

3) niciuna - ambele au
aceeai acceleraie
4) Mingea lui Bill

Ambele mingi sunt n cdere liber dup

ce au fost lansate, prin urmare, ambele
simt acceleraia gravitaional (g).
Aceasta acceleraie este independent de
viteza iniial a mingii.

Alice
v0
vA

Bill

vB