Proiect la disciplina: Sisteme de transport

Cerine iniiale ale proiectului:

a) capacitatea de lucru: Q=1,5gk/s ;
b )materialul transportat: orz ;
c) lungimea transportorului: L=3m ;
0

d) unghiul de nclinare: 45 .
1.Studiul solutiilor constructive similare
1.1. Consideratii generale
1.2. Constructia principalelor parti componente
1.3. Solutii constructive de transportoare
1.3.1 Transportorul MTMF-2,5
1.3.2 Transportorul cu raclete de tip TR-2
1.3.3 Transportorul cu raclete de tip TR-3
1.3.4 Transportorul cu raclete de la Wuxi XinXin Machinery
1.4. Constructia principalelor parti component de la transportorul cu raclete cu flux discontinuu
de material
1.4.1. Tipuri de lanturi
1.4.2. Tipuri de raclete
2. Calculul principalilor parametri constructivi, functionali si energetici
2.1. Calculul dimensiunilor si pasului racletelor
2.2. Calculul puterii necesare actionarii transportorului
2.3. Alegerea si verificarea lantului
3. Calcule de dimensionare pentru arbori i rulmeni
3.1. Transmisia cu lant
3.2. Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de arbore
3.3. Alegerea rulmentilor
3.4. Alegerea si verificarea ansamblurilor arbore-butuc
4. Materialul grafic
Data primirii temei: 03.03.2015
Termen de predare al proiectului: 26.05.2015
Conductor coordonator proiect: Marcu Silviu
Student: Mincu Ion Marian
INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE
GRUPA 746

1. Studiul solutiilor constructive similare

1.1 Consideratii generale
Transportoarele cu raclete sunt instalatii de transport continuu, cu unul sau doua organe
flexibile de tractiune (cablu sau lant) pe care sunt fixate la intervale egale niste organe de lucru
numite raclete.
Transportoarele cu raclete se folosesc, in general, pentru transportul materialelor varsate care
nu se aglomereaza si nici nu adera pe suprafetele cu care vin in contact. Ele sunt folosite pentru
distribuirea hranei animalelor, pentru evacuarea gunoiului din adaposturi, pentru colectarea
oualelor, in cadrul fabricilor de nutreturi combinate pentru transportul diverselor componente
furajere, in constructia masinilor de recoltat.
Dupa modul de dispunere al materialului in fata racletelor avem:
- transportoare cu raclete cu flux discontinuu de material (fig. 1 a);
- transportoare cu raclete cu flux continuu de material (fig. 1 b).

Fig. 1 : Elementele componente ale transportorului cu raclete : 1-lant ;

2-racleta ; 3-jgheab ; 4-cos de alimentare ; 5-fereastra de evacuare ; 6-roata motoare
Transportoarele cu raclete sunt formate din unul sau doua organe flexibile de tractiune
(lanturi sau cabluri - 1) pe care se fixeaza, la intervale egale, niste organe de lucru numite raclete
- 2, ce au forma corespunzatoare sectiunii transversale a jgheabului - 3 sau a tubului prin care
este transportat materialul.
Alimentarea cu material se face prin zona de alimentare - 4 dupa ce transportorul a fost pus in
functiune. Rotile de lant -6 sunt actionate de un motor electric prin intermediul unei transmisii.
Materialul aflat pe jgheab este deplasat cu ajutorul racletelor si evacuat pe fereastra de evacuare 5. Intinderea organului de tractiune se realizeaza cu ajutorul rotii de lant, care are prevazut un
sistem ce permite deplasarea rotii in vederea intinderii organului de tractiune.
La transportoarele cu flux discontinuu de material materialul se dispune sub forma unor
gramezi in fata racletelor, iar la cele cu flux continuu de material acesta formeaza o masa
compacta de material cu inaltimea h mai mare decat hraclete dand nastere racletelor innecate.

Deplasarea stratului de material in lungul jgheabului are la baza proprietatea ca rezistenta la

forfecare a materialului de catre raclete este mai mare decat rezistenta datorata frecarii acestuia
de peretii jgheabului. Acest lucru este posibil numai daca viteza racletelor este mai mica de 0,20,3 m/s.
Din punct de vedere functional, la transportoarele cu raclete cu flux discontinuu, vitezele de
lucru sunt de 0,5-2 m/s, iar la cele cu flux continuu, vitezele sunt de 0,1- 0,5m/s.
Din punct de vedere energetic, latransportoarele cu flux discontinuu de material, fortele de
frecare sunt mai mici.
Dupa cinematica organului de tractiune se deosebesc :
- transportoare cu raclete intr-un singur plan orizontal cu circuit inchis, sistem intalnit la
distribuirea hranei pasarilor si la evacuarea gunoiului la adaposturile bovinelor ;
- cu miscarea organului de tractiune in doua planuri orizontale suprapuse, suprafata purtatoare
de sarcina fiind dispusa pe ramura superioara sau pe ramura inferioara ;
- cu miscarea organului de tractiune intr-un plan inclinat.
Dupa modul de folosire, transportoarele cu raclete pot fi mobile sau fixe.
1.2 Constructia principalelor parti componente
Se folosesc :
- lanturi cu eclise, bucse si role ;
- lant cu raclet simplu ;
- lant cu raclet dublu ;
- lant cu furci .
Racletele se confectioneaza din : otel, fonta, lemn, mase plastice, panza cauciucata si au
sectiunea corespunzatoare jgheabului sau tubului prin care se transporta materialul.

Lanturi cu raclete
La transportoarele cu raclete folosite in agricultura se folosesc, in principal, lanturi cu eclise si
bolturi, cu eclise bucse si role si cu carlige.
Racletele pot fi dintr-o bucata cu aclisa sau fixate pe acestea. Foarte utilizate la
transportoarele cu raclete sunt lanturile cu eclise, bucse si role ai caror parametri constructivi si
functionali sunt prezentati in tabelul 1.

Tabel 1: Parametrii constructivi si functionali ai lanturilor cu eclise, bucse si role

Parametri, mm
t
d
d1
c
c1
c2
l1
l2

Constructie simetrica
Cu dezaxare mica Cu dezaxare mare
19,05
38
12
16
7
6,5
12,9
22
20
52
30
8
8
15
-

Constructie asimetrica
Cu dezaxare mica Cu dezaxare mare
38
38
16
16
6,5
7
22
22
26
26
32
8,5
10
18
-

l3
b
b1
e
h1
Fr, kN
1, kg/m

18,5
16
2,5
17,5
1,9

8
21,5
3
20
30
2

21,5
17
3
51
2

4
23
3
50
35
2

Eclisele se executa prin stantare din tabla de otel OL 60 sau OLC 45. Bolturile sunt executate
din OL 50 sau OLC 45 cu capetele nituite. Bucsele si rolele se executa din OLC 15, OLC 20 si se
cementeaza. Eclisele si bolturile se calesc astfel ca duritatea lor sa ajunga la 40-50 HRC.
Lanturile cu eclise, bucse si role asigura o forta de tractiune foarte mare in comparatie cu
celelalte tipuri de lanturi. O alta catrgorie de lanturi frecvent utilizate la transportoarele cu raclete
o formeaza lanturile cu carlige executate prin stantare sau prin turnare (tip Ewarth), STAS 257767.
Racletele se executa din otel (tabla sau profile laminate), fonta maleabila, lemn, mase
plastice, panza cauciucata. Sectiunea transversala a racletelor corespunde sectiunii jgheabului
prin care se face transportul materialului si poate fi : dreptunghiulara, trapezoidala, circulara.
Racletele pot fi montate simetric sau asimetric fata de axa longitudinala a lantului, axat sau
dezaxat fata de planul de miscare al lantului.
Pasul racletelor este un multiplu al pasului lantului si se alege din conditia de umplere si de
rezistenta a imbinarii lant-racleta.
Transportorul poate avea un singur lant cu raclete sau mai multe lanturi. In acest din urma
caz, racletele se fixeaza la zalele a doua lanturi vecine.
Tabel 2: Valorile recomandate pentru dimensiunile racletelor
Materialul transportat

Seminte si spice de cereale

Stiuleti de porumb
Nutret insilozat

Dimensiunile racletelor, mm
B
120
130
140
150
280
300
300
340
400

h
30 ; 40 ; 50 ; 60
40 ; 50 ; 60 ; 70
40 ; 50 ; 60 ; 70 ; 80
50 ; 60 ; 70 ; 80
70 ; 80 ; 100 ; 140
75 ; 120 ; 150
75 ; 120 ; 150
100 ; 120 ; 150 ; 175
100 ; 120 ; 150 ; 180 ; 200

Rotile de lant
Rotile de antrenare si intindere precum si rotile de ghidare se executa din fonta cenusie Fc 20
si FC 30. Suprafata de lucru a dintilor trebuie sa aiba o duritate HB > 360 ceea ce se obtine
printr-un tratament termic de calire si revenire. Pentru transportoarele cu raclete se folosesc roti
turnate cu dintii neprelucrati si mai rar cu dinti prelucrati prin frezare.

Tabel 3 : Principalii parametri constructivi ai rotilor pentru lanturile transportoarelor

Parametri
Grosimea dintelui
S (mm)
Raza de racordare
r (mm)

Dimensiunile pasului, ps (mm)

25,4
30
38
7
9
12

19,05
5,5
6

41,3
14
8

1.3 Solutii constructive de transportoare

1.3.1 Transportorul MTMF-2,5
Transportorul este format din unul sau mai multe lanturi care constituie organul de tractiune
pe care se fixeaza la o anumita distanta niste palete sau corniere (raclete) care au forma
corespunzatoare sectiunii transversale a jgheabului prin care lantul cu raclete transporta
materialele.

Fig. 2 : Transportorul MTMF-2,5

Jgheaburile au, de obicei, sectiunea transversala de forma dreptunghiulara sau trapezoidala
putand fi deschise sau complet inchise. Lanturile sunt antrenate de catre doua roti de lant
montate pe un arbore, in zona de descarcare a transportorului, in zona de incarcare existand alte
doua roti de lant montate pe arbore care au rolul de a intinde lantul.
Deplasarea materialului in lungul jgheabului are la baza proprietatea ca rezistenta la forfecare
a materialului de catre raclete este mai mare decat rezistenta datorata frecarii acestuia de peretii
jgheabului. Acest lucru este posibil daca viteza racletelor este mai mica de 0,2 0,3 m/s.
Actionarea transportorului se face de la un grup de actionare format dintr-un motor electric si
o transmisie mai complexa (reductor, o transmisie cu curele si/sau o transmisie cu lant), daca

transportorul este de tip stationar independent, sau de la transmisia masinii daca acesta face parte
din componenta unei masini agricole.
Pentru a obtine viteze diferite de transport, transmisia este prevazuta cu posibilitatea
modificarii raportului de transmitere la arborele de antrenare.

Fig. 3 : Schema cinematica a transportorului cu raclete de la MTMF

Avantaje ale transportorului MTMF-2,5 :
- constructie relativ simpla ;
- posibilitatea depasarii sarcinii pe trasee sub orice unghi de inclinare fata de orizontala.
Dezavantaje ale transportorului MTMF-2,5 :
- rezistente mari de deplasare a sarcinilor ;
- consum ridicat de energie ;
- uzura rapida a organului de tractiune si a jgheabului ;
- vatamarea materialului transportat ca urmare a prindertii intre raclete si jgheab.
Incarcarea si descarcarea transportorului se poate face in orice punst de pe lungimea
transportorului.
Caracteristicile tehnice ale transportorului cu raclete de la masina de tocat si macinat furaje
MTMF-2,5 sunt :
- vitezele transportului de alimentare.................................... 0,066 si 0,65 m/s ;
- puterea motorului electric de actionare transportor..............................1,5 kw ;
- turatia motorului electric de actionare transportor......................1000 rot/min ;
-raportul de reducere al reductorului..........................................................33,6 ;
- diametrul saibei conducatoare de la motorul electric...........................80mm ;
- diametrul rotii conduse a transmisiei cu curele.........................95 si 120 mm ;
- numarul de dinti al rotilor transmisiei cu lant.......................... .z1=17 ; z2=30 ;
- lungimea/latimea transportorului..............................................2290/472 mm ;

Fig. 4 : Schema constructiva a racletelui transportorului MTMF-2,5

Principalele reglaje care se pot efectua la transportorul de alimentare al masinii MTMF-2,5
sunt :
- reglarea vitezei de transport, prin modificarea raportului de transmitere al transmisiei cu curea
trapezoidala (schimbarea rotii conduse de curea), functie de furajele care trebuiesc prelucrate pe
masina ;
- inversarea sensului de deplasare a transportorului, in cazul in care apare o avarie la masina,
pentru a o elibera de furajele de pe transportor si pentru a remedia defectiunile ;
- reglarea intinderii lantului cu raclete, prin actionarea dispozitivului cu surub de intindere a
lantului.

1.3.2 Transportorul cu raclete de tip TR-2

Este destinat pentru transportul carbunelui din abatajele frontale scurte, preabataje si galerii.

Tabel 4
Caracteristici tehnice
- debit maxim fara paravane

t/h

40 - 65

- viteza lantului
- numarul lanturilor
- tipul lantului
- puterea instalata
- lungimea maxima de transport
- masa neta informativa

m/s
buc
kW
m
kg

0,5
2
14 x 50
15
60
6560

1.3.3 Transportorul cu raclete de tip TR-3

Este destinat pentru transportul carbunelui din abataje frontale scurte si lungi, preabataje si
galerii.
Tabel 5
Caracteristici tehnice
- debit maxim fara paravane

t/h

150

- viteza lantului
m/s
0,8
- numarul lanturilor
buc
2
- tipul lantului
18 x 64
- puterea instalata
kW
1 x 22; 2 x 22
- lungimea maxima de transport
m
60; 120
- masa neta
kg
**
** Masa neta a transportorului este in functie de varianta constructiva solicitata de beneficiar
1.3.4 Transportorul cu raclete de la Wuxi XinXin Machinery

Type

Horizon
tal
inclinati
on type

Specif
cation

XYD16
0
XYD20
0
XYD25
0
XYD31
0
XYD43
0
XYD45
0
XHS20
0
XHS25
0

Transp
ortatio
n
capacit
y(m3/h
)
1~3

Negativ
e
pressur
e(Pa)

Dust
proportion(
t/m3)

Materi
al
particl
e size
(mm)

Leng
th
(m)

Troug
h
width
(mm)

Motor
power
(kw)

7800

0.6~1.4

12

6~60

160

1.5~4

2.5~5

7800

0.6~1.4

12

6~60

200

1.5~5

4~8

7800

0.6~1.4

12

6~60

250

8~12

7800

0.6~1.4

12

6~60

310

10~14

7800

0.6~1.4

12

6~60

430

12~18

7800

0.6~1.4

12

6~60

450

1.5~7.
5
2.2~1
1
2.2~1
1
3~15

2.5~5

14000

1.1~4

12

6~60

200

4~8

14000

1.1~4

12

6~60

250

1.5~7.
5
1.5~7.
5

Tabel 6

1.4 Constructia principalelor parti componente de la transportorul cu raclete cu flux

discontinuu de material

1.4.1 Tipuri de lanturi

In cazul acestor tipuri de transportoare se folosesc :
- lanturi cu eclise si bolturi;
- lanturi cu eclise, bucse si role;
- lant cu raclet simplu ;
- lant cu raclet dublu ;
- lant cu furci .
Foarte utilizate la transportoarele cu raclete sunt cu eclise, bucse si role ai caror parametri
constructivi si functionali sunt dati in tabelul 1.

Fig. 5 Lanturi cu eclise, bucse si role:a,c constructie simetrica cu dezaxare mica, respectiv
mare ;b,d constructie asimetrica cu dezaxare mica, respectiv mare
Eclisele se executa prin stantare din tabla de otel OL 60 sau OLC 45. Bolturile sunt executate
din OL 50 sau OLC 45 cu capetele nituite. Bucsele si rolele se executa din OLC 15, OLC 20 si se
cementeaza. Eclisele si bolturile se calesc astfel ca duritatea lor sa ajunga la 40-50 HRC.
Lanturile cu eclise, bucse si role asigura o forta de tractiune foarte mare in comparatie cu
celelalte tipuri de lanturi. O alta catrgorie de lanturi frecvent utilizate la transportoarele cu raclete
o formeaza lanturile cu carlige executate prin stantare sau prin turnare (tip Ewarth), STAS 257767.

Lant pentru transportoare

Aceste lanturi sunt utilizate pentru transport in industria de prelucrare a lemnului. Sunt
fabricate conform normei interne de ntreprindere numai in categoria de rezistenta U1.

Fig.6 Lant pentru trasportoare produs de TREFO S.A.Galati

Calibru d (mm)

Tabel7 :Caracteristici tehnice

Pas p(mm)
Latime b(mm)

Nomina
l

Tolerante

Nominal

Tolerante

Nomina
l

Tolerante

22

+0.3/-0.5

100

+/-2.3

77

+/-2.3

Sarcina
Sarcina
de proba de
rupere
(kN)
(kN)
50
200

22

+0.3/-0.5

120

+/-2.3

77

+/-2.3

60

200

26

+0.4/-0.8

140

+/-2.6

87

+/-2.6

80

252

28

+0.4/-0.8

160

+/-2.8

94

+/-2.8

100

300

30

+0.4/-0.8

180

+/-3.0

101

+/-3.0

130

340

1.4.2 Tipuri de raclete

Racletele se confectioneaza din : otel, fonta, lemn, mase plastice, panza cauciucata si au
sectiunea corespunzatoare jgheabului sau tubului prin care se transporta materialul. Racletele pot
fi dintr-o bucata cu eclisa sau fixate pe acestea.

2. Calculul principalilor parametri constructivi, functionali si energetici

In cazul materialelor care curg usor, in timpul transportului, in fata fiecarei raclete se
acumuleaza o cantitate de material a carei suprafata face cu fundul jgheabului unghiul (unghiul
de taluz natural in miscare) daca jgheabul are ( + ) daca transportorul este inclinat cu unghiul
.
2.1 Calculul dimensiunilor si pasului racletelor
Latimea jgheabului, respectiv lungimea racletei :

k1 Q

B
k u c0 v

k1

B
h

[m] ;

, unde:

ku coefficient de umplere, functie de proprietatile de materialului transportat; ku = 0,67 0,7;

c0 coeficient de corectie care tine seama de faptul ca la marirea vitezei de transport,
coeficientul de umplere se micsoreaza ; c0 =0,97 0,75 ;
Q capacitatea de transport a trnsportorului, kg/s;
densitatea materialului transportat, kg/m3 ;
v viteza lantului transportorului, m/s.
Coeficientul de umplere este mic (ku = 0,57 0,8) in cazul in care se transporta materiale
care curg usor si in cazul in care raportul pr / h si inclinarile transportorului sunt mari, si este mai
mare (ku = 0,8 0,9) in cazul materialelor care curg greu. Rezulta ca este recomandabil ca la
transportoarele inclinate pasul racletelor sa fie mic.
Valorile coeficientului de corectie c0 ce depinde de viteza transportorului sunt date in
tabelul 7:
Tabel 7 :
v, m/s

0,5

1,5

c0

0,97

0,92

0,85

0,75

Inaltimea racletelor:
h

B
B
k1
k1
h2

,unde h inaltimea stratului de material;

k1=2-4. Alegem k1=3 si vom obtine:
k1=B/h=3 ;
ku=0,7 ;
c0=0,97 pentru v=0,5 [m/s] (conform tabelului 7 )
orz=650-750
(kg/m3) (conform anexa 4).
Alegem orz=700 [kg/m3];

3 1,5

0,7 0,97 0,5 700

4,5
0,1376m
237,65

Inaltimea racletelor:
h

B 0,1376

0,04586m
k1
3

Alegem h = 0,05 m

Pasul racletelor:
pr k 2 h
k 2 (2,5 3) k 2 2,5

In aceste conditii vom obtine:

p r 2,5 0,05 0,125

m
2.2 Calculul puterii necesare actionarii transportorului

In timpul transportului materialelor apar forte rezistente datorita ridicarii materialului, datorita
frecarii materialului transporta si a lantului cu raclete de jgheab, datorita fortelor si momentelor
de frecare ce apar la deplasarea lantului pe ghidaje, datorita rigiditatii lantului la trecerea peste
rotile de lant.
1.Forta de rezistenta la incarcarea transportorului cu material:
F1

Qv
1,5 0,5
0,75

1,11
k u c 0 0,7 0,97 0,679

N;
2.Forta rezistenta ce apare pe ramura incarcata a transportorului :

F2 1 1 sin r cos g L
'

(N);

unde :
1 , 1 -masa pe metru liniar a materialului,respectiv a lantului cu raclete,
(kg/m) ;
L lungimea transportorului,
(m) ;
Q 1.5
1
3
v 0,5
masa pe metru liniar a materialului,
(kg/m) ;

1 ' k 1

masa liniara a lantului cu raclete,

k 2 (0,5 6)
pentru transportoare cu un lant ;
k 2 (0,6 9)
pentru transportoare cu doua lanturi ;
Alegem k = 0,7 deoarece transportorul va avea doua lanturi.

(kg/m);

In acest caz vom obtine :

1 0,7 3 2,1
'

(kg/m) ;
= 30 unghiul de inclinare al transportorului fata de planul orizontal;
wr = 2,25 coeficientul de rezistenta la deplasarea organului de tractiune .
Coeficientul de rezistenta la deplasarea organului de tractiune wr, depinde de tipul
lantului transportorului si de capacitatea de transport. Pentru capacitati de transport Q = 4,5 36
t
/h , coeficientul de rezistenta va avea urmatoarele valori :
wr = 2,25 1,05 pentru transportor cu lant, cu eclise si bolturi ;
wr = 4,2 1,7 pentru transportor cu lant cu zale stantate.
Alegem transportor cu lant cu zale stantate
L = 1,5 (m);
F2 3 2,1 sin 45 0 2,25 cos 45 0 9,81 3 5,1 0,7 2,25 0,7 9,81 3 344,93
3.
N;

4.Forta rezistenta ce apare in ramura descarcata:

F3 1 r sin cos g L 2,1 2,25 sin 45 0 cos 45 0 9,81 3 54,626 55
'

5.Forta de tractiune :
Ft c ( F1 F2 F3 )
unde:
c coeficient care tine seama de frecarea din lagare si de rigiditatea lantului la trecerea peste
rotile motoare si ghidaje
c c1m c 2n
;
c1=1,03 1,1 pentru role cu unghi de infasurare > , n fiind numarul acestor role ;
c2=1,031,05pentru role cu unghi de infasurare /2,n fiind numarul acestor role.
Alegem:
c1 = 1,1 ;
m=2;
c2 = 1,04 ;
n = 3 ; (roti dintate cilindrice)

c c1m c 2n 1,12 1,04 3 1,36

Ft c ( F1 F2 F3 ) 1,36 (1,11 345 55) 545,5096
(N);
Puterea necesara antrenarii transportorului:
P 10 3 Ft v c 0'

(kw);
c0 = 1,2 1,3, coefficient ce tine seama de rigiditatea lantului la trecerea peste rotile motoare ;
Alegem c0 = 1,25
P 10 3 545,5096 0,5 1.25 0,341
(kw);

Puterea motorului electric de actionare:

Pm 1.25

P
tr

unde:

tr randamentul transmisiei;
tr = 0,9;
Pm 1.25

0,341
0,4736
0,9

In acest caz vom avea:

(kw);

2.3 Alegerea si verificarea lantului

Fortele rezistente ce apar in diverse sectiuni ale transportorului se determina asemanator cu
determinarea fortelor rezistente de la transportoarele cu banda. Deosebirea fata de
transportoarele cu banda o reprezinta faptul ca in punctul in care se presupune ca rezistenta este
minima se alege Fmin = 200 500 daN.
Pentru L 25 m avem :
m ( l 2 l' ) L
kg ;
m (3 2 2,1) 3 21,6
(kg) ;
Deoarece v = 0,5 m/s nu se calculeaza forta dinamica (Fd = 0).

1. Fa = Fdescarcare
Alegem Fmin = 300 daN

(N);

Fa = Fmin = 3000 N.
2. Fb = Fa + F3 = 3000 + 55= 3055 N ;
3. Fc = Fd + Fb ; Fd = 0 Fc = Fb = 3055 N ;
4. Fe = Fc + F1 = 3055 + 1,11= 3056,11 N ;
5. Ff = F2 + Fe = 345 + 3056,11 = 3401,11N ;
Ff = Fmax=3401,11 N
Fr = k * Fmax;
K = 8 pentru v = 0,5 m/s
Fmax = Ff ;
In acest caz vom avea:
Fr = 8 * 3401,11 = 27208,88 N ;

Forta realizata de sistemul de intindere:

Fint = Fb + Fc = 3055 + 3055 = 6110 N

Sageata maxima a lantului pe ramura descarcata :

f max
l2 = L / 2

l l 2 2 g

fa
8 Fmin

;
s-a considerat ca sustinerea lantului se face pe o singura roata de lant ;
3
3 ( ) 2 9.81
2
f max
0.00276
8 3000
m;

Sageata maxima pe ramura incarcata:

( l ) ll g
f max l
f
8 Fmin
'

m;

l1 = L / 3

s-a considerat ca sustinerea lantului se face pe doua roti de lant

max

(3 2,1) 1 9.81
0.00208
8 3000

m;
pentru ramura descarcata de material ;

fmax fa = 3 / 2
3
0.00276
2
0,00276 1,5
fmax fa = 3 / 3pentru ramura incarcata cu material ;
3
0.00208
3
0,00208 1 m.

3. Calcule de dimensionare pentru arbori i rulmeni

3.1 Transmisia cu lant
Alegem lant cu reclise, bucse si role.
Din STAS 5174-66 alegem lant cu role si zale scurte, avand simbolul 16A.
-Pasul lantului p= 15,875 mm;
-Sarcina maxima de rupere pentru lant simplu: S = 22 kN;
-Latimea interioara: min = 9,53 mm;
-Latimea peste eclisele interioare: a1 max = 13,84 mm;
-Latimea intre eclisele exterioare: a2 min = 13,97 mm;
-Diametrul exterior al rolei: d1 max = 10.16 mm;
-Diametrul interior al bucsei: d2 min =5,13 mm;
-Latimea eclisei: -interioare: b1 max = 15,09 mm;
-exterioare: b2 max = 13,0 mm;
-Diametrul boltului: d3 max = 5,08 mm.

Pentru roata de lant:

Deoarece p = 15,875 [mm] vom avea numarul de dinti, z=30 dinti.
Dimensiunile rotilor de lant vor fi:
Pasul de coarda: p = p =15,875 mm;
Diametrul nominal al rolei lantului: d1 = 10,16 mm;
Diametrul de fund: Di = Dd d1 = 152,644-10,16 = 142,484 mm;
Diametrul de varf:
De max Dd 1.25 p d 1
= 152,644 + 1,25*15,875-10,16= 162,327 mm;

(m) ;

De min Dd p (1

1 .6
) d1
z

= 152,644 + 15,875 (1-1,6/30) 10,16 =157,512 mm;

Diametrul de divizare:
Dd

p
15,875 15,875

152,644
180
180
0,104
sin
sin
z
30

mm;

Diametru rolei calibru:

dc = d1 = 10,16 mm;
Dimensiunea peste role pentru numar par de dinti:
M = Dd + dc nominal = 152,644+ 10,16= 162,804 mm;
Raza de curbuara a locasului rolei:
profil minim: R1 min = 0,505*d1 = 0,505*10,16=5,1308 mm ;
profil maxim: R1 max = 0,505*d1 + 0,069*(d1)1/3 = 0,505*10,16+ 0,069*(10,16)1/3
R1 max = 5,27909 mm ;
Unghiul locasului rolei:
max = 140 90/z = 140 - 90/30 = 137
min = 120 90/z = 120 90/30 = 117
Raza de curbura a flancului dintelui:
R2 min = 0,12*d1*(z+2) = 0,12*15.88*(30+2) = 60.979 mm;
R2 max = 8* d1*(z2 + 180)*10-3 = 137.203 mm;
Latimea dintelui: B1 = 0,95*amin = 0,95*13,97 = 13,2715 mm;
Tesirea dintelui: f = 0,1p0,15p.

Alegem f = 0,1p = 0,1*15,875 = 1,5875 mm;

Raza de tesire minima: R3 min = p = 15,875 mm;

Raza efectiva de racordare la obada rotii:

R4 ef = 0,4 mm ;
Pentru 19.05 < p 44.45
Diametrul obadei rotii:
D5 p ctg

180
180
1.05 b1 max 2 R4 ef 1 15,875 ctg
1.05 15,09 2 0.4 1
z
30

D5 = 1260,891 mm ;
Distanta dintre randurile de zale: e = 8,11 mm;

3.2 Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de arbore

Arborii sunt solicitati la torsiune (prin intermediul lor se transmit momente de torsiune de la o
roata la alta, sau de la o roata la o semicupla de cuplaj) si incovoiere, ca urmare a fortelor
introduse de angrenaje si de transmisiile prin element intermediar.
Materialele recomandate in constructia arborilor sunt: otelurile carbon de uz general OL 42,
OL 50, OL 60 STAS 500/2-80, oteluri carbon de calitate OLC 25, OLC 35, OLC 45 STAS 88080, oteluri aliate pentru piese tratate termic sau termochimic 13 CrNi 30, 15 Cr 08, 18 Mo Cr 10
STAS 791-88. De obicei, in cazul pinioanelor arborii se confectioneaza din acelasi material cu
acestea, pinionul fiind dintr-o bucata cu arborele. Itr-o astfel de situatie, materialul arborelui este
impus implicit de cel folosit pentru angrenaj.
In faza de predimensionare momentele de incovoiere nu pot fi determinate, intrucat nu se
cunoaste pozitia fortelor fata de reazeme si nici valorile acestora. Intr-o astfel de situatie,
predimensionarea arborilor se face la torsiune, singurul elemment cunoscut fiind momentul de
torsiune, Mt. In acest caz, se admit valori reduse ale tensiunilor admisibile de torsiune, a t = 15
30 Mpa, ca urmare a faptului ca arborele este solicitat si la incovoiere.
16 M t
d
at

1
3

, unde Mt = (N mm) si at = (MPa);

30 p
M t 10 6

n
,
unde
p = puterea, (kW) ;
n = (rot/min);
at = 1530 (MPa) . Alegem at = 15 (MPa);
n = 2*;
= v/r ;

in care

v = viteza lant = 0,5 m/s);

r = raza la roata de lant;
r = Dd/2 = 152,644/2 = 76,322 mm ;
v
0,5
n 2 2
41,16rot / min
r
76,322 10 3
;
M t 10 6

30 15,875

368306,8
41,16
N*mm ;

16 368306,8

15

1
3

=50,01 mm ;
Alegerea capetelor de arbore

Capetele de arbori ce fac legatura intre diferitele parti ale transmisiei mecanice sau intre
transmisie si motorul de actionare, respectiv masina de lucru, sunt standardizate, conform STAS
8724/3-74.
Alegerea lor se va face in functie de momentul de torsiune de calcul, capabil sa-l transmita
arborele. Odata ales diametrul capatului de arbore, se stabilesc tolerantele, clasa de precizie a
diametrului acestuia, precum si lungimea capatului de arbore. In ceea ce priveste lungimea
capatului de arbore, aceasta poate fi aleasa serie scurta (recomandata din considerent de
economie de material) sau serie lunga.
Deoarece d = 50,01 (mm), dca = 60 (mm) si l = 140 (mm) serie lunga, unde
l-lungimea capatului de arbore.
3.3 Alegerea rulmentilor
Alegerea tipului de rulment constituie o problema complexa pentru proiectant. El trebuie sa
ia in considerare unele criterii cum sunt:
-directia si marimea sarcinii;
-turatia de functionare;
-marimea deformatiilor unghiulare;
-preluarea dilatarilor axiale ale arborilor;
-posibilitatea de montare si demontare cat mai usoara;
-spatiul disponibil pentru montaj;
-clasa de utilizare a rulmentilor (conform STAS 5115-85, se prefera alegerea rulmentilor din
clasa de utilizare 1,care se fabrica in mod curent);
-modul de utilizarea ungerii rulmentilor.
Ca marime, rulmentul se alege in functie de diametrul fusului d fus si de conditiile functionale
(de incarcare, de turatia arborelui) pe care se monteaza. Diametrul fusului se alege constructiv in
functie de diametrul capatului de arbore dca si trebuie sa fie divizibil la cinci, cu valoarea
exprimata in mm.
dfus = dca + 85 mm = 5*X, unde
X este un numar natural.

Diametrul fusului:
dfus = 5 +60 = 65 mm
Alegem rulmenti radiali cu bile numarul 6012 din STAS 3041-68.
D = 95 mm ;
B = 18 mm ;
r = 2 mm ;
Dimensiunile de montaj:
d1 min = 67 mm ;
D1 max = 88 mm ;
r1 max = 1 mm ;
3.4 Alegerea si verificarea ansamblurilor arbore-butuc
Asamblarea rotilor dintate a rotilor de curea si de lant pe arborii transmisiei mecanice se
realizeaza de regula prin intermediul penelor paralele, al canelurilor si al strangerii proprii
(asamblari presate). Se pot folosi, de asemenea, pentru capete de arbori asamblarea pe con, la
care, pentru siguranta, se utilizeaza pana disc. Geometria penelor si canelurilor este standardizata
si se alege in functie de diametrul arborelui din sectiunea de montaj si de latimea butucului rotii
dintate, de curea sau de lant ce se monteaza pe arborele respectiv.
Cele mai utilizate elemente de asamblere arbore-butuc, in transmisiile mecanice, sunt penele
paralele.
Alegem pana forma A din STAS 1004-81 cu urmatoarele dimensiuni:
Pana 1:
Dimensiunile penei:
b = 18 (mm)
h = 11 (mm)
l = 50 (mm)
c = 0,60 (mm)

Dimensiuni canal de pana:

t1 = 7
(mm)
t2 = 4,4 (mm)
r2 = 0,40 (mm)

Pana 2:
Dimensiunile penei:
b = 20 (mm)
h = 12 (mm)
l = 56 (mm)
c = 0,80 (mm)

Dimensiuni canal de pana:

t1 = 7,4 (mm)
t2 = 4,9 (mm)
r2 = 0,60 (mm)

Odata alese penele paralele in functie de diametrul arborelui d 0 si de inaltimea butucului LB,
respectiv lungimea capatului de arbore l C, se face verificarea acestora. Verificarea penelor
paralele consta in determinarea tensiunilor efective de strivire p m si de forfecare f si compararea
acestora cu eforturile admisibile: pam, af.

pm

4 Mt KA
h lc d 0

pam = 100120 (MPa)

2Mt KA
b l d0

af = 6080 (MPa),
in care:
Mt = momentul de torsiune nominal transmis de arborele respectiv;
KA = factorul de utilizare;
h, b = dimensiunile sectiunii penei paralele (STAS 1004-82);
lc = lungimea de contact a penei cu butucul; depinde de forma penei.
lc = l b/2, pentru pene paralele forma A (cu capete rotunjite)
Verificarea penelor: pam = 100120 (MPa)
I. Pana 1:
pm

4Mt KA
h lc d 0

=
lc = l-h
2Mt KA
f
b l d0
=

4 368306,8 1
11 39 60

2 368306,8 1
50 60 18

=57,23 (MPa) pam

= 13,64 [MPa] af = 60...80 (MPa)

II.Pana 2:
pm

4Mt KA
h lc d 0

2Mt KA
b l d0

4 368306,8 1
12 44 60
2 368306,8 1
20 56 60

= 46,51 (MPa) pam

= 10,96 [MPa] af = 60...80 (MPa)