Dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, regimul comunist s-a extins n Europa Central i de

Sud-Est: Romnia, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Albania, RDG.

Cortina de fier este o sintagm des folosit pentru a desemna linia de demarcaie n
Europa ntre Europa Occidental (democratic) i Europa Rsritean (comunist) din
perioada Rzboiului Rece.

Termenul de Cortina de Fier a intrat n circulaie mai ales dup discurusl lui Winston Churchill din
1947 prin care trgea un semnal de alarm n ceea ce privete extinderea comunismului. n
Europa de Est, timp de jumtate de secol,
regimurile comuniste s-au meninut la putere din cauza
sperietoarei sovietice.
Pericolul interveniei sovietice a fost iminent i
amenintor n toat aceast perioad.
Exemplul aciunilor din 1965 din Ungaria i din 1968 din
Cehoslovacia a limitat muli ani iniiativele

locale de revolt anticomunistn 1985, la conducerea URSS a venit Mihail Gorbaciov.

Reformele sale sunt cunoscute sub numele de PERESTROIKA i GLASNOST.

Prin aceste reforme a ncercat s regenereze un sistem birocratic incompetent i corupt.

n vara anului 1989, Mihail Gorbaciov a inut un discurs la Strasbourg care a fost interpretat ca o
deschidere fa de aciunea dat reformatorilor din Europa de Est.

Faptul c statele Europei aparin unor sisteme sociale diferite este o realitate.
Recunoaterea acestui fapt istoric i respectarea dreptului suveran al fiecrui popor de ai alege sistemul social n funcie de propria dorin sunt cele mai importante premise
pentru un proces european normal. n unele ri, ordinea politic i social s-a schimbat n
trecut i, la fel de bine, se poate schimba i n viitor, dar aceasta este exclusiv o problem
a popoarelor n cauz i a opiunii lor. Orice amestec n afacerile interne, orice ncercare
de a limita suveranitatea statelor-prietene, aliate sau alte state-este inadmisibil. (Mihail
Gorbaciov, Pravda, 7 iulie 1989)

Timp de 40 de ani, regimurile comuniste din

Europa de Est preu indestructibile.

Cortina de Fier a nceput s se destrame n anul

1989 i, n doar un an de zile, rile au renunat la

Comunism una dup alta.

POLONIA

revoluia sindical

Polonia a fost primul stat din Europa de Est n care, la alegerile din 4 iunie 1989,
comunitii sunt nvini.

Pe 24 august, Tadeusz Mazowiecki, consilier al sindicatului Solidaritatea, a devenit primul

ef de guvern care nu era comunist din fostul bloc sovietic.

n decembrie 1989, Lech Walesa a fost ales preedinte n locul generalului Jaruzelski, care
demisionase.

UNGARIA-O REVOLUIE

PE NESIMITE
Ungaria a cunoscut schimbri majore pe tot parcursul anului 1989:

- trecerea la sistemul politic pluripartit (februarie);

-

revizuirea Constituiei care prevedea ca alegerea preedintelui rii s se facprin vot

universal (martie)

deschiderea frontierei de vest refugiailor est-germani care doreau s emigreze n RDG;

ndeprtarea Partidului Comunist de la Putere (25 noiembrie)

27 IUNIE 1989 Minitrii de

Externe ai Ungariei i Austriei

Au tiat srma ghimpat care

Separa cele dou ri.

Astfel, prima bre n Cortina

de Fier a fost fcut la grania

dintre Austria i Ungaria

9 noiembrie 1989 CDEREA ZIDULUI BERLINULUI

Cnd a fost dat publicitii pe 9 noiembrie 1989 un decret al oficialitilor est-germane care
permitea trecerea liber a frontierei, mase uriae de est-berlinezi s-au apropiat de zid i, n cele
din urm au traversat prin toate punctele de trecere, unindu-se cu mulimea din Berlinul
Occidental ntr-o atmosfer srbtoreasc.
Zidul a fost n cele din urm distrus de mulimile euforizate ntr-o perioad de cteva sptmni,
cderea acestei bariere fiind primul pas ctre reunificarea Germaniei, care a fost ncheiat n mod
oficial pe 3 octombrie 1990.
BULGARIA O LOVITUR DE PALAT
Todor Jivkov, care avea aproape 80 de ani, a fost inlaturat de la putere foarte simplu, printr-o lovitura de
palat efectuata de Politbiuroul local. Inlaturarea lui de la putere de catre fostii tovarasi a avut loc pe 10
noiembrie, chiar in dimineata de dupa deschiderea Zidului Berlinului.
Noul lider, Petar Mladenov, spera sa poata prelungi comunismul, iar pentru asta isi asumase
ambele functii ale lui Jivkov, atat pe cea de secretar general al partidului comunist, cat si pe cea
de presedinte al consiliului de stat. Tragand insa lectiile din cele intamplate in celelalte tari foste
comuniste, mai ales in Romania, Mladenov a abolit ambele functii, devenind simplu, in aprilie
1990, presedintele Bulgariei.
CEHOSLOVACIA REVOLUIA DE CATIFEA
Manifestaiile anticomuniste au nceput la 17 noiembrie 1989. Greva general din 27 noiembrie 1989 a
paralizat ara.
n acest context, Partidul Comunist a renunat la putere. Pe 10 decembrie 1989, preedintele comunist
Gustav Husak se retrage.
Alexander Dubcek, eroul Primverii de la Parga din 1968, a devenit preedinte al Parlamentului 828
decembrie), iar Vaclav Havel, celebrul scriitor disident a devenit preedintele rii (29 decembrie 1989)
ROMNIA revoluia
sngeroas
La jumtatea lunii decembrie 1989, n Romnia, nimic nu anuna ceea ce avea s urmeze. Ceauescu
prea s reziste n faa presiunii externe generat de contextul internaional.
Evenimentele l-au surprins nepregtit, incapabil s neleag realitatea, confuz i neinspirat n decizii.

Regimul Ceauescu a fost nlturat cu preul a 1104 mori i 3352 de rnii.

CRONOLOGIA EVENIMENTELOR DIN ROMNIA
DECEMBRIE 1989
16 DECEMBRIE: la Timioara, s-a ncercat evacuarea din ora a unui pastor al Bisericii reformate
(calvine) Laszlo Tokes.
Credincioii, dar i ali locuitori ai oraului, se opun, iar protestul se transform ntr-unul anticeauist i
anticomunist.
Revolta ia proporii, iar represiunea forelor de ordine se ncheie cu mori, rnii i arestai.
17 decembrie 1989 - Timioara
n dup-amiaza de 17 decembrie, mulimea s-a adunat din nou n centrul oraului; Informat c revolta
nu a putut fi nfrnt, Ceauescu a dat ordin s se deschid foc mpotriva manifestanilor; ordinul a fost
dus la ndeplinire, cznd primii martiri ai Revoluiei din Timioara
18-19 decembrie 1989 - Timioara
n 18 decembrie, n faa Catedralei, s-au adunat mai muli tineri i copii care au nceput s cnte colinzi
i s strige lozinci anticomuniste; la un moment dat, a aprut un blindat din care s-a tras o rafal asupra
tinerilor de pe trepte, secernd mai muli dintre ei.
n noaptea de 18/19, cu complicitatea conducerii Spitalului Judeean, autoritile au sustras o parte din
cadavrele eroilor din morga spitalului, transportndu-le la Bucureti, unde au fost arse la Crematoriu;
alte cadavre au fost ngropate pe ascuns ntr-o groap comun; pentru a se terge toate urmele,
documentaia referitoare la aceste cadavre a fost distrus.
20 decembrie 1989 Timioara
Revoluia muncitorilor
n zilele urmtoare, rezistena nu a ncetat; n 19 decembrie, muncitorii de la ntreprinderea ELBA au
intrat n grev;
n 20 decembrie a izbucnit greva general n toate fabricile timiorene; o mas de zeci de mii de oameni
se ndrepta spre centrul Timioarei n dimineaa acelei zile; n faa acestei situaii, forele armate s-au
retras n cazarme;
Liderii revoluionarilor timioreni au prezentat autoritilor comuniste o list cu cereri din partea
populaiei. Timioara a fost declarat primul ora liber al Romniei de ctre reprezentaii
Frontului Democrat Romn, prima formaiune politic democratic nfiinat n Timioara.
20 decembrie 1989
Bucureti
Ceausescu fiind plecat intre timp in Iran, cand s-a intors in tara pe data de 20 decembrie, a descoperit o
situatie deteriorata.
La ora 19:00, 20 decembrie, a dat o declaratie televizata dintr-un studio TV situat in interiorul cladirii
Comitetului Central, in care i-a etichetat pe cei care protestau la Timisoara ca dusmani ai Revolutiei
Socialiste.
21 decembrie 1989
Bucureti
A doua zi, in data de 21 decembrie, a fost convocata in jurul pranzului o mare adunare populara menita
sa exprime sprijinul populatiei fata de conducerea de partid si de stat. Vorbind de la balconul
Comitetului Central, Ceausescu a evocat o serie de realizari ale societatii socialiste. Populatia a ramas
indiferenta la cele auzite, doar randurile din fata il sprijineau pe Ceausescu cu scandari si aplauze
Incapacitatea lui Ceauescu de a trata situatia a iesit din nou in evidenta cand a oferit, intr-un act de
disperare, cresterea salariilor muncitorilor cu 100 de lei pe luna, continuand sa laude realizarile
Revolutiei Socialiste
Sunetul unor petarde venind dinspre marginea adunarii au transformat manifestatia in haos. Speriata la
inceput, multimea a inceput sa se imprastie. O parte dintre participantii la adunare s-au regrupat langa
hotelul Intercontinental si au inceput o manifestatie de protest care apoi a devenit revolutie.
Incercatile ulterioare ale cuplului Ceausescu de a recastiga controlul multimii folosind formule ca Alo,
alo! sau Stati linistiti la locurile voaste! au ramas fara efect.
Mai tarziu, incepand cu orele 18, a inceput reprimarea propriu-zisa care a durat pana a doua zi, ora 3
dimineata.
Protestatarii, neinarmati si neorganizati au fost intampinati de soldati, tancuri, TAB-uri, oameni din
Securitate imbracati in haine civile si ofiteri ai Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista.
S-a tras asupra multimii de pe cladiri, strazi laterale si din tancuri. S-au inregistrat multe victime prim
impuscare, injunghiere, sau strivire de vehiculele armatei. Un TAB a intrat in multime in apropierea

Hotelului Intercontinental. Pompierii blocau multimea cu jeturi de apa puternice, iar militienii bateau si
arestau oamenii.
Se organizasera puncte de colectare, unde erau adunati protestatarii care erau capturati. Dupa
identificare si inregistrare erau transportati la inchisoarea Jilava
22 decembrie 1989
Bucureti
Orele 7-10
A doua zi, in 22 decembrie 1989, vestea inabusirii in sange a demonstrantiilor a ajuns in scurt timp la
toata populatia Bucurestiului.
Pe la ora 7 dimineata, Elena Ceausescu a fost informata ca un numar mare de muncitori inaintau spre
centrul Bucurestiului. Baricadele militiei care trebuiau sa blocheze accesul spre Piata Universitatii si
Piata Palatului au fost inutile.
La ora 9:30, Piata Universitatii era plina de oameni. La presiunea masei imense de demonstranti, fortele
armate au inceput sa fraternizeze cu demonstrantii
Ora 10 - Nicolae Ceausescu a luat o portavoce si a incercat sa se adreseze multimii de la balconul
cladirii Comitetului Central al Partidului Comunist, dar a fost intampinat cu un val de dezaprobare si
furie.
Ora 10.07 Fuga soilor Ceauescu din Bucureti cu un elicopter.
Ora 11 - Dupa fuga lui Ceausescu se instaleaza haosul in Bucuresti. Multimile invadeaza Comitetul
Central iar birourile oficialilor comunisti sunt vandalizate. Tintele preferate fiind portretele dictatorului.
Ora 12.15 Televiziunea i reia emisia
In jurul orei 23:00 este anuntata constituirea Consiliului Frontului Salvarii Nationale, ca nou organ al
puterii.
Urmeaz trei zile de confruntare cu teroritii, ntr-un rzboi de gheril urban, soldat cu numeroase
victime.
24 decembrie 1989
Ceausescu impreuna cu sotia sa Elena ce se aflau la Snagov, au plecat cu elicopterul spre Pitesti. In
apropiere de Boteni au abandonat elicopterul, caruia i s-a cerut sa aterizeze de catre armata.
Pe jos, sotii Ceausescu au ajuns la o statie de cercetare agricola aflata la 5 km de Targoviste, unde au
fost preluati de militieni si transportati la garizoana din Targoviste.
25 decembrie 1989
In ziua de Craciun, soii Ceauescu au fost condamnati la moarte de catre o curte militara ad-hoc, pentru
o serie de acuzatii, printre care si genocid.
Au fost executati in incinta garizoanei din Targoviste.
Cadavrele lor au fost transportate cu elicopterul la Stadionul Steaua, unde s-au ratacit.
Au fost gasite a doua zi si aduse cu morga la Spitalul Militar. De acolo au fost transportate la cimitirul
Ghencea si inmormantate in secret.