UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR

BIOTEHNICE

SISTEME DE TRANSPORT
TRANSPORTOR CU RACLETE

STUDENT: ALEXANDRU GRIGORE

GRUPA 731
Cerine iniiale de proiect

Capacitatea de lucru: 2 kg/s

Materialul transportat: ovz
Lungimea de lucru: 4 m
Unghiul de nclinare: 30

Memoriu de calcul

Studiul soluiilor constructive similare

Prezentarea i justificarea soluiei adoptate
Calculul principalilor parametri constructivi, funcionali i energetici
Calcul predimensionare

Material grafic
Ansamblul general al transportorului
2 desene de execuie

GENERALITI
Pentru deplasarea sarcinilor vrsate sau ambalate, precum i a sarcinilor n buci pe
orizontal, vertical, n acelai plan sau n spaiu, n industria alimentar, se utilizeaz n
principal instalaii de transport ce asigur deplasarea continu a sarcinilor vrsate sau n buci
ntr-o singur direcie, deplasarea fcndu-se cu vitez constant sau aproape constant.
Instalaiile cu organ de traciune flexibil, n principal benzi, lanuri sau cabluri cuprind:
transportoarele cu band, elevatoarele cu band, elevatoarele cu friciune, transportoarele cu
lanuri portante, cu lanuri i plci, cu lanuri i raclete, lanuri i crucioare, elevatoarele cu
lanuri, transportoarele suspendate.
Alegerea tipului de instalaie pentru un proces bine determinat, depinde de proprietile
fizico-mecanice ale sarcinii, direcia i lungimea traseului pe care se face deplasarea sarcinii,
natura mediului de lucru, parametrii tehnico-economici ai procesului.
Dup principiul de funcionare transportoarele cu raclete se ncadreaz n categoria
transportoarelor cu funcionare continu. Lanul cu raclete poate fi parial sau total ngropat n
sarcina vrsat care umple parial seciunea jgheabului. Sarcina este antrenat de raclete i
deplasat mpreun cu acestea, ntr-un flux continuu, n msura n care forele de frecare interne
ntre particule i forele de frecare ale sarcinii cu organul de traciune nving rezistena datorat
frecrii materialului cu peretele jgheabului.
Transportoarele cu raclete se utilizeaz pentru:
transportul sarcinilor vrsate n interiorul seciilor de producie i ntre acestea i
depozite;
transportul sarcinilor cu curgere liber (gravitaional), descrcarea silozurilor i
umplerea depozitelor;
dozarea volumic i amestecarea preliminar a diferiilor ingredieni;
operaii de ncrcare descrcare a vagoanelor de cale ferat i a vapoarelor.
Sarcinile transportate sunt: cereale i produse prelucrate din acestea, ingredientele
nutreurilor combinate, semine oleaginoase, mal, sare, zahr, cafea, cacao etc.
Productivitatea acestor transportoare poate atinge 200 t/h, pentru trasee cu lungimi de
pn la 100 m. nlimea pe vertical a transportoarelor nu depete 30 m.
n funcie de natura sarcinilor i de productivitate, viteza lanului poate fi 0,2 0,6 m/s.
2

Studiul soluiilor constructive similare

Dupa modul de dispunere al materialului in faa racletelor avem:
transportoare cu raclete cu flux discontinuu de material (Fig.1 a);
transportoare cu raclete cu flux continuu de material (Fig.1 b).

Fig.1 Elementele componente ale transportorului cu raclete

1 lan; 2 raclet; 3 jgheab; 4 - co de alimentare; 5 fereastr de evacuare; 6 roat
motoare
Transportoarele cu raclete sunt formate din unul sau doua organe flexibile de tractiune
(lanuri sau cabluri - 1) pe care se fixeaz, la intervale egale, nite organe de lucru numite raclete
- 2, ce au form corespunzatoare seciunii transversale a jgheabului - 3 sau a tubului prin care
este transportat materialul.
Alimentarea cu material se face prin zona de alimentare - 4 dup ce transportorul a fost
pus in funciune. Roile de lan -6 sunt acionate de un motor electric prin intermediul unei
transmisii. Materialul aflat pe jgheab este deplasat cu ajutorul racletelor si evacuat pe fereastra de
evacuare - 5. Intinderea organului de traciune se realizeaz cu ajutorul roii de lan, care are
prevazut un sistem ce permite deplasarea roii in vederea intinderii organului de traciune.
La transportoarele cu flux discontinuu de material, materialul se dispune sub forma unor
grmezi in faa racletelor, iar la cele cu flux continuu de material acesta formeaza o masa
compacta de material cu inalimea h mai mare dect hraclete dnd natere racletelor innecate.
Deplasarea stratului de material in lungul jgheabului are la baz proprietatea c rezistena la
forfecare a materialului de ctre raclete este mai mare dect rezistena datorat frecarii acestuia

de pereii jgheabului. Acest lucru este posibil numai dac viteza racletelor este mai mica de 0,20,3 m/s.
Din punct de vedere funcional, la transportoarele cu raclete cu flux discontinuu, vitezele
de lucru sunt de 0,5-2 m/s, iar la cele cu flux continuu, vitezele sunt de 0,1- 0,5m/s.
Din punct de vedere energetic, la transportoarele cu flux discontinuu de material, forele
de frecare sunt mai mici.
Dupa cinematica organului de traciune se deosebesc :
- transportoare cu raclete intr-un singur plan orizontal cu circuit inchis, sistem intlnit la
distribuirea hranei psrilor si la evacuarea gunoiului la adposturile bovinelor ;
- cu micarea organului de traciune in dou planuri orizontale suprapuse, suprafaa purttoare de
sarcin fiind dispus pe ramura superioar sau pe ramura inferioar ;
- cu micarea organului de tractiune intr-un plan inclinat.
Dupa modul de folosire, transportoarele cu raclete pot fi mobile sau fixe
Principalele pri componente
Se folosesc :
- lanuri cu eclise, buce si role ;
- lan cu raclet simplu ;
- lan cu raclet dublu ;
- lan cu furci .
Racletele se confecioneaza din : oel, fonta, lemn, mase plastice, pnz cauciucat i au
seciunea corespunztoare jgheabului sau tubului prin care se transport materialul.
Lanurile cu raclete
La transportoarele cu raclete folosite in agricultur se folosesc, in principal, lanuri cu
eclise si boluri, cu eclise buce si role si cu crlige.
Racletele pot fi dintr-o bucat cu eclis sau fixate pe acestea. Foarte utilizate la
transportoarele cu raclete sunt lanurile cu eclise, buce si role ai cror parametri constructivi i
funcionali sunt prezentai in tabelul 1.

Tabel 1 - Parametrii constructivi i funcionali ai lanurilor cu eclise, buce i role

Parametri [mm]

Construcie simetric

Construcie asimetric

Cu dezaxare
mic

Cu dezaxare
mic

Cu dezaxare
mare

Cu dezaxare
mare

19,05

38

38

38

12

16

16

16

d1

6,5

6,5

12,9

22

22

22

c1

20

52

26

26

c2

30

32

l1

8,5

10

l2

15

18

l3

18,5

21,5

21,5

23

b1

16

17

2,5

h1

20

50

Fr [kN]

17,5

30

51

35

1 [kg/m]

1,9

Eclisele se executa prin tanare din tabl de oel OL 60 sau OLC 45. Bolurile sunt
executate din OL 50 sau OLC 45 cu capetele nituite. Bucele i rolele se execut din OLC 15,
OLC 20 i se cementeaza. Eclisele i bolurile se clesc astfel ca duritatea lor s ajung la 40-50
HRC. Lanurile cu eclise, buce i role asigur o fora de traciune foarte mare in comparaie cu
celelalte tipuri de lanuri. O alt categorie de lanuri frecvent utilizate la transportoarele cu
raclete o formeaza lanurile cu crlige executate prin tanare sau prin turnare (tip Ewarth), STAS
2577-67.
6

Racletele se execut din oel (tabl sau profile laminate), font maleabil, lemn, mase
plastice, pnz cauciucat. Seciunea transversal a racletelor corespunde seciunii jgheabului
prin care se face transportul materialului i poate fi : dreptunghiular, trapezoidal, circular.
Racletele pot fi montate simetric sau asimetric fa de axa longitudinal a lanului, axat sau
dezaxat fa de planul de micare al lanului.
Pasul racletelor este un multiplu al pasului lanului si se alege din condiia de umplere si
de rezistena a imbinrii lan-raclet.
Transportorul poate avea un singur lan cu raclete sau mai multe lanuri. In acest din urm
caz, racletele se fixeaza la zalele a dou lanuri vecine.
Tabel 2 Valorile recomandate pentru dimensiunile racletelor
Materialul transportat

Dimensiunile racletelor, mm
B

Semine si spice de cereale

tiulei de porumb

Nutre insilozat

120

30 ; 40 ; 50 ; 60

130

40 ; 50 ; 60 ; 70

140

40 ; 50 ; 60 ; 70 ; 80

150

50 ; 60 ; 70 ; 80

280

70 ; 80 ; 100 ; 140

300

75 ; 120 ; 150

300

75 ; 120 ; 150

340

100 ; 120 ; 150 ; 175

400

100 ; 120 ; 150 ; 180 ; 200

Roile cu lan
Roile de antrenare i intindere precum i roile de ghidare se executa din fonta cenuie
Fc 20 si FC 30. Suprafaa de lucru a dinilor trebuie s aib o duritate HB > 360 ceea ce se obine
printr-un tratament termic de clire i revenire. Pentru transportoarele cu raclete se folosesc roi
turnate cu dinii neprelucrai si mai rar cu dini prelucrai prin frezare.
Tabel 3 Principalii parametri constructivi ai roilor pentru lanurile transportoarelor

Parametri
Grosimea dintelui
S (mm)
Raza de racordare
r (mm)

19,05
5,5
6

Dimensiunile pasului, ps (mm)

25,4
30
38
7
9
12
8

41,3
14
8

Transportorul MTMF 2.5

Transportorul este format din unul sau mai multe lanuri care constituie organul de
traciune pe care se fixeaz la o anumit distana nite palete sau corniere (raclete) care au forma
corespunzatoare seciunii transversale a jgheabului prin care lanul cu raclete transporta
materialele.

Jgheaburile au, de obicei, seciunea transversal de form dreptunghiular sau

trapezoidal putnd fi deschise sau complet nchise. Lanurile sunt antrenate de ctre dou roi de
lan montate pe un arbore, n zona de descrcare a transportorului, n zona de ncrcare existnd
alte dou roi de lan montate pe arbore care au rolul de a ntinde lanul.
Deplasarea materialului n lungul jgheabului are la baz proprietatea c rezistena la
forfecare a materialului de ctre raclete este mai mare dect rezistena datorat frecrii acestuia
de pereii jgheabului. Acest lucru este posibil dac viteza racletelor este mai mic de 0,2 0,3
m/s.
Acionarea transportorului se face de la un grup de acionare format dintr-un motor
electric i o transmisie mai complex (reductor, o transmisie cu curele i/sau o transmisie cu
lan), dac transportorul este de tip staionar independent sau de la transmisia mainii dac acesta
face parte din componena unei maini agricole.
Pentru a obine viteze diferite de transport, transmisia este prevzut cu posibilitatea
modificrii raportului de transmitere la arborele de antrenare.

Fig. 3 Schema cinematic a transportorului cu raclete tip MTMF

Avantaje ale transportorului MTMF-2,5:
- construcie relativ simpl ;
- posibilitatea depasarii sarcinii pe trasee sub orice unghi de inclinare fa de orizontal.
Dezavantaje ale transportorului MTMF-2,5:
- rezistene mari de deplasare a sarcinilor ;
- consum ridicat de energie ;
9

- uzura rapid a organului de traciune i a jgheabului ;

- vtmarea materialului transportat ca urmare a prinderii intre raclete si jgheab.
Incrcarea si descrcarea transportorului se poate face in orice punct de pe lungimea
transportorului.
Caracteristicile tehnice ale transportorului cu raclete de la maina de tocat i mcinat
furaje MTMF-2,5 sunt :
- vitezele transportului de alimentare.................................... 0,066 si 0,65 m/s ;
- puterea motorului electric de acionare transportor..............................1,5 kw ;
- turatia motorului electric de actionare transportor......................1000 rot/min ;
-raportul de reducere al reductorului..........................................................33,6 ;
- diametrul aibei conductoare de la motorul electric...........................80mm ;
- diametrul roii conduse a transmisiei cu curele.........................95 si 120 mm ;
- numrul de dini al roilor transmisiei cu lan.......................... .z1=17 ; z2=30 ;
- lungimea/laimea transportorului..............................................2290/472 mm ;

Fig. 4 : Schema constructiv a racletelui transportorului MTMF-2,5

Principalele reglaje care se pot efectua la transportorul de alimentare al mainii MTMF-2,5 sunt :
- reglarea vitezei de transport, prin modificarea raportului de transmitere al transmisiei cu curea
trapezoidal (schimbarea roii conduse de curea), funcie de furajele care trebuiesc prelucrate pe
main ;

10

- inversarea sensului de deplasare a transportorului, in cazul in care apare o avarie la main,

pentru a o elibera de furajele de pe transportor i pentru a remedia defeciunile ;
- reglarea intinderii lanului cu raclete, prin acionarea dispozitivului cu urub de intindere a
lanului.
Transportorul cu raclete tip TR-2

Este destinat pentru transportul carbunelui din abatajele frontale scurte, preabataje si galerii.
Caracteristici tehnice

- debit maxim fr paravane

t/h

40 - 65

- viteza lanului

m/s

0,5

buc
- numrul lanurilor

- tipul lanului

14 x 50

kW

15

- lungimea maxim de transport

60

- masa neta informativ

kg

6560

- puterea instalat

11

12

Transportorul cu raclete de tip TR-3

Este destinat pentru transportul crbunelui din abataje frontale scurte i lungi, preabataje i
galerii.
Caracteristici tehnice

- debit maxim fr paravane

t/h

150

- viteza lanului

m/s

0,8

buc
- numrul lanurilor

- tipul lanului

18 x 64

- puterea instalat

kW

1 x 22; 2 x 22

- lungimea maxim de transport

60; 120

13

- masa net

kg

**

** Masa net a transportorului este in funcie de varianta constructiv solicitat de beneficiar

14

Prezentarea i justificarea soluiei adoptate

Construcia principalelor prti componente de la transportorul

cu raclete cu flux

discontinuu de material
Tipuri de lanuri
In cazul acestor tipuri de transportoare se folosesc :
- lanuri cu eclise si boluri;
- lanuri cu eclise, buce si role;
- lan cu raclet simplu ;
- lan cu raclet dublu ;
- lan cu furci .
Foarte utilizate la transportoarele cu raclete sunt cu eclise, buce si role ai cror parametri
constructivi si funcionali sunt dai in tabelul 1.

Fig. 5 Lanuri cu eclise, buce si role:

a,c construcie simetric cu dezaxare mic, respectiv mare ;
b,d construcie asimetric cu dezaxare mic, respectiv mare

15

Lan pentru transportoare

Aceste lanuri sunt utilizate pentru transport in industria de prelucrare a lemnului. Sunt
fabricate conform normei interne de ntreprindere numai in categoria de rezistent U1.

Caracteristici tehnice
Calibru d (mm)

Pas p(mm)

(kN)

Sarcina
de
rupere
(kN)

+/-2.3

50

200

77

+/-2.3

60

200

+/-2.6

87

+/-2.6

80

252

160

+/-2.8

94

+/-2.8

100

300

180

+/-3.0

101

+/-3.0

130

340

Nomina
l

Tolerane

Nominal

22

+0.3/-0.5

100

22

+0.3/-0.5

26

Tolerane

Lime b(mm)
Nomina
l

Tolerane

+/-2.3

77

120

+/-2.3

+0.4/-0.8

140

28

+0.4/-0.8

30

+0.4/-0.8

Sarcina
de prob

Calculul principalilor parametri constructivi, funcionali i energetici

In cazul materialelor care curg uor, in timpul transportului, in faa fiecrei raclete se
acumuleaz o cantitate de material a crei suprafaa face cu fundul jgheabului unghiul (unghiul
de taluz natural in micare) dac jgheabul are ( + ) dac transportorul este inclinat cu unghiul
.

16

Calculul dimensiunilor i pasului racletelor

Limea jgheabului, respectiv lungimea racletei:

k1 Q

B
k u c0 v

32

0.9 0.97 0.5 500

0.166

unde: ku coeficient de umplere, funcie de proprietaile de materialului transportat;

ku = 0,67 0,7;
c0 coeficient de corecie care ine seama de faptul c la mrirea vitezei de transport,
coeficientul de umplere se micsoreaz;
c0 =0,97 0,75 ;
Q capacitatea de transport a transportorului, kg/s;
densitatea materialului transportat, kg/m3 ;
v viteza lanului transportorului, m/s.
Coeficientul de umplere este mic (ku = 0,57 0,8) in cazul in care se transport materiale
care curg uor i in cazul in care raportul p r / h i inclinrile transportorului sunt mari, i este mai
mare (ku = 0,8 0,9) in cazul materialelor care curg greu. Rezult c este recomandabil c la
transportoarele inclinate pasul racletelor s fie mic.
Valorile coeficientului de corecie c0 ce depinde de viteza transportorului sunt date in
tabelul 7:

v, m/s

0,5

1,5

c0

0,97

0,92

0,85

0,75

17

nlimea racletelor:

B
B
k1
k1
h2
, unde h nlimea stratului de material;

k1=2-4.
Alegem k1=3 si vom obine:
ku=0,9 ;
c0=0,97 pentru v=0,5 [m/s] (conform tabelului 7 )
ovz=400-500 (kg/m3) (conform anexa 4).
Alegem ovz=500 [kg/m3];
32

0.9 0.97 0.5 500

0.166

nlimea racletelor:

B 0,166

0,055m
k1
3

Alegem h = 0,06 m

Pasul racletelor:
pr k 2 h
k 2 (2,5 3) k 2 3

In aceste condiii vom obine:

p r 3 0,06 0,18

18

Calculul puterii necesare acionarii transportorului

In timpul transportului materialelor apar fore rezistente datorit ridicrii materialului,
datorit frecarii materialului transportat i a lanului cu raclete de jgheab, datorit forelor i
momentelor de frecare ce apar la deplasarea lanului pe ghidaje, datorit rigidittii lanului la
trecerea peste roile de lan

Fora de rezistent la incrcarea transportorului cu material:

F1

Qv
2 0,5

1,145
k u c 0 0,9 0,97

Fora rezistent ce apare pe ramura incrcata a transportorului

F2 1 1 sin r cos g L
'

unde : 1 , 1 -masa pe metru liniar a materialului,respectiv a lanului cu raclete,

L lungimea transportorului,

(kg/m) ;
(m) ;

Q
2

4
v 0,5
masa pe metru liniar a materialului,

1 k 1

(kg/m) ;

'

masa liniara a lanului cu raclete,

k 2 (0,5 6)
k 2 (0,6 9)

pentru transportoare cu un lan ;

pentru transportoare cu doua lanuri ;

Alegem k = 0,7 deoarece transportorul va avea doua lanuri.

In acest caz vom obine :

1 0,7 4 2,8
'

(kg/m) ;

19

(kg/m);

 = 30 unghiul de nclinare al transportorului fa de planul orizontal;

wr = 2,25 coeficientul de rezisten la deplasarea organului de traciune .
Coeficientul de rezisten la deplasarea organului de traciune w r, depinde de tipul
lanului transportorului i de capacitatea de transport. Pentru capaciati de transport Q = 4,5 36
t

/h , coeficientul de rezisten va avea urmatoarele valori :

wr = 2,25 1,05 pentru transportor cu lan, cu eclise si boluri ;
wr = 4,2 1,7 pentru transportor cu lan cu zale tanate.

Alegem transportor cu lan cu zale tanate

L = 4 (m);

F2 4 2,8 sin 30 0 2,25 cos 30 0 9,81 4 6,8 0,5 2,25 0,866 9,81 4 653,33

N;

Fora rezistent ce apare in ramura descrcat:

'
F3 1 r sin cos g L 2,8 2,25 sin 30 0 cos 30 0 9,81 4 28,55 29

Fora de traciune :
Ft c ( F1 F2 F3 )

unde:

c coeficient care ine seama de frecarea din lagre i de rigiditatea lanului la trecerea
peste roile motoare si ghidaje
c c1m c 2n

c1=1,03 1,1 pentru role cu unghi de nfurare > , n fiind numrul acestor role ;
c2=1,031,05pentru role cu unghi de nfurare /2,n fiind numrul acestor role.
Alegem:
c1 = 1,1 ;

m=2;

c2 = 1,04 ;

n = 3 ; (roi dinate cilindrice)

20

c c1m c 2n 1,12 1,04 3 1,36

Ft c ( F1 F2 F3 ) 1,36 (1,145 653,33 29) 929,52
(N)

Puterea necesara antrenrii transportorului:

P 10 3 Ft v c 0'

(kw);
c0 = 1,2 1,3, coeficient ce ine seama de rigiditatea lanului la trecerea peste roile motoare ;
Alegem c0 = 1,25
P 10 3 929,52 0.5 1.25 0,58
(kw);
Puterea motorului electric de acionare:
Pm 1.25

P
tr

;
unde: tr randamentul transmisiei;
tr = 0,9;
In acest caz vom avea:
Pm 1.25

0,58
0,805
0,9
(kw);

Alegerea i verificarea lanului

Forele rezistente ce apar in diverse seciuni ale transportorului se determin asemantor
cu determinarea forelor rezistente de la transportoarele cu band. Deosebirea fa de
transportoarele cu band o reprezint faptul c in punctul n care se presupune c rezistena este
minim se alege Fmin = 200 500 daN.
21

Pentru L 25 m avem :
m ( l 2 l' ) L

kg ;
m (4 2 2,8) 4 38,4

(kg) ;
Deoarece v = 0,5 m/s nu se calculeaza fora dinamic (Fd = 0).
1. Fa = Fdescrcare (N);
Alegem Fmin = 300 daN
Fa = Fmin = 3000 N.

2. Fb = Fa + F3 = 3000 + 29= 3029 N ;

3. Fc = Fd + Fb ; Fd = 0 Fc = Fb = 3029 N ;
4. Fe = Fc + F1 = 3029+ 1,145= 3030,14 N ;
5.Ff = F2 + Fe = 653,33 + 3030,14 = 3683,47 N ;
Ff = Fmax=3683,47 N
6.Fr = k * Fmax;
k = 8 pentru v = 0,5 m/s

Fmax = Ff ;
In acest caz vom avea:
Fr = 8 * 3683,47=29467,76 N ;
Fora realizat de sistemul de intindere:
Fint = Fb + Fc = 3029 + 3029 = 6058 N
Sageata maxim a lanului pe ramura descrcat :

l l 2 g
fa
8 Fmin
2

f max

;
22

l2 = L / 2 s-a considerat c susinerea lanului se face pe o singur roat de lan ;

f max

4
4 ( ) 2 9.81
2

0.0065
8 3000

m;

Sageata maxim pe ramura ncrcat

( l ) ll g
f max l
f
8 Fmin
'

m;
l1 = L / 3
f

max

s-a considerat c susinerea lanului se face pe dou roi de lan

( 4 2,8) 1,76 9.81

0.0048
8 3000

fmax fa = 4 / 2
0.0065

pentru ramura descrcata de material

4
2

fmax fa = 4/ 3
0.0048

m;

0,0065 2

pentru ramura ncrcat cu material ;

4
3

0,0048 1,33 m.

Calcule de dimensionare pentru arbori i rulmeni

Transmisia cu lan
Alegem lan cu eclise, buce si role.
Din STAS 5174-66 alegem lan cu role i zale scurte, avnd simbolul 16A.
-

Pasul lanului p= 15,875 mm;

Sarcina maxim de rupere pentru lan simplu: S = 22 kN;

Limea interioar: min = 9,53 mm;

Limea peste eclisele interioare: a1 max = 13,84 mm;

Limea intre eclisele exterioare: a2 min = 13,97 mm;

23

Diametrul exterior al rolei: d1 max = 10.16 mm;

Diametrul interior al bucei: d2 min =5,13 mm;

Limea eclisei:-interioare: b1 max = 15,09 mm;

-exterioare: b2 max = 13,0

mm;

Diametrul bolului: d3 max = 5,08 mm

Pentru roata de lan:

Deoarece p = 15,875 [mm] vom avea numrul de dini, z=30 dini.
Dimensiunile roilor de lan vor fi:
-

Pasul de coard: p = p =15,875 mm;

Diametrul nominal al rolei lanului: d1 = 10,16 mm;

Diametrul de fund: Di = Dd d1 = 152,644-10,16 = 142,484 mm;

Diametrul de vrf:

De max Dd 1.25 p d 1
= 152,644 + 1,25*15,875-10,16= 162,327 mm;

De min Dd p (1

= 152,644 + 15,875 (1-1,6/30) 10,16 =157,512 mm;

Diametrul de divizare:

Dd

1.6
) d1
z

p
15,875 15,875

152,644
180
180
0,104
sin
sin
z
30

mm;

Diametru rolei calibru:

dc = d1 = 10,16 mm;

Dimensiunea peste role pentru numr par de dini:

M = Dd + dc nominal = 152,644+ 10,16= 162,804 mm;

Raza de curbur a locaului rolei:

profil minim: R1 min = 0,505*d1 = 0,505*10,16=5,1308 mm ;
profil maxim: R1 max = 0,505*d1 + 0,069*(d1)1/3 = 0,505*10,16+ 0,069*(10,16)1/3
R1 max = 5,27909 mm ;

Unghiul locaului rolei:

24

max = 140 90/z = 140 - 90/30 = 137

min = 120 90/z = 120 90/30 = 117
-

Raza de curbur a flancului dintelui:

R2 min = 0,12*d1*(z+2) = 0,12*15.88*(30+2) = 60.979 mm;
R2 max = 8* d1*(z2 + 180)*10-3 = 137.203 mm;

Limea dintelui: B1 = 0,95*amin = 0,95*13,97 = 13,2715 mm;

Teirea dintelui: f = 0,1p0,15p.

Alegem f = 0,1p = 0,1*15,875 = 1,5875 mm;

-

Raza de teire minim: R3 min = p = 15,875 mm;

Raza efectiv de racordare la banda roii:

R4 ef = 0,4 mm ;

Pentru 19.05 < p 44.45

-

Diametrul bandei roii:

D5 p ctg

180
180
1.05 b1 max 2 R4 ef 1 15,875 ctg
1.05 15,09 2 0.4 1
z
30

D5 = 1260,891 mm ;
-

Distana dintre rndurile de zale: e = 8,11 mm;

Predimensionarea arborilor i alegerea capetelor de arbore

Arborii sunt solicitai la torsiune (prin intermediul lor se transmit momente de torsiune de
la o roat la alta, sau de la o roat la o semicupla de cuplaj) i ncovoiere, ca urmare a forelor
introduse de angrenaje i de transmisiile prin element intermediar.
Materialele recomandate n construcia arborilor sunt: oelurile carbon de uz general OL
42, OL 50, OL 60 STAS 500/2-80, oeluri carbon de calitate OLC 25, OLC 35, OLC 45 STAS
880-80, oeluri aliate pentru piese tratate termic sau termochimic 13 CrNi 30, 15 Cr 08, 18 Mo
Cr 10 STAS 791-88. De obicei, n cazul pinioanelor arborii se confecioneaz din acelasi
material cu acestea, pinionul fiind dintr-o bucat cu arborele. Intr-o astfel de situaie, materialul
arborelui este impus implicit de cel folosit pentru angrenaj.

25

In faza de predimensionare momentele de ncovoiere nu pot fi determinate, intruct nu se

cunoate poziia forelor fa de reazeme i nici valorile acestora. Intr-o astfel de situaie,
predimensionarea arborilor se face la torsiune, singurul element cunoscut fiind momentul de
torsiune, Mt. In acest caz, se admit valori reduse ale tensiunilor admisibile de torsiune, a t = 15
30 Mpa, ca urmare a faptului c arborele este solicitat si la ncovoiere.
16 M t
d
at

1
3

unde: Mt = (N mm) si
M t 10 6

30 p

at = (MPa);

p = puterea, (kW) ;
n = (rot/min);
at = 1030 (MPa) .
Alegem at = 10 (MPa);
n = 2*;
in care: = v/r ;
v = viteza lan = 0,8 m/s
r = raza la roata de lan;
r = Dd/2 = 152,644/2 = 76,322 mm ;
Dd

p
180
sin
z

n 2

= 76,32*10-3

mm ;

v
0 .8
2
65,8rot / min
r
76,322 10 3
;

M t 10 6

30 15,875

10 6 94,2 3787
3948

16 378780,3
d

10

N*mm ;

1
3

= 57,55 mm ;
26

Alegerea capetelor de arbore

Capetele de arbori ce fac legatura ntre diferitele pri ale transmisiei mecanice sau intre
transmisie i motorul de actionare, respectiv maina de lucru, sunt standardizate, conform STAS
8724/3-74.
Alegerea lor se va face in funcie de momentul de torsiune de calcul, capabil sa-l
transmita arborele. Odat ales diametrul capatului de arbore, se stabilesc toleranele, clasa de
precizie a diametrului acestuia, precum si lungimea captului de arbore. In ceea ce privete
lungimea captului de arbore, aceasta poate fi aleas serie scurt (recomandat din considerent
de economie de material) sau serie lung.
Deoarece d = 57.55 (mm), dca = 60 (mm) si l = 140 (mm) serie lung, unde
l-lungimea captului de arbore.
Alegerea rulmenilor
Alegerea tipului de rulment constituie o problem complex pentru proiectant. El trebuie
s ia in considerare unele criterii cum sunt:
-direcia i marimea sarcinii;
-turaia de functionare;
-marimea deformaiilor unghiulare;
-preluarea dilatrilor axiale ale arborilor;
-posibilitatea de montare i demontare ct mai usoar;
-spaiul disponibil pentru montaj;
-clasa de utilizare a rulmenilor (conform STAS 5115-85, se prefer alegerea rulmenilor din
clasa de utilizare 1,care se fabric in mod curent);
-modul de utilizarea ungerii rulmentilor.
Ca marime, rulmentul se alege in funcie de diametrul fusului d fus i de condiiile
funcionale (de ncrcare, de turaia arborelui) pe care se monteaz. Diametrul fusului se alege
constructiv n funcie de diametrul captului de arbore dca i trebuie sa fie divizibil la cinci, cu
valoarea exprimat in mm
27

.
dfus = dca + 85 mm = 5*X, unde: X este un numr natural.
Diametrul fusului:
dfus = 5 +60 = 65 mm
Alegem rulmeni radiali cu bile numrul 6012 din STAS 3041-68.
D = 95 mm ;
B = 18 mm ;
r=

2 mm ;

Dimensiunile de montaj:
d1 min = 67 mm ;
D1 max = 88 mm ;
r1 max =

1 mm ;

Alegerea si verificarea ansamblurilor arbore-butuc

Asamblarea roilor dinate a roilor de curea i de lan pe arborii transmisiei mecanice se
realizeaz de regul prin intermediul penelor paralele, al canelurilor i al strngerii proprii
(asamblari presate). Se pot folosi, de asemenea, pentru capete de arbori asamblarea pe con, la
care, pentru sigurana, se utilizeaz pan disc. Geometria penelor i canelurilor este standardizat
i se alege n funcie de diametrul arborelui din seciunea de montaj i de limea butucului roii
dinate, de curea sau de lan ce se monteaza pe arborele respectiv.
Cele mai utilizate elemente de asamblare arbore-butuc, in transmisiile mecanice, sunt
penele paralele.
Alegem pan forma A din STAS 1004-81 cu urmatoarele dimensiuni:
Pana 1:
Dimensiunile penei:
b = 18 (mm)
h = 11 (mm)
l = 50 (mm)

Dimensiuni canal de pan:

t1 = 7
(mm)
t2 = 4,4 (mm)
r2 = 0,40 (mm)
28

c = 0,60 (mm)
Pana 2:
Dimensiunile penei:
b = 20 (mm)
h = 12 (mm)
l = 56 (mm)
c = 0,80 (mm)

Dimensiuni canal de pan:

t1 = 7,4 (mm)
t2 = 4,9 (mm)
r2 = 0,60 (mm)

Odat alese penele paralele n funcie de diametrul arborelui d 0 i de nlimea butucului

LB, respectiv lungimea captului de arbore lC, se face verificarea acestora. Verificarea penelor
paralele const in determinarea tensiunilor efective de strivire pm i de forfecare f i compararea
acestora cu eforturile admisibile: pam, af.

pm

4 Mt KA
h lc d 0
pam = 100120 (MPa)

2Mt KA
b l d0
af = 6080 (MPa),

in care:
Mt = momentul de torsiune nominal transmis de arborele respectiv;
KA = factorul de utilizare;
h, b = dimensiunile seciunii penei paralele (STAS 1004-82);
lc = lungimea de contact a penei cu butucul; depinde de forma penei.
lc = l b/2, pentru pene paralele forma A (cu capete rotunjite)

Verificarea penelor:

pam = 100120 (MPa)

I. Pan 1:
29

pm

4 Mt KA
h lc d 0
=

lc = l-h
2Mt KA
f
b l d0
=

4 378780,3 1
11 39 60
2 378780,3 1
50 60 18

= 58,86 (MPa) pam

= 14,0289 [MPa] af = 60...80 (MPa)

II.Pan 2:

pm

2Mt KA
h lc d 0
=

Mt KA
f
b l d0
=

4 378780,3 1
12 44 60

2 378780,3 1
20 56 60

= 47,825 (MPa) pam

= 11,273 [MPa] af = 60...80 (MPa)

30

31