Sie sind auf Seite 1von 11

Universitatea Politehnica Bucuresti

SISTEM TEHNIC PENTRU UMPLEREA CU


LICHIDE A BUTELIILOR

Prof.dr.ing. Voicu Gheorghe


Masterand: Nistor Alexandra
TAIA I

2016

1. DESCRIERE
n industria de mbuteliere, cunoscut ca tehnologia de umplere a containerelor,
cum ar fi sticle, cutii i borcane, se utilizeaz maini echipate cu o multitudine de capete
de umplere, fiecare fiind dotat cu o supap de umplere. n metoda cunoscut exist
supape de umplere electro-pneumatice, echipate cu un sistem de control electronic de
operare, si servomotoare pneumatice care controleaz micrile pieselor.
In sectorul de umplere a containerelor din plastic (PET) cu lichide, care sunt
sensibile la oxigen, etapa de umplere este precedat de o etap de splare n care un gaz
inert sau bioxid de carbon este injectat n recipient, pentru a elimina orice urma de oxigen
prezenta n container.
Figura. 1 arat stadiul tehnicii n care recipientul este, de obicei, mi cat de un
cilindru pneumatic (100) . n cazul n care PET-ul 101 este umplut, cilindrul pneumatic
102 are rolul de a tine gtul recipientului. Durata etapei de splare este controlat de o
cam mecanic (103) configurat n mod adecvat i o rol (104) care ruleaz pe cama i
este conectata la cilindrul pneumatic (100).

Pe mainile de umplere rotative aceste came au un profil n dou etape cu:


o prim seciune, la o nlime fix de la podea;
o seciune de legtur descendent, urmat de o a doua seciune, la o nlime fix,
care este mai mic dect cea a primei seciuni;
o seciune n sus, urmat de o a treia seciune, la o nlime fix care este
substanial aceeai cu nlimea primei seciuni.
Seciunile la inaltime fixa si seciunile conectate alterneaza n direcia de rotaie a
mainii de umplere. Lungimea celei de a doua seciune (inferioar) este utilizat pentru a
defini durata etapei de splare.
Rola conectata la cilindrul pneumatic urmeaz profilul camei, astfel nct
recipientul se deplaseaz n jos de la prima poziia de ncrcare , de splare, i apoi se
mut n sus din poziia de splare n poziia de umplere.
Pe scurt, supapele de umplere de tipul cunoscut necesit o cam cu un profil
predefinit i lungime pentru a controla micrile recipientului i distana sa fa de supapa
de umplere, profilul camei i durata controlata a etapei de umplere.
Principalul dezavantaj este c nu permite trecerile de mrime. n cazul n care
containerele de diferite dimensiuni urmeaz s fie umplute, maina de umplere trebuie s
fie oprita i cama trebuie s fie substituita cu o alta cama, cu o lungime corespunztoare
i profil pentru noua etap de splare. Durata etapei de splare este proporional cu
volumul recipientului care trebuie sa fie umplut. Pe masura ce volumul crete, crete i
timpul necesar pentru a elimina complet oxigenul din interiorul containerului.
Figura 2 prezint o vedere lateral n seciune transversal a unei supap e de
umplere n timpul etapei de splare i realizat a conform prezentei invenii; alimentarea
cuprinde un rezervor (2) care conine un lichid de umplere (3) , cu un orificiu de
ieire (4) , de preferin o duz, pentru alimentarea cu lichid a containerului (6). Supapa
de oprire (7) acioneaz mpreun cu duza (4) i se deplaseaz n poziia nchis, cnd
supapa de oprire este introdus n duza, prevenind astfel trecerea lichidului de umplere
prin duza sau n poziia deschis, caz n care robinetul (7) permite trecerea lichidului de
umplere prin duz. Rezervorul (9) conine un fluid gazos (dioxid de carbon sau gaz inert)
i o conduct de injecie (10), conectat la rezervorul (9) , cu un orificiu (11) cu
aceeai form, astfel nct s poat intra n gura (5) al containerului (6) .
Conducta de injecie (10) are un deflector de flux (13), al crui scop este de a
direciona fluxul de umplere pe marginile containerului, astfel nct s previn formarea
de spum n interiorul recipientului.
Unitatea de supape de umplere cuprinde cel puin un element de oprire (14), care
formeaz un limitator curs care acioneaz asupra containerului.

Un avantaj al unei uniti de supap de umplere construite n conformitate cu


prezenta invenie este optimizarea productivitii de umplere a echipamentului prin
prevenirea risipei de gaz i containere. n cazul unei opriri neasteptate a masinii, de
exemplu, electrovalva (15) va aciona retragerea tijei, astfel nct s se deplaseze spre
container, duza (4) fiind gata pentru umplere i astfel prevenind expulzarea fluidului de
splare doar injectat n container.
Cu tehnologia cunoscut, prezena unei came cu o presetare, profil fix , nu va
permite containerului s se apropie de seciunea de umplere a supapei pentru a ncepe
umplerea. Acest lucru determin o risip inutil de dioxid de carbon i o pierdere de
productivitate, datorit respingerii containerelor care au fost deja tratate cu gaz, dar nu au
fost umplute. Aceste dezavantaje sunt rezolvate n ntregime cu o supap de umplere
construita n conformitate cu prezenta invenie.

2. MAINI I UTILAJE PENTRU UMPLEREA AMBALAJELOR CU


LICHIDE
Pentru umplerea buteliilor se folosesc maini rotative, avnd un numr de
dispozitive de umplere corespunztor cu capacitatea urmarit, fiecare butelie ajungnd n
contact cu cte un dispozitiv de umplere prin care se asigur echilibrarea presiunii prin
introducerea de aer sau CO2, umplerea propriu-zis i evacuarea aerului din sticl pe
msura umplerii acesteia. Pentru acest scop, dispozitivul de umplere izobarometric este
prevzut cu trei canale funcionale sau cu un numr mai redus, un canal putnd prelua
succesiv mai multe funcii.
Dispozitivul de umplere izobarometric a sticlelor
Mainile de umplut sticle constau dintr-un rezervor de alimentare cu bere i din
dispozitivele de umplere dispuse periferic. Buteliile de sticl splate ajung prin
intermediul unui transportor cu plci articulate i a unor stelue de leviere combinate cu
dispozitive elicoidale de alimentare, la elementele de ridicare (pistoane cu platouri
acionate pneumatic). Acestea asigur ridicarea sticlelor n cursul rotirii pn ce ajung n
contact cu dispozitivele de umplere.

Fig. 3. Dispozitivul de umplere izobarometrica a sticlelor

Dispozitiv de umplere cu robinet cana


Dispozitivul de umplere izobarometrica a sticlelor preintampina degajarea
bioxidului de carbon din bere datorita spumarii pe durata umplerii. Partile componente
ale dispozitivului sunt prezentate mai jos.
Urmeaza umplerea prin cele trei operatiuni de egalizare a presiunii, umplerea
propriu-zisa si eliminarea aerului, dupa care in continuarea rotirii, sticlele coboara din
nou pana ce ajung la nivelul transportorului, unde cu ajutorul stelutei de deviere sunt
dirijate spre masina de capsulat.

1 - carcasa robinetului;
2 - cep;
3 - pintenul robinetului - cep;
4 - conducte de aer;
5 - piesa
de mijloc;
6 -centrator pentru gatul sticlei;
7 - conducta de umplere;
8 - ambalaj;
9 - platoul cilindrului de ridicare;
10 - garnitura de cauciuc;
11 - suportul dispozitivului;
12 - inchizator;
13 -ventil de aer;
a - sectiune; b - vedere laterala.
Fig. 4 . Dispozitiv de umplere cu robinet cana

Organele de umplere de tipul cu robinet cu trei canale comandate prin came


prezinta neajunsuri prin uzura prematura si aparitia neetanseitatii la inchiderea celor trei
canale, ceea ce conduce la limitarea productivitatii si scaderea calitatii produsului imbuteliat (in cazul berii, aceasta devine opalescenta).
Dispozitiv de umplere fara robinete
La dispozitivul de umplere fara robinete este specific faptul ca lichidul patrunde in
sticla prin curgere peliculara dea-lungul peretelui acesteia, iar aerul este evacuat prin
conducta centrala.

1 - rezervor;
2 - caseta dispozitivului de umplere;
3 - carcasa resortului;
4 - ghidaj;
5 - tije ridicatoare;
6 - tub de umplere;
7 - resort de deschidere;
8 - resort de inchidere;
9 - ghidaj;
10 - cap de centrare a sticlei;
11 - ghidajul capului de centrare;
12 - supapa de descarcare (evacuare a
aerului).
Fig. 5. Dispozitiv de umplere fara robinete (sectiune)

Fazele dozarii lichidului

a fixarea sticlei pe dispozitiv;


b deschiderea admisiei de aer sau
CO2 in sticla;
c deschiderea lichidului din
rezervor in sticla si evacuarea
aerului;
d inchiderea admisiei lichidului si
coborarea sticlei:
1 conducta de intrare aer sau
CO2 din rezervor in sticla;
2 conducta intrare produs;
3 conducta iesire aer.
Fig. 6. Fazele dozarii lichidului
Instalatii de dozat si umplut bere in butoaie
Umplerea berii in butoaie se efectueaza in mod asemanator cu cea a buteliilor de
sticla, pe principiul izobarometric, cu deosebirea ca nu se aplica rotirea recipientelor si
umplerea la nivel constant. Butoiul este adus pe un stativ cu orificiul in sus, dupa care se
coboara dispozitivul de umplere, ce intra prin acesta pana aproape de fundul butoiului.
Dispozitivele de dozare sunt deplasate manual sau hidraulic.

In figura de mai jos sunt prezentate fazele umplerii butoaielor cu bere pe principiul
izobarometric.

Fig. 7. Fazele umplerii butoaielor pe principiul izobarometric


I. a deshiderea robinetului de aer; b- deschiderea robinetului de bere;c asezarea
butoiului pe suport.
II. introducerea aerului (CO2) din tancul de bere in butoi.
III. a deschiderea ventilului de umplere; b introducerea aerului deasupra pistonului
prin manevrarea manetei M; c intrarea berii in butoi concomitent cu evacuarea aerului
din butoi in rezervorul masinii; d se urmareste aparitia berii in lanterna V, cand va fi
extras elementul de umplere.
IV. a inchiderea butoiului; b se scoate butoiul de sub aparat.
Instalatiile moderne de umplere sunt prevazute cu tancuri de alimentare, presiunea
berii din conducta regland, printr-un ventil cu membrana, operatiunile de egalizare a
presiunii si de alimentare treptata cu bere pe masura umplerii butoiului. In unele cazuri
ventilele de aer cu membrana au fost inlocuite cu ventile cu comanda independenta pe
baza de diferente de presiune, berea ajungand in contact cu aerul numai in faza de
echilibrare a presiunii.

Instalatia de dozare sub vid


Instalatiile de dozare sub vid sunt folosite la imbutelierea produselor lichide
sensibile la oxidari, pentru a le feri de contactul cu aerul. In figura 8 este reprezentata
schema unei instalatii de dozare sub vid.

1 - ambalaj;
2 -platou;
3 - garnitura de etansare;
4 - placa;
5 - rezervor;
6 - conducte de scurgere;
7 - centrator;
8 -pompa de vacuum;
9 - conducta;
10,11 - conducte de aer;
12 - conducta de alimentare;
13-plutitor.
Fig. 8. Instalatie de dozare sub vid

Umplerea sticlelor decurge in felul urmator: un transportor cu placi aduce


ambalajele care sunt asezate pe platourile (2) ale masinii. Platourile actionate pneumatic
ridica si fixeaza gatul sticlei prin centratorul inelar (7) la garnitura de cauciuc (3),
impingand placa (4) si comprimand resortul de readucere. Lichidul alimentat prin
conducta (12) in rezervorul (5) are mentinut nivelul constant prin plutitorul (13). Din
rezervor lichidul curge in sticla prin conducta (6). Curgerea este activata de absorbtia
aerului din sticla prin depresiunea realizata de pompa de vacuum (8) in instalatie.

BIBLIOGRAFIE

1. VOICU, Gheorghe. Procese i utilaje pentru panificaie : curs. Bucureti: Editura


Bren,1999.
2. BANU, Constantin. Manualul inginerului de industrie alimentar : Vol. 1.
Bucureti : Editura Tehnic, 1998
3. http://www.google.co.ug/patents/US20100065150
4. http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/MASINI-SI-UTILAJEPENTRU-DOZAR863.php