Sie sind auf Seite 1von 36
‘ e) a) A { sxecrrowoi erick PewTay 2 \ ‘ REVISTA LUNARA AMPLIFICATOR SOW WSSU CSIULaLY ENO COENEN TEMPORIZATOR SRE . RIA nea e \ Saree et esc) PANN ara TEAL REC RL ee | | | OE AEN * 62W, 12V/5,2A lel Seen a7 BREN n8 Aa 127 x 76 x 47 SEC a Oe Ce ea Orcutt ee a a BOW, rata eer ERENT CAETAVERCL er oar Se errs) eee ara ora ay Se ery Se RAVE aR eA AN Teer SALUT Bae Pe eer) Be EREa TE * 45W, 15V/3A rR PAA rear eee te ‘TEHNICK STANDARDUL DYWF .....1 AMPLIFIGATOR SOW .....2 MULTWETAUL DIGITAL WOSG ....---........4 GONVERTOARE DC.0G WMULTICELULARE () .....6 RELSERSED...........8 TEMPORZATOR ....... 10 TEHONGA SMD) ......92 META PENTRU RRs vc ece a's agile SERVICE TV ood. ..... 15 GAMERE VIDEO ........98 a MANDA AUTOMATA PENTRU VENTILATOR). 22 ‘SWA - GALGULAREA AUTOMATA TT... 22... 28 ALO GU GITITORI ... 29 DETECTOR DE VARF Ls... 30 > romagges ......29 c ‘mai 2000, Denumirea de DTMF a aparut din necesitatea optimizairit trans- mmiterii informatilor si care inlo- cuieste impulsutile ce caracteri- au cifrele prin anumite tonuri sau mai exact semnale electrice formate din doua frevente de baz de unde provine si denu- mirea Dual Tone Multi Frequency. Frecventele de baza sunt cuprinse intre 800 si 3500Hz si au fost alese ca si poata fi transmise Usor pe linile telefonice. Combinatia de semnale este automat aleasé de claviatura telefonica. Astfel, cifra 1 apare ca ‘© combinatie intre 1209Hz si 697Hz. Exemplificarea cu frec- ventele exacte este relevant in tabelul prezentat. La receptie circuite specializate decodeazé ‘ng. lulian Nedea, ‘Simtel Service tonurile primite in cifrele repre- zentative. Durata unui ton transmis este de 50ms gi tot atat este si timpul de pauza intre doua tonuri. De remarcat oa si in unele sisterne de radiocomunicatii este folosit codul DTMF. Forma, nivelul si alte date tehnice referitoare la aceste tonuri sunt deja standardizate si pentru respectarea acestor norme au fost create circuite integrate specializate, cum este MT8800 pentru transmisie $i T8870 sau CD22202 pentru receptie. Relatia dintre inscri unei tastaturi si combinatia de frecvente utllizate pentru tonuri este ilustrata in fabel. 1208 | 18% 36 [1 [ey <7 [1 770 4 52 | 7 eat | ofolal>|2 3] Amplificator 50W Circuitul integrat TDA2050 La baza montajului este circuitul integrat monolitic TDA2050, in capsuli Pentawatt, ce lucreaza ca amplificator audio in clas AB. Gratie unei capabilitati in putere ridicata, circuitul poate oferi pana la 35W putere sinusoidal (RMS) pe o sarcind de 49 cu THD = 10% (la tensiune de alimentare dife- rential& +18V si frecventa de 1kHz) ‘sau pnd la 32W,,, / 80 cu THD = 10% (V, = 222V Sif = 1kHz). Circuitul TDA2050 este frecvent intdinit in amplficatoarele Hi-Fi si ‘in receptoarele TV cu sunet de nalt& fidelitate. El se poate alimenta atat de la 0 surs dubla de tensiune, ct si de la o sursa simpla (caz in cate este nevoie de un condensator de mare capacitate - cca. 1 OOOpF - mon- tat Intre pinul de iesire [4] si sarci- na). Configuratia pinilor la capsula Pentawatt este oferité in figura I. Se remarc& c& radiatorul este conectat la pinul 3 (VS-), iar in azul aliment& ferentiale trebule izolare electric intre radiator si masa montajului. TDA2050 limiteazé curentul furnizat la iesire la valori nepericuloase in cazul unui scurteircuit al traseului de semnal la masé. De asemenea, circuitul integrat igi blocheaza fur atunci cand temperatura cip-ului deptiseste 150°C ca urmare a une suprasarcini de medie sau lung& durata sau a unei raciri incoreete. Puterea maxima disipata depin- de de rezistenta termica capsula - medi ambiant (Ringe) ilustrata tn figura 2. Descrierea schemei electrice ‘Schema electrica din figura 3 este un amplificator de putere monotonic cu urmatoarele caracte- ristci - Putere de iesire RMS: SOW / 4...80: - Sensibiltate la intrare: 40mV / 49 sau SOmV / 80; - Alimentare cu tensiune: #18V / 40 sau 422V / 80; = Protectie la scurtoirouit pe iesire; - Blocare la supratemperatura De la sursa de semnal, semnalul audio este preluat prin circuitul de derivare C,-Ry care elimina componenta continud a semnalului. Rezistorul R, dicteazé impedanta de intrare a amplifica- torului, iar 0 valoare mai mica a lui C, conduce la o mai slaba reproducere a frecventelor joase. Amplificarea in tensiune se poate modifica conform cu relatia: Aya 1+ Rola. in cazul unei amplificéri foarte mari, exista pericolul de aparitie a oscilatillor, care duc la defectarea circuitului. TDA2050. Condensatorul C, realizeaza de- cuplajul in c.c. a intra inversoare. Rezistorul R, si condensatorul C, asigura stabiltatea in frecventa; ‘© valoare mai mica pentru rezistor sau 0 valoare mai mare a conden- satorului, decat cele indicate in schema, pot determina aparitia oscilatilor. Un filtral suplimentar al sursei de alimentare se realizeazi cu ‘componentele Cz, Cs, Cg $i Cy, iar lipsa lor duce tot la oscilatil. Totodata C, si C, asiguré 0 rezer va de energie. ‘Semnalul de iesire se culege de la pinul (sau boa) OUT la care se cupleaza sarcina. ‘mai 2000 Ne oK2050 Realizare practica Realizarea montajului nu pune probleme deosebite. Nu sunt necesare reglaje. Alimentarea se face de la o sursa dubla bine filtrata Montajul se va realiza conform cu desenele prezentate in figurile 3 $i 4, la scara 1:1. La ambaza circuitului integrat se va monta un radiator pentru racire. iIntre radiator si circuit se introduce o folie izolanta de mica $i vaselind siliconica pentru a asigura un cat mai bun contact termic. Acestea se pot procura de la Conex Electronic. Strangerea mecanica a acestora se va face cu un singur surub introdus printr-0 buosa de material izolant. V,=#22V R,=80 feAkHZ 2000 eke Le METIS, Tone ieee Pee Eee ese RL ie) Penis et een Cu eater ecu ng Perec Coram ccna Den Me ects ge RCs is P KONG - “mA temp (4)" si, "COM" aflate pe ‘part frontala, jo}, a {inulting Deoarece acast tip Ue sahda ipiaray Noni. temperaturi mai mari de 350°C este necesar : utiizare care este prezentat de coredtie. 4MHz. Nivelul mini pentru triggerare d de masurare select la 300mV la SV. ‘Condensatoarele §upuse MasU- rari se conecteazé \la un soclu special, iar testul st manual pentry 4 \¢itee si analogica mich de 40nF aceasta valoare. Msurarea curefiWor pe dome- niul "mA" este protejateusiguranta fuzibilé de 2AGama ‘este protelaté. jonctiunile diodelor sau tranzis- varia sth crent do automat paste test de 6 —ka._masurarea res NE | aplica semnale cu variatii semni cative si rapide in timp. Raspunsul timp al afisarii analogice este ‘bun,,(Pactualizarea avand loc de ‘apa lori in fiecare secunda. Afiga- nmeric’ se face cu 3 3/4 cu doua actualizari pe ind. Afisajul analogic nu ereaka\ cand se masoaraé lectrice ric] pad gertainferioard.— + 4000), trebuie tinut cont de rezis- enta "proprie_a_cordeanelor di dispune de functii fi AUTO-RANGE A ‘sunt inregistrate lorile_ minima si maxima ale mnaluluit HOLD - cand valoarea doyai—masurataeste memoraté si _tipuri }de~atisare pe. ener unui bargrat HC-81 se_alimenteazé de la 0 4a\de sogrentey = beterie"de 9V si se! autodecu- pleaza dupa 30 de minute (functie Auto Power-Off) mai 2000 NSTRUNENTE DE MSHA FT Caracteristici electrice CHC-81 masoara: * Tensiune continua: 400m / 4 / 40 / 400 / 1000V +0,3%, impedanta de intrare 10MO (100M2 pe domeniul 400mV); * Tensiune altemativa: 4 / 40 / 400 / 750V #1,2%, impedanta de intrare 10MQ; ‘= Curent continuu: 4m / 40m / 400m / 2 000m / 10A +2%; + Curent altemativ: 4m / 40m / 400m / 4 OOOMA +1,5% si 10A +2%; ‘+ Rezistente: 400 +1% / 4k / 40k / 400k / 4M +0,7% si 40MO + 2%; + Temperatura: -20...1370°C cu rezolutie de 1°C sau 0°F...2000°F cu rezolutle 1°F, sonda tip K; * Capacitate: 4n / 40n / 400n / 4p / 40uF = 5%; ‘+ Frecventa: 100 / 1 000 / 10k / 100kHz + 0,1% si 1 000kHz, impedanta de intrare 10MQ, sensibilitate: 0,5...100Hz - 300mV, 100H2...1kHz - 1V si 1kHz...400kHz - 5V. Test jonctiuni si continuitate (atentionare acustica sub 4022) Gi Functii MIN/ MAX, HOLD, REL, MEMO, RED si AUTO POWER-OFF: (i Butoane POWER ON/OFF, RANGE (operare manuala) si DC/AC; Display LCD cu 3 3/4 digit si bargraf 42 de segmente; (Indicator polaritate si depasire gama; Gi Alimentare: baterie 9V; CG Husa de protectie. ‘Aparatul se livreaza cu cordoane de test, cleste tip crocodil, termocuplu tip K si manual de utilizare. Suplimente digitale: om ite Ca Radio Communications & Supply SRL ‘Magazin: Str. Mamulari Nr. 11 ap. 2, Bucuresti ‘TeVFax: (01)315.09.39 Mobil: 094.637. 147, 094,806,902, 094.366.147 Web: worw.resco.com E-Mail: office@resco.com DE PUTERE Convertoare DC-DC Multicelulare (II) Modelarea topologiei cu 2 celule Functille de comutatie sunt tot mai des utiizate pentru modelarea convertoarelor statice de putere. Definitia acestora nu este unica. Pentru fiecare topologie de convertor exist diferite functii de comutatie care conduc la acelasi rezultat. in aceasta lucrare se vor utiliza functiile de comutatie in doua nivele. Tinand cont de aspec- tele prezentate mai sus, se pot scrie urmatoarele relati: Al: u(t) =U hy +(E-Up) fs ©) RO: u(t) = Rr Li (0/AN); (6) FS: i) = (l=) igs (7) fi, (ot: (@) Pe baza relatilor [5)..[8] se poate defini graful de cauzalitate al structuril de forta ("igure 6). intre 0...0,9 si un defazaj fix de 180 grade electrice. Astfel, tensiunea flotanté ug se mentine la 0 valoare ‘egal cu jumatate din E. Valoarea capacitatii C se calculeazé in functie de ondulatile ue conform relatiei (4). Din forma de undé a curentului j, se observa cd, ondulatiile i, trec printr-un_ minim local egal cu zero pentru un raport ialic de 50%. Dacé se comparé acest exemplu cu structura clasica {in punte, se remarca totusi cé, in acest caz, puterea obtinuta la U, = 50% nu este zero. So 6. Graful de cauzalitate al structuri de fort in figura 7 se prezinté cateva rezultate ale simuldrilor pentru topologia din figura 5, utilizand pachetul de programe Matlab- Simulink. Semnalele de comanda au fost elaborate in vederea obtinerii unui raport ciclic variabil Fig. 7. Rezultate ale simulariior pentru chopperul cu 2 celule (fpetkHz, g=16, Lo=5mH), dr. ng. Dan Floricéu, - Fac. de Electrotehnicit 2.2 Generalizare wu Convertoarele — multicelulare prezint& avantajul de a putea fi generalizate direct pentru un numar oarecare de intreruptoare, atét din punctul de vedere al topologiei cat si al_comenzii Extrapolarea structurii de forta pentru p celule de comutatie imbricate este prezentaté in figura 8. Fig. 8. Variator de tonsiune continua cu p celule. care pereche = de ‘ntreruptoare (A,, B,) dispune de ‘comenzi complementare si este inclusa intre doua surse auxiliare de amplitudini diferite. In conse- int, Se poate scrie urmatoarea relatie: (Wpdoa = Unido = Uk Un k=1,...p cu Up = 0, U, o . n= 0: Up La orice moment de timp, jumétate din intreruptoare se aflé jin starea desohis. Tinand cont de teorema Kirchhoff a Il-a, egalitatea tensiunilor la bornele intreruptoa- relor blocate se sorie Undo = anlar =E/P (10) Relatiile (9) si (10) araté oa tensiunile a bomele intreruptoa- relor vor fi echilibrate daca: U,=k Elp, Ke tap, (1) ‘mai 2000 od a FF Anularea puter active in toate sursele auxiliare nu poate fi ‘obtinuté decat impunand rapoarte ciclice de conductie egale. In ca- Zul imbricarii a p celule se poate arata c& defazajul de 2/p permite ‘optimizarea spectrului, anuland armonicile de frecvente fy 2fy (P-4)fy. La nivelul formefor dé un- da, acest defazaj al semnalelor de comanda conduce la obtinerea unei tensiuni decupata cu frecven- ta pf, Si cu ondulatii E/p. Modelarea topologiei cu 3 celule Variatorul de tensiune continua cu 3 celule de comutatie imbricate (figura 9) se modeleaz’ asema- ator cu cazul precedent. Functile de comutatie specifice tranzistoa- relor (A;, Ap, Aa) au fost notate cu (ty, fy f). Cele 2 nivele (0; 1) ‘corespund starilor (blocat; saturat). Rapoartele ciclice de conductie ale tranzistoarelor sunt egale, dar defazate intre ele cu T,/3. Introdu- cerea acestui defazaj intre semna- Iele de comandai conduce la decu- parea tensiunii in patru nivele (0, E/3, 26/3, E). Fig. 9. Variator de tensiune continua cu 3 celule: topologie. Tensiunea la bornele sarcinit si curentii prin condensatoarele intermediare se pot sorie in functie de comenzile f,, f $i fy: RS: ug(t) = Et + Usp (“ty + Oey (fy =f) (12) RE iy (= (lo-1) is (18) ‘mai 2000 FT: halt) = (gfe) ei (44 Pe baza relatillor [6], [8]...14] se poate defini graful de cauza- structuril litate al (figura 10). de forta Fig. 10. Graful de cauzalitate al structurii de fort. Simularea variatorului de tensiune continua cu 3 celule s-a realizat in aceleasi conditii cu topologia formata din 2 celule de comutatie imbricate. Prin modif- ‘area raportului ciclic intre 0 si 0,9 se pot observa cele 4 nivele de tensiune (figura 17-2). Ca urmare a cresterii numarului de celule, solicitérle in comutatie se micso- reazé. Odata cu aceasta, ondula- fille curentului scad aproape proportional (‘igure 1/-b). Tensiu- nile la bornele condensatoarelor intermediare se echilibreazé in ‘mod natural la valorile E73 si 2E/3 (figura 11-0). ATA Fig, 11. Rezultate ale simularilor pentru chopper-ul cu 3 colule (f, KHz, R=16, L,=5mH). ena nek in capsula DIL @ATALOG DIP_21D 1 H " ied pee DIP_12L MEDER electronic The 1) (UNep | Pap! | Vas RUA IRS Re | Ve | Died’ | Semnifcatie ge A) ™) [2] ™ M [may (GQ) ™) inclus} _terminale DiPostavaiat_| 1 5 | 500 | 96 | 075 | 150 foo _| 1500 [Nu DIPi2iA72i2L_ | 1 72 | 1000 | a4 | 18 | 150 yoo [1500 [Nu | oIPtaL Dipzsiarzi2L__| 1 24_| 2180 | 168 | 36 | 150 00_| 1500 [| _Nu DiposiA72120_| 1 3 | s00 | 35 | 075 | 150 yoo | 1500 | Da Dipraia72i20_ | 1 12 [1000 | a4 | 18 | 150 joo [1500 [ Da | IPD pip2aia72i20 | 1 24 | 2160 | 168 | a6 | 150 100 [1500 | ba DIPOSTAT2I2A__|_t 3 | 800 | 35 | 075 | 150 7oo_| 1500 | Da DIPIaIA72124 | 1 12 | 1000 | a4 | 18 | 150 too | 1500 | ba | ora Dipasta7ai2a | 1 24 | 2160 | 168 | 36 | 150 100 [1500 | Da DiPosea722iut) | 1 3 | 140 | 38 | 075 | 160 700__| 1500 | _Nu Dipraeazaiu) |_t 72_| 500 | 64 | 18 | 150 Yoo_[ i500 | Nu | open pipzazaraaiut) | 1 24_| 2150 | tea] a6 | 150 00 | 1500 | Nu DiPos2A72210() | _1 3 | 10 | 38 [075 | 160 00] 1500 | Da DiprzeaveziD¢) | 1 72_| 500 | a4 | 18 | 150 700 [1500 | Da | oIP_21D DiPp2aza722i0() | 1 24 | 2160 | 168 | 36 | 150 oo | 1500 | Da Ine = Curent maxim prin contact, Ug, = Tensiune nominal pe bobind, P. ‘maxima de inchidere, U,, = Tensiune minima de tinere, Rc, = Rezistenta electric de contact, Ri, = Rezistenta electricd de izolatie, U,, = Tensiune maxima de izolato, () Are doua contacte normal deshise. Rezistenta electrica a infésuraii,U,,, = Tensiune ‘mai 2000 Ll = —_ ad tea in frunte eRe RS eae) ial ap ES tae Temporizator Montajul, realizat cu circuitul integrat CD4541, prezinté dowd variante de temporizare - configu- rabile din elemente R si C, fiecare cu patru game de timp. Principalele date tehnice ale montajului sunt: ~ moduri de functionare: Mono- stabil / Astabil; jesirea se face pe un releu 6A/250V cu o pereche de con- tacte NI/ ND; - semnalizare opticd, cu LED, la iesirea din starea de temporizare; ] me b vm | ee a Hier sg bee we Gf CD4541 onc | an i move ff H Steer ve d He | | Ceo ty \TIZARI tor asigurd timpi de functionare programabili cu durate variabile, de la sute de milisecunde pana la cateva zec programare manual realizaté de la un dip-switch; -tensiune de alimentare: 12V.. Circuitul integrat CD4541 Circuitul CD4541 (care mai poate fi Intainit si sub codul HCC4541B sau HCF4541B) este un timer programabil ce contine un numarator 2" (cu N = 8, 10, 13 sau 16), un oscilator controlat de doua rezistoare externe si un condesa- tor, un circuit logic de control al iesiri (pinul 8) si un circuit de reset (pinul 6). Numaratorul este activat pe frontul cresc&tor al semnalului de ceas aplicat la pinul 6. lesirea poate fi selectata pentru semnalul Q sau @ , prin conecta- rea pinului 9 la masa sau la plusul sursei de alimentare. Cer Intervalele de temporizare sunt selectate prin punera pe nivel logic Low su High a pinilor 12 si 13, stabilindu-se astfel starea numara- torului, conform cu tabelu! 1 Circuitul functioneaza ca mono- stabil daca pinul 10 (MO) este pe "0" logic si ca astabil daca acesta se afld pe “1” logic. Frecventa oscilatorului intern se poate calcula cu formula: 1/2,3RycC, in care Ryo = Ry + (RV, II R,). Circuitul integrat este realizat in 4 variante de capsule (de plastic, de ceramic’, SMD sau PCC); semnificatia pinilor la capsula de plastic cu 14 pini este prezentata jn figura 1 (vedere de sus). ‘Temporizatorul Schema electrica a temporiza- torului este prezentata in figura 2. Programarea intervalelor de timp se face analogic prin operarea asupra unui dip-switch cu 3 comutatoare (SW,) si a unui potentiometry (RV,).. in functie de pozitia contactelor de 1 si 2 ale lui SW, se pot configura cele patru game de timp, pentru una din cele doua variante alese functie de componentele exteme, dupa cum urmeaza: Tabelul 1 Nivel logic | Nivel logic a Numarare PIN 12 PIN 13 aN 0 o 13 8192 0 i 10. 1024 i 0 8 256 1 1 16 65 536 AUTOMATIZARI Tabelul 3. Varianta a lla SW, Interval de ee Timp [ON | _%5s...3min ON_|_O | _tmin...10min ON [ON | fomin...1,5h oo Th..10h Tabelul 2, Varianta | SW, Interval de dss), 2 Timp © [ON | 03s...35 on |_0 18...108 ON [ON | 10s..1,5min © [0 | tmin...10min a) Varianta |: RV, = 100kQ, Ry 1K, Ry = 910K02, Ry = 220K Ry = 51kQ, Ry 4,2MQ, siC, = 1yF. in tabelele 2 $i 3 sunt prezen- tate intervalele de temporizare pentru cele doud variante. Stabilirea unui timp de temporizare in interiorul acestor intervale se face cu ajutorul potentiometrului RV. ‘Modul de lucru, Monostabil sau Astabil se stabileste din contactul 3 allui SW,, astfel: in pozitia ON - Monostabil, in pozitia O - Astabil, In mod de lucru Astabil, perioada de actionare a releului ‘mai 2000 este 1/2 din perioada de tempo- rizare in mod Monostabil. Pentru semnalul de start al temporizatii exista doua posibilitat legarea bornei START la bora GND, caz in care temporizarea fincepe odaté cu momentul conec- tarii sursei de alimentare sau co- nectarea acestor borne Impreundi, prin intermediul unui contact, la a c&rui actionare este declansata temporizarea. Perioada de actionare a releului este semnalizaté optic de dioda LED Dp, conectaté in serie cu rezistorul Re. Releul este actionat prin intermediul unui etaj de amplificare realizat ou tranzistorul Q, de mica putere, de tip BC547. Realizarea practica Componentele electronice se ‘vor amplasa pe o pléicuta de circuit imprimat, cu dimensiunile 60 x 50mm, corodata conform cu desenul prezentat in figura 3. Desenul de amplasate este cel din figura 4. Releul_utilizat este de tip MILLIONSPOT H500S12-1-C cu 0 pereche de contacte NIIND ce au iesirea la un terminal bloc cu trei cai. Comutatorul SW, se monteazé asa cum se vede in fotografie. Toate rezistoarele sunt de 0,25W, iar condensatorul C, trebuie sa aibé o buna stabilitate tn timp. " Gece ees ee rentele major Co oe (ny Rea Tn prezentul erticol vom rata cum s-a trecut la un nou tip de plantare a acestor componente pe cablaje (fapt ce va scoate in evident ca aparitia SMD-urilor a implicat mutatii profunde in acest proces industrial extrem de vast) dand posibiltatea realizarii unor produse care cu numai doud decenii th_urma nici nu erau de conceput. Inceperea utlizarii SMD-urilor in industrie nu s-a facut bruso, of treptat intrucat aparitia lor a avut tun impact puternic asupra tuturor fazelor ce trebuie parcurse realizarea unui anumit produs. Astfel, trebuie s& se tind cont, din chiar faza de proiectare a unui cuit continand SMD-uri cé acestea NU permit disipairi importante de energie termica si ca a aparut necesitatea folosirii lor jn comun cu componentele clasice (ase vedea gi ultima figura (2) unde 2 Cee uC LE Ce ae Cee ea nck on 4 m3 e, ani pix — I oes ert rahi i 5 ey se prezint& succesiunea plantarll unor piese pentru un produs ce contine SMD, dar nu numai). Masinile care tealizeaz& cablajele trebuie sa castige in precizie si finete de executie a unor trasee extrem de subtiri (ca de altfel si calitatea materialelor foto folosite la realizarea filmelor). Precizia de inserjie a componentelor s-a imbunatatit si ea, data fiind distanta mica tntre terminalele adiacente ale. cirouitelor integrate _folosite (pozarea trebuie s& atinga sutimea de milimetrul) Masinile de insertie automata au actualemente posibilitatea insertiei rapide a unui numar enorm de SMD (atat ca bucati in unitatea de timp, cat si ca diversitate constructiva), fapt ce elimina 0 buna parte a mainii de lucru, rezulténd in final produse ‘mai fiabile. TEHNOLOGH MODERNE ing. Cabiaglia Giovani ing. Soloveanu Dan Singurul luoru pe care il are de facut inginerul poroiectant este acela de a stabili un raport armonios intre componentele SMD. si cele clasice, astfel incat, cu ‘ajutorul unor programe speciale de simulare sa vadé cum vor functiona ele dupa realizare. Proiectarea cablajelor este mult usuraté de existenta _unor programe speciale care au in bibliotecile lor marea majoritate a componentelor SMD existente pe pata; reamintim aii c& nu vor mai fi_necesare géuriri decat la ‘componentele clasice, pentru SMD flind necesare doar zone speciale (care se vor stana inainte de lipire) avand forme specifice “amprente’” piesei de pozat ( 0. Orientarea si distantele dintre doua “amprente” adiacente se genereaza automat cu ajutorul programelor mai sus amitite, astfel ‘incat se fine cont tot timpul de dimensiunile pieselor, orientarea lor si modul cum va planta masina respectiva piesa. Folosirea circuitelor mixte (SMD. plus componente clasice) este in general asociaté cu utilizarea Circuitelor imprimate dubla fata si de multe ori muttistrat. Pe aceste cablaje se depune selectiv si o vopsea rezistenta la baia de cositor unde vor fi cufundate pentru lipitea componentelor, dar care are si rolul marcaili fiecarei piese conform schemei electrice. ‘Acest procedeu de marcare ‘mai 2000 TEHNOLOGI! MODERNE serigrafic pe circuit a pieselor ajutd foarte mult in cazul depanairi; desigur utiizarea unui “solder- mask” nu este 0 inventie prea recent, dar in cazul SMD-urilor a devenit o necesitate “sine qua non’. Procedeele de pozare si suduré ‘a SMD-urilor in industrie sunt de mai multe feluri, totusi le vom prezenta pe cele mai principale, unde putem distinge “doua sco! J. componente lipite prin “reto- pire’ recristalizare (reflow). I, componente lipite in baia de cositor (cu val dinjat, oscilant) in cazul procedeului |, circuitul imprimat 4 (cu dubla fata si g&uri metalizate clasic) este curatat (apoi se depune o past speciala exact ca in tipografie) pe locurile Unde trebuie lipite terminalele de SMD ( ) ‘Apoi circuitul este plantat cu SMD-uri (robotul de insertie) pe locurile speciale lasate unde ele sunt mentinute de vascozitatea pastei de lipire (C). Dup& —plantarea__—_tuturor SMD-urilor (eventual de mai mutti roboti situafi de-a lungul liniei de plantare) se trece la un control optic al plantairilor (cu un automat cu roboti ce cunose exact locul si forma piesei de plantat) si daca totul este in regula se introduce cablajul in cuptorul de retopire (0). Aici viteza de inaintare a ‘mai 2000 Pee i Pitt tee he cablajului pe banda, precum gi evolutia temperaturii din interior este riguros controlata astfel incat sd se realizeze un “profil optim de temperatura” care permite topirea pastel de sudura din jurul termi- nalelor SMD fara ca acestea sé fie defectate. jin momentul topirii pastei, componentele coboara datorité greutatii proprii ajungand s& fie lipite de cablajul imprimat. Dupa iesirea din cuptor cablaje- le sunt din nou supuse unui control optic suplimentar si numai dupa aceea se trece la plantarea componentelor clasice volumi- noase, ale c&ror terminal trec prin cablaj (E) si sunt lipite, dar cel mai adesea, in baie cu val de cositor (=), dupa care avem produsulfint. iin cazul Il, cand SMD-urile vor fi i “4 ba lipite tn baie, fazele de fabricatie decurg dup cum urmeazé: ma- sina de insertie depune cu ajutorul nei scule in forma de seringa cate © pictur de material de lipire (0 rasind epoxdica speciala,, de obicei de culoare rosie) in zona centrulul de greutate al fiecéirei piese ce se va monta (2). Robotul plaseazi_—_apoi componentele cu terminalele exact pe “amprentele” fiecarei_piese cand vascozitatea lipiciului este suficient pentru a mentine toate piesele in mod provizoriu (C); se ‘rece cablajul printr-o etuva cu temperaturéi controlata incat rasina 8a polimerizeze, fixand astfel toate SMD-urile solid, Din acest moment, placa poate fi Intoarsé cu “capul in jos” (0) este trecuta prin bala de cositor numai dupa ce s-au implantat componentele mari, clasice (=). ‘Acum sunt cufundate atat SMD-utile, ct si terminalele pie- selor mari in baie (F) cand se obtine produsu fini. Temperatura bali si durata de insertie sunt precis ajustate pentru ase asigura o sudurd curata gi fara degradarea componentelor, preci- znd c si in acest caz zonele la care cositorul nu trebuie s& adere sunt protejate ca la procedeul anterior. La acest procedeu este impor- tanta si orientarea componentelor reed