LUCRARE DE LABORATOR

CERINE: S se prezinte construcia i funcionarea unei puni semirigide cu

grind tras n form de H.
S se ntocmesc desenul de ansamblu al unei puni semirigide cu grind tras n
form de H de la un autovehicul, cu indicarea parametrilor dimensionali ai acestui
ansamblu
O constructie aparuta la inceputul anilor 1970 pentru puntea din spate nemotoare este
grinda in forma de H trasa. Ea consta din doua brate longitudinale sudate la capetele unei
grinzi transversale dispusa in fata axei rotilor. Bratele sunt articulate cilindric de caroserie cu
capetele din fata, iar la capetele din spate sunt sunt sudate fuzetele. Grupurile
elastoamortizoare ale suspensiei sunt dispuse cel mai adesea vertical pe axa rotilor si
articulate de capetele din spate ale bratelor pe partea interioara (fata de fuzete). Astfel puntea
preia toate fortele si momentele de reactie. Grinda are sectiunea deschisa in forma de U sau
de V si deformarea la torsiune controlata, astfel ca preia si rolul barei stabilizatoare (in
interiorul profilului U sau V al grinzii este montata o bara cu rol stabilizator). Schema
constructiva si modul de transmitere a fortelor transversale sunt prezentate in figura 1.

Fig. 1. Schema constructiva si modul de transmitere a fortelor transversale la puntea cu grinda in forma de H
trasa.

Daca automobilul se inscrie in viraj asupra lui actioneaza componenta transversala a

fortei centrifuge, care se transmite puntii din spate prin articulatiile cu bratele Fcy2 si
determina la contactul rotilor cu calea reactiunile Y2s si Y2d . Notand cu Fox reactiunile din
articulatiile grinzii H cu caroseria se constata ca apare un moment care roteste puntea fata de
caroserie datorita elasticitatii articulatiilor cu si imprima un caracter supravirator
automobilului. Solutia prezinta urmatoarele avantaje:
constructie simpla (o singura grinda in forma de H si doua articulatii);
montare si demontare usoare ale intregii punti;
necesita putin spatiu;
prindere simpla pentru arcuri si amortizoare;
permite o suprapunere avantajoasa a arcului si amortizorului;
1

 grinda transversala poate prelua si rolul barei stabilizatoare;

masa nesuspendata redusa;
modificare redusa a caderii rotilor la actiunea fortelor laterale;
pozitie convenabila pentru centrul de ruliu al puntii;
reducerea tendintei de ridicare a spatelui automobilului la franare.
Dezavantaje:
tendinta supraviratoare la actiunea fortelor laterale;
solicitari mari la torsiune si la forfecare in grinda transversala;
solicitari mari in sudurile care asambleaza bratele laterale cu grinda transversala.
In figura 2 se prezinta puntea din spate cu grinda trasa in forma de H de la VW Golf 1
(unul dintre primele autoturisme care au folosit aceasta solutie).

Fig. 2. Punte din spate cu grinda trasa in forma de H (VW Golf)

Constructia se caracterizeaza prin urmatoarele: grinda transversala are sectiunea in
forma de U cu deschiderea spre fata si este dublata in zona centrala de o bara cilindrica cu rol
stabilizator; asamblarea prin sudura dintre bratele laterale si grinda transvesala este ranforsata
spre spate prin gusee spatiale cu raza mare; grupurile elastoamortizoare sunt dispuse pe
verticala in planul transversal al axei rotilor; articulatiile cilindrice ale grinzii cu caroseria au
o ghidare laterala pe con pentru a diminua valoarea unghiului h si prin aceasta comportarea
supraviratoare a puntii in viraj.
Puntea semi-rigida este intalnita pe rotile din spate la masinile cu tractiune
fata. Este un compromis care reduce costul intre cea rigida si cea pe bascule. Discutam tot
despre o singura bucata metalica, dar care are o mobilitate crescuta datorita unor brate cu o
bucsa mare ce-i permit o miscare verticala. Masini din clasa medie, care nu au preturi foarte
mari la vanzare, au suspensia pe bascule doar pe fata, in timp ce pentru spate apeleaza la un
astfel de sistem. Fiecare roata nu este mobila independent ca in cazul unei punti pe bascule,
insa cu ajutorul miscarii verticale creste aderenta fata de o punte rigida conventionala.

Fig. 3. Renault Megane RS cu punte spate semi-rigid

Fig. 4. Punte semi-rigid de Renault Megane