Sie sind auf Seite 1von 11

Ambalarea laptelui n sticl

Caracterizarea laptelui
Laptele de consum este lichidul secretat de glanda mamar a femelelor
mamifere (vac, bivoli, capr, oaie). Datorit compoziiei chimice complexe i
echilibrate n trofine laptele este considerat cel mai complex aliment; valoarea sa
nutritiv se transmite n cea mai mare parte produselor prelucrate.
n general, prin lapte ca produs alimentar se nelege laptele de vac; laptele provenit
de la celelalte specii (bivoli, capr, oaie etc) preia denumirea acestora.
Proprietaile laptelui
Laptele este alimentul cel mai complet, cel mai usor asimilat de organism,
contribuind la mentinerea starii de sanatate a organismului, la cresterea si dezvoltarea
normala a acestuia, mai ales in cazul copiilor si al adolescentilor, dar este recomandat
si persoanelor varstince in prevenirea osteoporozei, bolnavilor, persoanelor care
muncesc in medii toxice sau in conditii grele de munca si tuturor, pentru cresterea
rezistentei la infectii si substante toxice. Laptele este unul din alimentele de baza in
nutritia noastra deoarece contine toate substantele hranitoare necesare cresterii,
dezvoltarii si functionarii normale a organismului. Ca dovada este faptul ca nou-nascutii
(oameni sau animale) se dezvolta normal, luni de zile, numai cu lapte. Specialistii din
cadrul Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania recomanda a se
consuma zilnic 500 ml lapte, 100 ml iaurt sau 300 grame branza, reprezentand 12% din
hrana noastra zilnica, pe langa carne, cereale, legume si fructe.
Laptele este sursa principala de calciu (120 mg%) ce se asimileaza mai bine n
comparatie cu alte produse. n lapte se gaseste relativ mult potasiu si putin sodiu, ceea
ce face sa creasca diureza. Laptele e sarac n acizi grasi indispensabili, fier si n alte
microelemente hematopoie-tice, contine n cantitati mici toate vitaminele, dar mai ales
B2, A si D. Laptele necesita pentru digestie efort mic din partea stomacului, n stare
naturala si folosit la prepararea diferitelor bucate, laptele e indispensabil n dietoterapia
multor maladii. Laptele integral se exclude sau se limiteaza n enterocolite acute sau n

acutizarea celor cronice nsotite de diaree, n perioada pre- si postoperatorie, n


intoleranta congenitala sau dobndita dupa bolile tractului gas-trointestinal n urma
insuficientei fermentului lactaza n intestin. Mult mai rar intoleranta e cauzata de alergia
catre proteina laptelui.
n funcie de coninutul n smntn, laptele se clasific n:
-lapte integral (nesmntnit, aa cum este produs de animalul productor de lapte)
-lapte smntnit total (0,1% grsime), utilizndu-se separatoare mecanice
-lapte smntnit parial (smntnit tradiional prin luarea smntnei care se ridic la
suprafaa lapetelui sau prin normalizare)
Normalizara laptelui nseamn aducerea laptelui la un coninut fix de grsime. Acest
lucru de realizeaz prin amestecarea laptelui integral cu cel smntnit. Laptele din
comer este fie smntnit, fie cu 1,6% sau 1,8% sau 2,4% grsime etc. Se gsete i
lapte cu procent mai mare de grsime.
n funcie de tratamentul la care este supus, laptele se mparte n:
-Lapte crud (nefiert sau nepasteurizat)
-Lapte pasteurizat ceea ce nseamn nclzirea lui n aparate speciale la o temperatur
ntre 63-95 grade pentru cteva minute sau char o secund, n funcie de temperatur.
Prin pasteurizare sunt distruse toate formele vii ale bacteriilor i drojdiilor, mai puin
sporii. La temperatura ridicat (95) sunt distruse i majoritatea vitaminelor, de aceea se
practic n industrie o temperatur mai joas.
-Laptele fiert, este laptele pe care l fierbem noi acas. Temperatura depete 100
grade, este distrus cam tot (att bacterii, drojdii, dar i majoritatea vitaminelor). Cei mai
muli spori sunt distrui, dar unii spori pot rezista.
-Laptele concentrat se obine prin eliminarea a 2/3 din ap. Nu prea se mai fabric.
-Laptele praf se obine prin uscarea laptelui concentrat, reducndu-se apa la 3%.

-Laptele omogenizat nseamn supunerea la tratamente mecanice pentru frmiarea i


rspndirea omogen n masa laptelui a globuleleor de grsime. n laptele crud,
globulele de grsime au diametrul de 0,5-15 microni. Prin omogenizare sunt fcute i
mai mici. Acest lucru face ca gustul laptelui s fie mai bun, stimulnd papilele noastre
gustative pe o suprafa mai mare, dar este avantajos i tehnologic, laptele fiind mai
omogen i grsimea mai fin emulsionat. Cu timpul micile globule de grsime, fiind mai
uoare dect laptele se ridic la suprafa formnd stratul de smntn. Omogenizarea
ajut la prevenirea formrii smntnii
-Laptele UHT (Ultra High Temerature) este practic laptele fiert. El este ambalat de
regul n cutii de carton n condiii aseptice. n cutii de carton poate fi ambalat i lapte
pasteurizat. n acest mod, el poate sta nedesfcut la temperatura camerei luni de zile
fr s se strice.
n comer ntlnim de regul:

-Lapte pasteurizat parial smntnit omogenizat


-Lapte pasteurizat smntnit omogenizat
-Lapte UHT (smntnit sau parial smntnit) omogenizat
Diferena dintre laptele din comer i cel crud-integral (nesmntnit) este faptul c cel
din comer are extras o parte din grsime, deci, este mai slab, dar se poate gsi i
lapte integral. n rest, el este omogenizat ceea ce i confer un gust mai bun.
Alte diferene nu mai exist ntre lapte, nici nu au voie s umble la coninutul de proteine
sau glucide.
n ceea ce privete vitaminele, este mai bine s cumprm lapte din comer i s l
bem fr s l fierbem cci nu sunt distruse toate vitaminele (de regul vitamina C i
acidul folic sunt distruse, acum depinde la ce temperatur a fost pasteruizat) dect s
cumprm lapte de la ran care oricum l fierbem. Prin fierbere, se distrug aproape
toate vitaminele.

Promovarea laptelui
Piaa laptelui este caracterizat de juctorii din aceasta industrie ca fiind una
sensibil la pre, drept urmare, promoiile i ofertele speciale au constituit strategia de
baz in aceast perioad. Conceptele de promovare la raft a laptelui sunt destul de
reduse, aceasta fiind, de altfel, o caracteristic a categoriei alimentelor de baz. Astfel,
in ultima perioad, ofertele de tip "pre special"au reprezentat cea mai mare parte din
efortul de promovare la raft.Ca i aciuni de promovare, productorii i importatorii
recurg la degustri in magazine, promoii i diverse ac iuni organizate cu ocazia
deschiderii de noi supermarketuri. De asemenea, companiile de pe pia au investit in
modul de prezentare a produselor, in crearea de noi produse conform cerin elor
clienilor, dar i in calitatea ambalajelor.
Prin introducerea n coli a programului laptele i cornul, se dore te cre terea
consumului de lapte n rndul colarilor avnd n vedere importan a acestuia n
alimentaia zilnic a colarilor.
n Romania, consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in
comparatie cu restul tarilor europene: 6,7 litri de lapte procesat, fata de media
europeana de 65-70 de litri. Productia de lapte este de 5,5 miliarde de litri anual, din
care doar 1,1 miliarde de litri sunt procesati, 1,3 miliarde sunt vandute fara procesare,
iar restul reprezinta consum propriu si pierderi. In negocierile de aderare la Uniunea
Europeana, Romania a obtinut o cota de productie anuala de 3,3 miliarde de litri de
lapte, din care 1,2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial.
Segmentul de piaa
Fiind un aliment de baz n alimenta ie, laptele si produse din lapte se numara
printre alimentele de o importanta deosebita in perioada de crestere a copilului si in
timpul sarcinii sau lactatiei, precum si de-a lungul intregii vieti. Datorit acestui fapt,
acesta este un produs care se adreseaz tuturor consumatorilor, de la sugari la
personane adulte.

Materiale, tipuri de materale-proprietile fizico-chimice i mecanice ale


ambalajelor
Alegerea sistemului corespunzator de ambalare a unui produs si selectarea
materialelor necesare pentru confectionarea acestora nu se poate face decat luand in
considerare conexiunea mai multor factori cum sunt: cerintele impuse de buna
conservare a produselor, interactiunile dintre aliment si mediul de ambalare, dintre
mediul de ambalare si invelitoare, dintre ambalaj si mediul exterior. Aceste conexiuni
evidentiaza interactiunile complexe dintre diferitele componente ale sistemului.
In ultimii ani ambalajul s-a transformat dintr-un auxiliar al produsului intr-un produs
industrial ce reprezinta un tot unitar de componente interconectate, un set organizat de
cunostinte si conceptii, un mod ordonat de actiune, vizand in ansamblu realizarea
optima a unor obiective economice specifice. In corelatia dintre aliment si ambalaj, rolul
esential revine alimentului, el determinand alegerea materialului potrivit, corespunzator
naturii sale, felul ambalajului si metodele de ambalare adecvate. In cazul materialelor
pentru ambalarea produselor alimentare este necesar sa se tina seama de faptul ca
prin contactul acestora cu produsul sau prin reactiile chimice ce intervin,
materialele respective, pot influenta schimbarea compozitiei alimentului, cont
aminarea chimica sau microbiologica a produselor.
In vederea inlaturarii acestor fenomene nedorite este necesar ca
materialele de ambalare sa fie judicos alese, sa fie bine curatate si eventual
sterilizate. Cantitatea limita de substanta care poate fii cedata produsui trebuie
determinata si limitata la un nivel care sa nu produca o schimbare a proprietatilor
acestuia.
Laptele este lichid, ceea ce inseamna ca necesita un recipient in fiecare stadiu
de transport de la vaca la consumator..Primul pas important in ceea ce priveste
ambalarea laptelui destinat comertului cu a m a n u n t u l , a f o s t f a c u t i n u l t i m i i a n i
a i s e c o l u l u i a l X I X l e a , o d a t a c u i n t r o d u c e r e a procesului de sterilizare,
iar ambalajul de sticla a format o parte integrala si esentiala a comertului cu amanuntul.
In a treia decada a secolului al XX-lea, imbutelierea laptelui pasteurizat a cunoscut o
dezvoltare rapida, mai intai in America si imediat dupa, in Europa. Ambalajul de sticla a

ramas neschimbat pana in anul 1933, cand a fost introdus primul


carton confectionat din hartie cerata. Dezvoltarea si introducerea materialelor de plastic
pentru ambalare in industria laptelui, atat simple, cat si combinate cu hartie, a dus la o
varietate de recipiente potrivite pentru pastrarea si comercializarea laptelui lichid.
Ambalaje returnabile
Pentru laptele pasteurizat: sticle cu gat larg (36 - 40 mm), adecvate pentru
sigilare
cu capace de folie de aluminiu, formeaza sistemul cel mai comun pe
n t r u a m b a l a r e a laptelui pasteurizat in recipiente returnabile. Sticlele sunt
introduse in lazi, de obicei din material plastic. Lazile au diviziuni interne, astfel
incat sticlele sa nu fie in contact una cu cealalta, pentru a minimiza riscul de spargere.
Acestea sunt concepute pentru interblocare,
astfel ncat poate fi construita o stiva stabila. Capacitatea sticlelor
e s t e d e o b i c e i d e jumatate de litru si de un litru, dar un exista un standard pentru
acest lucru.
Laptele sterilizat in sticle sticlele folosite pentru sterilizarea laptelui
au gaturi inguste (26 mm), sigilarea lor fiind mult mai eficienta. Pentru
sigilarea lor sunt folosite
coroane prefabricate. Aceste sticle trebuie sa fie capabile sa reziste
a t a t l a s o c u r i l e mecanice din timpul manevrarii, cat si la socurile termice la
care sunt supuse in timpul sterilizarii si in timpul racirii. In timpul sterilizarii,
laptele din sticla se dilata mai mult decat capacitatea sticlei, aerul din interior se
comprima, iar presiunea din interior devine mai mare decat presiunea externa. In timpul
racirii, laptele se comprima, rezultand astfel un vid intre lapte si capacul
sticlei. Asadar, este foarte important ca, capacul sa fie inchis ermetic. Sticla
este chimic inert, mpiedic ptrunderea de gaze, lichide i umezeal, rezist la ageni
chimici, este transparent, uor de prelucrat i de format. Avantajul major al sticlei
este deigiena acestuia. Din sticla nu se transmit n alimente substane nocive, nu da
miros i gust alimentelor. Principalele dezavantaje ale sticlei sunt densitate ridicat i
fragilitate, ceea ce ducela o cretere a costurilor de transport. Ca urmare,
preurile pentru produsele finite, ambalate n recipiente de sticl,duc n mod

semnificativ la creterea acestora. n prezent, este n curs intensiv de lucru pentru a


reduce greutatea de sticl i mbuntirea proprietilor sale mecanice prin tratament
de suprafa din diferite materiale, de acoperire pe baza de polimeri. n plus, costul
relativ ridicat al recipientelor de sticl conduc la faptul c magazinele greu vnd laptele
n recipiente din sticl. n acelai timp,ambalajele de sticl continu s fie utilizate n
zonele cu economii slabe i cu un grad sczut deintegrare inter-regionale.Ca rezultat
astzi n recipiente de sticl snt ambalate circa 4,7% dinvolumul total de produse
lactate lichide ambalate, iar acest tip de ambalaj cedeaz rapid poziiile sale cutiilor de
carton i recipientelor din plastic.
Laptele pasteurizat in cutii de metal cutia de aluminiu folosita pentru
ambalareal aptelui s-a dovedit a fi satisfacatoare si, de la inceputul celei de a doua
jumatati a secolului trecut a inlocuit rapid cutiile mici din otel folosite anterior. In ultimii
ani, au fost introduce cutii de polietilena de inalta densitate in cateva tari, dar
nu s-au dovedit populare din diferite motive. Cele mai frecvente sunt cutiile
cu capace care nu necesit garnituri de cauciuc. Din cauza unor probleme
mecanice aparute la spalarea capacelor ataate la cutii cu lanturi, acestea nu mai sunt
utilizate. Capacitatea cutiilor de aluminiu este de 40 de litri.
Ambalaje de unic folosin
De obicei exista trei tipuri de ambalaje de unica folosinta: cutii de carton, pungi de
plastic i petul de un litru sau un litru i jumtate.
Pungile de plastic sunt, de obicei, in forma de perna si
f a b r i c a t e d i n f o l i e d e polietilena cu densitate scazuta. Acestea pot fi unice
sau conuri de film duble sau
tuburi p l a t e , a c e s t e a d i n u r m a n e n e c e s i t a n d c u s a t u r a l o n g i t u d i n a l a l a
m a s i n a d e a m b a l a r e . Materialul trebuie sa fie colorat pentru a reduce transmisia
luminii.
In cazul cutiilor de carton, TetraPak, materialul folosit este polietilena filmata
pesuport de hartie presata; in versiunile aseptice este incorporata in mod
normal o folie de aluminiu. O metoda de a face cutii de carton este aceea de a avea

cutii pre-formate sau pre-taiate, gata pentru transformarea intr-un recipient cu un


fronton in partea superioara, dar, ingeneral, acestea sunt mai scumpe. Alt metod de a
face o cutie de carton este de a forma un tub dintr-o rola de material, cusatura este
longitudinala, se umple cu lapte si apoi se facsigilii transversale. Alternativ, tuburile pot fi
taiate si formate in cutii de carton inainte de umplere si sigilare.
Maina de ambalat
Caracteristicile mbutelierii la sticl au dus la perfec ionarea unor elemente care
contribuie la buna funcionare a mbutelierii,la pstrarea n bune conditii a laptelui
mbuteliat.
Acestea trebuie s ndeplineasc mai multe func ii:
-splarea sticlelor ndeprtarea etichetelor, splarea interiorului sticlei;
-dozarea laptelui n sticl;
-etichetarea sticlelor;
-nchiderea sticlelor cu capace din aluminiu.
Designul de ambalaj. Form, culoare, grafic i etichet
Ambalajul este ultimul contact pe care consumatorii l au cu un produs nainte de a-l
cumpra i de aceea este de foarte multe ori un factor decisiv n decizia de cumprare.
ns dincolo de exigenele pe care trebuie s le ating privind aspectul, un ambalaj
trebuie s respecte o serie de criterii specifice i uneori rigide privind fiabilitatea i
funcionalitatea sa. Acesta are rol de protecie a produsului dar i un puternic rol
promotional.
Ambalajul trebuie sa fie util, practic, n conformitate cu prevederile legale, plcut, diferit,
sugestiv pentru a atrage atenia consumatorilor i pentru a-l diferen ia de produsele
similare.
Etichetele trebuie sa fie vizibile, lizibile si inscriptionate intr-un mod care sa nu
permita stergerea lor.In plus, informatiile cuprinse pe eticheta produselor alimentare nu
trebuie sa induca in eroare consumatorii, la achizitionarea produselor, in privinta:

- caracteristicilor alimentului si in special a naturii, identitatii, proprietatilor, compozitiei,


cantitatii, durabilitatii, originii sau provenientei sale, precum si a metodelor de fabricatie
sau de productie;
- atribuirii de efecte sau proprietati alimentelor pe care acestea nu le poseda;
- sugestiei ca alimentul are caracteristici speciale, atunci cand - in realitate - toate
produsele similare au astfel de caracteristici.
Informatiile care trebuie sa fie incluse pe etichetele alimentelor si vom detalia cateva
dintre aceste elemente:
- Denumirea produsului
- Numele si adresa producatorului, a importatorului sau a distribuitorului inregistrat in
Romania
- Data de expirare
- Cantitatea neta
- Conditiile de depozitare si de folosire (daca este cazul)
- Locul de origine (daca este cazul)
-Lista ingredientelor folosite
- Cantitatea ingredientelor evidentiate pe eticheta prin desene sau cuvinte (daca este
cazul; exista si exceptii)
- Instructiunile de utilizare
- Mentiunile suplimentare pe grupe de produse
-Valorile nutritionale medii
Eticheta poate fi pus n eviden prin form i culoare, elemente care pot contribui la
rndul lor la atragerea ateniei consumatorilor .

Model etichet lapte de consum

BIBLIOGRAFIE

1. Salculescu C. Evaluarea calitatii laptelui, Bucuresti 2010.


2. Banu C. i colab.- Procesarea industrial a laptelui, 1998.
3. Georgescu Gh. Laptele i produsele lactate, Ed. Ceres, Bucureti, 2000