Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
ReDIVA
I / 2013
CLUJ-NAPOCA
2013
CONTENTS
Foreword 7
Alexandru Berzovan
Some remarks on the Dacian silver hoard
found at Gura Vii (Plecua Town, Arad County) 9
Aurora Pean
Sarmizegetusa Regia in the Austrian map of 1804 29
Szab Csaba
The Mithraic Statue of Secundinus from Apulum 45
Dan Deac
Being an Isiac in Potaissa. Short remarks on
Ricis 616/0102 (= cil iii 882) 65
Boda Imola
Torma Kroly (1829-1897) and the archaeological
research in Roman Dacia. Case study: Iliua 75
Ion Ceban
Archologische denkmler in der gemeinde Slobozia Mare,
Bezirk Cahul, Republik Moldau 107
Vladimir Ovtcharov
Countermarked coinage of Dobrudja.
A detailed investigation (Case report) 129
5
ARCHOLOGISCHE DENKMLER
IN DER GEMEINDE SLOBOZIA MARE,
BEZIRK CAHUL, REPUBLIK MOLDAU
Ion CEBAN
PhD Candidate, Academy of Sciences of Molodva,
Intitute of Cultural Heritage, Department of Archaeology, MD
E-mail: ciuhal@yahoo.com
Slobozia Mare III is a necropolis of the late medieval period. A grave with
remains of animal bones nearby was discovered here. The archaeological
inventory of the tomb contained silver buttons and a silver coin. The burial is
dated back to the end of XVIth century first half of the XVIIth century.
The perspectives of further researching of Slobozia-Mare I site are real due
to incompleteness of Dridu cultural type studying, especially for the Lower
Prut region.
Keywords: settlement, culture, necropolis, grave, inventory.
Stichwort: Siedlung, kultur, Nekropole, Grab, Bestandsaufnahme, Inventar.
108
Archologische Denkmler in der Gemeinde Slobozia Mare, Bezirk Cahul, Republik Moldau
1
Agul'nikov, Bubuli, Haheu 2007, S. 9.
2
Agul'nikov 2008, S. 8-9.
3
Nicic 2008, S. 268, abb. 11.
4
Morintz 1987, abb. 9/1.
5
Jugnaru 1997, abb. 3/6.
6
Simion 2001, abb. 3.
7
Irimia, Conovici 1993, abb. 14/9.
109
Ion CEBAN
110
Archologische Denkmler in der Gemeinde Slobozia Mare, Bezirk Cahul, Republik Moldau
111
Ion CEBAN
(abb. 4/1-7, 9). Auf den mehreren von denen, auf der Auenseite gibt
es eine Unebenheit, die fr den Deckel dienen konnte (abb. 4/4, 7).
Die Gefe dieser Kategorie der Keramik haben einen ausgiebigen
Rand, kurzen Hals, hervorragende Schulter, gewlbten Krper und
einen Fu der viel schmaler als die Mndung ist. Die hier beschrebene
Keramikkategorie hat viele Analogien im unteren Donauraum, sie ist
in den Siedlungen im Gebiet der groen lokalen Seen vertreten: abo20,
Bogatoje21, Krininoje22, Safjany23, aber auch in Dinogetia, Capidava,
Pcuiul lui Soare in Dobrudscha; Dridu in Muntenien; Epureni,
endreni, Murgeni, Sreni, Grumezoaia din Sdmoldau 24, alle
datieren auf das des zweiten Hlfte 9. - 10. Jh.
Feine Keramik. Ist durch die zwei Fragmente von einem Gef vom Typ
Saltovo vertreten, das aus einer dichten Tonmasse ohne offensichtlichen
Zustze hergestellt ist. Die Keramik ist gut gebrannt und hat graue Farbe,
die Auenoberflche der Scherben ist mit Engobe bedeckt. Die Verzierung
besteht in kaum merkbaren polierten Linen. Die Fragmenten stammen
von den kugelfrmigen Gefen, hnlichen mit denen aus den anderen
Siedlungen dieser Zeit, von Donau-Seen-Region25.
Auf der Siedlungsoberflche wurden Tierknochen (osteologische
Untersuchungen wurden nicht gemacht).
Die Siedlung Slobozia Mare I., die zu den kulturellen Horizont
der Dridu Typ gehrt, nach der geografische Lage fllt innerhalb der
regionalen Gruppe des 9. 10. Jh. n.Chr. in der Unteren Donau26.
Slobozia Mare II. Die Sttte Slobozie Mare II befindet sich in einem
Ort/einer Stelle, der/die von den Bewohnern der Gemeinde Slobozia
Mare Viile de Jos genannt ist (Aufnahme 1). Sie liegt auf einem hohen
Plateau der zweiten Terrasse der Flues Pruth, 0,8 km sdwestlich
von der Gemeinde und dem Grund des Grenzwacherpiketts
20
zlov, 1984, S. 139-142; Smilenko, Kozlovskij 1987b, S. 105-108.
21
Smilenko, Kozlovskij 1987b, S. 109-110.
22
Smilenko, Kozlovskij 1987a, S. 69-81.
23
Kozlov, 1984b, 128-131; Kravenko 1971, S. 72-74.
24
Teodor 1968, S. 227-274; Coma 1978, S. 143; Coma 1963, S. 110-118; Zaharia
1971, S. 277-281.
25
Kozlov 1988, S. 49-51; Teodor 2003, S. 357-367; Smilenko, Kozlovskij 1987,
S. 108-111; Fedorov 1960, S. 210-211.
26
Postica 2007, S. 383.
112
Archologische Denkmler in der Gemeinde Slobozia Mare, Bezirk Cahul, Republik Moldau
27
Bejleki 1978, S. 103, abb. 13/2; 43/4; 48/6.
28
Von dem lokalen Museographen und Geographen, Vasile Brnz
bekanntgegeben, dem danken wir fr diese Information.
29
Bejleki 1978, S. 123, abb. 76.
30
Petrescu-Dmbovia 1953, abb. 42/18.
31
Die erwhnten Objekte befinden sich heute im Museum der Gemeinde
Slobozia Mare, Bezirk Cahul.
113
Ion CEBAN
32
Agul'nikov 2008, S. 14-16; Agul'niko, Bubuli, Haheu 2007, S. 9.
114
Archologische Denkmler in der Gemeinde Slobozia Mare, Bezirk Cahul, Republik Moldau
Bibliographie
115
Ion CEBAN
Jugnaru 1997 G. Jugnaru, Manifestri timpurii ale primei epoci ale fierului
n Dobrogea (descoperirile de la Grvan-Mljitul Florilor, jud.
Tulcea), in Gavril Simion (Hrsg.), Premier Age de Fer aux
bouches du Danube et dans les Regions autour de la Mer
Noire (Actes du Colloque International, Septembre 1993,
Tulcea), Tulcea, 1997, S. 103-110.
Kauba, Leviki M. Kauba, O. Leviki, Prima epoc a fierului (sec. XII-VIII/
2010 VII .Hr). nceputurile relaiilor de clas. Consideraii generale,
in V. Dergaev (Hrsg.), Istoria Moldovei. Epoca preistoric
i antic (pn n sec. V), Chiinu, 2010, S. 313-329.
Kozlov 1984a V. Kozlov, hranye raboty na poselenij VIII-naala X vv.
n.e. u s. abo, Severnoe Priernomor'e, Kiev, 1984, S. 138-144.
zlov 1984b V. Kozlov, ramika X v. u s. Saf'jany, Novye Archeologieskie
issledovanija na Odessine, Kiev, 1984, S. 126-135.
zlov 1988 V. zlov, Gonarnaja keramika poselenij balkano-dunajskoj
kul'tury VIII-X vv. v primorskoj asti Dnestrovsko-Dunajskogo
medure'ja, Srednevekovye pamjatniki Dnestrovsko-
Prutskogo medure'ja, Kiinev, 1988, S. 28-53.
Kravenko 1971 A. ravenko, Poselenie IX-X vv. n.e. u s. Saf'jany, Materialy
po Archeologij Severnogo Priernomor'ja Odesskogo
Archeologieskogo muzeja, Odessa, 1971, S. 71-79.
Leviki 1994 O. Leviki, Grupul Holercani-Hansca. Aspectul Pruto-Nistrean
al complexului hallstattian timpuriu cu ceramic incizat, in
P. Roman, M. Alexianu (Hrsg.), Relations Thraco-Illyro-
Hellniques (Actes du XIVe Symposium National de
Thracologie), Bile Herculane (14-19 septembre 1992),
Bucarest, 1994, S. 219-257.
Morintz 1987 S. Morintz, Noi date i probleme privind perioadele hallstattian
timpurie i mijlocie n zona istro-pontic (cercetrile de la
Babadag), Thraco-Dacica, VIII, 1-2, 1987, S. 39-72.
Nicic 2008 A. Nicic, Interferene cultural-cronologice n nord-vestul
Pontului Euxin la finele mil. II nceputul mil. I a.Chr.,
Chiinu, 2008.
Nikulic 1981 I.. Nikulic, Gal'tattskoe poselenie v Hanskom mikrorajone.
AIM v 1974-1976 gg., iinev, 1981, S. 71-89.
Petrescu- M. Petrescu-Dmbovia, Cetuia de la Stoicani, Materiale i
Dmbovia 1953 Cercetri Arheologice, I, Bucureti, 1953, S. 13-155.
Postic 2007 Gh. Postic, Civilizaia medieval timpurie din spaiul
pruto-nistrean (secolele V-XIII), Editura Academiei
Romne, Bucureti, 2007.
116
Archologische Denkmler in der Gemeinde Slobozia Mare, Bezirk Cahul, Republik Moldau
Postic, Hncu, Gh. Postic, I. Hncu, I. Tentiuc, Aezarea din secolele IX-XI
Tentiuc 1999 de la Giurgiuleti i unele consideraii privind siturile medievale
timpurii din zona lacurilor Dunrene, in T. Arnut, A. Zanoci,
S. Matveev (Hrsg.), Studia in Honorem Ion Niculi,
Chiinu, 1999, S. 280-298.
Simion 2001 G. Simion, Niculiel, com. Niculiel, jud. Tulcea; Punct: Cornet;
Cod sit: 161044.08, Cronica cercetrilor arheologice din
Romnia. Campania 2000, online http://www.cimec.ro/
Arheologie/CronicaCA2001/rapoarte/rapoarte_maine.
htm (Letzter Zugang: 25.11.2013).
Smilenko, A. Smilenko, A. Kozlovskij, Srednevekovye poselenija v
Kozlovskij 1987a prilegajuej asti Dnestrovsko-Dunajskogo medure'ja,
Dnestrovsko-Dunajskoe medure'e v I-naale II tys. n.e.
Kiev, 1987, S. 67-83.
Smilenko, A. Smilenko, A. Kozlovskij, Poselenija u sel abo i Bogatoe
Kozlovskij 1987b Odesskoj oblasti, Dnestrovsko-Dunajskoe medure'e v
I-naale II tys. n.e. Kiev, 1987, S. 98-121.
Teodor 1968 D.Gh. Teodor, Contribuii la cunoaterea culturii Dridu pe
teritoriul Moldovei, Studii i Cercetri de Istorie Veche, XIX,
2, 1968, S. 227-278.
Teodor 1973 D. Gh. Teodor, Apartenena etnic a culturii Dridu, Cercetri
Istorice, Iai, SN, 4, 1973, S. 127-142.
Teodor 2003 D.Gh. Teodor, Spaiul carpato-dunreano-pontic n Mileniul
Marilor Migraii, Buzu, 2003.
Vornic, V. Vornic, L. Ciobanu, Ceramica lucrat la roat din
Ciobanu 2007 aezrile de tip Etulia Cimichioi I i Cimichioi II, Revista
Arheologic, SN, III, 1-2, Chiinu, 2007, S. 161-180.
Vanugov V. Vanugov, V. Srbu, I. Niculi, V. Brc, Cercetrile
et al. 1999 arheologice de slvare de la Orlovka-Cartal (Ukraina) Campania
1998, in Cristian Schuster (Hrsg.), Cercetri arheologice n
aria nord-trac, vol. III, Bucureti 1999, S. 117-135.
Vanugov P. Vanugov, . Zaginajlo, V. Kunir, V. Petrenko,
et al. 1991 Voronovka II. Poselenie pozdnego bronzovogo veka v
Severo-Zapadnom Priernomor'e, Kiev, 1991.
Zaharia 1971 E. Zaharia, Dones sur l'archologie des IVe-XIe sicle sur le
territoire de la Roumanie. La culture Bratei et la culture Dridu,
Dacia N.S., XV, 1971, S. 269-287.
117
Ion CEBAN
118
Archologische Denkmler in der Gemeinde Slobozia Mare, Bezirk Cahul, Republik Moldau
119
Ion CEBAN
120
Archologische Denkmler in der Gemeinde Slobozia Mare, Bezirk Cahul, Republik Moldau
121
Ion CEBAN
122
Archologische Denkmler in der Gemeinde Slobozia Mare, Bezirk Cahul, Republik Moldau
123
Ion CEBAN
124
Archologische Denkmler in der Gemeinde Slobozia Mare, Bezirk Cahul, Republik Moldau
125
Ion CEBAN
126
Archologische Denkmler in der Gemeinde Slobozia Mare, Bezirk Cahul, Republik Moldau
127