XX - Rainer Maria Rilke

Intre stele, ce departe-i! Insa mai departe

se afla ce-nvatam aci.

De pilda unul, prune, al doilea-in alta parte...

In departari ce nu se pot gandi.

Tot largul Firii nu-i cuprins de soarta?

Cum ni se pare-atata de straina?
Gandeste,-ntre fecioara si barbat, ce larga toarta!
Ferindu-se de el, de el se-anina...

Departe-s toate; ne inchis e cercul viu!

Priveste blidul pentru pranzul eel voios:
un straniu ochi de peste licarind sticlos.

Ca-s pestii muti, credeam candva. Nu stiu!

La capat nu gasesti un loc in care pestii au grait

cu vorbe ce nu le-au rostit?

In romanete de N. Argintescu-Amza