Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Maria
Mociorni, Ed. Minerva, 1992
Analiz a premiselor realismului n ceea ce privete corespondena limbaj-lume-ficiune:
Vzut ca o conformitate lingvistic ntre lumi i textele lor, realismul este un
proiect deosebit de curajos.
Indeterminarea referinei; a vorbi cu referire la lumi despre textele lor este un
act de credin (i nu unul care se bazeaz pe posibilitatea real de a demonstra c
unei lumi i corespunde un tip de text)
Totui, indeterminarea este compensat de fora convingerilor noastre
ontologice: credem n corespondena text realist-lume, citim ghidai de aceast
credin; de aceea, cititorul are tendina de a vizualiza textele sau chiar a le
transpune/adapta n opere de art vizual
Lumile noastre: le privim cu ncredere (...) ca fiind unitare i coerente (sublinierea
principiului de ncredere care definete raportarea individului la realitate)
Noua critic american (anii 1940-50) ndemnnd la concentrarea asupra plcerilor cltoriei
spre lumea fictiv subliniaz, implicit, c suntem predispui la cutarea referinei
Teoriile neokantiene: nu exist lumi, ci numai versiuni ale lumilor (tot ceea ce numim realitate,
lume, nu este universalizabil)
Tipuri de ficiuni:
1 centre de desfacere profitabile pentru traficul de nelepciune ficiunile despre
nelepciune, parabole, fabule, profeii, romane cu tez: coninutul lor ficional
ricoeaz (...) n ceea ce s-ar putea numi transferul semantic al coninutului lor n lumea
real
2 scrise pentru distracia cititorului indiferen stenic i binevenit fa de
interpretarea ideologic (exemplele lui T.P.: literatura francez de secol XVII Charles
Sorel)
3 producie ficional ludic modernitate (suprarealism, Borges, postmodernitii)
dorina de a pune n eviden proprietile ficiunii i de a-i explora virtualitile