PULPITELE CRONICE

FORME ANATOMO-CLINICE

Se caracterizeaza prin predominenta reactiilor

proliferative de inflamatie
Se clasifica in: - forme deschise
- forme inchise n functie
de
integritatea camerei pulpare
Pulpite cr. deschise a/ ulceroase
b/ granulomatoase
(polipoase)
Pulpite cr. inchise a/ cronica inchisa propriu-
zisa sau scleroatrofica
b/ cronica hiperplazica
( granulom intern Palazzi)
PULPITE CRONICE DESCHISE
Imbolnaviri ale pulpei dentare, consecutive unui
proces inflamator acut
Pot succeda: hiperemiei preinflamatorii

pp. seroase partiale sau totale

pulpitei purulente partiale
Conditia cronicizarii: deschiderea camerei pulpare cu
evacuarea secretiei seroasa sau purulenta
 Deschiderea camerei pulpare poate fi provocat de:
- evoluia procesului carios
- traumatism masticator
- ptrundere accidentala ( in cursul
unui act terapeutic) care nu a fost urmat de un
tratament
Evoluia procesului inflamator cronic spre forma
deschis sau nchis depinde de reactivitatea
organismului
Capacitate sczut de aprare a organismului

forme ulceroase ( organizate pe pulpa trofica dar

cu procese anterioare de imbolnavire sau la pacienti
cu afectiuni generale de sistem)
 O buna reactivitate a organismului -
pulpite cronice deschise polipoase ( inmultire celulara
si cresterea volumului pulpei)
In general apar la pacienti tineri, mai ales in perioada
de crestere
Calitatea reactiva mediocr a pulpei face ca
inflamatia acut s evolueze extrem de rapid, fr
rsunet clinic (aparitia unei pp. cr. deschise pe o pulpa
care aparent nu a avut suferinta acuta)
FIZIOPATOLOGIE
Pulpitele cronice deschise reprezinta o modalitate de
neutralizare a procesului acut, prin inlocuirea
stromei pulpare alterate cu tesut de granulatie
Prima faza a cronicizarii = neutralizarea toxinelor prin
procese biochimice
Apoi histiocitele i fibroblastii ndeprteaz prin
fagocitoz resturile celulare microbiene i leucocitele
fragmentate din focar i resturi celulare pulpare care
i-au pierdut integritatea
 Consecutiv acestor procese scade aciditatea,
favoriznd repolimerizarea MPZ din subst,
fundamental, cu legarea moleculei de apa
liber si transformarea ei n apa stabila
Concomitent ionii de K trec n celule i ionii de
Na n vase determinnd scaderea presiunii
intratisulare (scdere favorizata de
deschiderea procesului carios)
In zona central a procesului inflamator ( la
nivelul deschiderii camerei pulpare) ncepe un
proces activ de migrare i multiplicare a
celulelor conjunctive tinere.
Apar vase de neoformatie
 Tesutul de granulatie este stratul prin care
pulpa vine in contact direct cu mediul bucal
In zonele superficiale ale tesutului de
granulatie se produc modificari ( depunera
fibrinogen, necroza celulalor, infiltratie
germeni bacterieni, ulceratie traumatica)
Prin proliferarea tesutului de granulatie in
cavitatea bucala se formeaza polipul,iar pe
suprafata lui se pot grefa celule epiteliale.
Sub tesutul de granulatie sunt concentrate
celule: histiocite ( fagocitoza) limfocite
plasmocite (imunologic)
In aceasta zona sunt si fibre nervoase (
sensibilitate la intepare cu sonda in
profunzime)
 Fibrele conjunctive lipsesc in zona tesutului de
granulatie si in zona subiacenta
Sunt bine reprezentate in zona a III-a datorita
repolimerizarii colagenului
Restul pulpei aparent normala, prezinta sechele ale
tulburarilor circulatorii si metabolice din fazele
inflamatiei acute
PULPITA CRONICA DESCHISA ULCEROASA
MORFOPATOLOGIE
1. strat superficial necroza
infiltrat celular ( multe polinucleare neutrofile)
infiltrat bacterian
2. strat format din tesut de granulatie
infiltrat partial cu celule (fagocite, microbi) Fara
fibre nervoase dar cu bogata retea vasculara
3. infiltrat celular bogat
format din elemente sanguine cu functii
fagocitare, limfocite, histiocite, plasmocite + fibre
nervoase
4. fibre conjunctive, sarac in celule
5. aparent de structura normala, cu centre de
degenerescenta coloida sau grasoasa, uneori calcaroasa
pulpoliti
SIMPTOMATOLOGIE
Subiectiv: - in general nu este dureroasa
- apar uineori dureri in actul de masticatie
- pacientul evita sa foloseasca in masticatie
partea respectiva
- daca, cavitatea carioasa este obliterata
pentru mai mult timp cu resturi alimentare se creeaza
permizele reacutizarii
- in acest caz durerea are o intensitate mai
putin violenta
- pacientii mai pot relata despre existenta
unui proces carios mai vechi cu antecedente dureroase;
miros neplacut; sangerare dupa periaj sau dupa
traume masticatorii
 Obiectiv: Elemente concludente pentru stabilirea
diagnosticului
Inspectie:-
- prezenta unei cavitati carioase profunde,
cu depozite bogate de denina alterata, cu
deschiderea larga a camerei pulpare
- pulpa dentara este de culoare rosu-inchis
spre brun cu depozite de fibrina si
ulceratii superficiale
- marginile anfractuoase ale cavitatii pot
produce leziuni ale limbii ale mucoasei
jugale
- palparea cu sonda nu este dureroasa, in
schimb inteparea da
- percutia in ax si laterala negative
- teste vitalitate + dar la intensitati >
 Diagnostic pozitiv:
- lipsa durerii i apariia ei n circumstanele descrise
mai sus
- existena cariei profunde cu deschiderea camerei
pulpare
- sngerare la neparea pulpei cu sonda i apariia
sensibilitaii numai la neparea straturilor
profunde
- rspunsuri + la teste de vitalitate numai la
intensitati crescute ale excitantului
- raspuns negativ la percutia in ax a dintelui
 Diagnostic diferential:
Pp. cronica deschisa polipoasa in care apare polipul,
epitelizat sau nu si nu exista ulceratie
Necroza pulpara si gangrena pulpara, in care la sondarea
cu camerei pulpare si a canalelor radiculare nu apare
singerare si sensibilitate
- teste vitalitate negative

Evolutie si complicatii evolueaza cu

pioerderea progresiva a vitalitatii pulpei, necroza si gg.
pulpara
- pot apare reacutizari; fracturarea peretilor coronari

Tratament; extirparea vitala a pulpei

PULPITA CRONICA DESCHISA
GRANULOMATOASA (POLIPOASA)

Este forma n care esutul de granulaie prolifert n

cavitatea coronara vine n contact direct cu mediul
bucal ( polip)
Morfopatologie: prin examen microscopic se
evidentiaza modificari structurale etajate, de la
suprafa spre profunzime
1. Strat superficial reprezentat de o formaiune cu
aspect polipos constituit din tesut de granulaie.
Cel mai adesea suprafaa prezint un epiteliu
pavimentos care poate fi inlocuit de depozite de fibrina
 2 . Infiltrat inflamator paucicelular, asemanator
cu cel din pulpitele cr. ulceroase
Lipsesc fibrele nervoase si conjunctive
3. Fibre conjunctive intretesute intr-o retea densa.
In ochiurile retelei se gasesc cel. conjunctive dar in
numar < decat in pulpa normala
Sunt fibre nervoase si vase sangvine de calibru normal
Restul pulpei de aspect aparent normal

Rar pot apare focare de degenerescenta hialina,

grasoasa, calcara
 Simptomatologie : anamneza srac
- prezenta unei carii cu evolutie indelungata
- sangerare in timpul actului masticator si al
periajului
- jena dureroasa la presiunea alimentelor in cavitatea
carioasa
- uneori, datorita obliterarii cariei cu resturi
alimentare se poate reactiva o inflamatie acuta
Inspectie depozite de tartru pe dinte si vecini

cavitate carioasa cu volum mare si

deschiderea camerei pulpare ocupata partial sau total
de de o formatiune polipoasa de aspect moale
 POLIPUL
- daca unul sau mai multi pereti ai coroanei sunt
distrusi formatiunea poate veni in contact
cu epiteliul gingival
- are o culoare roz si o suprafata neteda,
lucioasa daca este epitelizat
- daca nu, culoarea este rosie, hemoragica,
suprafata este neregulata cu depozite de
fibrina
- in partea inferioara face corp comun cu pulpa
- in partea superioara are oarecare mobilitate putand fi
deplasat
- la presarea cu spatula sau cu degetul formatiunea este
depresibila, elastica
- inteparea cu sonda provoaca sangerare abundenta si
sensibilitate in profunzime
 Percutia in ax sau transversala nu da
raspunsuri pozitive
Testele de vitalitate dau raspunsuri + la

intensitati >
Dg. pozitiv:

- carie profunda cu deschiderea camerei

pulpare
- formatiune polipoasa in continuarea pulpei
dentare cu sangerare si sensibilitate
la inteparea in profunzime
 Dg. diferential:
- polipul gingival
- necroza pulpara
- pulpita cr. deschisa ulceroasa
Evolutie si complicatii
- reacutizari cu aparitia unei pulpite de
tip seros sau purulent
- necrozarea pulpei si infectarea ei cu
germeni de putrefactie favorizand
dezvoltarea gg. pulpare
- fracturarea peretilor coroanei
Tratament: extirpare vitala
PULPITELE CRONICE INCHISE
Doua forme - rar intalnite in clinica
Trasaturi comune:
- se organizeaza si se dezvolta in conditiile unei
camere pulpare inchise
- evolutie asimptomatica clinic ( de obicei )
- procesul inflamator se desfasoara lent, timp
indelungat
- in structura pulpei se produc modificari
caracterizate prin prezenta tesutului de granulatie
 Deosebiri
Etiologie: - Pp. cr. propriu-zisa este

consecutiva unei inflamatii pulpare,

cu camera pulpara inchisa la dintii cu
procese carioase mari sau obturatii cu
recidiva de carie originea acestei
inflamatii este externa ( factori
toxico-infectiosi)
- Granulomul intern se dezvolta
sub influenta unor factori umorali
care activeaza mitoza celulara
 - pp.cr.inchisa pr.zisa prezinta o
flora bacteriana comuna oricarei inflamatii pulpare
- granulomul intern
flora microbiana nu are mare importanta,
pulpopatia dezvoltandu-se aparent
steril
Localizare - pp.cr.inchisa pr.zisa exista la toti

dintii si la orice varsta

- granulomul intern se intalneste
mai ales la incisivi si numai la tineri
Foarte rar se intalneste la molari si
premolari
PULPITA CRONICA INCHISA PROPRIU-ZISA
Morfopatologie Tabloul dominat de doua categorii de
fenomene opuse dar care reprezinta transformari
pulpare regresive
- imbatranirea prematura a pulpei cu atrofiere
fibroscleroasa si reticulara
- infiltrate celulare cu celule tinere mezenchimale,
vase de neoformatie , tipic tesutului de granulatie
Odontoblastii sunt in stare de suferinta avansata
( micsorare de volum, picnoza nucleului, vacuolizari,
incarcari cu lipide ale protoplasmei)
Fibrele nervoase degenerate
Vasele sanghine dilatate cu peretii sclerozati
 Simptomatologie
lipsa aproape totala a simptomelor subiective de
cele mai multe ori pacientul se prezinta pentru
afectiuni la alti dinti
- Obiectiv dintele prezinta uneori o cavitate pe
fundul careia dentina poate avea duritate normala dar
este usor colorata
- alte ori dintele poate prezenta o obturatie mare,
veche, cu adaptarea la pereti incorecta
- testarea vitalitatii = (+) numai la intensitati
foarte mari ( se conserva numai receptivitatea la
curent electric)
- la indepartarea obturatiei se observa lipsa
obturatiei de baza, prezenta dentinei alterate dar care
inchide camera pulpara. Deschiderea camerei pulpare
duce la sangerare masiva dar nu la sensibilitate
 Dg. Pozitiv - dificil de precizat
- scaderea considerabila a vitalitatii la diverse
teste de vitalitate la dinti cu procese carioase profunde
- existenta cariilor secundare sau recidive de
carie
- prin trepanare exploratorie a peretelui de
dentina apare sangerare masiva fara sensibilitate
 Dg. Diferential:
- pp.cr. deschisa ulceroasa
- necroza pulpara
- pp. cr. inchisa granulomatoasa
- gangrena pulpara
Evolutie si complicatii:
- exacerbarea unor focare pulpare
de inflamatie limitata cu caracter subacut
- necroza pulpara
- gangrena pulpara
Tratament - extirpare vitala
PULPITA CRONICA INCHISA HIPERPLAZICA
( GRANULOM INTERN PALLAZI)
Este o boala rara care poate apare asimetric,
la unul sau mai multi dinti cu etiologie
necunoscuta, numita boala pink spots sau
boala petelor roz
Se intalneste mai des la incisivii superiori,

extrem de rar la molari si premolari.

Numai la tineri
Morfopatologie caracteristic este tendinta catre
multiplicarea activa, cu formarea de tesut de
granulatie
- presiunea exercitata de tesutul de granulatie duce
la demineralizare dentinei
- demineralizarea prin mecanism vascular este
secondata de cea prin mecanism celular
( pulpoclasti)
- dezvoltarea tesutului de granulatie si hiperplazia
pulpei se insotesc de sufocarea prin compresiune a
odontoblastilor putand duce la disparitia lor aproape
completa ceea ce determina transformarea tesutului
specializat intr-un tesut lax de tip primitiv
- demineralizarea dentinara duce la marirea camerei
pulpare si largirea canalului radicular
- poate apare fistula gingivala sau fractura dintelui
 Simptomatologie
- leziuni nedureroase, pacientul acuzand o
usoara jena la dintele respectiv
- de obicei dg. se pune intamplator prin
examen Rx.
- uneori daca este in zona coroanei se poate
vedea o pata roz pe dinte
- uneori prezenta unei fistule ( daca leziunea
este radiculara)
- fractura coroanei cu hernierea pulpei in
afara camerei pulpare
 Dg. Pozitiv:
- teste vitalitate releva sensibilitate scazuta

- ex. diafanoscopic pentru localizarile

coronare
( modif. conturului camerei pulpare)
- ex Rx concludent largirea camerei
pulpare
- rezorbtia dentinei apare ca o pata de
culoare inchisa
- dilatare neregulata a canalului, pe o zona
limitata
- imagine asemanatoare cu a granulomului
apical,
( lez. situata in apropierea apexului)
 Dg. diferential
- pp. cronica inchisa propriu-zisa
- necroza pulpara

Evolutie si complicatii
- evolutia este foarte lenta spre necroza pulpara.
- daca peretii dentinari au fost subtiati se produc
fracturi ale dintelui
Tratament: extirpare vitala