ATEROSCLEROZA

Doua notiuni esentiale in intelegerea procesului de ateroscleroza sunt ...

Doua notiuni esentiale in intelegerea procesului de ateroscleroza sunt LDL colesterolul (sau
colesterolul rau), cel care favorizeaza aparitia placilor de aterom si HDL colesterolul (sau colesterolul
bun) care protejeaza organismul impotriva aterosclerozei.

Ce este ateroscleroza?
Vasele sangvine se clasifica in trei categorii: artere, vene si capilare. Primele, arterele, sunt
principalele "victime" ale aterosclerozei. Ateroscleroza se defineste prin afectarea focala a intimei
arteriale, altfel spus, depunerea unor placi de aterom pe interiorul arterelor. In functie de cat de mari
sunt aceste placi de aterom ele pot bloca partial sau total artera.
Pentru a intelege mai bine acest proces sa ne imaginam un furtun prin care curge permanent apa
(artera cu sange) si o pietricica in interiorul acestuia (placa de aterom). Daca piatra este mare, atunci
ea va bloca trecerea apei iar regiunea de gradina (sa spunem) pe care apa din furtun o iriga se va
usca si va muri. Daca piatra nu este suficient de mare pentru a bloca total curegerea apei, ea va
impiedica totusi trecerea unui volum egal de apa iar regiunea de gradina nu va muri, insa va fi tot
timpul "bolnava". Exact acelasi lucru se petrece in organismul nostru, cu diferenta ca regiunea din
gradina este o zona din corpul nostru.
O a treia posibilitate este ca respectiva pietricica sa nu fie foarte bine fixata pe peretii furtunului si sa
se isi schimbe mai tot timpul pozitia, aceasta fiind varianta cea mai grava fiindca piatra va trece prin
furtun si se va bloca in regiunile cu calibrul cel mai mic. Spun ca aceasta varianta este extrem de
grava pentru ca in organism aceasta situatie se petrece frecvent la nivelul inimii si determina intr-un
final moartea anumitor zone din inima (infarctul miocardic).
Prin urmare am stabilit pana cum ca placa de aterom este data de colesterolul rau (LDL), ca repezinta
o leziune localizata pe fata interna a arterelor si ca in situatii grave ateroscleroza poate duce la infarct
miocardic.
Factori de risc in aparitia aterosclerozei
- varsta inaintata
- hipertensiunea arteriala
- colesterolul total crescut (pe seama LDL colesterolului)
- diabetul zaharat
- HDL colesterolul scazut
- obezitatea (circumferinta abdomenului mai mare de 102 cm la barbati si 88 cm la femei)
- sedentarismul
- stress
- fumatul
- factori ereditari
Care sunt semnele si simptomele care indica prezenta aterosclerozei?
Manifestarile aterosclerozei apar in functie de teritoriul prost irigat. Spre exemplu, poate fi
compromisa partial sau total vascularizatia la niveul unui membru. In aceasta situatie manifestarile
incipiente sunt raceala tegumentelor, pierderea culorii normale (aparitia palorii), eventual durere etc.
Aceasta situatie este mai putin frecventa. In general placile de aterom se localizeaza la nivelul
arterelor care vascularizeaza organe interne: rinichi, creier sau inima. In cazul vascularizarii slabe a
inimii apar dureri de tip angina, adica durerile de inima (frecvent descrise drept "apasare", "greutate",
"arsura" in piept).
Preventie si tratament
Prevenirea aparitiei aterosclerozei este o problema care ar trebui sa ne preocupe pe fiecare. Aceasta
consta in controlul factorilor de risc care pot duce la aparitia placilor de aterom. Prin urmare, cateva
indicatii "sanatoase" ar fi cele de mai jos:
- renuntarea la fumat
- adoptarea unui regim sarac in colesterol
- renuntarea la o viata sedentara, realizarea de effort fizic aerob - moderat (de exemplu jogging)
- reglarea tensiunii arteriale in cazul in care aceasta este crescuta

1
- mentinerea unei greutati sanatoase
- tratarea eventualelor boli
Ateroscleroza este o maladie cardiovascular caracterizat de formarea la nivelul tunicii interne i
medii a arterelor mijlocii i mari de depozite ateromatoase (plci de culoare galben), ce conin
colesterol, material lipidic i lipofage.
Efectele i complicaiile bolii (angina pectoral, infarctul miocardic, accidentul cerebral, cardiopatia
ischemic) asupra creierului, inimii, extremitilor, i a altor organe constituie cauza major a
morbiditii i mortalitii n rile vestice - 1/3 din decesele la persoane cu vrsta cuprins ntre 35 i
65 de ani.
Placa ateromatoas creat este alctuit din 3 regiuni distincte:

1. ateromul - o acumulare nodular a unui material glbui, uor, situat n centrul plcilor mari i
alctuit din macrofage;

2. cristale de colesterol LDL situate adiacent ateromului;

3. calcifierea exteriorului unor leziuni mai vechi sau mai avansate.

Trebuie fcut distincia dintre arterioscleroz (un termen general folosit pentru descrierea oricrei
boli ce implic o ntrire (sau pierdere a elasticitii) a pereilor arterelor mari sau
medii,arterioloscleroz (un termen general folosit pentru descrierea oricrei boli ce implic o ntrire a
pereilor arteriolelor (arterelor mici), i ateroscleroza, ce descrie o ntrire a pereilor arterelor ca
rezultat al formrii plcii ateromatoase.
Ateroscleroza, dei poate rmne asimptomatic cteva decenii, produce dou mari probleme:

1. Plcile ateromatoase, dei sunt compensate de lrgirea arterelor, n cele din urm duc la rupturi
ale plcilor i, implicit, cheaguri. Acestea se lecuiesc i se micoreaz, dar pot duce la stenoza
arterelor, sau, chiar mai ru, la blocajul acestora.

2. Dac procesul lrgirii arterelor este excesiv, poate rezulta un anevrism.

Complicaiile aterosclerozei avansate sunt cronice, progresive i acumulative. Cel mai des plcile
uoare se rup, cauznd formarea unui tromb, care va ncetini sau va opri fluxul sangvin, ducnd la
moartea esutului alimentat de artere n aproximativ 5 minute (infarct). Unul din cele mai des ntlnite
exemple este tromboz coronar a arterei coronare (infarct miocardic), sau, un scenariu mai groaznic,
este accident cerebral. Alt complicaie frecvent este claudicaiea, rezultat din alimentarea
insuficient cu snge a membrelor inferioare, din cauza att a stenozei arterelor, ct i a unor
segmente cu anevrism reduse de cheaguri. Ateroscleroza poate astfel afecta orice arter din corp
(creier, rinichi, intestine, etc).
Ateroscleroza - ucigasul tacut

Ateroscleroza este prima cauza de mortalitate in lume. Multi afla prin propria suferinta despre efectele
unui blocaj in artere. Putini stiu insa ca exista metode moderne de diagnostic si tratament ale acestei
boli grave.

Ateroscleroza - un proces reversibil!

Considerata pana nu demult ireversibila, ateroscleroza sta la baza aparitiei majoritatii bolilor
cardiovasculare (angina pectorala, cardiopatie ischemica, infarct miocardic, accident vascular
cerebral, arteriopatie obliteranta etc.).

Cnd apare ateroscleroza?

2
n ciuda numelui care sugereaza mai degraba o boala a batranetii, ateroscleroza debuteaza de fapt
foarte de timpuriu. Autopsiile efectuate la soldati americani tineri decedati in razboiul din Vietnam au
evidentiat prezenta placilor ateromatoase in multe din arterele majore.

Ulterior acest proces a fost descris - in stadii mai incipiente - chiar la copii de 10-12 ani decedati in
urma unor accidente rutiere.
Concluzia: ATEROSCLEROZA DEBUTEAZA N COPILARIE!

Cum apare ateroscleroza?

De fapt, ceea ce se intampla este ca in peretii arterelor se "infiltreaza" colesterolul si grasimile

prezente in cantitati excesive in sange (datorita greselilor de alimentatie). Cu timpul in aceste
depozite se depune si calciu, se formeaza un tesut fibros si se constituie asa-numitele placi
ateromatoase. Ele stanjenesc din ce in ce mai mult circulatia libera a sangelui prin artera afectata.

Care sunt consecintele?

Desi afecteaza toate arterele, simptomele nu apar decat relativ tarziu, dupa "astuparea" unor artere
din organe importante (creier, inima, rinichi) in proportie de peste 75%! Aceasta inseamna ca este
posibil sa aratati si sa va simtiti perfect sanatos (si chiar sa va laudati cu asta), dar daca ati trecut de
35-40 de ani si aveti factori de risc in stilul de viata, arterele dv. pot fi deja pe jumatoate blocate de
placi ateromatoase!

Cateva din consecintele aterosclerozei:

Cardiopatie ischemica
Infarct miocardic acut
Accident vascular cerebral
Arteriopatie obliteranta periferica
Cum pot depista din timp prezenta aterosclerozei?

Metodele de investigatie sau analizele uzuale nu pot depista prezenta aterosclerozei.

Exista, insa, indicii indirecte care fac foarte probabila existenta ei: de exemplu unele practici despre
care se stie ca sunt factori de risc: fumatul, alimentatia bogata in grasimi animale si colesterol,
sedentarismul s.a. In afara de aceasta, exista unele investigatii care ofera indicii indirecte referitoare
la prezenta aterosclerozei. Una dintre cele mai utile este testul de efort, in care se efectueaza un EKG
in timpul efortului. Daca in vasele inimii exista ateroscleroza semnificativa, apar modificari pe traseul
electric al inimii.

Cum pot preveni trata ateroscleroza?

Vestea buna este ca acest proces devastator poate fi prevenit si chiar reversat! Dr. Dean Ornish din
SUA a demonstrat reversibilitatea procesului de ateroscleroza coronariana la pacientii care au
respectat urmatorul regim de viata:
Abandonarea fumatului (in cazul fumatorilor)
Dieta strict vegetariana (fara carne, oua, peste, lactate)
Exercitii fizice regulate
Program de control al stresului
Regimul in ateroscleroza
DIN ABUNDENTA
Fructele
Legume, salate proaspete si zarzavaturi
Sucuri de fructe
Condimente se recomanda: marar, patrunjel, arpagic, tarhon. Pentru acrit se utilizeaza lamaia.
CU MODERATIE
3
Se va scadea aportul de grasimi, fiind permise 40-60 g uleiuri vegetale (ulei de porumb, soia, masline,
in)
Painea va fi sub forma integrala cam 200-250 g/24 de ore
Cartofii vor fi administrati 150-200 g in 24 de ore, fierti, copti piureuri, niciodata prajiti.
DE EVITAT
sosurile, cascavalul, precum si carnea si preparatele din carne.
torturile si prajiturile cu creme.
frisca si smantana.

Cum sa scazi nivelul colesterolului sangvin

Sunt deja cateva decenii de cand s-a descoperit o legatura cauzala intre colesterolul din
alimentatie si bolile cardiovasculare. Majoritatea suntem familiarizati chiar si cu numele
medicamentelor folosite pentru reducerea nivelurilor crescute de colesterol din sange.
Sunt insa uimit sa descopar aproape in fiecare zi pacienti care nu stiu ce trebuie sa
manance sau sa evite pentru a-si scadea colesterolul. Obisnuiesc sa-mi intreb pacientii
care au colesterol crescut care sunt alimentele cele mai bogate in colesterol. "Pastele
fainoase, dulciurile, alimentele grase" sunt respunsuri frecvente. Acest articol te ajuta sa
intelegi mai bine de unde provine colesterolul si ce e de facut ca sa-l scazi.

Te invit sa studiezi cateva din principiile fundamentale legate de colesterol. Le-am numit dogme
pentruca sunt adevaruri aproape imuabile.

Dogma nr. 1: Colesterolul se gaseste numai in alimente de origine animala

Nu exista nici o urma de colesterol in alimentele de origine vegetala. Daca retii acest adevar, devine
mult mai usor sa sortezi ce poti si ce nu poti manca pentru a-ti scadea colesterolul sangvin.
Acesta este unul din motivele pentru care eu am devenit vegetarian in urma cu aproape 20 de ani. De
atunci valorile colsterlului meu sangvin au fost intotdeauna normale.

Dogma nr. 2: Colesterolul sangvin are doua surse

Daca prima dogma pleaca de la premisa ca cine mananca alimente bogate in colesterol va avea
colesterol sangvin crescut, a doua dogma recunoaste realitatea ca ficatul fabrica tot timpul colesterol,
independent de colesterolul absorbit din alimente. De aceea se spune ca exista doua surse de
colesterol: colesterolul exogen, din dieta, si cel endogen, sintetizat de ficat.
La o analiza superficiala, faptul ca ficatul sintetizeaza colesterol practic tot timpul poate parea ca ne
pune in situatia unei lupte de la inceput pierduta: degeaba ma straduiesc sa mananc alimente sarace
in colesterol, pentru ca ficatul compenseaza oricum.

E important sa intelegem insa un aspect neglijat (adesea intentionat) de cei ce subliniaza rolul
4
ficatului in sinteza de colesterol - si anume faptul ca ficatul are nevoie de o materie prima din care sa
fabrice acest colesterol. Aceasta materie prima sunt GRASIMILE SATURATE. Mai mult, cu cat ficatul
are la indemana mai multe grasimi saturate, cu atat fabrica mai mult colesterol pe care il trimite apoi
in restul organismului prin sange sub forma particulelor de LDL-colesterol. LDL-colesterolul este tipul
de colesterol daunator vaselor si duce la ateroscleroza.
Acum, daca ai citit cu atentie cele de mai sus, intrebarea fireasca este:

De unde provin grasimile saturate?

Excelenta intrebare! Grasimile saturate provin din dieta. Si aici se aplica, desi nu in masura
absoluta, regula de la dogma nr. 1 de mai sus: grasimile saturate se gasesc predominant in alimente
de origine animala: carne, galbenus de ou, produse lactate grase gen unt, branza grasa, etc.
Implicatia fireasca a acestui fapt este ca daca evitam alimentele de origine animala, scadem
colesterolul prin doua mecanisme - intai prin reducerea consumului de colesterol ca atare, si in al
doilea rand, prin reducerea ingestiei de grasimi saturate, care sunt folosite de ficat pentru sinteza de
colesterol endogen.

Alimente bogate in colesterol Alimente care nu contin colesterol

Aliment Cantitatea Colesterol Aliment Colesterol
Ou fiert 1 225 mg Toate verdeturile si legumele 0 mg
Branza grasa 30 g 27 mg Toate fructele 0 mg
Cascaval 30 g 19 mg Toate cerealele 0 mg
Unt 100 g 250 mg Toate leguminoasele 0 mg
Carne de miel 100 g 70 mg Toate nucile si semintele 0 mg
Friptura de vaca 100 g 70 mg Toate uleiurile vegetale 0 mg
Carne de pasare 100 g 60 mg
Rinichi de vita 100 g 375 mg
Ficat de vita 100 g 300 mg
Inghetata 100 g 45 mg
Tort 100 g 260 mg
Dogma nr. 3: E foarte usor sa consumi prea mult colesterol/grasimi saturate

Daca ai colesterolul crescut si ai mers la medic, e foarte probabil ca ai primit sfaturi mai mult sau mai
putin detaliate cu privire la cum sa-ti schimbi dieta: redu carnea rosie, evita grasimile animale, etc. Si
chiar ai incercat sa urmezi recomandarile date, doar ca sa fii dezamagit la urmatoarea verificare a
colesterolului care a aratat cu lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Scenariul acesta este asa de
comun, incat mult medici nici nu se mai obosesc sa dea instructiuni dietetice pacientilor care au
colesterolul crescut, ci pur si simplu ii pun pe medicamente. A propos, daca medicul tau este din
aceasta categorie, te sfatuiesc sa-ti cauti altul, mai ales daca esti dispus sa-ti schimbi dieta.

Trebuie sa fii constient ca daca vrei sa controlezi colesterolul sangvin prin dieta, trebuie sa fii dispus sa
faci schimbari majore. Practic trebuie sa devii vegetarian. Organismul uman nu a fost conceput sa
consume alimente bogate in colesterol cum este carnea, indiferent de ce se straduiesc sa spuna
suporterii evolutionismului sau alti asa-zis specialisti.
Da-mi voie sa-ti dau un exemplu. Specialistii in cardiologie din SUA au stabilit ca, pentru a fi protejati
de efectele nefaste ale colesterolului, putem consuma maximum 300 mg colesterol pe zi daca suntem
sanatosi, si maximum 200 mg/zi daca avem deja boli de inima, accident vascular cerebral, diabet sau
alte boli similare. Arunca inca o privire la tabelul de mai sus cu continutul de colesterol al
alimentelor. Un galbenus de ou contine deja 225 mg colesterol. Cu alte cuvinte, daca ai
consumat deja un ou la micul dejun, trebuie practic sa ramai vegetarian pentru restul zilei daca vrei sa

5
respecti recomandarile de mai sus. Multi isi inchipuie ca daca reduc consumul de carne, daca evita
carnea rosie, etc., vor reusi sa rezolve problema. Nimic mai fals!
Iti sugerez sa faci testul nostru de evaluare a alimentatiei daca nu ai facut-o deja, pentru a vedea
cat de sanatoasa este dieta ta.

Dogma nr. 4: Colesterolul crescut scade repede cu dieta adecvata

Pentru cei care se intreaba cat trebuie sa astepte pana colesterolul scade dupa ce si-au schimbat
dieta, vestea buna este ca nu dureaza decat 1-2 saptamani pana ce rezultatele se vad. Majoritatea
medicilor asteapta insa cel putin o luna inainte sa repete testul pentru ca shimbarea dietei este un
proces treptat pentru cei mai multi oameni. De asemenea, ca medici dorim sa vedem daca o
schimbare poate fi mentinuta mai mult decat doar cateva zile sau chiar saptamani. Ce rost are sa faci
o schimbare in dieta temporara, de cateva zile, dupa care revii la dieta dinainte? Idea este sa faci
schimbari permanente, cu care sa poti trai pe termen lung.

Dogma nr. 5: Dieta vegetariana are efecte comparabile cu medicamentele de scadere a colesterolului

Multi se intreaba daca merita efortul sa devina vegetarieni ca sa-si reduca colesterolul. Este suficienta
o dieta vegetariana?
Raspunsul scurt este da, pentru marea majoritate a pacientilor. Un studiu recent condus de prof David
Jenkins de la universitatea din Toronto, Canada, intitulat Effects of a Dietary Portfolio of
Cholesterol-Lowering Foods vs Lovastatin on Serum Lipids and C-Reactive Protein ca o dieta
vegetariana poate reduce colesterolul LDL cu cca 30%, valoare similara cu efectul majoritatii
medicamentelor de scadere a colesterolului.

Dogma nr. 6: Genele conteaza

Exista persoane care sufera de boli ereditare care altereaza modul in care ficatul sintetizeaza
colesterolul. Aceste situatii sunt din fericire rare, dar cei afectati au niveluri crescute de colesterol
si/sau grasimi sangvine pentru care trebuie sa foloseasca medicamente, intrucat doar dieta nu
reuseste sa le normalizeze.