STUDIUL PRIVIND COPORTAMENTUL LA OBOSEALA PENTRU UN

POD RULANT MONOGRINDA, METODA PRIVIND ESTIMAREA

DURATEI DE VIATA REMANENTE A ACESTUIA

Florescu Virgil, conferentiar uiversitar, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

1. INTRODUCERE
Estimarea duratei de functionare in conditii de siguranta a unui echipament ce prezinta un oarecare grad de
risc, aflat sub incidenta ISCIR constituie o cerinta prevazuta de legislatia actuala. Pornind de la comunicatul
Inspectorul de Stat Sef al ISCIR din data de 24.04.2014 privind coninutul minim al programelor de investigaii/
examinri cu caracter tehnic, prezenta lucrare isi propune de a prezenta una din posibilele metode de calcul ce
poate sta la baza unei estimari obiective duratei remanente de viata la un pod rulant. Aceasta metoda are la baza
un studiu privind rezistenta la oboseala ce este efectuat la echipamentul amintit dupa o analiza cu ajutorul
metodei elementului finit (MEF). Softul utilizat este dedicat SolidWorks Simulation Professional 2014.

2. NOTIUNI INTRODUCTIVE
Este binecunoscut faptul ca mecanismele de cedare a diverselor structuri metalice difera
fundamental in cazul celor ce sunt supuse unor solicitari variabile fata de cele solicitate static.
Aceasta a condus la eleaborarea unor teorii si concepte ce au la baza solicitarile variabile .
Fenomenul de scdere semnificativ a valorilor caracteristicilor de rezisten ale materialului
n raport cu cele corespunztoare solicitrilor statice poart denumirea de oboseala
materialului, iar caracteristicile mecanice respective limite de oboseal sau rezistene la
oboseal.
Conform dictionarului explicativ al limbii romane, prin oboseala se intelege scderea
rezistenei unui material sau a unei piese din cauza unei folosiri ndelungate sau a defectelor
de elaborare, de prelucrare etc. In practica inginereasc fenomenele de oboseal apar ca
efecte ale unor solicitri ce se aplica structurii cu o anumita repetativitate, ce poarata
denumirea in literatura de specialitate de ciclu de solicitare. Prin urmare se poate afirma ca
oboseala reprezinta o acumulare a deteriorrilor, sau o cedare progresiv la fiecare variaie a
solicitrii. Pentru ca o stuctura sa cedeze prin oboseala trebuiesc satisfacute simultan o serie
de conditii printe cele mai importante faptul ca solicitarea trebuie sa fie variabila, sa produca
tensiuni de tractiune cel putin in una din secventele de variatie a solicitarii si deformatii
plastice cel putin la varfurile fisurilor. Comportarea la oboseal a unei structuri este
influenat de o multitudine de factori, dintre care cei mai importani sunt: modul de variaie a
solicitarii n timp, materialul si existena unor defecte ale acestuia, tehnologiile de fabricaie,
dimensiunile, existenta unor concentratori de tensiuni, condiiile de exploatare, producerea
unor suprasolicitri de scurt durat etc.
Dup cum se poate intui, marea majoritate a echipamentelor si instlatiilor aflate sub
incidenta ISCIR sunt supuse la solicitri variabile. Pentru o structura la care sunt cunoscute
materialul si forma constructiva precum si valoarea si modul de variatie al sarcinii (ciclul de
solicitare), studiul la oboseal poate avea drept obiectiv:
- determinarea valorii coeficientului de siguran la durabilitate nelimitat, adic pentru
funcionare sigur un interval de timp nedefinit sau o estimare a probabilitii de cedarea
structurii, adic a funcionrii sigure a structurii un anumit interval de timp, cu o probabilitate
determinata;
- estimarea duratei de via, a durabilitii sau a intervalului de timp n care structura va
funciona sigur;
- determinarea rezistenei la deteriorare controlat (fail-safe), adica n evaluarea prin calcul i
supraveghere direct a siguranei n funcionare, la un moment dat, a unei structuri care are
un defect sau o discontinuitate cunoscut;
Aceast abordare a problemei siguranei n exploatare a structurilor a dus la
introducerea conceptului de toleran la deteriorare, care poate fi definita ca proprietatea unei
structuri ce prezinta anumite discontinuitati, de a-i pstra rolul funcional, sigur, un interval
de timp prestabilit.

3. OBIECTUL STUDIULUI

Pentru exemplificare se va efectua estimarea duratei de viata pentru un pod rulant

monogrinda, cu comanda de la sol cu urmatorii parametrii:
Sarcina maxima de ridicare:
mecanism de ridicare principal (T) 5
Inaltimea maxima de ridicare (m)
- Mecanism de ridicare principal 9
- Mecanism de ridicare auxiliar N/A
Ecartament pod (m) 10,75
Apasarea maxima pe roata, ax etc. (tf) (kN) A1 =3,38 A2=0,87
A3 =3,25 A4=0,84
Viteza de ridicare (m/min)
- Mecanism ridicare principal (m/min) 8
Viteza de translatie a macaralei (m/min) 32
Viteza de translatie a caruciorului de sarcina (m/min) 20
Locul de comanda (in timpul functionarii) sol
Modul de comanda electromecanica
Modul de alimentare cu energie alternativ trifazat
Grupele de functionare pentru mecanism
- Ridicare principal II m
- Ridicare auxiliar N/A
- Translatie carucior II m
- Translatie macara II m
- Constructie metalica II m
- Macara N/A
Masa macaralei in stare de functionare (T) 3,163
Masa caruciorului complet echipat (T) 0,300
 4. METODA SI ETAPE DE CALCUL

Efectuarea acestui studiu presupune in prima faza realizarea unui model 3D la scara 1:1 a
podului rulant. Acesta se efectueaza cu ajutorul programului SolidWorks luand in
considerare, pentru grosimea materialelor din care este confectionat podul, valorile minime
masurate cu ajutorul ultrasunetelor (UTg), cu ocazia derularii programului de verificari.
Modelil este prezentat in Fig.1.

Fig. 1 Model scara 1:1

Se vor lua in considerare urmatoarele ipoteze simplificatoare si asiguratoare:
Materialul din care este realizat modelul are proprietati apropiate dar inferioare,
materialului din care este realizat echipametul (vezi Fig 2.).

Fig. 2 Date privin materialul podului

Materialul din care este confectionat grinda podului (conform carte tehnica - partea de
constructie) este:
pentru table grinda - otel OL 37 1K avand:
- rezistenta de curgere conform certificat calitate (c) 282 MPa
- rezistenta de rupere conform certificat calitate (c) 415 MPa
pentru profil T cale rulare grinda otel OL 52 2K avand:
- rezistenta de curgere conform certificat calitate (c) 380 MPa
- rezistenta de rupere conform certificat calitate (c) 550 MPa
Materialul folosit in simulare este 1.0044(S275 JR cf. DIN) (Fig.2):avand
- rezistenta de curgere conform certificat calitate (c) 275 MPa
- rezistenta de rupere conform certificat calitate (c) 410 Mpa
Se va lua in considerare un factor de oboseala de 0,75
Se va considera ca incarcare sarcina maxima amplasata la mijlocul deschiderii podului, la
care se adauga si greutatea proprie a echipamentului.
Podul este rezemat pe doua cai de rulare prin intermediul a doua grinzi de capat. Prinderea
grinzii principale a podului pe grinzile secundare este realizata prin sudura. In aceste conditii
se va considera grinda principala ca fiind incastrata pe suprafetele pe care este practicata
sudura (Fig.3). Grinda este prevazuta la partea inferioara cu 2 cai de rulare pe care se
deplaseaza caruciorul pe care este montat mecanismul de ridicare. Aceste cai de rulare sunt 2
profile T sudate, pentru care s-a luat in considerare tot valoarea minim masurata de catre
laboratorul de incercari nedistructive. Modul in care s-a efectuat incarcarea grinzii pe aceste
cai de rulare, la care s-a adaugat si masa proprie a podului, este prezentat in Fig.3. Prin
realizarea acestor etape se poate trece la discretizarea intregului model in elemente finite de
tip solid, adica crearea meshului. Fig.4 prezinta un detaliu al acestuia.

Fig. 3 Grinda pod rezemata si incarcata

 Fig. 4 Detaliu mesh
In acest moment se poate finaliza etapa premergatoare de analiza statica prin comanda de
rezolvare (Run) si a carei finalitate consta in obtinerea deplasarilor si stariide tensiune si
deformatie penntru grinda. Programul ofera posibilitatea vizualizarea deplasarilor si tuturor
eforturilor, dupa toate directiile. Pentru a avea o imagine globala asupra solicitarilor din
grinda prezentam in Fig. 5 stare de tensiune echivalenta (von Mises). Dupa cum se observa
solicitatrea maxima atinge o valoare maxima de 186,4 N/mm2 (MPa), aceasta fiind localizata
in zonele de sudura de capat.

Fig. 5 Tensiuni echivalente von Mises

Avand aceste rezultate se poate trece la efectuarea studiului de oboseala. Acesta se realizeaza
optand pentru schematizarea cea mai severa (schematizarea Soderberg) pentru ciclul de
solicitare real a podului si anume cel pulsant nul pozitiv. In cadrul acestui calcul se introduce
un factor de corectie la oboseala (care inaspreste conditiile de lucru). Acesta trebuie sa fie
subunitar. Pentru cazul de fata am ales valoarea de 0,75. Solutia studiului ofera 2 rezultate de
interes pentru cazul de fata si anume:
a) Durata de viata totala podului (grinzii) ce are ca elemente constructive geometrice
valorile inregistrate la data efectuarii investigatiilor de laborator (Fig. 6)
b) Resursa de viata consumata (in procente) (Fig. 7)
Cele doua figuri ofera si rezultatul numeric si anume o durata de viata toatala de maxim de
48520 cicluri, din care pana la data studiului a fost consumat un procent de 41.22%
Prin urmare rezulta ca se poate estima ca durata remanenta de viata un umar de:
V = (100-41, 22) 48520 / 100
V 28500 cicluri

Fig 6 Durata de viata totala

Pornind de la caracteristicile tehnice ale podului, prezentate la punctul 3, vom lua in calcul
niste valori medi pentru lungimile de lucru dupa cum urmeaza:

parametru valoare durata/ciclu

Inaltime de ridicare 7m 52 s/ciclu
Viteza de ridicare 8 m/min
Viteza deplasare pod 32m/min 37 s/ciclu
Lungime deplasare/ciclu 20 m
Viteza deplasare carucior 20 m/min 24 s/ciclu
Lungime deplsare carucior 8m
Timpi legare/asigurare desfacere sarcina 240 s
Rezulta o durata totala a unui ciclu mediu (Tc) 353 s/ciclu
Notand cu Ncmax= Numar maxim de cicluri /ora, obtinem
Ncmax = 3600/Tc = 10,19 cicluri/ora
 Fig. 7 Resursa de viata consumata
Tinand cont de faptul ca uzual se considera intr-un an sunt 250 zile lucratoare, cu un
program de 8 ore/zi rezulta ca numarul total de ore de lucru anual este de:
Nr. total ore/an: 250 x 8 = 2000 ore
Tinand cont de faptul ca in general acesta deserveste o instalatie experimentala numarul de
cicluri zilnice nu depaseste in medie un numar de 16 cicluri/zi (adica 4000 de cicluri/an)
Durata de viata remanenta estimata in ani va fi de :
28500 / 4000 7 ani
5. CONCLUZII
Marea majoritate a echipamentelor si instlatiilor aflate sub incidenta ISCIR sunt supuse la
solicitri variabile. Sub actiunea acestora proprietatile valorile caracteristicilor de rezisten
ale materialului n raport cu cele corespunztoare solicitrilor scad considerabil. Din acest
motiv rezistenta la oboseala devine un criteriu de calcul important in determinarea unei
durate de viata remanente. Pratic, la mometul investigatiei avem de a face cu un echipament
ce este construit din material cu anumite grosimi si la care trebuie sa tinem cont de limitele la
oboseala.
Prin aplicarea metodei prezentate putem face o estimare a duratei remanente de viata in
conditiile specificate. Ipotezele efectuate au fost severe si considerate acoperitoare.
Realizarea modelului se face cu respectarea caracteristicilor dimensionale ale subiectului
analizat. Eventualele diferente sunt sunt acoperite prin factorul de calcul la oboseala. In
aceste conditii se poate specifica intr-un eventual raport de verificari tehnice n utilizare
pentru investigatii/examinari cu caracter tehnic pentru podul rulant ce a fost studiat in
prezentul articol:Durata de viata remanenta estimata va fi de 7 ani dar nu mai mult de
28500 cicluri