Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Ahll.{ VERNION
Romanian Psychological
le.sting
)ervrces
.t
Edilia in limba englezd'
Ann Vernon: Ihe PassPort Program' A Journey through Emotional, Social, Cognitive and Self-
Devetopmeit. Grades 1'5,
CopyrighK) 1998 bY Ann Vernon'
with Writers House LLC and Research
Copyright@ 1998 by Ann Vernon' Published by anrangement
Press, ChamPailgn, lllinois, USA'
Editura RTS
Str. Uzinei Electrice 15115,400378 Cluj Napoca
Tel.iFax: 0040-264-582276, Mobil 0040-746-684376
Web: www.rtscluj.ro Email: info@rtscluj.ro
F.
Tiparit in Romdnia +
i.
:
Cupruws
FiSe de luuu .. l
Cuvdnt inainte
Mullumiri
Introducere
Dnzvor-rnRe prRsoNar-A
Activitate
l.Eupot,eipot. .....9
2.imiplaces5fiueuinsumi .......15
3. Sunt in cregtere
. . . 19
4.Doarunul e camine .....23
DezvolrnREA EMoTToNALA
Activitate
1. Sentirnente srozave
27
2. Sentimente rnai pu{in grozave nl
JI
3. Actiondnd pe baza sentimentelor
4. imi este frici
DezvolreREA socrALA
Activitate
l.Construindprietenii ......41
Z.Imr tac prieteni, pe care ii pistrez . . . . . . .43
3. Hai sa imp[(im in mod egal .
. . . .4j
4.Vreisafiprietenulmeu? ........51
DpzvolraREA cocNirrvA
Activitate
l.Potoare si aleg? ........55
2,Ceesteoconsecinlll?... ........59
3.Solufii,solulii ....63
4.Ce ar trebui sa fac? . . . . .65
t:
lir
.:-
Clasa a II-a
DEzvolreRE psRsoNeLA
Activitate
l. Formali ,,M" pentru ,,MINE"
2. Sunt eu!
i
3. Eu sunt importanl
4. Aratiymi mAinile
77
DpzvolrnREA EMorroNalA
Activitate
1. Experien{e noi
79
2.MiL simt prost
81
3. Un management nepotrivit
85
4. Muit sa.u pulin?
DnzvolrnReR socruA
Activitate
l. Familii de toate felurile
9l
2.Davezi de prietenie
YJ
3. Prietenii vin sub diferite forme si md.rimi
9s
4. Cercuri de prieteni
99
DnzvolraREA cocNrnvA
Activitate
l.Careesteproblema? ....., 103
2. Este aceasta o dovadl?
3. Decizii. decizii. decizii
. . 113
4, Aite opliuni
Clasa a [II-a
DEzvolraRp peRsoNelA
Aetivitate
1. Cine sunt eu, cum actionez eu
Z. A fr perfect in adeviratui sens al cuvAntului
t27
3. Unu, doi, trei, eu
131
4. Cine, eu? Da tu!
VI
DEzvolreREA EMoTroNar_A
Activitate
i. Cum mi simt eu? . .
1a-
2. Repararea emoliilor noastre r) |
3. A fi anxios r41
4. Ate simii bine, pulin bine, sau deloc bine 145
DezvolreREA soclALA
,4ctivitate
1. B6ie{ii fac, feteie fac
2.Impreund este mai bine 15i
3. Gisegte un prieten
| \\
4. Ei nu m-au ales pe mine 159
... .. . .163
DEzvolraRea cocNrrlvA
Activitate
i. Decizii mari, mici, sau intre ele
2. Ce se intAmpl[ daci? 169
3. Rezolvd
4. Gdndirea face 171
sI fie a$a
.. i83
DezvoLreRE pERSoNALA
Activitate
1. Este doar o gregeali
2. Totul despre mine . .189
3. $tampila de aprobare . ^ .195
4. Sunt cineva care
DpzvoLraREA EMoTToNA LA
Activitate
i. Toleranla la tachinare
2. Rbzboiul impotriva ingrijorbrilor 2As
3. Nu pot sI fac 207
4. Solufii pentru sentimente nepl6cute 211
DezvolrnREA socrALA.
Activitate
t. impreuna putem
2. Nu te lua de mine 221
3. Sugestii ajutitoare pentru evalu6ri
negative
4. Reguli pentru relalii
...
^aa
\/l r
J;
i-
?-;
i:.
a
,$.
,7
ii
DgzvolraREA cocNrlvA ::
::.
Activitatd
l.Viziuneadetunel .....,,, ......231. ,,:
rafional
3. Cu adev[rat . . . .247
4.ProblemeqisoluJii
,,,,
......Z5l
DrzvolraRE pERSoNALA
Activitate
i. Se caut[: un copil ca mine 257
2. Gregeaia mea
261
3. Eu, nu eu
263
4.Care sunt eu? 2.6s
DezvolrnREA coGNrrrvA
Activitate
1. Este vorba de alesere
305
2. Are vreun sens?
3. Reaclie in lan{
4.Decizii nesisure
Despre autor
viii
t-t
r TSE DE LUCRT]
Clp.sa a [II-a _
1. Cine eu? Da ru! - Tabld de joc . . . . . 135
2. Cum mlsimteu?-Figadeinregistrare... .......13g
ferelefac-Tabel
3. B6ietrii fac, ......153
4. hnpreund este maibine-Instrucliuni pentru echipi . .. . , .ISI,
5. hnpreunb este mai bine - Figa observatorului . . . . . 15g
6.Gasegteunprieten-Afinna{iigirlspunsuri ....,.......15j
7. Einu m-au alespe mine-Poveste ..,....165
8. Decizii mari, mici, sau intre ele- Scara deciziiior .. .. .. .l7Z
9. Ce se intimpll dacd? - Situafii ... .175
10. Rezoivd*Pagiinrezoivareadeprobleme ..,. ...1g0
11. Rezolvb-Probleme ......lgl
Clasa a IV-a
l. Estedoarogregeali-Cartonagecu sugestii ......191
2. Totuldespremine-Diagramh .....1g7
3. gtampila de aprobare - Categorii . . .201
4. gtampiia de aprobare -- Certificat . . .ZA2
5. Rlzboiulimpotrivaingrijorarilor-poveste .......ZAg
6.Nupotsdfac-Poster1.. ...213
1X
T.Nupotsifac-Posterz.... ...'..214
8.Nupotsdfac-Tablidejoc .' '... '215
9. N.u pot s[ fac - Chrtonaqe de joc . . '216
10. Solu{ii pentru sentimentele nedorite - Figa de lucru ... ' '219
ll.impreuniputem-Listaobservatorului ... "....223 l
12. Nu te lua de mine- Scenarii . . . . .227
- Tabl5 de joc
13. Reguli pentru relafii . . . . . '235
14.Pe termen lung sau scurt - Table de joc ' ' .243
15. Pe termen lung sau scurt - Fiqe cu rlspunsuri . . . .246
16. Cu adevirat ralional- Situalii de joc de rol , . . , . ,250
17. Problerne gi solufii- Pagi in rezolvarea de probieme . . . '253
Ctrasa a V-a
1. Se cauti: un copii ca mine - Propozilii . . . .259
2. Eu,nueu-Afirmalii ......264
caz
3, Care sunt eu? - Studii de . . . . . .267
4. Rlmas singur gi pe dinafarl - Figa delucru . , . . . . .271
5. Einutepotfaceslsimli-Scenarii '. '... '275
6. Ei nu te pot face s6 simli - Figa de lucru . . .277
7. De ce mi simt aqal - Tabl6 de joc . .283
8. De ce mf, simt aqa? - Figa cu situalii ..... .284
9. Ridiculizat gi respins - Foveste ... .289
10. Certuri gi prieteni-Roatarezolvdrii deprobieme .... ...295
i 1. Certr-ni cu prieteni - Cartonage cu conflicte . . . . . .296
12, A nu acorda atenlie tachindrilor - Figa de lucru . .299
i3. Dinpunctul lordevedere-Figadelucru .....,.303
14. Arevreun sens?-Postercu semne deavertizare ... ....309
i5. Are vreun sens?- Cartonaqe de joc . . . . . .310
{'rrvArtr iw.qrrvrn
La inceputul anilor 1970 Educafia Ralional Emotivl (R.EE) era o lic[rire in ochii iur
Albert Ellis. Unul dintre primele programe de irnpiementare a REE s-a deruiat in
cadrul ,,Living School", o gcoall pionier condusd de ,.institute for a Rationai Living"
din New York.
in aceastd important[ noui ]ucrare, Dr. Vemon oferd perspectiva ei asupra modului in
care ii putem ajuta pe copii sa devind fericili, sd aiba o acceptare de sine necondilionatd
qi s[ devina aduili care funclioneazi ia parametrii optimi. In prezent, copiii nu se
confrunt6 doar cu probiemele normale ale dezvolt[rii ci gi cu o nultrime de stresori
care nu apdreau la generaliile anterioare gi care ii pot coplegi. Ca educatori, pirinti
gi profesioligti in domeniul sdnitdlii mentale. vorn avea cu siguran{i nevoie de toate
resurseie pe care le putem aduna pentru a salva copiii de evaluarea globaia negativl,
de gAndirea iralional[, de emo{ii1e disfuncfionale gi de compofiamentele distructive.
Un aspect unic al acestei c6(i este aceia cf, oferi o paletd de vignete 9i situalii din
viala reai6 care sunt aplicabile copiilor din toate mediiie socio-economice qi cuiturale.
Sgnt abordate situalii variate: perfonnanle slabe la teste sau la ;coall, confruntarea cu
incorectitudilea gi respingerea, copingul cu situalii familiaie disruptive 9i indemnarea
ia consumul de droguri de c[tre grupul de prieteni. Dr. Vernon are o capacitate
extraordinard de a intra in lumea copiiior qi adolescenlilor. Multe din vignete sunt
reiat[ri elocvente, de prirnd mdn6, a unor copii care vorbesc despre problemeie lor
gi despre cum au reugit sd utilizeze abilitatrih? de gdndire ra{ionall pentru a dezvolta
o acceptare de sine necondifionat5, pentru a se confrunta cu emotii problematice
gi pentru a renunla ia comportamentele distructive. Sunt oferite ,,iec!ii" captivante
- adaptabile atAt cadrului educalional cAt qi celui de consiiiere -care prezint[ o
activitate stimul adecvati nivelului de dezvoltare, abilitalile necesare pentru a face
fa!6 acestrii stimul, intrebdri de sumarizare qi activit[li care permit copilor sd facb
tranzi\ra de ia insight intelectual la aplicarea directb a conceptelor qi abiiitatilor in
viata reala.
Acesie resurse practice vor constifui un avantaj substanjial pentru toti cei care doresc
sa ajute |a dezvoitarea unor copiii gi adoiescenli care sunt siguri de ei 9i de vaioriie
1or, sunt puternici gi flexibili in confiuntarea cu stresorii qi provocirile vietii, sunt
canabili sd se reiationeze eficient $i responsabil cu al{ii gi s[-gi urmeze visele.
XI
F
1i,
G
.1
,;
-a
:J,:
;+
MULTUMTRT
- AceSt voium qi cele care ilacompaniazd, cel pentru clasele I-V gi cel pentru ciaseie
IX-XIi' sunt rezultatui convingerii cd nu putem l[sa dezvoltarea copiiior pe seama
norocului' Dimpotriv5., este nevoie sd ii invalim sistematic cum sf, navigheze prin
fiecare stadiu de dezvoltare, astfel inc6.t si nu renunte inainte de a se
manriza.
Dupd pdrerea mea, pentru a obline acest iucru, nu existd o alt6 modalitate
mai bun6
decAt a-i invdfa pe cei mici curn s[ aplice principiile Terapiei Rafional-Emotive
qi
comporlamentaie. Am utiiizat REBT ra copii gi adolescenli timp de mulli
anl qi
vreau s[ le muiqurnesc lui Albert Ellis, .Tanet worfe, Ray DiGiuseppe gi
Ray DiMattia
pentru cd mi-au impartaqit cunogtinlele gi experienla lor qi pentru cd mi-au
suslinut
eforfuriie de a aplica aceste concepte in cadru educafioal.
in sfhr6it, dar nu in ultimul rand, vreau s[-mi exprim aprecierea pentru plrin{ii
ciienlil"rr mei, care au avut incredere in mine gi mi-au oferit privilegiut Oe a iucru
cu
copiii ior in practica mea privatS. Recunogtinla mea supremf, se indieaptd spre copiii
care mi-au fost clienli. Multe idei din aceste volurne provin din munca
cu ei. Am
invilat lec{ii valoroase de la ei gi a fcst o satisfaclie s[ v[d cd ei se pot gAndi, simli
qi comporta in modalit[1i mai sinitoase ca rczultat ai intervenfiei.
Toate povestirile
gi poeziile din acest volum sunt scrise de adolescenfi, care au
sperat ci,,spundndu-gi
povestea" vor ajuta al{i copii de vdrsta lor de-a lungul procesului de
dezvoltare.
xlll
I]VTRODT"ICERE:
PE RS PE C TIVA D E VE L O PNIE ]Y TALA
INTRODUCERE i:
:,\:
.t
':.
INTR.ODUCERE
:.-
ptezent $i nu se pot proiecta prea departe in viitor. rnulli copii fac faf6 acestor
stresori
pe cAt de bine pot, in functie de nivelul ior developmental. in aite cuvinte, daci nu au
abilitatea de a privi din alti perspectivd sau de a vedea alte alternative, este adesea
ctificil pentru ei sd aib[ gAndirea ralionali pe care noi, adullii, credem cb. ar trebui
sd o poatd utiliza. Este nevoie sd ne amintim cd cei mici interpreteaz5 lumea
altfel
decdt noi.
Degi multi copii qi tineri sunt capabili si faca fatrd provocf,rilor dezvolti.rii"
nrobabil
cd ne amintim din experienla noastrd cd ne intrebanr dacd
,,suntem nor*uiii' -
dacit
ceea ce ni se int6mpia este tipic. Clienfii mei rasufld ugurafi c6nd ii
asigur cd sunt
normaii pi ii ajut sd infeleagd" de ce gandesc, simt gi se comport[ aqa o fu., avind
"r*
in vedere niveiul lor de dezvoltare. Se pare cd, grep.im considerAnd cI cei mici qtiu
ce este normai - ei de fapt nu au nici o idee. Aceastd asumplie genereaz6
anxieiate
Ei confuzie' Dacd aceastd teamd nu este abordatS, poate duce ia alte probleme qi cei
micipot deveni copieqitriqi descurajali. Acesta este puncfulin care avem cel maimult
nevoie de o jnterventie.
:t"J
r:.: l
:F ,,:
i5:,::i
.:d
INTRODUCERE L4:.
13
rl:i
'r+
ca este o perioadi de
cre$tere relativ lenti, reguiata, Copiliria mijlocie este stiAns
asociatr cu stdpAnirea
sarcinilor gi este numiti vitrsta gandirii opera{ionale concrere,
un termen care reflectd
modul in care copiii proceseazd, la aceastd virst6, informafia. pe
parcursul acestei
perioade de dezvoltare, copiii devin din ce in ce mai pulin
dependentri de plrinfii lor
gi iqi canalizeazd energiile spre inv[]are gi exploatu...
inl"irgerea de sine a copiilor
se extinde, socializarea in contexful unui grup de copii
devine un lucru central, qi
se dezvolta abiiiglile de rezolvare a problemelor. Aceasta
este o perioada a multor
sifualii "prime": pierderea unui dinte, a sta departe de cas[ pentru
prima dat6, sau
inv6farea unor iucruri noi.
Degi mulli suslin cd aceastd perioadd cie dezvoltare este cel mai pufin problematicd,
Elkind (1988) afirmd c[ existS. prea multe presiuni asupra copiltoi
pentru a cregte
"prea repede, prea curand" qi acel numdr mare de.opii.*p"rientriazaprobleme
sociale, ernolionale, qi comportamentale. Datoriti faptLrlui
cd ei sunt our""urn iimitali
de capacitatea lor de a conceplualiza gi verbaliza r..u
ei experientriazd, copiii au
nevoie de sprijin nu doar pentnt provocirile zilnice "*
ale cregterii, dar gi pentru factorii
situalionali rnai probrematici. ca qi adulli, ne este ugor,
uneori, sd uitlm cd o ceartd
cu un prieten sau anxietatea de a citi in fala clasei
sunt la fel de irnportante ca gi
probiernele qi stresorii pe care ii avem noi de confi:untat.
Terapia Ra{ional-Emotivi
9i cornportamentald (REBT), dezvoltatd,de Albert Ellis
(Ellis, 1994; Ellis & Dryden, 1gg7), se.bazeazd.pe
asumplia c6 ceea ce gdndim
determind in mod direct ceea ce simfim gi modul ?n-care
ne comportim. Ellis a creat
modelul A-B-C al problemelor emolionale pentru
a explica..tuliu dintre evenimente
activatoare (A), convingeri (B) qi consecinfe erno{ionaie
sau comportamentale (c).
conform acestei teorii, evenimentul activator nu creeazr probieme
emo{io'aie
cieoarece doi oameni pot experienfia acelagi
eveniment gi sd reaclioneze diferit la ei.
Mai degrabS, ceea ce credem despre evenimente ne determinr
reacliile emofionale gi
comportamentale' Ellis susline c[ emoliile negative,
disfuncfionale, sunt cauzate de
.l
:j
=
4:'
1:
t
5;
,g
E
{
Ei
t1,
,a
INTRODUCERE
,"t'
',!,
i.
rafion,ai1, pentru ca acegtia s[-gi rezolve mai eficient problemele,si cdgtige insight
emolional gi s[ inve{e strategii rationale de coping pentru a minimaliza distresul
emo{ional experienfiat adesea in copilirie. Obiectivul fundamental al acestei
curricule este s[-i ajute pe copii si se fac5 bine, nu doar sd se simt[ bine, qi si ie
ofere instrumentele emo{ionale qi comportamenta}e pentru a face fa{6 problemelor
prezente gi viitoare. ActivitAtile prezentate in acest volum sunt bazate pe principiile
fundamentale ale REE gi accentueazd aplicarea acestor concepte pentru rezolvarea
problemelor developmentale.
tilizarea m
Luind in considerare cd a fi copil gi adolescent este mult mai dificii decAt era inainte,
este extrem de importantd o curricul6 preventivd. Programele de s5nitate mentalS
centrate pe preventie faciliteazd toate aspecteie dezvolt[rii qi ajut[ copiii sd-gi
dezvolte acceptarea necondilionatb de sine, abilitlliie de rela{ionare interpersonali,
strategiile de rezolvare de probleme qi de luare a deciziilor, abilitSlile de a face fa!6
emoliilor problematice qi o perspectivd mai flexibila asupra viefii. Dacd sunt utilizate
secvenJial gi inten{ionat, aceste programe pot oferi copiilor infonnatii gi abilitdli care
pot minimiza intensitatea, severitatea gi durata problemelor, chiar dac5., in mod cert,
nu le vor elimina pe toate.
Activitalile din acest volum sunt concepute pentru a fi utilizate in clase sau in cadrul
consilierii in grupuri mici. Cu schimbdri niinore, acestea pot fi utilizate in consilierea
individualI, in qcoli sau in unitali de s[ndtate mental[. Conceptele developmentaie
sunt apiicabile tuturor adolescdnfilor, dar procesul qi natura unei activitl{i poate :
:ij
'1'
rii
sd fie divizate astfel inc6t activitatea este realizatd intr-o zi, iar discufiile au loc in ',1
ziua urmitoare. Discutiile sunt o parte criticd a leciiiior deoarece intdresc atingerea
obiectivelor gi permit adoiescenlilor s[ aplice aceste concepte in viata lor. Deoarece -j
i
multe din aceste activiteti incurajeazd auto-dezv6luirile, este esen{ial[ stabilirea unei i.i
e
atmosfere de incredere gi coeziune inainte de implementarea programului. Deqi multe g
It
din activit[1i sunt relativ non-amenintdtoare, participanlii trebuie sa aibi dreptul de t'
:i
a nu participa la discutie daci nu se simt confortabil cu tema acesteia. Ascultarea :i
n:
{
altor participanli care ?qi impdrtSgesc experien{ele faciliteaz[ normalizarea emo{iilor ]::.
adolescenfilor, ei invat6nd din experienta. Stabilirea unor reguli de bazS poate i*
asigura respectul pentru opiniile altora. Participanlii trebuie si inleleagS cE" discufiile *'
,:i
sunt confidenliale gi trebuie sd rSmdnd intre mernbrii grupului, cd au dreptul sd nu
.!
participe la disculie gi cd nu vor exista jigniri. Regulile de bazE oferb un loc sigur de
c
ainvlga gi de a apiica principiile legate de slndtatea mental[. *.
n
a
1l
3.
:d
z'
:.!,
+'
E
*
'&
INTRODUCER-E
7
411
.i9:
:4:
i,*t
il!:.
i:-4i
.:gl
j&,4
:1,1,:
r-i
l!:,
.ri,
;:;
Er
'gir:
.iir
,r;ir,
:ir
.;:
i:{
l{
':
::
i
-!
i*
.'f
3.'
::
i'
al
Dezvoltarea sociall
ACTIVITATE
1. Construind prietenii
2. lmi fbc prieteni. pe care ii pastrez
3. Hai sii impa4im in mod eeal
4. Yrei sa fi prietenul meu?
Dezvoltarea cognitivi
ACTIVITATE
l. Pot oare s[ aieg?
2. Ce este o consecinfd?
3. Solufii, soiulii
4. Ce ar kebui s6 fac?
:l
:::'.
i;,1
D ezv oltar e personald Activitatea l
Clasa I
Eu pot, ei pot
Perspeetiva developrnental5
oda't[ cu intrarea in gcoal6, copiii intdmpin6 o serie de sarcini
noi. Daca indeplinesc
cu succes aceste sarcini, ei iqi dezvoitd un sim! de
mhiestrie gi impiinire. Dac6 equeaza
in mod repetat, igi dezvoltd sentimente de inadecvare gi
incompetenla. Deoarece ei se
afld' zi cJe zi,la gcoald, in prea.jma copiilor de
aceeagi vdrstd .r, Li, inr.p sa se compare
cu ceilaltrr 9i sd igi formeze pireri cu prirzire ia abilitrliie qi
comportamentul ior in
raporl cu ceiialti. Aceasti informalie este integratd in concepful
lor despre sine. prin
urrnare, este important ca la aeeastd, vArstd copiii s6
reaiizeze cd oricine are puncte
tari gi puncte siabe, qi cu toate cr intotdeauna exist[ lucruri
pe care allii pot sd le
facd n-rai bine decAt ei, acest lucru nu inseamni cE. ei
sunt incompetenfi sau lispsili
de valoare.
{}biective
F Sd invele cE toate lurnea are puncte tari gi puncte slabe
b SI hvele cE oricine este valoros incliferent de punctele
slabe pe care le are
Materiale
ts Tabla de scris
)> Doud buca{i de lemn sau c6r6mid6 de construit
F O masi joasd pe sub care un copil va trebui sb se tdrascd
F ceva cu greutate ilrare, precum o gdleat6 umpluti cu nisip, care ar putea
fr
ridicatd cioar de un copil mai puternic
F O coardd de sdrit
F Un set de carfi de joc
F cateva cuvinte, care trebuie silabisite corect, care sd fie prea dificile pentru
un
copil de ciasa I
ts Cateva exercilii de matematicd care sd fie prea dificiie pentru
un copil de clasa I
ts H6rlie gi creioane pentru fiecare copii (pentru Activitatla
de Foliow_uo)
ProcedurX
f inainte de incepere a aativifttii, aranja\isara de clasi
astfer:
2. inc,epefi aceast[ ieclie rugAndu-i pe copii s6 ridice mdna daci pot si facE
utnf,toarele:
ts Sa meargi pe apa
'1" Sa zboare ca gi pasiriie
F Sd fugd rapid
l" Sd siiabiseascd cuvinte
I' Sd fie amabili cu ceilalli
F Sd se calere pe un munte
Scoateli in evidentd faptul c[ existb anumite ]ucruri pe care toat[ lumea le poate
face, anurnite iucruri pe care nimeni nu Ie poate face, qi anumite iucruri pe care
unii oameni pot sd le facf,, iar allii nu pot. Spuneti-ie copiilor c[ veli arrea nevoie
de cAliva voiuntari pentru a v[ ajuta in cdteva sarcini. Aceste sarcini vor dovedi
faptul ci oamenii au anumite puncte forte, sau lucruri pe care pot si le faci.,
precufir gi anurnite puncte slabe, sau lucruri pe care nu pot sd le fac6.
Pentru prima sarcini, rugali un copil de staturb micd gi un copil de stafuri inalta
s5 atingl buca{iie de Iemn sau de cdrdmidE. Cereli-le copiilor sd fie atenli la
ceea ce se intAmpld. inairite de a trece la cea de-a doua sarcin[, discuta.{i pe scurt
concluziile gi notali-le pe tabl6. (Utilizati aceastd procedur[ de notare gi pentru
restul sarcinilor.) Pentru cea de-a doua sarcin6, soiicitali un copil mai robust gi
unul mai scund sd se tdrascd pe sub masf,. Pentru cea de-a treia, chemati un copil
ma.i mic Ai unul mai puternic sd ridice obiectul greoi. Pentru coarda de s6rit gi
cdr{ile de joc, soiicita{i atdt un b[iat cdt gi o fetild si foioseascd aceste obiecte.
Pentru cuvintele care trebuie silabisite, chemali doi copii care gtiu s5. silabiseascd
corect. Pentru probiernele cie matemaiicE, invitaii doi elevi buni ia matematicd.
Discufii
iNrReeAni DE coNTTNUT
t. Ce s-a intArnpiat in momentul ?n care cei doi copii s-au intins spre buc6{i1e de
iemn sau cS.rimidd? Au putut amAndoi si ajungS. la fei de uqor? DacE nu, de ce
nu?
I
2. Ce s-a intAmplat in momentul cAnd cei doi copii s-au tArdt pe sub mas6? Au
'1
pufut ei s6,facd acest lucru le fel de ugor? De ce sau de ce nu?
a
J. ce s-a inidmpiat in momentul in care cei doi eopii au ridicat obiectul greai? A i
4. Ce s-a ir-rtdrnplat cdnd cei dci copii auinsercat s6 silabiseascb cuvintele sau
s5 faea exercitriile la maternaticd? h fbst ugor pentru amAnrioi? DacE nu, de ce
credeti ad. nY a f'ost ia feX de uqor?
5. cr s-a intampiat cand cei doi copii au ineercat sd sard. coarda sau sE joace ca4i?
A fost ugor pentru amAndoi? Dacd nu, de ce crede{i cd nu a fost?
12
'K'
iF
;&
,T.
l '
V-afi g6ndit vreodatd clt altri copii
din clasa-voastr6 sau altri membrii
voastrd ar putea sd facd ]ucrurile din familia
mai bine decat afi pur*ruoiiDaci
putea' de ce credefi cE pot ei crede li cE. ar
sa fac5 aceste.lucru.ir bonri,r.
trebui s6 fie capabili sd facd orice rali cato]i copii ar
la fet Je Uinef
2' DacFi nu pute{i face ceva ia fel de uin.
qi unur dintre colegii voqtri
"u de clas6
voastrd, ar trebui s6 vd considerali Ja sunteli prosti,
ffU:i:fl"::f :;;'""
3' Ce v5 putefi spune vou5 ingiva
data viitoare- cdnd incepe{i s6 i,5 gandifi
sunteli buni deoarece nu sunteli cd nu
in stare s5 face{i ceva?
Activitatea de Foilow_up
Solicitali copiii si aibd o discuiie
cu pdrin{ii sau bu'icii pentru a vedea
cred cd' copiii ar trebui sa fie in dacd ei
stare si fa"a tot ceea ce pot ,a
activitate aitemativS, punefi-ipe facd ceilalli. ca gi
copii sa imparta o foaie oe irartie
s[ deseneze' pe o parte, irnaginea in doua. Cerefi_le
parte imaginea a ceva ce nu pof lnui iu'i p.
i care ei pot s6 i] fac6.,gi pe cealartd
sd fae6.
1a
IJ
:!.,
;:,
:i'
:_lj
'il
::i
:i:-
'iii .
.:;
':i
;:t,.
Dezvoltare personalE Activitatea 2 Clasa I
0biective
F s[ se identifice ceea ce copiilor le place referitor la propria lor persoand
ts Sd dezvolte o atifudine de auto-acceotare.
l\{ateriale
)" Nici unul
Frocedurl
Introducefi leclia, rugand copiii s5. ridice mana dac[ s-au prefbcut vreodati c6
sunt altcineva sau ciacd qi-au dorit s[ fie diferitri decAt sunt in reaiitate. Provocafi-
i sd vorbeasc6 despre aceste lucruri.
z. spuneli-le copiilor c5 le veli citi o poveste despre un bdiat care iqi dorea s[ fie
diferit. cu toate cd s-a schimbat, nu s-a plicut nici asa. Dup6 un timp, a inv[fat
sE se preluiascd aga cum era.
Citili copiilor urmltoarea.poveste cu voce tare, discutAnd apoi pebaza
Intrebirilor de Continut si de Personalizare.
cdnd George a intrat pe uga casei lui, era gata gata sd reqine c6nd a auzit
mai multe voci strigdnd dintr-o datd ,,surprizlt" Aproape cE uitase ci azi
en ziua lui de naqtere! Mama, tata, fratele mai mare qi sora mai mic6
stdteau cu tofii in fala unor cadouri aranjate pe masa din sufragerie. George
i5
E
:;i:,
0 E
i{ri
Dezvoltare personalS Activitatea 2 Clasa I
t4j
;f;:
'+
spera in secret ca unul dintre cadouri sd fie ceea ce el ceruse de luni de :f:
George era rnai muit decat fericit. De cdnd a risfoit o carte despre cameleoni
la bibliotecd", a dob0ndit un interes gi o fascinalie adevdratd" pentru acest
animal. Ceea ce iui George ii pldcea cu adevirat era modul in care ::/
cameleonul putea si ipi schimbe culoarea pielii pentru a se amesteca cu
mediul in care se afld.. Bineinleles, atunci cdnd George a schirnbat fundalul
cugtii din albastru in negru, cameieonui qi-a schirnbat cuioarea pielii din
aibastru in negru. Cdnd a schimbat fundalul intr-unul p[tat, carneleonui s-a
schimbat, de asernenea, intr-unul pltat. Gearge era uluit.
George a urcal;cu cameleonul s[u, pe care l-a numit Cammi, in camera sa.
George a continuat sa ii priveascd pe Cammi curn igi tot schimbd culoriie. {
Imediat dup[ ce gi-a tenninat cina, temele de cas6 gi baia de seari, George
a mers direct ?n camera sa sd se mai joace pulin cu camrni. cind tat5l lui a
venit sE ?l verifice in seara aceeal-a glsit pe George adormit in fafa cugtii
iui Camrni. Tatll lui l-a pus in pat gi I-a acoperit.
IO
'.:i
r:ll
'.i
il privea ca $i culx er era doar o alta sarah, roc i' sd ?r vadd, dedesubt, pe
aceiagi George pe care ii cunogteau. George
' s-a intdlnit cu pete. imediat, corpul lui
s-a dus sd igi ascuta creionul gi
Gelrge, hainere it tE" sa au i'ceput
sd se schirnbe pentru a se potrivi cu ceie
ate tui pete. $i-a asculit creionur
dupd care a desenat o imagine extraordinard
a unui eieiant zburdtor. desen
pe care ii{Ecuse mai frumos ca niciodata. Erisabeth
a venit aproape penrru
a privi desenul lui George gi i_a spus, .,Frumos
desen, petel,,
,,Da, trnamd."
1'7
-
tfl+
:tii
.:&
Dezvoltare personald Activitatea 2 r*
iF
a:j.
nt
\rait
,li
Discufii rlil
ii:
.:ii.
i::ti:l
iNrnpeARt DE coNTINUT
L De ce igi dorea George s[ fie diferit? .:i)::
,_:i
Activitatea de Follow-up
Cereti-le copiilor sd compund un c6nted care s[ aib5. titlul ,,Ceea ce imi place la
mine." Acordafi-le timp, pentru ca ei s[ le poati cAnta celorlalli copii cdntecul pe
care l-au compus. Accesul la oale, tigdi, tobe, echere gi alte obiecte pe care le pot
uttbza pe post de instrumente muzicale, lE pot spori creativitatea.
r8
DezvoJtare personali Activitatea 3
Ciasa I
CIXriective
L Identificarea modalitatriior in care copiii se dezvoltd qi se schimb d fizic
F Identificarea competenfeior asociateiu schi'rbarire fizice
h6aferiale
ts Trei poze pe care fiecare copil ie aduce de acasd
(de la v6rsta A-2 ani, vdrsta 3-4 ani,qi v8rsta
5 ani_prezent)
F o copie a Fiqei de trucru - cresc (Figa de lucru 1) pentru fiecare
copir
o foaie albd de desen, un oreion grafrc,gi creioane colonate pentru
fiecare copil
Frocedur*
1' Rugafi-i pe copii sd pur.rr pe bancd pozele pe care le-au
adus penru aceast.
activitate. impa4i{i c6te o copie cin niga de iucru
pentru fiecare copil.
-
cresc (Figa de iucru ) i
T9
Dezvolkre personald Activitatea 3 Clasa I
Discufii
iNrnpeARr DE coNTrNUT.
l. DacE ne uitim peste ceea ce a{i incercuit in tabelul vostru pentru categoriile db
virstl A-2 ari gi 3-4 ani, a1i avut mai m{ilte care erau neschimbate sau mai multe
care erau schimbate? Dar, in cazul comflaratiei vdrstelor de 3-4 ani gi 5 ani-
prezent?
2. Bazindu-vi pe ceea ce ali notat in tabel$le voastre, ce a{i invdlat despre modul
in care v-ati schimbat?
iNrngeAni DE PERSoNALIzARE
l, Dali exernplu de un iucru pe care il putefi face acurn gi pe care nu l-afi putut face
cAnd erati intre vArsta de 3 qi 4 ani? Dali exemplu de un lucru pe care il puteafi
face cdnd aveali vdrsta cuprinsi intre 3 gi 4 ani qi pe care nu puteati si il facefi
cdnd erali bebehlgi?
2. Puteli sd vb. gdndiJi la un iucru pe care db puteli sa il face{i acuma, dar pe care sE
il fi pufut face c6.nd aveafi intre 3 gi 4 an[?
3. Sunteli fericili de faptul cd sunteli in cregtere qi in schimbare?
Ce vd place cel mai mult Ia faptui ci surtteli la aceastd vdrstd pe care o aveli
acum?
Activitatea de Follow-up
Expuneli pozele in clasf,. invitali copiii sI belecteze una dintre fotografiile lor gi sE
. spun6 douf lucruri pe care gi le amintesc ddspre ei referitor la acea virstl.
20
D ezv altare personali Activitatea 3
Clasa I
Nume:
Data:
Frsa 1
21
i:.,ri
;,.;
Obiective
F Identificarea modaritaliior in care fiecare copil este speciai
l' Recunoagterea carac[erului unic al fieciruia
Materiale
F o tugierd (cutie cu tug pentru gtampiie) qi cateva lupe sau sticle care mrresc
imaginea
F o copie a Figei de lucru - Doar unul e ca mine (Figa de lucru 2) pentru fiecare
copil
F o farfurie micd de catton, un ac de siguran{i, gi creioane colorate pentru
fiecare
copil (pentru Activitatea cie Follow-up)
FrocedurE
l. introducefi aceastr iecfie, rugdndu-i pe copii sa ipi inchida ochii
si s6 isi
imagineze cE sunt in drum spr magazinui de jucdrii,
odata alunil *roio, ei vor
c5uta o jucarie care este ,,speciaii." intrebafi-i ce inseamna
s6 giseEti ceva care
este unic, special. Frovocafi oferirea de sugestii, intdrind
ideea c6 acest lucru
inseamnd cE aceastd jucirie are ceva deose.bit sau diferit.
Men{ionafi faptul cd qi
copiii sunt la fei; ca exist6, de obicei, ceva deosebit la fiecare
copil, care nu este
la fel la toati iumea.
2. impar\ilL copii are Figei - Doar unur e ca mine (Fiqa de lucru 2). punefi,
apoi,
fn circulafie, tugiera gi pune{i copiii sd iqi introducd degetur
mare ?n tair.a
apdsandu-l gi rugaii-i sa iqi imprime degetur mare in pirt"ude
sus a fisei de
tucru.
3. Dupd ce aliparcurs aceastiparte din activitate, punefi-i pe
copii sdigi giseascd
cate un partener cu care sa igi compare amprentele pentru
a descopeii Jacd sunt
exact la fel (pentru a facilita acest lucru folosi{i tupa;.
Dupa ce purtali cateva
disculii referitoare la faptul cd nici o amprentd nu seam6n[
exact cu cealalt'i- ca
fiecare copil este unic - raporta{i-va din nou la fiqa de
iucru. citili fiecar e frazd
cu voce tare, rugdndu-i apoi pe copii s6 deseneze ceva
pentru a ilustra astfel
r5,spunsul lor.
4. Dupa ce figa de iucru a fost comp jetat6",poftili-i sd igi ?mpirtigeasci
rispunsuriie
astfei incat copiii sd invele mai multe despre mooatlialite
in care se aseamSn[
precum se qi deosebesc de ceilalti.
5' continu ari activitatea discutdnd pe baza intreb5rilor de conlinut gi
de
Personalizare.
":# 4:E
r,+,:
'.i,*.i
i+i.
iNrnpeAru DE coNTTNUT ;.L
trn
1. Ce ati observat cAnd ali comparat ampreilta voastri cu cea a partenerului vostru?
,'-'
Frin ce s-au diferen{iat amprentele voastfe? :l.l-; l'
2. Aii putut identifioa, arunci c6nd i-a{i asctjrjtati pe ceilalli irnplrt[gind rlspunsuriie .:'a
' ,.] .
vi deosebili de ceilal{i?
iNrasgARt DE pERSoNALIZARE
I ' GAndili-vd ia voi ?ngiv6 ca qi cum ali fi.jrnc6ria aceea special5. din magazinul cu
jucErii. Prin ce anurne suntefi voi speciali sau diferili decdt ceielalte jucdrii din
acest grup?
2. Ce anurne vd place cel mai mult la voi irisivl?
Actlvitatea de Follow-up
Invitali-i pe copiii s6, realizeze o insignd ,,Doar unul e ca mine" utilizdnd o farfurie
rnicd de carton. Punefi-i si deseneze pe ace$st6 insign6 lucruri care sh ilustreze ceea
ce considerd. ei cd au special la ei ingigi. Apoi, dupi ce insigna este tenninat[ ei pot
s5 gi-o prindS. cu acul de siguran{E de tricougi.
;r.
,:r::I
i,!
t.il
.\A
':r!#''': ":
'
;:.r-?
:.:-,
Nurne:
Data:
AMPRENTA MEA
v'
I ln ruwr
lrrnntu ptr,vdrc
ne nr*o ilij f^.
rac pentru a o a.juta pe $oamna ?nv5.tftoare
este:
Frs,q 2
25
I
Dezvoltare erno{ionali Activitatea I
Clasa I
Sentlmente grozs.ve
Ferspectiva developmentali
copiliria mijiocie a fost adesea descrisd ca fiind
,,anii cei rnai frumoqi,,din viala
unui copii' Creqterea este rnai lenti in aceast[ perioadd
de dezvoltare, iar copiii sunt
expugi multor experienle noi gi captivante: a merge pentru
prima dat[ de unul ,irrg,r,"
la bunica,^a ?nvd.fa sd mergi pe bicicieta, sau sd participi
la diferite activitrfi la Clubul
Copiilor' in ciuda faptului ch r.rnele dintre aceste noi experienle pot
s6 creeze anxietate
qi nesiguran!5., existd rnulte emofii pozitive asociate
cu aceasta etap6 de dezvoltare,
dacd ea nu este eclipsatfl de stresorii situationali.
0biective
)" identificarea emoliilor pozitive
) Dezvoltarea unui voc.abular emotional
Materiale
F Tabla de scris
F O cutie de carton de lapte tiiatd in doud., pentru fiecare copil in parte. tJtilizali
jumdtatea de jos in scopul activitalii. pot
lCoplli sa igi aducr ei singuri cutiiie
de iapte, sau pute{i folosi plicuri dacl cutiile ie lapte sunt prea
dificil de
achizi!ionat.)
F un set de cartonage - sentimente grozave (Figa de lucru 3), ambalate inh-un
piic, pentru fiecare copil in parte.
FrocedurE
i '
Discutafi diferenfele dlntre ernoliile pozitive, care ne fac placere
sE le avem, gi
emoiiile negative, care nu ne fac plEcere s6 le avem. nugatri
copiii sa va ofere
cAteva exempie pentru fiecare in parte.
2. Distribuifi cartoanele.de rapte.gi plicurile cu cartonage Sentime
(Fiqa de lucru 3). in tirrap ce discutali semnificafia
- nte grazave
cuvintelo r aflatein-piic,
scriefi-le pe tablS astfei inc6.t copiii sd poatr sd le recunoasca
afunci cind sunt
intreba{i sd selecteze qn cuvdnt pentru a descrie cum
s-ar sim{i ei intr-o anumitb
sltuatle.
3' Citili primele douS' scEparii. din cele care urmeaza gi llsafi-i pe copii
si sejecteze
cuvinte care sE descriq modul in care s-ar sirnli in ieg[tur6
cu fiecare din aceste
sifualii. spuneli-le sd pund. cuvintele in cutiile de carton.
Rugali mai mulli
voluntari s[ irnparl5.gepscd cu resfui clasei cuvintele pe
care le-au seiectat.
27
:.,19t
i.:il
+i
*l
.iiL
Dezvoltare emotionald ^A^ctivitatea 1 Clasa I
"1.:
:
{
,:.l
i,I
':
.,
F
I
Mdine, in drum spre gcoalI vei merge cu doi dintre cei mai buni prieteni ai I
t7, rl
)> Verigorii tii vin la tine sI vd jucafi irnpreund. ,'
:, -i
)" Surioara ta nou niscutd vine mAine acasl de la spital.
ts Ai reugit sb scrii corect cdteva cuvinte foarte grele. .i
,i
.l
4. Continuali cu aceastd metod[, citind cAte doui scenarii odati, pAnd cflnd le-afi
citit pe toate gi a-!i imp6rtigit sentimente. Discutali apoi pe baza intrebarilor de
Continut gi Personalizare.
Discufii
iNrRrsARl DE coNTINUT
1. A ales toatd iumea aceeaqi emolie pentru fiecare situafie? Dacd nu, de ce credeli
cd s-a intAmpiat acest iucru?
2. Credefi cd se pot folosi rnai multe sentimente gi nu doar unul pentru a descrie
cdteva dintre situafii. Dach da, dali cAteva exemple.
?NrnneARI DE PERSoNA.LIZARE
i. AIi experienfiat qi voi emolii pozitive asemeni celor descrise in aceastd
activitate?
2. Putefi da exemple referitoare la moment0le in care afi awt astfel de sentimente
pozitive?
3. Ce credeti cd puteli face pentru a experienlia sentimente pozitive?
Activitatea de Follow-up
Cerefi-le copiilor sd iqi pbstreze cutiile de carton pe b5.nci sau acasd in camerele
ior. Ei pot sA introducd in cutii cAte un cuvdnt referitor la un sentiment ori de c6te
ori experien\iaz\. un iucru pozitiv. La sfdrgltul zilei, ei pot sd imphrtS.geasci aceste
sentimente pozitive cu invlff,torul, un pdrinte sau cu un frate.
28
Dezvoitare emofionald Activitatea l
Clasa I
Sentimente grozuve
cARTONA$E
MSndru MAndru
Mdndru
Fericit Fericit
Calm
Frgn 3
29
Dezv oltare emotionalS Activit ataa 2
Clasa I
Obiective
ts Identificarea emoliilgrr negative
F Dezvoltarea unui vogabular emotional
Materiale
ts TablSde scris
F Cl cutie de carton de lapte tdiata in dou6, pentru fiecare copil in parte. Utilizafi
jurmitatea de jos in soopul activitetii. (Copiii pot
s6 iqi aduca ei singuri cutiile
de lapte, sau pute{i folosi piicuri da.c6 cutiile de lapte sunt prea
dificile de
achizilionat.)
F un set de cartonaqe* Sentimente mai pulin grozave (Figa de iucru 4),
ambaiate
intr-un plic. pentru fiecare copil in parte.
ocedurE
1' Discutafi diferenlele dintre emo{iiie pozitive (grozave) identificate
in activitatea
anterioard gi emoliile negative: ernolii care nu ne fac placere
sb le avem, pentru
cd nu ne simtim bine cdnd le avem. Rugafi copiii
sa identifice cdteva exemole
pentru aceste emolii negative,
2. Distribuili cartoanere de rapte gi piicurire cu caftona$e Sentimente
gtozave (Fi$a de iucru 4). in timp ce discutali semnifica{ia
- mai pulin
cuvintelor aflate in
plic, scrie{i-ie pe tabld astfel incAt copiii sd poat6 sd le recunoasc5
atunci c6.nd
sunt intrebali sa selecteze un cuvdnt pentru a descrie
cum s_ar simli ei intr_o
anumitd situalie.
3' Cititri primele doud scenarii din cele care urmeazd gi l6sa{i-ipe copii
sd selecteze
cuvinte care sE descrie modul in care s-ar simli in iegatuia
cu fiecare din aceste
situalii. Spunefi-le sa punb cuvinteie i'cutiile de carton.
Rugali mai mulli
voluntari sd impirt[gegscd cu restul clasei cuvintele pe
care le-au selectai. lnaca
ar avea emo{ii pozitive legate de situalia respectivi, atunci
ei nu selecteaza un
cuv6nt din piic pentru a-l pune in cutia de carton.)
a1
JI
:?.F
r*!
Clasa I
#
'i:
Dezvoltare emo{ional5 Activ itatea 2
'.,'1
,;i
;t1
.:||:
SCEI'lARll -
SENTIMENTE MAI PUTIN GROZAVE
)" Te afli in timpul p^uzei. qi unul din prietenii tii rdde de tine pentru ce nu ,:
. ai fugit destul de repede.
^ :;:
4. Continuafi cu aceasti metodi, citind cdte doub scenarii odatf,, pdnl cind le-ati
citit pe toate qi s-au expus emoliile care ar fi putut avea loc. Discutali apoi pe
baza tntrebdrilor de Con{inut qi de Porsonalizare.
iliscufii
iNrResAsr DE coNTTNUT
1. A ales toat[ lumea aceeaqi emotie pentru fiecare situatrie? Dacf, nu, de ce crede{i
. c[ s-a intAmplat acest lucru?
2. Credeli cI se pot foiosi mai multe se$timente qi nu doar unul pentru a descrie
cAteva dintre situalii. Dacd da, dati cdrteva exempie.
irurneaARI DE PERSONALIzARE
i. Ali experienliat gi voi emolii pozitive asemeni celor descrise in aceastd
activitate?
2. Puteli da exemple referitoare la momentele in care ali avut astfei de emofii
negative similare cu acestea?
3. Dac[ experienlia1i emotii negative, ce puteli face pentru a v[ ajuta sd va simli1i
maibine?
Instruc{iuni pentru lider; Faceli o listd cu sugestiile oferi'le de copii Si amplasalile in clasd astfel incdt
copiii sd fac trimitere la ele cdnd este cazul.
Activitatea de Follow-up
Cerefi-le copiilor sa igi pistreze cutiile de carton pe bdnci sau acasi in camerele
lor. Ei pot sd introducl in cutii cAte un cuvAnt referitor la un sentiment ori de cite
ori experientiazd un lucru negativ. La sflAr$itul zllei, ei pot s5 impdrtdgeascd aceste
sentimente negative cu invf,tdtorul, un pErinte sau cu un frate.
32
Den oltare em oJionald Activ itatea 2
Ciasa I
supdrat i
i supirat Supdrat
Ingrijorat
F'rqa 4
JJ
iiI
Obiective
) Sd invefe legdtura dirltre emofii gi comportamente
F Sd identifice modali!f,li adecvate de exprimare
a emofiilor negative
Nfateriatre
F TablS de scris
F Doui pipupi (marioqpte)
I' Desene animate inregistrate pe o casetd video sau (pentru
Activitatea de Follow-
up)
Froceduri
1' Invitafi doi voluntari pare sd igi asurne rorur rnarionetelor.
2' Luali-i pe cei doi vorgntari de o parte gi citili-re primul scenariu din
cere ce
urtneazd' Instruitri-i c{ ei vor interpreta prin gesturi
scenariul in fala ceiorialli
colegi' Ca gi alternativl, putefi interpreta scenariul cu ajutorul
marionetelor in
locul voluntarilor.
SCENARII,,ACTIONANN PB BAZASENTIMENTELOR"
F Este ziuafa, giprimegti de la matuga ta un tricou nou.
Tu consideri cd este
un tricou, cu adevdrat, urat. Nu spui nimic; faci doar
o ,,mutrd,, c6 nu i1i
place gi il vAri rapid in cutie.
i' Unul ciintre copiii din cartierul tdu te invitd sr iei cina la
el acasf,. p[rinfii
lui pregatesc macflfoane, mdncare care nu i1i place
lie deloc. cand masa
este servitd ii intrebi daci nu este altceva de m6.ncare
deoarece tu nu suporfi
aceastl mdncare.
F Te afli la gcoal6.9i una dintre colegele tale s-a oferit
sd igi citeascd povestea
in faia intregii clag.e. consideri ci povestea ei este, cu
adevdrat, stupioa.
cand termind de cfltit, toat6 lumea, inafari de tine, o aplaudi gi
ii spune ce
treabS bund a fbcufi.
) Un b6iat din cartierul fi.u, tocmai a primit o nou6 bicicleta.
El este foarte
enfuziasmat de acest lucru. p[rinlii t[i nu gi-au permis
sa i]i cumpere o
bicicletd nou6, aga c6 fi-au iuat una Ia mdna a doua.
Egti gelos pe acest bdiat
care are o bicicieta noui, dar nu vrei ca el sd gtie
acesi tuc*. iirpui ,a li
pare cd bicicleta lui are o culoare urdtS gi cd faci pariu
,.
c6 nu merge la fel de
repede ca gi biciclota ta.
J)
Dezvoltare emof onalS Activitatea 3 Clasa I
F Te joci fotbal cu copiii din cartierul tau. Cand iti vine r0ndul s[ tragi r:atezi
poafta. Un copil rAde de tine. Egti nervos. aga cd il iovegti.
Invitati alli doi noi voluntari pentru a ardta ce s-ar fi putut face diferit pentru a
schimba consecinla dintr-una rea intr-una mai bun6. O alternativd ar fr ca fiecare
copil sd vind pe r6nd gi sd ofere marionetelor sugestii pentru modalitl1i mai
adecvate de a face fa{6 situafiiior.
Discufii
irurnnsinr DE coNTINUT
1. Curn credeli cd vd afecteaz6 rnodul ?n cdre simfifi modul in care acfionali?
2. Care oredeli ci a fost modalitatea cea mai potrivitd de exprimare a
sentimentelor: prima sau a doua? De ce credefi acest lucru?
3. Care au fost diferentele dintrp prima qi a doua modalitate de a acliona pebaza
sentimenteior?
iNrnnsAru DE PERSoNALIZARE
1. Dacd sunteli fericili, cum vd comportali avAnd acest sentiment? Dacf, suntefi
trigti, cum vd comportal,i? Dacd sunteti furiogi, cum vi cornportafi? Daci sunte{i
ingrijora{i sau speriati, cum vd comportali?
2. DacS' nu vE comportafi intr-un mod in c&re sd ducl la renitate pozitive, eare ar
fi unele modalitl1i prin care afi putea schimba acest lucru?
Actirritatea de Follow-up
Ar[tafi copiilor desenele animate inregistrate gi rugafi-i pe copii sd fie atenfi la modul
in care personajele din desene se comporti, ce sentimente ar putea avea, gi ce efect ar
putea avea acfiunile lor asupra celorlalli.
:a
JO
Dezv oltar e emof i onal d Activitatea 4
Clasa tr
0biectiv
)' Sd dezvolte strategii de coping pentru a face fa16 fricilor norrnale
Materiale
F o cutie goali de aerqsol (spray) pentru fiecare copil (pentru Activitatea
de
Foilow-up). (Rugali copiii sd aducd de acasd o cutie, sau, in
cazulincare cutiile
nu sunt disponibile, desenali o cutie de spray qi faceli copii
dupa ea.)
> Ilartii de construit' lipici, qi carioci sau creioane coiorate pentru fiecare
copil
(pentru Actitt itatea de Follow-uo)
Procedurl
L I*troduceli activitatea explicind faptul ci multor copii
ie este frica de unele
iucruri precum mongtlii sau omur negru. precizali faptur c[
degi uri n rrirJ
a nu-fi mai fl"rt"
un lucru nomal, este, de asemenea, posibir s6 faci ceva pentru
fric5., aga cum va iiustna povestea care o vefi citi.
ile
2. cititi copiilor unn6to4rea poveste cu voce tare,
dupi care discutaf i pe baza
intrebbrilor de Confinut qi <ie personajizare.
an
JI
r*
15*
:.;,]
::lt
Dezvoltare emotionali Activitatea 4 Clasa I n
'':J!i
ti+
an mai mici ca el, nu dldea Semne cA S-aI teme de a$a ceva. Jason nu $tia ce :.]
s4 t4u4.
intr-o zi, lui Jason era plecat[ de'acasd 9i nici unu] din prieteni nu
cdmd sora
erau afar6, Jason se uita la televizor, Mama iui a intrat in camerd qi i-a spus,
,,Jason, este o ziminunat[. Artrebui si ieqi afar5",sd te joci.",,Vreau doarsE
v6d emisiunea aceasta dupi care voi ieqi," a spus Jason. Dar, in timp ce se uita
la emisiune, a inceput sd il doard stomacul deoarece era ingrijorat ia gdndul cd
va merge afarl de unul singur.
CAnd en'risiunea s-a terminat, mam& lui a intrat din nou. ,,Mamii nu pot se
merg afari deoarece md doare stomacul. Mai bine stau iniuntru $i md joc," a
zis Jason. Mama s-a uitat la el gi i-a spus, ,,Jason, cred cd ifi este fricd si mergi
singur afard atunci cilnd nu este nifneni pe strada. Fac pariu cE daci mi-ai
putea spune de cQ anume ili este fric[, am putea gAsi o solutie pentru a te ajuta
astfel incdt sd nu ifi mai fie frici."
Aqa cb Jason i-a spus. Mama lui nu a rAs de el qi nici nu i-a spus sA fie curajos,
aga cum a cre'antel cd ii \/a spune mama lui. in schimb, ea a spus, ,,CAnd eram
de vdrsta ta, imi era fric6 sd merg la culcare, deoarece credeam cd un monstru
va iegi de sub patul rneu qi m[ va fura. Cred ch in{eleg pulin ceea ce sim{i tu.
Hai sd vedern dacd ne putem g6ndi ia ceva care sd te ajute sd te sirnli mai in
siguranlt atunci cdnd ieqi afar6."
Jason gi cu mama lui s-au pus impreun6 pe gdndit. S-au gdndit gi iar s-au
gdndit. Nu a trecut mult timp pdn6 cind lui Jason i-a venit o idee! I-a spus
mamei lui c[ ar putea sd facd o mascd de speriat pe care sd o agale in curte. In
f,elul acesta, omului negru ii va fi fricl sd intre in curte. Mamei iui i s-a parut
cf, este o idee fantastic[. Ea l-a intrebat ce altceva ar mai putea incerca, rar
el a venit cu ideea de a crea un ,,sptay pentru omul negruo' care ar putea si il
foloseascd in curte inainte sd iasi el si sejoace. A spus cd sprayul ar putea s6
il lina pe omul negru la depirtare aga cum sprayul de insecte line insectele la
deplrtare.
Mamei lui i-a pldcut foarte mult qi aceastd idee. ,,Jason, cred cd ar trebui sd
incepi sd faci cit mai repede masca gi sprayul pentru omui negru." Aga cl
Jason s-a gi apucat de treabl. Imediat cum a tenninat iucrul, el gi mama lui au
agl\at masca qi au f6cut curlea cu spray. Lui Jason ii mai era pufin fric[, aqa
cd mama lui i-a sugerat s6 incerce $[ mearg[ afara de mai multe ori timp de
cateva minute doar. Dac6 nu ar fi urmat sa se intdmple nimic infricoqbtor, el
ar putea sE igi spuna ca din moment ce totul a mers bine timp de 10 minute,
de ce sb nu ineerce s[ mai stea incd 10 minute in plus?
38
Dezvoltare emotionald A ctivitarea 4
Clasa I
Discufii
iNrnBnAnl DE coNTTNUT
1' Crede{i cd lui Jason i[ va mai fi fricr sr iasd in
curle? De ce sau de ce nu?
i-a fost fricd lqi Jason si le spund pbrinfilor gi prietenilor
?".ce
'' sa iasi afard? lui de ce nu vroia
3' ce r-a ajutat pe Jason sd nu ii mai fie atdt de fricr?
iivrnsrARr DE pERsoNALTzARE
1' fost, vreodati, fripd de ceva, a$a cum le-a fost
Y-u fricd lui Jason gi mamei lui?
2. Ce ali fbcut pentru a rpu vd mai fi frica?
3 ce ali invdfat din ace4sta poveste, care sd vi. ajute in cazulin care avefi
precum frici
a avut Jason $Au mama lui?
Activitatea de Follow-up
irnpa4ili cutiile de aeros$l qi cereli-le copiilorsd igi
construiascd propriile lor,,spray-
uri anti-monstru" acoperind cutiile cu hirtie qi decor6ndu-le.
o activitate alternativ'.
ar fi construirea unor maffti pentru a speria
mongtrii sau pe omur negru.
39
,..'f;
-ii
':1
Dezvoltare social5 Activitatea I
Clasa I
Cons(raind prietenii
Perspectiva developmenfalI
Relaliile dintre copiii de aceeagi v6.rst5
au o func{ie importanta pentn-r acegtia.
Interaclionand cu ceilal1i,_copiii invald oesp.e
componamente, gi convingeri
care ii va ajuta s5. devina membrii _vatrori,
funclionaii ai societalii. D.ou.".* reiafiile
prietenie joaca un rol esenfial ?n de
vielile lor, a invaia cum sa aezvotte rela{ii
este o pane vitala. din dezvortarea optirne
ror sociard.
Obiectiv
) sa identifice modaritdli de dezvoltare
a unor rela{ii bune cu cei dirn
iur
Materiale
) Doud foi de h6.rtie gi oreioane colorate penku
fiecare copil
F Un rol de band6 adezuvd
Procedund
i '
cereli-le t:opiilor sd ridice mdna dacd au
vdzut vreodata un zid din cardmid,.
sau o crf,dire din cirfunidd. Discutali
faptur c[ in construirru unui zid
cladiri, sunt puse laorartE murte caramiii sau a unei
individJe. e*fur4i_r. ci in aceasr'
lec{ie ei vor construi un,,zid al prieteniei.,,
2, Dali fiec[rui copii o foaie de hArtie gi explicafi-re
cE aceasta reprezintd.
,,cirimida" fiecrruia. cerefi-re, apc,i, sa igi scoatb creioanere
de cororat gi s6
deseneze o imagine (clr foaia agezatdintr-o
pozitrie o.lzontatd) care sE ilustreze
una din urmitoareie sifila1ii:
Discufii
iNrRpeAnr DE CONTINUT
I ' Arata imaginea pe care
ali desenat-o ceva ce afi frcut voi intr-o situatrie
prietenie? de
2' Existd gi alte modalitdli de a construi o relalie
de prietenie in afar6 de cele
atdtate in imaginile dessnate la aceastS
leclie? ftniu.u:uri-i sd ofere exemple.)
t1
+l
Dezvoltare sociald Activitatea I
3. Care sunt unele lucruri care considerali nu ajut6la construirea unei relatii
de prietenie? (Exemplele includ lovitul, I de a impfuJi ceva, 9i aga
mai departe. Subliniafi faptul ci ei nu si foloseasc6 nume cdnd ofer6
eXemple.)
iNrneeAnl DE PERSoNALIZARE
l. Dali exemplu de un lucru pe care voi il care dovedegte c5 sunte{i prieteni
buni cu ceilalti?
2. A\iinvllat, din desenele celorlalli copiil lucruri noi despre modul in care se
construiesc relaliile de prietenie? Dacd {a, ce ali invilat?
3. Ce idei v-ar pllcea si incercali pentru aiJva aiuta si devenili prieteni mai buni cu
cineva?
I
I
Activitatea de Follow-uP
Cerefi-le copiiilor sd deseneze mai multe imagini dr]r comportamente pozitive de prietenie 9i
adluga{i aceste ,,cdrdmizi" zidului de prietenie'
ii:
':
:i
A'
ffi"::='
:5
i:i-'
'a;
=1
rti
:.ni-;
Dezt,ollare sociaid Activitatea l Ciasa I
il
.:i:
Obiecfive
F Sa fac5. diferenla intre comportamentele care contribuie qi care nu contribuie la
crearea qi pd"strarea prietenilor
) Si identifice niodalitafi eficiente de a se purta cu copiii de v6rstl similard care
m ani festd comportamente negative de prieteni e
Materiale
)" Tabla de scris
F" scaune, farfurii de carton, sau bucafi de materiatr ?n forrna
de pf,trate
F Un casetofon qi o casetl cu cAntece pentru copii
)' O foaie de ziar gi un rrrarker
l* O pungl mare de hartie
F Creioane colorate qi r4ai multe foi de hA(ie, impf,turite gi capsate pentru a forma
o carte (cdte una pentru fiecare copil; pentru Activitatea de Follow-up)
Pnocedurl
1. incepetri leclia rugind copiii sa ridice mdna dacb":
Rugati copiii sa aduc5- pn scaun in fala clasei. (Dacd spafiul este limitat
sau dacd
scaunele sunt prinse de b[nci, ar putea fojosi farfuriile de carton
sau pitralele
din material.) Ei ar trebui sd aqeze scaunele intr-un cerc mare dupf,
care s6 se
Aa
rtJ
'<:
?;!,
iji
a:
a1ezepe ele. Cdnd toat[ lumea este a$ezAtA, explicali-le ci ei vor juca un joc
asemlnltor cu scaunele muzicale qi c[, irrrainte de a incepe, dumneavoastrb
veli scoate afarf, unul dintre scaunele din cerc. Dupd care veli pune si c6nte, :|;
]:.
l> Te tachineazd
)' Te ignorE
) trmparte ceva cu tine
I' Te strigi in diferite feluri
)" Te imbrltrigeaz[
!" Scoate lirnba la tine
F i1i spune o glumd
L Se baga in fafa ta la rdnd
ts Nu te lasd sa te joci
i' Rdde de hainele tale
)' Te invitd sh te joci cu el
F Te vorbeqte pe la spate
F Te invit6 sd stai ldngS el Sau ea in phuza de masd
F Te minte
ts i1i spune c6 ?i place sd lucreze imprduni cu tine la o sarcini
P i1i spune cd egti degtept
)' l1i spune cd ceea ce porli arat6 bine
) Te impinge
F Te amenintd cd te va bate
)> Facefi, pe rind, activitlfi impreuni
)> Te lasd sd tejoci cu ceva foarte special
) i1i pune piedicd
3. Trecefi apoi urmitoareie lucruri pe tablhL:
F Te tachineazd
)' Scoate limba la tine
) Te ignora
F Te str.igi in diferite feluri
)> Te vorbeqte pe la spate
Ruga{i copiii sd spunf, cum se simt atunoi ctnd lor li se intdmpld astfel de
lucruri. Discutali despre modul in care ei se poartd in astfel de situafii qi cdt de
bine funclioneazd aceste metode, frcdnd diferenfa intre modalitllile de rlspuns
44
fflr+r"--.-.
jg
.l
JE
is:
;E
r.: D ezv oltar e socialS Activ itatea 2
!:. Clasa i
,:lj
:,1:
:;
Pe parcurs ce copiii iqi imprftheeso opiniite
T:]:::J] notali sugestiile
pozltlve pe::|-utiu
un poster
5i afigafi-le astfel incat ei si recurgd la ele cand au-nevoie.
' 4' Ltra{i apoi punga de haltie pi punefi-o pe capul dumneavoar,J.
i"i.-u"t,;;u"
dacd cred ca putefi vedea ceva atunci c6nd pur-ta{i
aceasrd punga. spunefi_ie
c[, din moment ce nici urechire nu se afld in afara pungii,
nu puteli nici sb
auzili. Soiicitali cinci voluntari. cerefi fiecIrui uotuntui
sa areaga unul din
comportamentele negative notate anterior pe tabla gi
sa va facd dumneavoastrd,
pe r6.nd, acel iucru. in tirnp ce ei i,6 fac, perand,
acele iucruri nu spr"lnefi nimic
gi nu reacfionafi. Dupa ce toli cinci au tenninat,
dafi-vd jos punga de pe cap gi
discutali pebazaintrebdriror de conlinut gi de personatizare.
Discufii
ixrnenAru DE coNTiNUT
tr ' Ce s-a intAmpiat c6.nd
mi-am pus punga de hdrtie pe cap? Am putut s[
vdd ce
Am putur sa aud ce mi-au ,p.r, (Nu uitali, punga nu avea
":_1:_yl,:tilalli? "i?
,,urgcnl"..)
2' Am reac{ionat eu Ia ceva ce au spus sau au fdcut voluntarii?
Sa ne inchipuim
cd acest lucru s-a intdmpiat in viala reald cineva
-
v-a!i prefbcut ca a'etri.o p_unga de hdrtie pe cap gi
v-a strigat ?ntr_un fet ii voi
nu afi arizit cev-a spus. ce
credefi cE s-ar int6.mpla? Sa rre inchipuirn cd cineva
s-a strdmbat la voi gi voi
v-a!i prefhcut cd aveli pe cap o pungi gi nu ali vdzut
cea fbcut. ce crede{i cd s_ar
intArnpla?
3' Credeli cd puteli sa ii oprili pe ceiialli si nu vd mai strige in
diferite feluri. s6
nu vd mai tacltineze, sau sI nu niai fac6 altele
din comportamenteie o_
prietenie identificate pe parcursul jocului? Doar ".g.ri"_
pentru cd oamenii fac aceste
Iucrutri, inseamni ca kebuie sd vd supdratri? credlli
ca ajuta sa va supara{i sau sd
vd infuriafi atunci c6nd aitrii se cr:mport[ astfei
cu voi?
IFITREnARI DE PERSoNALIZARE
l '
\z-ati aflat vreodatd intr-o situalie in care allii au
folosit uneie din
comportamentele negative de prietenie discutate
in aceastd lec{ie?
2' Dac't vi s-a intdmpiat acest iucru, ali folosit cdteva din tehnicile
sugerare pe
parcursul ciiscufiei noastre? Cum au funclionat
eie in cazui vostru?
3' Ce lucruri ali invdfat in aceastd iecfie, caie sa vr ajute s[
va faceli gi si vd
menlineli prietenii?
4' Ce pute{i face atunci cdnd allii folosesc comportamente negative
de prietenie
fati de voi?
Acfivitatea de Follow-up
Distribuili ,,ca4ile" de hdrtie capsate. cereli-le oopiilor
s[ deseneze imagini pe
parcursul saptamAnii care sE iiustreze lucnrrile p,
,u., ei le fac penku a-gi face gi
menline prietenii' Acordafi-le timp pentru a le putea
ar[ta celorlalti copii.
-J
Dezvoitare sociali Activitatea 3
Clasa I
Obiecfiv
b SI dezvolte abilitali de impi.rfire in mod egal
Materiale
)' O pungd de hdrtie de rndrime medie, a!5, gi bucdli de material
sau de carton
F Creioane colorate, foarfece, gi iipici pentru fiecare cuplu de
copii
)' O versiune a tabelului ,,Hai sE impbrfirn in mod egal"'(Figa
de lucru 5; pentru
Activitatea de Follow-up)
Frocedurd
f incepeli leclia intreband copiii ce ?nseamnd a impdrfi in mod
egal. incercatri sa
oblineii exernpre referirtoare ia impd.rfirea in mod egar.
' 2' Rugali copiii sr igi gdseasc6 cate un paftener. oferili fiecarui cupiu o pungi
de
hArtie, a\d,bucltfi de material sau cArton, creioane colorate,
foariece, gi iipl.i.
Instruili-i sd foioseascd aceste obiecte pentru a construi o p[puga.
3' Dupb ce au terminat de realizatpipugile, cerefi ca fiecare r"pru de parteneri
sd
se aiature unui alt cuplu de parteneri. Sub forma unui grup
aL patm persoane,
ei trebuie sE inventeze o scenetd scurt6 cu privire ta l* aspect
al prieteniei,
utilizind cele doud p[pugi ale lor. Aeordali copiilor timp
ientru a-qi prezenra
spectacolul cu marionete in fala ceiorlalii copii.
Discufii
iNrnEeAnr DE coNTTNUT
l ' Ati avut, impreuni cu partenerui vostru, dificuitali in a vE impdrli pe
obiecte gi
pe idei pentru a construi p6puga?
2' curn v-a!i imparfit? Au fost anumite lucruri pe care le-ali zis sau pe
care le-afi
{hcut?
3. Ce inseamnl sd impa4i ceva?
iNrRgnAni DE pERSoN ALTIAiIE
l. Voi ?mp5rtifi lucruri cu prietenii vogtri?
2. Dacd aveli frali sau surori, impArfili cu ei ceva?
3' Care este cel mai dificil lucru atunci cAnd imparli ceva cu cineva?
4' Credeli cE este important sd impl.rfim lucruri cu cineva? Cum v[
simfifi afunci
c6nd ceilalfi nu imparl cu voi ceva?
47
E
'w
#
:s
u:
:ff
Dezvoltare socialS Activitatea 3 -q
ja
'a:'
Activitatea de Follow-up T
,]i
Afigafi versiunea tabelului ,,Hai sl implrfi in mod egal" (Figa de lucru 5). Timp de 5
iil
de la copii idei despre modul in care ei au pdrfit anumite lucruri cu ceiialtri colegi, ,ii:
cu fralii lor sau cu prietenii lor din vecin Notati rlspunsurile lor in tabel gi llsafi ,:'
la vedere tabelul astfel inc6t copiii sE la el gi si continue sd practice diferite :.
,:'
:'i'
48
".
ffi":
fr?
;,i,
a.
,:;:.
socialt Activitatea 3
.;;i:
i:l
.ii
l:"
::
i;
Cu vecinii
Luni
Marli j
.:
i--"--"'------------------.-------.---.-".:
JOt ;
j
Vineri
rr$A )
49
$'
,1,
"{.
]i Dezvcltare sociali Activitatea 4 Clasa I
Obiectiv
F S5 facd distincfia intrq comportamentele de prietenie pozitive qi cele negative
Materiatre
!> Cretd
F Doua plpuqi (marionete)
FrocedunS
1.introduce{i leclia pundnd in scend un scurt scenariu cu ajutorui a doui marionete
pentru a ilustra modalitalile negative de interacfiune cu ceilalli (a lovi, a
impinge, a nu irnpdrfi, qi aga mai departe). Dupi aceastf, scurtf, demonstra{ie,
intrebali copiii dach al vrea sd sejoace cu aceste p6pugi, qi dacd nu, de oe nu?
Ce anume nu le-au pldcut referitor ia modul in care aceste d,cu5" p[pugi s-au jucat
irnpreund?
2. invitali apoi doi elevi pare sd folcseasca pdpupile pentru a demonstra modalit6li
mai bune de a se.juca. Dup[ ce acegtia au terminat, discutali diferenfele dintre
ceie doud jocuri aie marionetelor gi ajutafi copiii sr identifice, in mod ciar,
comportamentele pozitive de prietenie versus cele negative (notafi-le pe tabi[).
3. citi{i copiilor unnS,toarea poveste, dupd care discutali pebaza intreblrilor de
Confinut gi de Personalizare.
51
ji
.rj?
ir,
Dezvoltare socialS Activitatea 4 Clasa I
'ti
Nicoleta a scos iimba cihe Pauia gi i-a ficut o mutrA. ,.Ei bine, eu nu m-am
distrat, qi nu vreau sd m5 joc cu tine. Aga c5, lasS-md odatd in pace." a strigat
Nicclieta.
,,Ei bine, am incercat si gisesc pe cineva cu care si m6.joc, gi in cele din urrnd
am vlzut-o pe Nicoleta stdnd pe treptele casei ei. Am intrebat-o dacd vrea sd
se joace cu mine, gi pur gi simplu a\ipat la mine gi mi-a spus c[ nurvrea s[ fie
cu mine. Nu infeleg de ce pentru cE ultima dati c6nd ne-am jucat impreund,
mi s-a p[rut cd ne-am simlit bine irfrpreunl. Mi-a spus cI ea nu s-a simlit bine
cu mine, aga cd nu gtiu ce se int6mpld."
,,Asta da idee bun[. Poate c[ Drdgufia Diana a ajuns deja acasa gi i-ar pl[cea qi
ei si. se joace cu noi," a spus Paula. Aqa c[ Grigore gi Paula au fugit in josul
strdzii gi au sunat la uga lui Diana. Mama lui Diana a deschis uqa qi le-a spus
cl Diana se afl5 in curtea din spate dAndu-se in leagln. De indatd ce Grigore
gi Faula au intrat in curte, Diana le-a fbcut cu rnina gi i-a chemat se se dea
pe leagin. Dup[ ce au fbcut acest lucru, pentru cdtva timp, Paula i-a intrebat
pe Grigore qi pe Diana dac6 nu dqresc sd meargi la ea acasi gi si se joace
cu cisula ei de plpugi. Toli au fost de acord cE este o idee bunt, aqa cd au
plecat.
Cdnd au ajuns acasd la Paula, ace4sta i-a intrebat dacd ar dori o gustare. in
timp ce iqi luau gustf,riie, au discutat despre ce ar vrea sd se joace in c6.sufa
de papugi.
,,Pf,i, asta ar fi destul de bine, dar mie mi-ar cam plicea sd ne iuclm de-a
spitalul," a spus Grigore. .
,,Ce ar fi dacd ne-am juca pentru lnceput de-a casa dup[ care sb ne juclm
de-a spitaiul?" a sugerat Paula. ,,Aqa ali putea sd faceli am6ndoi ceea ce v6
dori1i."
,;Este ?n reguli," a spus Paula. ,,irhi piace sd mI joc ambele jocuri, gi sunt
pur qi sirnpiu bucuroasd c5. suntefi aici qi c5. ne compofi[m frumos unui cu
52
Dezvoltare sociald Activitatea 4
Ciasa I
,,Sunt de acord," a spus Diana. ,.Este mult mai pi[cut sE te joci cu copii care
pot si iqi impartd iucrurile qi care qtiu s[ coopereze gi sr fie
dr[gu]i unul cu
celilalt. Sunt bucuroasd c[ voi doi sunte{i aga. Iar ur,r* ... hai sdlncepem
sd
ne iucbml"
Diseugii
ixrnpeAru DE coNTTNUT
1' Ce a fost diferit in modul in care Grijuliul Grigore s-a comportat
cu prietenoasa
Paula fafl de modui in care Nepoliticoasa Nicoieia s-a comportat
cu prietenoasa
Pauia? A cui comport&ment credefi c6 a fost mai bun, gi
de ce?
2' Care au fost cdteva din comportamentele de prietenie pozitive practicate
de
Prietenoasa paula, Grijuiiul Grigore, qi Dragula Diana?
3' Care au fost c6teva din comportamentele de prietenie negative manifestate
de
Nepol iticoasa Nicoleta?
4. Crede{i cd Paula a incercat sd fie o prietend bun[ fa{a de Nico]eta? Dac[
da, ce a
fbcut ea sa sd demonstneze compoftamente pozitive de prietenie?
ixrnsnAnl DE pERSoNALTzARE
1. Ati cunoscut vreodatd pe cineva care sd se comporte cu voi in fblgl
in care
Nepoiiticoasa Nicotreta s-a comportat cu Prietenoasa Paula? Daci da.
cum v-ati
simlit cAnd ati fost tratali in felul acesta?
2' Yoi vb comporta{i mai mult ca qi Nepoliticoasa Nicoleta sau ca qi prieterloasa
Paula cu prietenii voqtri? Care tip de comportament vi se pare mai
bun?
3' DacS' cineva se comportS. cu voi in felui in care Nicoieta s-a comportat cu
Paula, inseamnd acest lucru cd nimeni nu vd place? inseamnd
ca nu puteli avea
prieteni?
4' Ati invilat ceva din ac9astd leclie care sd vd ajute si fili un prieten mai bun?
Activitatea de Follow-up
Irrvitatri copiii sd lucreze in grupuri mici qi s5 inventeze scenete
care sE" demonstreze
comportamente pozitive de prietenie.
53
Dezvohare cognitivd Activitatea I
Clasa I
Obiective
)' s[ invefe cr toatd iumea face alegeri care au labazd.motive diverse
)" Sa facd diferenla intre alegeri bune, rele gi ,,aga.gi aqa,,
IV{ateriale
)' Tabia de scris
l' O valizi goai6
l' O plas6 care s5 con{ind urm[toarele lucruri: o umbrel6, o lanterna, o carte. un
animal de pluq, cigiva biscuili, o jacheti, o pereche de pijama, gi o maginuli de
jucarie
F Trei cercuri mari de plp.stic
)" Cdte un ecuson pentru fiecare cerc, inscriplionat precum vrmeazd.-. alegere bund,
alegere proastd qi alegere aSa Si aga
ts H6rtie gi creioane colorate pentru fiecare copiX (pentru Activitatea de Follow-up)
FrccedurS
1. Introduceli lecfia, prezennd valiza gi rugandu-i pe copii sf, se prefaci cd merg
intr-o excursie pe tirnp de noapte. Face{i cunoscutd plasa cu obiecte qi scoatetri-le
una cdte una afari din plas6. Spune{i copiilor ci ei trebuie sd v6 ajute s6 aiegeli
cirtci lucturi pentru a le lua in aceastd excursie scurt6. Pe parcurs ce prezentali
fiecare obiect, rugafi-i si ridice mAna pentru a spune dac5 acel obieci aratat de
dumneavoastrd este unpl din lucrurile pe care ei ar vrea sE il ia sau de care ar
avea nevoie' Nota{i denumirea obiectelor pe tablS gi inregistrali numarul de copii
care au rS.spuns afirmatriv pentru fiecare dintre acestea.
2. Dupd ce a\i prezentat toate obiectele, aruncali o privire asupra obiectelor care au
fost alese cel mai frecvpnt gi intrebafi copiii dac5. toli au ales aceleaqi obiecte pi
dupd ce criteriu au fdcut seleclia. Subliniafi faptul cd fiecare a avut de ales cinci
obiecte, dar cd probabil fiecare a ales din motive diferite. Ajutafi-i sE identifice
diferiteie motive pentru care au frcut aiegerea: preferinle (unora le pot place
biscuilii, altora nu), de pe cred ei cdar avea nevoie (unii ar putea avea nevoie de
o lanternl sau de un animal plugat care sd ii ajute s5 adoarml iar algiinu), sau ce
,
le-ar pldcea sd facd (s[ citeasc[ sau sd sejoace cu ojucdrie).
3. Agezafi apoi, cercurile in mijiocui ciasei gi puneli c6.te un ecuson 16.nga. fiecare
cerc. imprrlili copiii ?n grupe de cate cinci. Explicafi-le cd. le veli citi c6te o
alegere, pe care ei trebuie sa iqi irnagineze cd au fbcut-o. Dupa ce citili alegerea,
55
Dezvoltare cogniiivd Activitatea I Clasa i
primii cinci copii vor decide dacd aceasfa ar fi o alegere bund, o alegere rea
sau o alegere a$a si aSa gi sd ia loc in aoel cerc aare rcprezint[ opinia lor. Citili
. urrnltoareie doud alegeri gi urmati aceeagi procedur6 cu aceeagi cinci copii. Apoi
luali la rAnd urmdtorul grup de cinci copii, cititri trei alegeri, pi puneli-i pe acegti
copii sa igi aleaga pozilia. Face{i aceiagi lucru qi cu cel de-al treilea grup de
copii, gi aga mai departe. (Numdrul de copii din grup qi numarul de aiegeri pot sd
varieze in funclie de numdrul total de cdpii.) Pe parcurs ce copiii fac aiegerile,
nota{i-le aiegerile pe tabld. inregistrali rlum6ru1 de copii din fiecare cerc pentru
fiecare alesere.
Discufii
iNrneeAnr DE coNTTNUT
1. Poate toat5 lumea sd fac6 alegeri in legdturd cu diferite lucruri?
2. in activitatea cu cercuri, cum ali decis dacd aiegerea a fost una bun6, una
proast6, sau una aga gi aga?
3. In aceastd activitate, a decis toatd lumea in aceiagi fel? De exemplu, a considerat
toati lumea cd e o alegere proast6 sd milnAnci bomboan[ inainte de cin6? (Luafi
un exemplu bazatpe diferen{eie reale dln joc.)
iNrnesAru DE PERSoNALTzARE
1. Dali exemple de alegeri pe care le face![ in fiecare zi gi carenu au fost
identifi cate in aceastd activitate?
2. Crede{i ci majoritatea alegerilor pe care le facefi sunt dintre cele bune? Dintre
cele reie? Dintre ceie aga qi-aga? Cum v[ dali seama care sunt acestea? Ce cred
ceilalli oameni despre alegerile pe care Ie face\i?
3. Ce afi invdfat din aceastdleclie despre dlegeri?
56
Dezvoltare cognitivi Activitatea I
Activit4tea de Follow-up
Cerefi copiilor sd i o foaie de h8rtie in doul gi si deseneze o imagine
. reprezentdnd o alege buna qi o alegere proast[. Afigafi-le in clas6 gi
organizali
timpul astfel incdt iii si poatd sI iqi prezinte desenele gi sd vorbeasc[ despre
ce ar fi putut face ru a evita alegerile proaste.
57
Clasa tr
Ce este o coreseciyetdr
Ferspecfiva developrnental6
Degi copiii igi dezvoitd progresiv capacitatea de infelegere a acliunilor logice, a
reversibilitefii, $i a reciprocitaili, ei nu sunt intotdeauna capabili s5 aplice aceste
concepte, ?ntr-o manierd consecventd, in activitafile ior de zi cu zi. Deoarece ei
petrec rnai mult timp la gcoald gi departe de casf,, este important si ?i invlfim cum s6
gdndeasci logic Ai cum sE anticipeze consecinlele.
Obiective
F SE invele sd identifice consecinlele comportamentelor
ts S5 invefe sd facd distinctria intre consecinlele pozitive gi cele negative
MsteriaIe
ts Patru baloane (unul umplut cu ap6)
F O versiune a tabelului ,,Care este consecinfa?" (Fiqa de lucru 6; pentru
Activitatea de Follow,up)
FrocedurE
1. Introduceli leclia cerdnd copiilor sd,prezicd. ce se va intdmpia in fiecare din
cele patru experimentq cu baloane . Dupi ce au fEcut acest lucru, efectuati
experimentele pentru a confinna sau infinna preziceriie lor.
59
Dezvoltare cosnitivd Activ itatea 2 Clasa I
CE ESTE O COI{SECINTA?
Dupd ce Pedro gi Jose i-au admirat noua biciciet6, Eiena le-a spus cE trebuie
si plece deoarece se apropia ora cinrei. A pedalat in continuare, dar pAn6 s[
aiungi la unnf,torul col1, a vizuf-o pe prietena ei cea mai bun6 Megan, fugind
in curte dupd un c6|el, Elena a franat rapid gi s-a dat jos de pe biciclet[. ,,oh,
ce cd{el scump, este al r6u?" a intrebat Elena. ,,Da, tocmai in dup[-amiaza
aceasta am adus-o acasl," a spus h4egan. ,,Vrei s[ o {ii in bra{e?" Elena nu a
pufut rezista tentaliei, aga ci a luat ilr brale cileluga gi a mAngAiat-o p6n6 ce
aceasta a adonnit. (extrageli consecintre.)
Dintr-o datb Elena, qi-a amintit c6 trebuia s6 meargd direct acasi, aqa cd a
sbrit pe bicicleta ei qi a plecat Ia drurn. Acum ea incepea sd devind tngrijorati,
deoarece se oprise cu Pedro, cu Jose, gi cu Megan, aga ci pedala din ce in
ce mai tare. Urma un ait coll de stradd pe care ea trebuia s6 il ia, dar p|nd sE
ajunga ia el, ea avea deja ovitezd. de$tui de rnare. (extrageli consecinle.)
Elena s-a ridicat in picioare. Avea un genunchi julit, iar din cotul ei curgea
pulin singe. incet, s-a urcat din nou pebicicretaei, gi gi-a continuat drumul
OU
I
spre cas,1. CAnd a ajuns pe aieea casei 1or, tat5.l ei se afla in fala garajuiui.
lext r a g eli co ns ecinl e.)
' Elena. a plls bicicleta la o pafie, a intrat in cas6, s-a spiiat, gi s-a aq;ezat pentru
cin[. Tatdl Ei rnama ei vitrega au discutat cu ea despre ceea ce s- intflmplat gi
l-au spus ca din moment ce nu a ascultat, nu va avea voje si se dea cu bicicleta
in urmitoarele doud ziie. Flena a fost atdt de furioasd, incdt a sErit de la mas6
qi a tr8ntit pe jos paharul cu iapte. (extrage{i consecinle.)
Eiena a fost trimisl in camera ei gi i s-a spus sd. se gdndeascd la alegerile fbcute.
Credeli cd a fhcut alegerile bune? Au existat cdteva consecinle negative ca $i
rezultat al alegerilor frcute de ea? (Discutayi.)
i Piscufie
:
INTRIBAII DE coNT]NUT
1. Ce este o consecinla? Pot fi consecin{ele atdt bune cAt gi rele?
2, Puteti voi schimba o ponsecin\d? Dacd da, cum putefi fbce acest lucru?
3. Putefi sd preAntArnpinali o consecin{d? Dac6, da, cum puteli face acest lucru?
t Q. Dr; ce este important sd ne gd.ndim la consecinfe inainte sd facem ceva?
ilrRgeaRt DE pERSoNALIZARE
' 1. Puteti sd v[ gdnditi la o aiegere pe care ali ficut-o gi care a avut o consecinld
pozitive? (Provoeatri-i Sd ofere ex.emple.)
2. Puteti sd va gAndifi la o alegere pe care ali lbcut-o qi care a avut o consecin!6
negativd? (Provocafi-i sb ofere exernple.)
3. DacE aii avut maimulte consecinle negative decit pozitive, se poate face ceva ca
sd schimbali acest lucru? Dacf, da, ce trebuie voi s[ faceti?
Activitatea de Follow-up
Afi$a1i in clasd posterul cu tabelul ,,Care este consecintra?" (Figa de iucru 6). Timp de
o sdptam6na stabiiili o ord in care sd le cereli copiilor sa identifice comportamentele
qi consecinlele pentru ziua respectiv[. Acordafi timp pentru disculii referitoare la
modul in care comportamenteie pot fi schimbate dac5. consecinlele sunt negative.
61
TABEL
Comportamente
Marli
iili
;rl 1l
ili)
itl;
,iil
;' l:
Miercuri
i
;
;
Joi i
i
i
I
-tl--
i
i
i
Vineri :
prs{j
62
Dezvolrare cognitivd Activitatea 3
Clasa tr
So*ugii, so\w{ii
Pers,pecfiva. d"eveXop m ental6
Datoritd faptului cd la aceasti vArstd copiii se afld in stadiul gAndirii concrete,
este
adesea dificil pentru ei sb identifice o varietate de aiternative. Acest lucru
le poate
iimita, in mod sernnificativ, capacitatea de a rezolvaproblerne, care, la randul
ei, ii
afecteazd in multe aspecte ale vietii 1or.
0biective
sr infeleaga faptul ci multe dintre probleme au solufii muitiple
Sd igi dezvolte abilitali in identificarea soiuliiior multipie la probierneie tipice
Materiaie
Tabla de scris
H6,rtie gi creion pentrlr fiecare copil
Mai rnulte iupe sau sticle, care mdresc imaginea
ts Patrn piaci mari cu formd: rotundr, pdtratd., triunghiular[, gi dreptunghiuiard
FroeedurE
1.Prezentali aaeastd lec{ie informd.nd copiii cd vor merge la o vdndtoare de forme
(afard, <iac[ este posibil). lrnpe{ifi copiii in parru grupe. Aratali
forma de cerc qi
numili un gmp care sd reprezinte cercuriie. Faceli la fel pentru unn6toarele trei
fonne. Apoi, explicafi-ie cd grupele trebuie sd se uite imlrejur gi sd g6seasca
c6t
mai multe exempie ale fogmei reprezentate de grupul lor, intr-o perioadb de 15
minute, (Ei nu le vor colec{iona, totuqi, pe cele care sunt prea rnari sau dificil de
ffiigcat') Exemplele lor pot fi de mdrime mai mare sau mai mica decAt formele
utllizate pentru demonstra{ie, gi s-ar putea s6 aib6 nevoie de lupd pentru a se
ajuta in localtzarea exernplelor mai mici.
2. DupE ce a expirat tirnpul, adunali copiii pentru a impartiqi
ceea ce au descoperit,
conduceli demonstralia obiectelor gi disculia precum urmeaz6,:
a
intrebali copiii dac[ au existat mai multe solulii sau r[spunsud pentru fiecare
form6. Subliniaii faptui cd rnajoritatea problemelor au mai multe solu{ii 9i nu
doar una singgr6, dupa care cere{i copiilor si dezvolte pe baza acestui concept
adircfind cAteva exempie de probieme care au mai rnulte solutii"
4. Citili copiilor, cu voce tare. urm[toarea poveste. DupS ce ali terminat de citit'
treceli pe tabla fiecare dintre problemele care sunt scrise cu italic. Soiicitali
copiii sI genereze cdt rnai muite soluiii posibiie pentru fiecare eiement
identificat.
Saiiy avea nevoie de solulii. in fiecare ciimineafI, rnama sau tatdi ei striga
la ea din capul scirilor sd se trezeascl, dar, de cele rrai multe ori, Sally
adorrnea ia loc. Nu qtia ce sd fac6 pentru a se trezi Ia tintp. Cind, in cele din
urm6, se ridica ciin pat, avea probleme in a se decide cu ce s[ se imbrace'
Stdtea rnult timp in fala dulapului ei, incercind sa descifreze cu ce sd se
tmbrace. Dupd ce, in sfArgit, reu$ea s[ se imbrace, ea st[tea mult timp in fata
mesei, pentru micul dejyn. Avea de unde alegg, dar nu qtia cum si se decidd
ce alunte sd ntdndnce. in sfArgit, era aproape gata de gcoal6' dar mai trebuia
sd riecida ce sd ducd la ora de ,,prezintd Si povestegfe", unde trebuia s5 arate
un lucru despre care sb vorbeascd intregii clase.
Discufii
ihrr:npeAru DE coNTINUT
1. Este posibil ca o problern[ sd aib[ mai multe solulii de rezolvare?
2. De ce este bine sd incercim, gi sE g5sim cdt mai multe solufii posibile?
3. Curn puteli descoperi diferite solu{ii pentru probleme?
iNrReeAnt DE PERSoNALIZARE
1. Ave{i vreo problemd la care nu puteli gdsi vreo solufie? .Au fost de ajutor, ideile
expuse in aceast[ lecfie, in a gisi solulii pentru probiemele voastre?
2, DacEt aveli o probierna pentru care nu ave{i o solulie, ce ar trebui sd face{i?
Existd alli oameni care v6 pot ajuta in identificarea soluliilor?
Activitatea de Follow-up
Timp de o saptamAnf,, la sfhrgitul fiecdrei zile, ruga\i unul sau doi copii sE expunl o
probiemd pentn-i care ar vrea sd g1seascd solu{ii de rezolvare. Implicali ceiialli copii
in generarea mai multor solutii'
64
Dezvo ltare co gnitivS Activ itatra 4
Clasa i
Obiectiv
ie Si igi dezvolte abilitAlile de rezolvare de probieme
Materiale
ts Tabl[ de scris
ts Trei semne fbcute din carton sau hartie, marcate precum urmeaza: opfiuni,
consecinle, gi soluJii
ProcedurX
1. Deschideii discufia cerAud copiilor s[ ridice mina dac6 au avut
vreodatd
probleme ?n a decide ce trebuie fbcut in legdtura cu ceva,
Invitati_i sd ofere
exemple.
2' Revizuili apoi conceptele de la r{ctivit[fiie 2 gi 3 referitoare la consecinle
Ei la
solu{ii multiple. Explicalj-le faptul c5. ei vor avea nevoie s6 foloseasc
d aceast|
inlormalie in aceastd iec{ie.
3' InrpSr{i{i copiii in grupe de cAte trei. Explicafi-le cd.Ie ve{i citi e6teva
situalii
problernatice. Dupd ce ve{i citi c6te o probieml", veli ridica
c6te un sernn qi
fiecare grup va discuta acel aspect al problemei. in primul r6nd,
ei vor discuta
diferitele opliutti pe care copilul din scenariu le are. Apoi, eivor
discuta despre
consecinlele acestor opfiuni, gi in cele din urma vor alege ceea
ce ei considera a
fi cea mai bund solutrie pentru problemd".
4' Cititi primul scenariu' Ridicali primul semn (opfiurzi) gi acord a\i cartevaminute
pentm ca membrii fiec[rui grup sr poath discuta intre
ei. cereii fieclrui grup
si. prezinte opliunile pe care le-au identificar, Trecefi-ie
pe tabld.. Ridic* upoi
cel de-al doilea semn (consecinle) gi puneli grupele s6 identifice
conse"inlele.
Fofti1i, apoi, membrii fiecarui grup sd se uite la toate op{iunile
gi conseciniele gi
sd selecteze ceea ce ei considerd aft ceamai bun6
soluiie. Cereli fiecrrui grup s[
irnpSrtf,qeasc5 soiufia gisitd de ei gi discuta{i motivul
pentru care eiau ales acea
optiune.
65
Dezvoltare cognitivl Activitatea 4 Clasa I
> VA aflati, impreund cu veriqoara voastr6 mai mare, intr-un parc de distracfii.
Ea vrea sd se dea pe montagne russe, dar voud vd este fric5. s[ vd dati. Nu
wetri ca veriqoara voastr[ sE creaci5 c5 sunteli o pisici fricoas[. Ce puteti
' face?
t* Mama qi tatal vostru srrigl gi se ceart6. V[ este teami ehtata o va lovipe
mama. Ce puteli face?
F Ati fost invitali de unul din prietenii vogtri sd donnifi peste noapte acasi ia ,
ei, dar nu sunteli siguri cE vre{i sE mergeti deoarece uneori vi se face fric5" in
timpul noptii. Ce puteli face?
)e Prietena voasffA vE spune un secret pe cale promiteli si nu il mai spune{i la
nimeni, dar voi vd gAndifi cf, poate ar trebui sd il s;puneli pentru cd ea a fh.cut
ceva r[u. Ce putefi face?
l" Ar trebui sd fili in pat la ora 8.30 seara, dar p[rinfii voqtri sunt plecali qi
credeli c[ puteli sd o convingeli pe cea care are grijd de voi sd vE mai lase
sa vd uitali Ia una dintre emisiunile voastre preferate de la teievizor. P6rintii
vogtri v-au spus ci trebuie sd vd culcati devreme deoarece urmeazl s6
mergeli, a doua zi, intr-o excursie. Ce puteli face?
5. Urmatri aceeagi procedurd gi pentru celelalte scenarii, rCupi. care discutali pebaza
Intrebdrilor de Continut si de Personalizare.
Drscufii
iNrnreAru DE coNTTNUT
1. Ce a fost cei ilai greu de identificat in grupul vostru: opliunile, consecin{eie, sau
cea mai bund soiufie?
2. Creaeli cd ar fi bine sa rezolvafi o problem[ fbr[ sd vd gAndifi la toate op{iuniie
qi consecinfele pe care le puteli avea? Ce s-ar putea int6mpla dacd nu afi face
acest lucru?
3. Credeli cb toate problemele au solulii bune? Va puteli g0ndi la unele care nu ar
putea avea solulii bune?
iNrnpeAru DE PERSoNALTzARE
1. Atunci cAnd incercati sd rezolvati o problemE vd gdndiii la toate optiunile gi
consecinlele pe care le puteli avea?
2, Ce pS.rere avefi, de obicei, despre soluliile pe care le aveli?
3. Cane este cea mai dificild problemd pe care a trebuit vreodatd sb o rezolvafi? Ce
plrere ali avut despre acea solufie?
4. Atunci cdnd aveli de rezolvat probleme dificile, cereli ajutorul ceiorlalli?
5. Ce lucruri ali invafat in aceast[ lec{ie, care sd vd ajute in procesul vostru,Ce
rezolvare de probleme?
Activitatea de Follolr-up
Aplicali ur.rt pri.*s la probiemelor care se ivesc in clas;I, accentu6nd procedura in
trei pagi de opliuni, consecinle qi solu{ii.
66
tii
Clasa a II-a
Dezvoltare personali
ACTIVITATE
1 Formali ,,M" pentru,,MINE"
2. Sunt eu!
3. Eu sunt important
4. Arat[-mi mAinile
Dezvoltarea emofionali
ACTIVITATE
1. Experiente noi
2.Me simt prost
3. Un management nepotrivit
4. Mult sau puJin?
Dezvoltarea social5
ACTIVITATE
L Familii de toate felurile
2. Dovezi de prietenie
3. Prietenii vin sub diferite forme gi mirimi
4. Cercuri de prieteni
Dezvoltarea cognitivl
ACTIVITATE
l. Care este problema?
2. Este aceasta o dovadl?
3. Decizii, decizii, decizii
4. Alte opfiuni
,:ff
:j#
,jlf
13:ii
,'#
':i L
'"i
:,t:;
.nO
.:j i
tr:j
.,t
,, ,t.
; t,{
,.,lt
irf',i
4
:e
:l
1n
Obiective
F Sd igi dezvolte nivelul de congtientizare al aptitudinilor gi insugiriior
F Sd invefe sr se accepte pe sine cu aceste aptitudini gi insugiri
Mateniale
) Treisprezece cartonaqe indexate de dimensiuni mici cu
un $nur atagat astfel incdt
sd fonneze o ag[fitctare. Cartonagele ar trebui inscrip{ionate
precum urmeaz;
(cdte o informalie pe fiecare cartonaq):
A: O activitate pe care o faceli bine
B: Ceva de care sunte{i rndndrii in ceea ce privegte comportamentul vostru
C: Ceva ce puteli face bine ia gcoali
D: Ceva la care nu 116 descurcafi foarte bine
E: Un lucru de care suntefi entuziasmali ca o sa il faceli sau inv6lafi
F: Ceva de care va este fricl
G; Un punct de vedere in care v-a!i crezvoltat de anur trecut
H: Un lucru de care,suntefi fericili
i: O modalitate in care va folosili imaginafia
J: Ceva la care vd dorili si fi1i ma.i buni
K: Un iucru bun pe care l-ali fb"cut cuiva
L: ceva ce vd place in modur in care v6 comporta{i cu ceilaili
M: Un lucru care v6 place la voi ingivA
F O sticla de suc
)' cartonaqe indexate adiiionale (pentru Activitatea de Follow-uo)
FrocedurS
1' Solicitatri l3 voluntari. inmAnali fiecErui voluntar cdte un cartonag
cu alfabetul,
pe care sa il pund pe dupd gdt. Dacd sunt mai mullijucitori,
ei pot sd stea gi in
cerc' Dacd sunt mai pufini, fiecare voluntar poate sd poarte
maimulte cartonaqe.
2' Alegeli un copil care sd fie ,,Acela." Acest copil inv6.rte sticla. odata
ce s-a
oprit, copil care este ,,Acera" priveqte spre copilul aqezatin locul
in care indicd
vd,rful sticlei, citeqte cartonagui pe care acesta il poartd
ia gat, gi rdspunde.
(DacE sticla indicd spre o persoand fbrd cartonag,
copilul invArte sticla din nou.)
continuafi cu un al doiiea copil, care sf, fie,,Acela,'ii mergefi, mai
departe, cu
jocul pdna cand toli copiii au invartit sticra cel pulin
o datri
69
Dezvoltare personald Activitatea I
Discufie
iNTReEAil DE CONTINUT
1. A fost dificil sd vI gindili ce s[ spune{i atunci cdnd v-a venit rdndul se invartili
sticla?
2. Ce ali invllat despre altcineva in timp ce v-a!i jucat acest joc?
3. Ce afi invlfat despre voi in9iv6 pe parcurs ce alijucat acestjoc?
ixrngeAru DE PERSoNALIzARE
1, Ce vi place cel mai mult referitor la aptitudinile 9i calitalile voastre?
Sd ne inchipuim cf, existi anumite lucruri pe care v.a!i dori sd le faceti mai
2. bine
sau care v-ar pllcea s[ le schimbali la voi ingivd. Inseamn6 acest lucru ci a1r
trebui sd v6 considerali ca fiind groaznici sau teribili, sau inseamnd acest h,[cru
cE ar trebui s6 v[ acceptali pe voi ingivd ea fiind nigte copii, care au atit
pulncte
Activitatea de F ollow-uP
Realiza{i litere qi pentru restul alfabetului gi jucati jocul incd o dat[.
,::
. ,,1
70
.,:
ff r::::r,i
?'.
Surct eun!
Ferspectiva. d evelarprnen talS
in acest stadiu de dezvoltare, este foarte probabil ca afunci cdnd ii rugali pe copii sd
descrie mLodul in care se vid pe ei ingigi, acegtia sd vd ofere o lista cu caracteristici
concrete Ei observabile. Odatd ce cresc, ei vor fi capabiii sd se raporteze qi ia
tr5.sdturile lor psihologice. Niveiui de congtientizare asupra propriei persoane este in
plind desl?$urare in aceast[ perioadd, gi datorit[ faptului ci ganatea ior este foarte
coneretd este foarte probabil ca ei sd se evaiueze ca fiind fie buni sau rii, competenli
sau incompetenfi. Pentru ca ei sf, poata sa igi dezvolte un concept de sjne pozitiv, dar
gi reaiist, este important sd ii ajutim sd se accepte pe ei ingigi at6t cu punctele lor tari
c6t si cu iimitele pe care le au.
Ohie,ctive
F Si recunoascl cd atAt punctele tari c6.t gi limitele sunt pi(i caracteristice aie
propriei noastre persoane
) SI invele s6 nu se discrediteze datoritb limitelor pe care ie a.u
&4aferiale
F Doua bucafi de hArtie taiate in fonni de tricou - forma T (una pentru fal6 qi
una pentru spate). ,Acestea vor fi fixate pe umeri dupd ce copiii au terminat de
r eal,izat activ itatea.
F creioane colorate gilsau un creion grafic pentru fiecare copil
Froc,edurl
f . implriltimaterianele fiecf,rui copil gi specificali faptul cd ei vor face un tricou
denumit,,Srrnt eu.',
2. Cereti r:opiilor sd se gAndeascd la modalitali in care s-ar descrie pe ei ingigi:
lucruri care le plac lor s6 fac6, Iucruri la care se pricep, lucruri pe care le inva{d
s5. le fac6, gi trucruri pe care nu le pot face prea bine. Rugafi-i sd deseneze
imagini sau sb scrie cuvinte pe tricouritre lor de h6.rtie pentru a ilustra aceste
caracteristici.
3. Apoi, la fel ca gi intr-o prezefitarc de modd, chema{i fiecare copil sd vina in fafa
clasei, rsi se intoarcS. incet, qi apoi sd meargd p6.nd in celalalt cap6,t al clasei astfel
incat tcli copiii sa poatd observa ceea ce el sau ea a desenat,
4' DesfEqr"rra\i activitatea pe baza intrebd.rilor de Con{inut gi de Person alizare.
Iliscurfii
hlrREsnRt DE coNTiNUT
1. Ce vd place voud cel mai mult si facetri?
2. La ce sr;ntefi ceimaibuni?
3. La ce nu sunteli foarte buni?
4. Ce lucru nou invalali voi s[ facefi?
71
Dezvoltare personali Activitatea 2 Clfsa a ll-a
iNrnBsARr DE PERSoNALTzARE
L Ce p[rere aveti despre lucrurile pe care le trecefi pe tricoul vostru? Vd place sE
fitri voi ingiva?
. 2. Dacd.existd cAteva lucruri la care nu vd descurca{i foa^rte bine, ce spune adest
lucru despre voi? inseamna acest lucru cd suntetri nigte copii ,,buni de nimiic?"
Credeli cd toli oamenii se pricep la unele lucruri mai pufin decAt la altele?
Activitatea de Follow-up
Expune{i tricourile qi incurajafi copiii sd se gAndeasc[ la modul in care ceilaltri s-au
identificat pe ei ingigi.
:1
.,1
I
1
{
:.1
',{
'1
I
..i
ri
g
'l
'ji
72
l I
I
Fia
rt;t
a-"t
.:
:.:
:t!
Dezv oliare personale Activitatea 3
Clasa a II-a
Eu swmt importsnt
Perspectiva. developrnentatrS
Perioada qcolard micdrcprezintd o perioadd de formare
importantd in ceea ce privepte
conceptul de sine' Parinlii au o mare influen{a asupra perspectivei
pe care copii lor o
au despre ei ingigi. Din nefericire, mulli copii creic in
familii disfunclionale in care
pdriniii nu acordd aten{ie copiilor. De aceea este irnportant
sd ii ajutim pe copii sd
Vad[ cE ei sunt importangi sau speciali pentru mulli oameni
din viala ior, inclusiv
pentru ei insisi.
Obiective
) Sd identifice modalitali prin care fiecare persoand este irnportanm
pentru ceilalli
F S6 invefe sd se accepte pe ei inqipi indifeient de pdreriie
celorlalti
N'{ateniale
F0 copie a tabelului ,'Eu sunt important" (Figa de lucru
1) pi un creion pentru
frecare copii
l' urmiroarea listb. ripitd pe un poster de hdrtie sau pe tabld.;
A: llste un bun aiutor
B: iqi da toatd siilnla sI inve{e diferite iucruri
C: 5ie inlelege bine cu fralii gi/sau surorile
D: Este un bun ascultdtor
E; igi imparte juciriile, ce4ile, sau jocurire cu ceiraili copii
F: iEi apteaptd rAndul Ia joc
G: Slpune iucruri fiunloase despre ceilalli oameni
Fi: Are bune rnaniere (spune ,,te rog" pi ,,mulqumesc,,)
I: ce i se cere s6 facl (cum ar fi s[igi str,ngl.luciriile,
s6 rnearg'
1."::,:::l
la culcare)
J: Spune adevdrul
K: Este o persoand cu care i1i place sa te joci
FrocedurS
1' Introduce{i leclia explicand faptul c[ existi mulli
oameni dif-eri1i, care fac pafte
din i'iala copiiror, careii consideri importanli
sau speciali, gi cr scopur acestei
lec{ii estr: acela de a-i ajuta sE identifice prin ce
suni ei importan{i pentru ceilalli.
2. oferili fiecarui copil un tabei ,,Eu sunt impofiant" (Figa
de rucru 1). citifi
categoriile pentru a copiii
-3. Expiicali ,fatniliariza cu ceea ce vor
faptui cE dumneavoastra veli citi prirnui punct:
avea ei de fbcut in tabel.
,,Este un bun ajutor,,
(litera A din aifabet). copiii trebuie sa gandeurra
se lu u*u dintr. persoanele care
se glsesc in acel taber, care ar spune
despre ei cd sunt un bun ajutor gi ca trebuie
sa puna un XlAnga fiecare dintre aceste
persoane sub iitera A din alfabet (pot
mai mulli qi nu doar unul singur). continuali fi
cu cel de-al doilea punct (litera B
continualipanb cand toli itemii au rost citili copiii
iTj:i:i:?.
!Evvrvrv lul .
fi au completat
4' Desfbgurali activitatea, utilizand intreb5rile de Conlinut
qi de personalizare.
aa
#
IE
Dezvoltare personalS Activitatea 3
ff,
+r3t
.:f.'
ffi
1W
Discufii
,*S,
.,a,.Ei
:=4,-.
1.' V-a fost greu s6 identificali persoane care.ar crede despre voi ca sunte{i buni ':i
in a,cest domenii? Au fost, unele domenii. mai etreu de completat decdt altele?
(Invitali-i sd participe,)
2. La care punct ali pus cei mai multi X(dumirafi in josul fieclrei litere din
alfabet)? La care punct a{i pus cei mai pulini Xz
iNTRpaAnl DE P'ERSoNALIZARE
1. Comparativ cu ceea ce a\i crezut tnaintO de a face aceastd activitate, acum
credefi, c[ suntefi mai importanti, pentt'u mulli oameni?
z. Credeli cl este posibil ca cineva sd fie $pecial sau important in toate domeniile
pentru toatd lumea?
3. Chiar daci altcineva crede c[ nu suntefl importanfi sau speciali, inseamnd acest
lucru cE ceva nu este in reguld cu voi? Ce inseamna de fapt?
A
Ce a{i inv[{at despre voi ingivi, din aceastd leciie?
Activitatea de Follow-up
lnvitali copiii sd ceari p[rinfilor, pdrinlilof vitregi, bunicilor, sau frafilor sd lle spund
in ce fel sunt ei speciali sau importanti'
:rl:
,t4
t;:.:.
.:tl:i
1A
DemalLare personali Activitatea 3
Ciasa a II-a
Eu swnt important
TAtsEL
Nume: F\a+^.
UALd.
Mama vitregd
Frgn 1
/)
,tl;1
.:1
:rl
ra
,'l
.tl,_
Dezv altare personalE Activ itatea 4
Clasa a II-a
Aratd-nci ynfrini\e
Ferspectiva d ev"eiopm ental[
odatii c'e copiii incep sd igi compare abilitalile gi perfbrnianlele
cu ceie ale celorlalti.
ei pot sa- devin[ foafte critici cu ei ingigi sau sd se simtd inferiori
in care ei cautd s[ dobindeasci noi deprinderi, ei sunt supuqi
."lorruiii. il;*d;
nu doar propriei ior
auto-evaluari, dar qi feedback-ului primit din partea colegiior.
Datoritb faptuiui ca
ul1 cclncept de sine pozitiv, dar lealist reprezintd o temelie
atdt de semnificativa in
dezvoltiare, este ilnportant sd ajutdm copiii sd identifice lucruriie
pozitive p. ,uru poi
sI 9i le iaminteasc5. despre ei ingigi atunc:i c6"nd se simt vulnerabill.
{}biecfive
F Sd iqi identifice propriile puncte tari
ts S[ invele o strategie care sd ii ajute sa igi aminteasc5 iucrurile bune despre
ei
insisi
Vlateriale
ts o foaie de desenat, creion grafic ai creioane colorate pentru frecare copil
F HArtie 9i creioa'e colorate (pentru Activitatea cie Folltw-upl
Frg:cedurE
f incepeli aceastd lec{ie. imp[rfind foile de hArtie gi creioanele,
cer6.nd copiilor sd
facd un contur al ambelor lor maini.
f Fc
z, D^ "*'-x li^^,.+^
ufrna, orscumti cu ei despre modui in care, uneori, le este ugor sd
se simti
prost deoarece creci cd nu pot face anumite lucn:ri la
fel de bine precum colegii
lor de clasd sau prietenii lor, sau datoritd faptuiui cd prietenii,
colegii de clasi,
sau chiar 9i adullii pot sd ii fac6' sd se simtd prost spundndu-le
c[ nu sult tau*e
pricepuli ia un anumit lucru. Provocafi copiil sd impartageasc6
cu reshrl clasei
despre rnornentele ?n care s-au simfit in acest fel.
3 ' Explicali-le faptui cd, din moment
ce ei nu pot control a ceeace allii spun despre
ei, este irlpoftant ca ei sd aibd anumite lucruipe care
ei Ie pot face pentru a_
i ajuta atu'ci cand se simt prost din cauzacapacitalilor, p.rio*runl"*,
comportamentelor ior.
;;
4' Cer:efi copiiior sd iqi fin6 la vedere o m6,nd cu palma ?n sus. p'ne!i_i
sa se
ga'ndeilscd Ia cinci lucruri pe care le fac bine,
subliniind fa.ptul cd nimeni nu face
totul perfect. Astfel, un copil ar putea identifica ci,,Este
un bun alergdtor,,, chiar
dac6 el sall ea ar putea alergamai repede gi poate
va alergamai bine cind va fi
mai mare. Dupr ce copiii s-au gAndit la celscinci iucruri",
ei artrebui sd scrie
cAte un lucru pe fiecare deget al unei maini
desenate pe hArtie. Repetali procesul
gi cere{i-le sa facd acelagi lucru gi pentru
cealaltdrnAnd,
5. cerefi copiilor sa igi lina ambele maini la vedere, cu palmele
in sus. indicali_le
faptul cd data viitoare cAnd cineva le va spune ceva
care sa ii facd sd se simtd
prost, ei pot sd' se gOndeasc6la ceea ce au scris pe
rnd.inile lor desenate gi sdigi
aminteascd toate lucrurile bune d.espre ei insisi.
5' Desf'qurali activitatea, pe baza intrebariior de Conlinut gi person
de alizare.
7l
:rH
g
D ezv oltare personald Activitatea 4
Clasa a II-a
*
'LP
ffi
-;:R
#;
#'
.{&
Discufii iE
'..9
;.itffi
INTREBARI DE CONTINUT :
1, V-a fost ugor s6 vI gdnditri la lucruriie pe care le facefi bine? ,aqi
1' Ce putefi face data viitoare cAnd cineva spune ceva despre voi, care v6 face si vE
,ii
::'i;.
:,iti
simlili prost? I;.?.
i{j.
2" Ce a{i invdtat din aceastdlectie? ;!q
''ifj
*t
lYi*:
.T?;
ijF1
Rugali copiii s5 scrie o poveste, sd deseneze o imagine, sau s6 compunh un cantec ,:t
despre un moment in care s-au descurcat bine intr-unui din domeniile pe care ei le-au
notat pe mAiniie lor de ne hirtie.
ri:
41:
i":;
'-xl
+
li
'it.
;
,:1.'
.:]:
':]]:
:.:i
:i
l!
'in
:i:
:F"
+
.ii:
:?
,l:
,a
E
.};
IE
i;-
::.t
-ii,
:t!,
18 )t
a,
',*
,
..aa
.,a;
:i1'
Experien{e yuot
Perspectiva develeipneentald
Pe parcursul acestei pelioade de dezvoltare existd multe lucruri fbcute pentru,,prima
datd"', a merge la gcoalS in fiecare zi gi a avea sarcini ;;colare mujt mai riguroase, a
fi membru unui grup, a merge ia ore, a participa ia jocuri cie echipa, sau a sta peste
noapte ia un prieten' in func1ie de copil, pot exista mai multe nivele
de anxietate
asociate r:u interac{iunile cu ceila}i copii, cu competi{iile, gi cu stapAnirea
propriilor
deplinderi. Copiii trebuie sd invele cum s5 iqi asume riscuri gi in acelaqi
timp sa
iqi exprirne 9i sa igi controleze emo{iile de anxietate sau de nesigurantra, care
sunt
asociate cu aceste experienle. Gindirea concretd le ingreuneaza coiiilor
posibilitatea
de a privi toate aspectele unei situalii; cu toate acestea, pentru ca e,i
sA poatd face
fa{a neiiniqtilor lor, in mod eficient, este important caei sd invele
cum sd fac6 acest
iucru.
{}hiective
Sd iqi exprime emoliile in legdturd cu noile experien{e
sd invete abilitbli de coping pentru a face fala noilor experienle
h4areriale
|" Patru cutii goaie de cereale, fiecare conlinAnd cdte o bucat[ de hAnie pe
care sd
fie notate una dintre urm5toareie situalii:
Donni pentru prima datd acas6la prietenul tau
Egti Ia prirnul tdu concurs sportiv sau ia primul tdu recital de pia'
Dai prima ta lucrare de control
Te aiEturi um.ii ttou grup unde nu cunoqti prea rnulli copii sau nu il cunoqti
pe lider
ts Dou6zeci de bucali de hArtie goaie gi un creion
F HArtie gi creioane coiorate pentru fiecare oopii (pentru Activitatea de
Follow-up)
FrocedurE
1. Introduceti activitatea discut6nd despre experienla pierderii unui dinte.
DupI
ce ati purtat cdteva disculii, explicali faprul cr odati ce cresc ei vor
uo"u purt.
de multe noi experienfe, unele dintre care fiind similare cu pierdereu
unui
dinte' CAteodatd ei vor fi entuziasma{i in legi.turd cu aceste noi experienle,
dar
cAteodatd ei vor fi pulin speriali deoarece nu vor gti cum sunt aceste
experienle.
2' Prezenta{i prima cutie gi deschideli-o, lu6nd bucata de hartie gi citind situalia.
cerefi-le copiiior s6 ridice m6na dacd au experienfiat aceastE situafie.
3. Discutali, apoi, despre modul in care copiii s-au simlit atunci clnd s-au
aflat in
aceasta sirualie pentru prima dat[. Luali apoi cdteva buci.li de
hdrtie goal6 gi
invitaii copiii sd prezinte ia ce anume s-au gdndit sau s-argdndi in legaturicu
aceste e'xperienie. (Exernple pentru situalia in care ar rf,m6ne peste
noapte la un
prieten, ar putea fi: ,,Daci imi va fi fricd?" ,,Dacd trebuie sd merg ia
baie gi nu
mai Etiu unde este?" ,,Dacd nu irni va plicea mdncarea pe care o au?,,
..Daca imi
79
,-!6
-;l
. +id
Dezvoltare einotionali A.ctivitatea I Clasa a II-a :-.5';F;
iiiiF"i
'"'igj,
va fi dor de mama sau tata?") Notati aceste lucruri pe buc6iile goale de hdrtie in '':f4,,
Biscufii
iNrnesAnr DE coNTlt{ur
1. Ce alte exemple de lucruri vd puteli spune voud ingivd daca v5 este fric6 de noile
experien{e despre care a1x vorbit astdzi?
2. A\i inv[fat ceva de la ceiiaili copii despre modui in care vd puteli ajuta pe voi
ingivl s[ fuce]i fa1[ noiior situalii, intr.un rnod pozitiv?
iNrRegeRr DE PERSoNALIZARE
i. Dali exempie cle noi situalii in care v-ali sirnlit speriaii sau nesiguri?
2. Ce afi lZcut in aceste situalii noi astfei incdt s[ va ajutali sd vb simfili mai pulin
speriafi sau nesiguri?
3. Odata ce v-afiaflat intr-o situalie nou6, v-a fost la fel de fric[ gi a doua oar5.?
Daci nu, ce vi spune acest iucru despre noile experienle?
Activitatea de Follow-up
Cere{i copiiior sa irnpart[ o foaie de h6rtie in doud. Pe o parte a foii, trebuie sd
deseneze o situatie in care au avut anumite emolii negative in legafurd cu aceasta. Pe
' cealaltd parle ei trebuie sd scrie cel pulin trei formule de coping pe care ie-au folosit
sau pe care le-ar putea utiliza pentru a-i ajuta s5 faci fa!6 acestui tip de situalie.
80
Dezv oltar e em o{i onali Activ itatea 2 Clasa a II-a
Obiecfive
F SI invefe modalitili prin care s5 igi controlez,e starea de anxietate legatd de
performantl in sarcinile relalionate cu gcoala
F Sd tnvefe cf, performanlele slabe nu presupun, neaparat, c6 cineva este un ,,copil
prost"
h4ateriale
ts O cutie de pantofi, hdrtie de construit, creioane colorate, foarfece, gi iipici pentru
fiecare copil (pentru Activitatea de Foliow-up)
FrocedunF
1. Recrutafi tlei voiuntari, iare poarta incdlfaminte cu girefuri, care si fre ,,elevii" gi
un voiuntar care sd fie "inr,6fitorul."
2. Cere\i voluntariior elpvi si stea aqezali in fafa ciasei, iar voluntarul inv5!6tor sb
stea in picioare in fala lor. Voluntarul inv[!6tor ii roag5. pe elevi s[ igi dezlege
gireturiie dup[ care sf, ie lege ia loc. inainte ca ei s5 facS acest lucru, instruili-I,
in particular, pe voiuntarul inv[![tor s[ fie ra.u gi critic cu un voluntar, sd il iaude
gi sE ii spunl ce treab[ bun[ a fbcut ceiui de-al doiiea voluntar, iar celui de-al
treilea sd nu ii acordq nici o atenfie,
3. Dupa ce s-a tenninat jocul de rol, inhebali eievii voluntari cum s-au simlit in
legatura cu modul in care inv6{5torul voluntar s-a comportat cu ei, S-au gAndit
cf, modul ?n care au fost tratali are vreo iegltura cu modul in care gi-au iegat ei
gireturile? S-a sim{it elevul care a fost iS.udat rnai deqtept dec6.t ceilalli doi? S-a
simlit copilul eare a fost ignorat qi cel criticat ch nu au fost ia fel de capabili ca gi
celSialt eiev? Atrageli atenlia asupra faptului ca din moment ce toli trei au gtiut
sa iqi lege gireturile, modul in care invdtS.torul s-a cornportat cu ei nu a insemnat
faptul cd nu au fost capabili s5 indeplineascd sarcina. intrebali, ,,Doar pentru
simpiul fapt cd ?nvifdtorul s-a purtat frumos doar cu unui dintre ei, inseamni
acest iucru cd ceiialli doi sunt niqte copii rdi?" intdrili ideea cI modul ?n care
altcineva se comport4 cu ei nu reflecti, neaparat, performanleie lor, qi c[ degi ar
avea performan{e slabe, acest iucru nu inseamnd ci sunt copii progti.
81
:|ffi
:t-1i4
'tq
:i,!;
Dezvoltare emotionald Activ rtatea 2 Clasa a II-a :;:IiA
4. Cititi copiilor urrnitoarea poveste du voce tare, dilp5 care discutatr pebaza
intreb[rilor de Conlinut gi de Personalizare.
MA SIMT FR0ST
=.1
Era luna august, chiar cu cdtevd slptimAni inainte de inceperea gcolii. Nicole,
care unna s[ intre in clasa aII-a, nici nu vroia sd se gandeascd la acest lucru.
lnv5.fdtoarea ei din clasa I fuse$e rea, iar Nicoie s-a gindit cd invEfdtoarea nu
o piace deoarece uneori Nicole fbcea greqeli atunci cdnd citea. A v6zutd-o
pe doamna Winters, invd!f,toarea ei din clasa I, vorbind cu domnul Rivera,
cel care unna sd ii fie invdlltor in ciasa a II-a. S-a gflndit c6 cloamna Winters
i-a spus acestuia despre toate gre$elile pe care Nicole le-a ftcut, aqa ci a
considerat cd nici domnul Rivera nu o va plbcea pe ea.
Dupi ce a auzit acestea, Nicole s-a simfit pulin mai bine. A decis cd iqi va da
toatd siiinta, dar chiar dacd nu se va descurca bine intotdeauna, acest lucru
nu va presupune fapful cE inv6!5.torul nu o place. Pentm cAteva zile s-a simlit
mai bine, dar din cAnd in c6.nd ingrijor5.rile ii mai df,deau tircoaie. Nu avea
intotdeauna dispozilia necesard sd vorbeascS. despre ele, aga cb. s-a hotrrat
a1
AL
-:,i-.:l
: ::;
: :i-
:.'
,ii Dezvoltare emotionala ActiviLatea 2
Clasa a II-a
.'i.
Xltiscufi!
itrREaAnr DE coNTTNUT
I . De ce s-a sirnfit Nicole atat de rru in iegaturd cu clasa a rr-a?
2. Cuni a ajutat-o tatdl ei sd vada cb nu poate sd fie perfecH tot tirnpul?
3. Ce i-a spus tatdl ei ca sd o ajute sI vad1t cdinvdl5torii tot ii plac pe copii chiar
dac[ ei nil fac intotdeauna totul corect?
4' De ce a inceput Nicole sd se sirnt[ mai bine in legdtura cu inceperea ciasei a
doua?
ihmReeAnr DE pERSoNALIZARE
1. V-a1i sinr{it vreodatd la fel curn s_a sirn{it Nicole?
2. llacitv-a1i simlitlafel,ceafi fbcutpentru avEtajutasdvlsimlifimaibinein
iegdtura ar acea situalie?
3. Ce lucruri afi inrrb"fatdinpovestealuiNicole,caresdvdajute?ncazul incare
vefi avea, rrreodata, probieme ca qi acestea?
Activitafea de FolEow-tip
Cerefi fiecarui copil sa construiasci o ,,Cutie de ingrijoriri" qi sd o foloseasc6
atunci
c0nd este cazul.
6J
D ezv altare. em olional d A ctiv itatea 3
Clasa a ll-a
Obiectiv
F Sb inve{e modaiitrli adecvate de a-gi controla stiriie de supirare
Materiale
lj;
ts Papuqi sau materiale pentru a face pdpugi din pungi de hArtie sau din $osete
(pentru Activitatea de Follow-up)
Fnoceduri
1. Rugali copiii sd ridice mAna dac5. au avut vreodatd sentimente de furie. poftili
ciiliva copii s5 dea exemple de cdteva situalii.
2' Cititi urntStoarea poveste cu voce tare, dupd care discutalipebazaintrebdrilor
de Confinut gi de Person"aiizare.
85
D ezv altar e ern o{i onali Activitatea 3
Clasa a II-a
Ei bine, motivul pentru care Moe era atAL de nervos. era pentru cd atulci c6nd
el qi MollY qi Mikey au fost improuni, kei elani foarte mari cu coarne mari
au venit pe terenul ior de joacr gi au inceput sd il impungd cu coamele lor pe
micul elan Mikey. Lui Mikey i s-a frcut fric6, iar lul Motty lui Moe le-a
ryi
fost fi'ica ca aceqti eiani mai mari ii vor face r5u rnicu{uiui Mikey. Lor nu li
se iarea corect ca cei mari sd se ia de unul mai mic, gi de aceea era
Moe atat
de nervos.
Ei bine, in primul rdnd, gtili cd el a mugit intr-una. Acest lucru l-a ajutatpufin,
qi nu a rdnit prin a.sta pe nimeni. Dar, dup6 ce a mugit, a fugit, cle-asemenea,
prin pddure pentru a mai sc6pa de aceste st6ri de furie, Dar, el a mai {bcut
ceva' A mers acasi 9i a scris o scrisoare in care ii spunea elanilor rnari cd
el nu
vrea ca ei sa ii rineascd prietenul. El nu i-a fbcut in diferite feluri in scrisoare
qi nici nu le-a spus ceva urAt deoarece s-a gdndit cb acest iucru i-ar
infuria pe
elanii mari. Dupd ce a terminat de scris scrisoarea, eI j-a ardtat-o mamei lui.
i-a pldcut ceea ce a scris gi a fost de acord cd este o idee buni de-a le transmite
celorlalli elani despre ceea ce simte in legS.tura cu ceea ce ei au fEcut. Ea i-a
spus cd uneori ceilalli el?ni fac lucruri pe care el nu le consideri corecte,
dar
cd de cele mai multe ori el nu poate schimba ceea ce ei fac. Marna i-a
spus
cd este mAndrr de modul in care a ales s6 igi controleze emoliile pentru
c[
atunci cAnd ceva similiar i s-a intAmplat lui Milton, acesta a inr6uiaflt doar
Iucrurile incepdnd sd se bati cu elanul care se legase de prietenul lui. Mama
l-a incurajat pe Moe sa se gAndeascd qi la alte metode potiivite prin care
sd iqi
controleze erno{iile aqa incAt sa aibd cdteva opliuni la indemanb dac6 ar
fi fost
s6 se mai enerveze pe viitor.
Discufii
iNrnrB,Aru DE coNTTNUT
1. Care au fost cele trei iucruri pe care le-a fbcut Moe pentru a-qi controla
emoliile
de furie?
2. Ce aliceva credefi c6, ar mai fi putut face Moe in aceasta situatie?
3' Suntefi de acord cu mama gitata iui Moe ca modul in care n4itton si-a controlat ,t:
!ti
emoliile nu a fost unul foarte bun? De ce sau de ce nu?
86
ii::
Dezvoltare emo{ionald Activitatea 3
Clasa a II-a
?,:.
INTnCEARI DE PERSoNALIZARE
, 1. Voi ali fosr vreodata furiogi?
2. Atunci cAnd a{i fost furiogi, ce ali fhcut ca s5. vd controlafi emofiile?
'3. A1i invdlat ceva din aceastf, poveste care s6 va ajute cu emoliile de furie? Dac6
da, Qe anume v-ar pl{cea sd incercali data viitoare c0nd v6 sim{ifi
furioqi?
Activitatea de Follow-up
impa$fi copiii in grupuri mici gi punefi-i si dezvolte o scenetf, cu pdpuqi despre
modalitalile bune prin care stlrile de furie pot fi controlate. Oferili-le timp pentru
a
ptezenta celorlaite grup0 scenetele cu p6pugi. Discutali despre modalitl{iie
adecvate
versus ceie inadecvate de a controla emotiile de furie.
87
,t
i.{t
,iq;
.lFr
.51
.E
,:l;
:i;
,+
:lg
,F;
r!'r,f
;
!;+
4.|?
,i.
..,i?!
:rnft-
ti;i
'+
t,,
,ri.f
'iI:
';l;1
,'+
.'ril
:i&:r
.il:
,r i;r
jrl
' '.?'
it.
-:,i
Dezv oltare emoli onald Activitatea 4
Clasa a II-a
(}biecfive
F Si invefe sb facd diferenla intre intensitatea emo{iilor
F Sd invete fapful cd nu toatd lumea simte la fel in legaturd cu aceeagi situalie
l1{steriale
}' Tabl6 de scris
F Un liniar, o foaie de h6.rtie, qi un creion pentru fiecare copil
Frocedurl
I '
intl'oduceli activitatea cerdnd copiilor sd igi foioseascd
liniarele pentru a desena
o linie orizontalr de-a Iatur foii. (Desenafi una pe
tabla ca qi model.)
2' Pe iinia nrodei, scrieli cuvinteieft artefericit la unul din capete gi
cuvintele
foarte tt'istla celELlait capFn.. Scriefi celelalte cuvinte de-a lungul liniei aga cum
sunt ilustrate in imaginea"de mai ios:
89
Dezvoltare emolionala Aaivitatea 4 Clasa a II-a
Dup5" ce a{i terminat de citit prima situatrie, cerefi copiilor sd ridice o mdnd
dacd au notat ia aceastd situalie ca sunt foane fericifi, destul de fericifi, gi aga
mai departe. Numirali fiecare rlspuns gi notali totaiul pe tabla iAngd fiecare
ernofie de pe linia continui. Treceli apoi ia umlEloarea situalie gi urma{.i aceeaqi
procedurd de identificare qi inregistrare a r5.spunsurilor.
Discufii
lNrnseAnl DE coNTTNUT
L Uitindu-ne ia rdspunsuriie date, amarcat toatd clasa in dreptul cuvintelorfoarte
fericit, pentru toate intreb'arile? A frcut grupul vostru toate insemnS.rile in
dreptul cuviritelor/oarte trist? De ce credefi cd fiecare dintre voi a insemnat in
diferite locuri pe aceast[ linie continua?
2. A fost greu pentru voi sb va hotardtri cum v-atri simlit in uneie situa.fii? Dacd da,
de ce credeti cd v-a fost greu?
3. Credeli cdtoatd.luniea simte la feiin legaturd cu aceleagi lucruri? De ce sau de
ce ttu?
Activitatea de fo[low-up
Cereli copiilor sd scoata o altd foaie de ir6rtie qi sE faci aceeaqi linie continuS pe care
au fbcut-o qi pentru activitate. La sfArqitul zilei, cereli-ie si se gAndeascd Ia dup6-
amiaza pe care au avut-o gi sa identifice cum s-au simlit in leg5.tura cu mai multe
iucruri pe care le-au trait.
90
Dezvoltare socialS Activitatea I
Clasa a ViI-a
Abiectvt,e
F Sd identifice o varietate iargd de
strucfuri de familie
t lucruri pe care se re aprecieze Ia propriile
|,i,t;|;*tce ror famiiii, indiferent de
h{ateriale
ts TablE de scris
t povestea de copii ,,Goldilocks
a'd the Three Bears,,(Fetifa gi cei
,?.::ffidupd
ts Doub foi de rrdrrie pentru desenat gi
doua bucdli de panglici
'-a"- aurie (destur de
ca sd poati lega desenele) pentru
. lurgi fiecare copil'
F Lipicl foarfece, gi,creioane.oio.ut. pentru
fiecare copil
ts Un rol de bandl adezivd.
ts Mai muite ca4i de copii care ilustreazd
diferite strucfuri de farniiie (pentru
Activitatea de Foilow_up)
Pr'*cedurr*
hitroducefi aceastd le4ie citind cunoscuta
1.
poveste ,,Goldilocks a'd the
bears'" cereli copiilor sd descrie structura three
lamiliei pr"t"ntutain poveste. Scrieli
cuvdntur tradiTionar pe tabl'. in timp
ae ei descriu aceasta structur.'
Intrebafi-i dac' rnai cunosc alte tipur-i de familie.
ai a. ru*,rii. i;;il;; copiii descriu
diferite configulafii de famiiie, inventali
un titlu potrivit qi adecvat varstei
copiilor, pentru fiecare, gi nota{i-re pe
tabr' (de exernpru, ,,p,.rinte singur,,,
,'familie cu manrd qi tata"," ruu,,fu*iii. vitregd
.u .opii ii'Joua famiiii,,).
2. Discutali cu copiii despre
ce anume face cao famiiie sd
griji, irnpd4ire a spaliuiui qi a resurselor, fie o famiiie _ iubire,
qi aqa mai departe. Notafi
caracteristici pe tabld, in timp ce copii aceste
le genereazi.
Imparfifi h6rtiile gi celeialte materiale.
cerefi copiilor sr deseneze doud portrete
de fa'rilie - primul sd fie cer cu
familia ror gi ai doirea cu o famiiie
foarte
;irffi';i#iffi panglica uu.i. i*p..iu*r a-,.nurui
;: "p*u'.r pentru a
4. Lipifi
desenele pe per:ete gi pune{i erevii
qi cum ar fi intr-o galerie de
sd treacE in iiniqte prin fala fiecaruia ca
arta.
, actwitaka, discur,.nd pebazaintrebiritor
F;;*fi\i de Conliirut pi de
Q1
Dezvoltare socialS Activitatea 1 Clasa a II-a
Discufii
littt!
iNrneeAru DE coNTINUT !'.;nil
1: Ce face ca o farnilie sd fie o familie? lld,'iiii::
rii:l::*, *;
2. Sunt toate familiile la fel? ',ii::l:l
3. Poate structwa unei familii si se schimbe? Dac[ da, cum anume? lral,,:,j
,,.r t,'i:,,
I lL:;:,:; r:
':::,1r.:',
iNrRseARl DE PERSoNALIZARE
L Din care familie v-ar plicea cel mai mult sA faceti parte? De ce anume?
2. Care sunt unele din lucrurile speciale pe care Ie are familia voastri?
3. Dali exemplu de un anumit lucru de care sunte{i foarte mAndri la familia
voastr6?
Activitatea de Follow-up
Cititri copiilor mai multe povegti, care sd ilustreze diferite structuri de familie.
Exemplele inciud Changing Famili.es: A Guidefor Kids and Grown-ups, de David
Fassler (Waterfront Books, 1988); Good Answers to Tough Questions about
Stepfamilies, by Joy Berry (Children's Press, 1990); qi Good-bye, Daddy! De
Bridgette Weninger Q'Jorth-South Books, 1 995).
92
Dezvoltare social6 Activitatea 2
Clasa a II-a
Dovezi de prietemie
Ferspectiva developmentaiE
odat6'cu intrarea copiilor in cia.sa.a II-a. relaliile
de prietenie
cil toate acestea, muitor copii ie lipsesc deprinderile dedevin foarte importante.
a-gi forma gi menfine
rela{ii de prietenie' Instrucfiunile timpurii qi
neintrerupte in acest domeniu critic
pot sb intensifice rela{iile de.prietenie-u
.opiilo. gi sa duce ,pr. ..""rtate mult mai
satisficatoare in dezvoltarea ior sociald.
Obiectiv
F Sa identifice caracteristiciie reialiiior de prietenie
Nlaferiale
F Patru foi de poster cu urmd.toarere categorii notate, fiecare
pe cate o foaie de
hdr-tie:
Un prieten bun este cineva care...
Un prieten bun nu...
Problemele pe care prietenii le pot avea
sunt...
Prietenii pot rezolva probleme prin...
F Doisprezece capace de sticl6, agrafl de
hartie, sau ait gen de obiecte simbolice
pentru fiecare copil
) o cutie de carton de rapte de jum[tate de iitru pentru fiecare copil
ts HArtie gi creioane coiorate pentru fiecare copil (pentru
Activitatea de Foliow-uot
Procedurd
l. Introduceli lecfia, rugd.nd doi voruntari sd joace
un joc de ror in care s6
interpreteze legarea unei noi prietenii cu
un copil, in prima zi de gcoald din ciasa
a II-1 in timpul pauzei de masd sau pe
^ Analizali impreuna jocul terenui de joc.
2' de rol utiliiind unn[toaiele intrebari pentru
a stimula
discufia:
ts ce au spus cei doi copii pentru a-gi arita unur altuia
ca sunt interesali sa
devina prieteni?
)' ce au fbcui cei doi copii pentru a-qi ar6ta unur artuia cr doresc
nri efen i 9 sr fie
93
Dezvoltare socialS Activitatea 2 Clasa a ll-a
timp sd punA carc un simbol dacd consider6 cA punctul citit reprezinta o dovadb
de prietenie.
DE PRIETENIE
"DOVEZI"
Discufii
ixrnnsAnt DE cohtTINUT
1. CAte simiroluri ali avut in calioaneie voastre? Au fcrst unele "dovezi" asupra
cf,rora v-a fost greu sI vd decideli? (initriati disculia referitoare la iista dovezilor
de prietenie gi discutati pebazd opiniilor fiec[ruia.)
2. Care dintre punctele de mai sus ati considerat cd nu sunt, in nici ull caz, dovezi
de prietenie? (lnvitaii copiii la disculii, accentuind faptul cd relatiile de prietenie
se schimba pe parcursui timpului, cE prietenii pot fi mai mari la vArstd sau mai
mici gi cd nu trebuie sd arate exact ca gi noi, cd se poate sd ai mai mult de un
singur bun prieten in acetragi timp, c[ prietenii nu trebuie sE fac[ intotdeauna
ceea ce ceilalli vor ca ei sa faci, qi c[ sunt momente c6nd prietenii nu se infeleg
bine intre ei.)
iNrnenAru DE PERSoNALTzARE
1. Care este cel mai important lucru pentru voi in ceea ce ii priveqte pe prietenii
vogtri?
2. Cum pute{i fr nigte prieteni mai buni? In ce sens v-ar plf,cea ca prietenii vogtri sb
fie mai buni prieteni pentru voi?
3. Ce anume ali inv[fat din aceastd leclie care sd vd ajute in reia{iile voastre de
prietenie?
Activitatea de Follow-up
Cere{i copiilor sb creeze felicitari de prietenie care s[ oglindeascd cAteva dintre
dovezile de prietenie. incurajali copiii sd le ofere prietenilor lor speciali.
r9# :: 1
-#-
..LJ
::+.
-i:;:
:.i; Dezvoltarc socialS Activitatea 3
:'*1 Clasa a II-a
::ii'
:.L:
;;'
't
.:.:
Prietemii vira sub diferite forrne gi yrcdrimi
I:j
Obiectiv
ts Sd identifice ripuri diferite de prieteni
h{ateriale
ts Patru placule mari sub formd de triunghi, pf,trat, cerc, gi dreptunghi. pe
fiecare
formf,, lipili una din urrndtoarele imasini:
Un animai
Un copil din ciaseie primare
O persoanl mai in vdrstd
Un copil al carui tip de piele si aibd cuioarea mai inchis[ decAt
cuioarea de piele a
majoritatrii copiiior din ciasa
ts O copie a Fiqei de Jucru - Prietenii vin sub diferite forme gi mdrimi (Figa
de
iucru 2) pentru fiecare copil
F Creioane colorate, foarfece, qi lipici pentru fiecare copil
lr Mai multe foi lungi de hArtre de caic, notate cu "Frietenii vrn sub diferite forme
gi mdrirni""
FrocealurrE
l. Introduceli leclia lurand ridicate cele patru forme cu imaginile lipite pe ele.
Frecizali faptul cd subiectul de discu{ie va fi cei despre iiferitete
tipuri de
prietenii pe care oamenii le au. Implicali copiii ?ntr-o disculie
despie tipurile de
prieteni reprezentali in aceste imagini: animaie, prieteni
mai in varsti, prieteni
rie vArsta lor, sau prieteni de rasd sau nalionalitaie diferita.
Cereli copiiior sE se
ga.ndeasc6 ia alte tipuri de prieteni, cum ar fi prieteni
de acelaqi g.n ruu diferit
de al lor, prieteni dinh-o alt6trar6, prieteni earc antdcliferit
pentru ci sunt mai
inalli sau mai scunzi, subliri sau mai gragi, gi aga mai deparle.
2. impe4i\iFiga de lucru "prietenii vin in diferite forme qi m6rimi,,(Figa
de lucru
2)' Cete\i copiilor sa igi scoatd creioanele colorate qi s6 desene ze,infiecare
formi, imaginea unui tip de prieten diferit pe care ei il au, baz6.ndu-se pe
exemplele din discu{ia anterioar6.
3. Dupa ce copiii au terminat de desenat, pu'efi-i sa igi decupeze
formele gi, pe
rdnd, sE le treaci. pe una din foile lungi din ir6,rtie de calc p.n,r,
a creaun colai
de grup.
4' Acordafi copiilor timp pentni a privi colajele realizategi pentru a vorbi
despre
tipurile lor diferite de prieteni, dupd care discutali pebazarntrebariior de
Confinut qi de Personahzarc.
95
:,'i'
:,:.1
:;l
.+::
r!
Dezvoltare sociali Activitatea 3 Clasa a II-a
Discufii
illrnrsAru DE coNTTNUT
L Ardta toli prietenii la fel?
2. Se comportl toli prietenii lafel?
3. GAndesc toti prietenii in acelagi mod?
4. Faceli diferite iucruri cu prietenii voqtri diferifi?
5. Credeli cd este important s5. aveli multe tipuri diferite de prieteni? DacI da, de
ce credeti asta?
Activitatea de Follow-up
Cereli copiilor s[ gdseascd o carte, la bibliotecd, care si ilustreze tipuri diferite de
pdetenii, gi preg6tifi o ord in care copiii sl poatd citi clasei povegtile g6site.
96
i:,,,D""uo,ltutt to# AdiYSt*!
Fr$a 2
97
Dezvoltare sociald Activitatea 3
4!
',.:i
.ilri'
.f,l
'.Li
':i4
+:r,
,:,a
:{;
-gt
,{
':ti.
:il:
i:i:'
..:+1
.i:.
1t,
:,ii::
a+.1
.*tr
:.tsi
r'6'
Fr$n 2
ri.qt,
ta
;..
.la
:#"s
..gr"5T'-:
.-
:E
''+.:.:
Dezvoltare sociald Actirritatea 4
4 Clasa a II-a
:1t
',ril
..)
=
.,,!
r
ri"
ii:
Cercosyi de prietepG|
:::
',ii.
Obiecfiv
)" sa facii distincfia intre comportamenteie pozitive qi
negative de prietenie
h{ateria}e
Doud cercuri mari de plastic
DouE pungi cu boabe de fasole
o copie a Figei ,,cercuri de prieteni" comportamente pozitive
(Fiqa de lucru 3)
- qi
'egative
)t Bucdti de pilcule qi lipici
ts" LIn caftonaq indexat de rndrime
mic5, creioane coiorate, gi un ac de siguranf6
pentru fieoare copil (op{ional)
Fo cutie de pantofi inscriptrionatd,,cercuri de prieteni,,
gi rnai multe foi albe de
hAitie (pentru Activitatea de Follow_up)
PrccedurE
1 '
Aqezafi cele doua cercuri pe podea gi expiicafi
faptul cE acestea reprezintd
,,cercurile de prietenie." piasali apoi bucalile de placule, pe
care dumneavoastra
ati iipit Figele ,,cercuri de prieteni" comportamente'po'zitive
-
de lucru 3), Ia intArnplare pe podea, in jurui
qi negative (Figa
^ lrnpdrlili copiii in doua randuri pentru
2'
cercurilor.
a sta in fatra cercurilor. Dali pri'rului
din fiecare rand o pun,ed cu boabe de fasole. nxpticali copil
faptul cr elevii din fiecare
gir, vor arunca, pe ra'd, punga de fasore,
,pr. unu ain toi'le de hartie din jurul
cercurilor' in momentut in care pungile aterizeazl,copiii
trebuie s6 treacr peste
ele qi s[ ridice cea mai apropiatd bucat5 de
hartie. Dumneavoastra ve{i citi apoi
cu gla.s tare (sau copiii pot citi ei, in funcfie
de niveiur Ior de citire), gi copiii
vor decide dacd ceea ce este scris reprezintd un
comportament bun de prietenie.
Dacd acest lucru este aqa, ei intra in ,,cercur de prieteni,,apropiat rdndurui
lor. Dacd acest compoftament'ornu este unur bun,
ei vor sta in afara cerc'rui.
4pgi, unndtorii doi jucdtori aruncd punga de fasole, gijocui
continu' in acest
mod pdn?i carrd toli copiii au acaziasi arunce
punga de fasoie gi sd ia o decizie
dacd sa intre sau nu in cercuri.
3' continua\i activitatea,pebaza intrebd.rilor de Co*finut
qi de persoir alizare.
99
Dezvoltare sociald Activitatea 4 Clasa a II-a
Discufii
iNrnpeAnr DE coNTINUT
1. A.fost dificii sd decideii care compofiamente au fost de prietenie 9i care nlr au
fost? Cum v-ati dat seama?
2. Care dintre comportamente credeli cd vi vor ajuta sd vd faceli prieteni gi sI ii
plstrali? (Faceli o listd cu aceste sugestii qi pistrafi-le afiqate in clasi astfel incAt
copiii si poat6 face trimiteri la ele.)
iNrnpeAnt DE PERSoNALIZARE
1. Care compoftamente de prietenie considera{i ci le practicali cel mai des, mai
mult cele pozitive sau mai mult cele negative? Ce p[rere avefi despre ac;est
lucru?
2. Cdnd sunteli cu cineva care manifestE comportamente negative de prietenie, voi
cum vi sirnlili? Vd face pldcere sE vd jucafi cu allii care se comportd astfel?
3. Existd vreun comportament de prietenie pe care nu il aplicati in prezent, dar
v-ar pllcea sa il faceli? Dacd da, care este acesta gi cum puteli sd il inv[tafi?
(Oplional: Copiii pot sd deseneze imaginea comportamentului pe care gi l-ar dori
sd il aplice pe un cartonag indexat de dimensiune micf,, 9i pe care s6 il p,636s s3
si un ecuson pentu a-si aminti de el.)
Activitatea de Follow-up
indemnali copiii sd practice cdteva din comportamentele pozitive de prietenie
identificate in aceasti lecfie, Dacf, fac un lucru pozitiv, puneli-i s5 noteze acest lucru
pe o foaie de h&rtie qi sa o pun6 in cutia ,.Cercuri de prieteni." La sfdrqitul fiec[rei
zile, extrage{i buc[1ile de hArtie din cutie qi citili comportamenteie pozitive care au
fost practicate.
100
.'re
:.: l
':.:1::
4:
:=]::
Dezvoltare sociald Activitatea 4
;:! Clasa a II-a
:
1r
Cercwri de prieterui
MPOITTAMENTE POZITIVE
$I NIEGATNVE
lnstruc,tiuni pentru lider: Faceli o copie, dupd core decupayi separot
bucali de pldcute diferite. fiecare prapazilie. Linili_te Be
lucruriie mele.
Frsa 3
r01
Dezv oltare cognitivd Activitatea I
Ciasa a li-a
Obiective
F Si inve{e sd defineasca in mod clar problemele
F Sd identifice pagi in procesul de rezoivare de probleme
Materiale
F Tabld de scris
F o copie a Figei de rucm,,care este probrema?,,(Figa de rucru 4) qi
pentl:u fi ecare parteneriat un creion
F un poster care sd cuprinda urmdtoarele
,,Reguri pentru generarea de idei,,:
Gdndili-va ia cdt mai mulre idei posibile.
GAndili-vd la idei nebunatice, ciudate.
Nu excludefi nici o idee care vd vine pe parcursul
procesuiui de generare de
idei.
Nu eliminali ideile celorlajti.
Notali fiecare idee care vd vine.
ts unnrtoarele propozilii: o jachet6, o imagine
reprezentand o camerd
dezordonati, qi trei tipuri difer:ite de bomboane.
Proceduri
l. lntroduceli rec{ia citind copiilor urrnitoarea
poezie. Instruili_i
atenlie, pentru a vedea daca pot identifica '-' sd asculte, cu
pooblr*u,
A fost odat5 un tdndr fle nuine Fred
Care nu putea sd se de{a jos din pafui
s6u,
Patui slu era atdt de inhtt
Cd aproape atingea cefd,
$i Fred a cdzut direct ih cap.
t__
'"1:
I
,.E,
:i;.J
103
E
,1-i! |
E; I
:#:
I
I
Dezvoltare cognitivd Activitatea I Clasa a II-a
triscufii
iNrReeAru DE coNTTNUT
1. Credeli cd paqii din procesui de rezolvare de probieme v-au ajutat sd glsifi o
solutie buni la aceste probleme? (Invitali-i si igi expuni pdrerile.)
2. Care pas din acest proces vi s-a pdrut eel mai greu de realizat? Care vi s-a p[rut
cel mai uqor?
3. Cum credeli ca a{i fi gasit solulii dacb nu afi fi utilizat acest proces?
iNrRenAnr DE ERSoNALTzARE
L Atunci c6.nd avefi o probiemi, cum gasili o solulie?
2. Credefi ca ar fi util s[ aplicali procesul de rezolvare de probieme la problemele
pe care le aveti?
i04
',
Dezvoltare rygligctivrtatea ]
Aetivitatea de Follow-uP
Cereli copiilor si creeze o poezie despre o problemd, similar[ cu cea folositi pentru
a introduce leclia. inflemnali-i s[ ii inmdneze unui partener poezia, care ar trebui si
" aplice procesul de rezolvare de probleme gi sd ajunga la o solulie.
$
,F
.;.-qii
,,:+t
;F;.
:E
:ii;
.iii,
;i:
ria!
l.-j!,
,,ff.
.F"::
+:j
'+
-:s
i&
,:,.$,,
s:
,:;#
.
.'td
.{F
:.E
i;i
+*.
:s
E
''i+
,:&
5,:
'i5
&
t#,
:-F:
:n
:?.*'
:e
.r'',:
t::e
;F;:,
i:.'r
ills
'ig
.;s
*
.:q
105
,il$i
';:1K
W
ltr
#
-e
Dezvoltare cosnitivi Activitatea I Clasa a II.a
i+i
,li
.'S
.t
1
.j'l
:ii
Frsn 4
I Ut)
Clasa a II-a
Frge 4
107
Dezvoltare cognitivi Activitatea 1 Clasa a II-a
,':1
ii:i:
:'
:i.
'':!r:
Frcr 4
i08 rj;f:
-+'
i:
::;1r,
::,;l.
:,':.i
Dezvohare cognitivd Activitatea 2 Clasa a II-a
Obiective
>sa facd diferenla intre fapte pi supozilii.
>sa identifice consecinlele negative care pot fi ,r urmare a supoziliilor fbcute,
Materiale
Mai multe imagini sau fotografii din reviste, despre care se poate formula
afirrnafii cu fapte concrete versus afirmalii cu supozilii (de exempiu, imagini cu
fefe care transmit emolii, poze cu persoane irnplicate in anumite acfiuni, dar fbr6
prea multe deralii de fundal)
HArtie gi creion grafic pentnu fiecare copii
Un casetofbn gi o casetb cu cdntece pentru copii
Fnoceduri
Prezentati, una cdte una, irnaginile din reviste sau fotografiile selectate, qi
1.
109
ffi"ryr
Dezvoltare cognitivd Activitatea 2 Clasa a. II-a :
,.*
,..tr
i$*
.:.Et
:.F
ciocolatE". In dimineata aceasta cAnd a mers la buc[t[rie. tatil lui i-a spus c[ .:t-4
.:;'#.
s-au terminat toate cereaiele, aga ci Demetrius a refi:zat si mdn6nce altceva. :
(F) ...:
:r:t'
F situa{ia 4: N,larcus qi Joey au fost v[zu{i bi.tandu-se pe terenul de joac6 ,!;i
' inainte de inceperea orelor. Mai tdrziu, Jasmine i-avdzutpe cei doi b[ie{i
iegind din biroui directorului. Ea este siguri cb blie{ii nu vor avea voie sd :E
'.,:l:a
vin[ ia picnicul organizat de gcoal6, care va avea loc sdptdmdna viitoare. (,9)
) Situatia 5: V-a{i c[utat noul creion peste tot. L-a!i avut in banc6 chiar inainte
de a iegi din clasa gi de a merge la bibiiotec5.. Creionul vostru este pierdut.
(F)
) situalia 6: invl![toar ea vd. zdmbeqte in fiecare dimineald.. Astdzd ea a
trecut chiar pe l6ng6 voi, pe coridor, qi nu v-a zltmbit. Suntefi siguri od este
supirati pe voi. (,S7
F' situalia 7:Era\i gata gata sd, pierdeli autobuzul spre gcoal[. cdnd v-a!i
urcat, ati observat cd prietena voastrd Kareem std ldngd altcineva. Sunteli
dezamdgitri. (F)
F Sifua{ia 8: Cind ali ajuns la gcoal5 azi diminea{a v-afi pus in banc6 dou6
monede de 50 de bani, Acum, banii lipsesc. Sunteli siguri cd Chad i-a furat,
chiar daci nu l-afi vdzut fbcdnd asta. (^S)
ti0
Dezvoltare cognitivE Activitatea 2
Clasa a II-a
&iscuifll
ilrrneeARi DE coNTll\,rur
1. Ce este un fapt?
2. Prin ce difer6 un fapt de o supoziiie?
3. Cum puteli schiinba o supozilie intr-un fapt?
4' Cate sunt unele lucruri rete care pot avea io" .u gi rezultat al facerii
supoziiiilor?
illrnseAnr DE pERSoNALTzARE
I ' Gindili-va la o situalie in care ali fhcut o supozilie care nu
a fost adevarata, Cum
v-atri simfit, gi care au fost consecin{ele?
2. A\i ficut vreodati, o supozilie care s-a dovedit a fr adevdratd?
3. Ce purefi face pentru a evita s6 facefi supozitrii care pot fi gregite?
4' Cum credefi cE qtiind sa facefi diferenla intre un fapt qi o supozilie
v-ar putea
ajuta in relaliile cu prietenii voqtri? Cu parinfii uoqirii
Cu profesorii vostri?
Aetivifatea de Follow-up
Rugali copiii sd iucreze in pereche gi sE creeze mai
multe exernple de fapte gi
supozilii' Adunali toate exemplele gi juca{i-va jocul
scaunelor muzicale din nou,
folosind exemplele lor.
1il
Dezvoltare cognitivd Activitatea 3
Clasa a II-a
Obiective
)" SI identifice deciziile pe care le fac in viala de zi cu zi
F Sa invele sd evalueze deciziire ca fiind bune, acceptabile, sau slabe
Mateniale
F o copie a Figei de vdndtoare ,,Decizii, decizii, decizii" (Fiqa de iucru 5) qi un
creion pentru fiecare copil
ProcedurI
1 '
Introduceli leclia explic6nd copiilor cd ei vor merge la o
,,vanitoare de decizii,,,
dar rnai ?ntdi ei vor trebui sd v5. spund ce anume .rt. o
decizie. oir""iaiffi"i
cd atunci cand face{i o decizie, vb hotErali la ceva
- exempiu, a decide sd
de
asculli cdnd invafirtoarea vorbegte in loc de a gopti cu colegui.
Accentuali Ct",
ca deciziiie pot fi burie, acceptabile, sau slabe.
2' Inma.nafi cdte o Figa de vd.n6toare,,Decizii, dectzii, decizii,, (Figa de lucru
5)
fiecirui copil gi asigurafi-i'a cd frecare dintre ei are un creion. Expiicali-le
faptul
cd ei se vor piimba pri' crasa pentru a gasi colegi care
pot sd le semneze unui
din spaliile libere din dreptul unei clecizii deoarece ei au
luat acea decizie. pe
parcursul vi.nitorii, copiiinu au voie sd vorbeasca;
ei trebuie doar sd se apropie
de un alt copii, sd le arate h6irtia, gi copilul fie igi sernneazi
numele in spafiui
Iiber, fie dd foaia inapoi gi clatina din cap dac5 acel copil nu are ce sd.
,,nu"
semneze. Spuneli copiilor cd au nevoie doar de o semnrtura
pe un ,pu1i,r, fl
atunci cdnd toate spaliiie le-au fost semnate ei trebuie sd
se ageze la locul ior.
113
1SS*.
'.:B
::ff;
rF#.
:,T,f,i.
Dezvoltare cognitivd Activitatea 3 Clasa a II-a ':r+i'
,,$j+
:;:
,"*::
rtrn
fi in regul[ ca un copil care scrie intotdeauna cuvintele corect, se se uite un timp :.j-
''5.
i:.,
la televizor in loc sd inve{e deoarece ei sau ea nu are nevoie de atAt de mult timn
pentru a inv[[a. Extragefi alte exemple de la copii. ;:.
4,.Continuali activitatea pebazaintrebariXor de Conlinut Ei de Personalizarc. ':itii-
....i
rj,i.
-ri
::'l
Discufii ;rii
.i
i'l
a;t
iNrnneAnr DE coNTTNUT lt,
..:
1. Vi s-a p6rut dificil si gasiti alli copii care sd vI semneze foaia? .....:
2. Care sunt alte exemple de decizii obiEnuite pe care copiii de v6rsta voastrf, le ..::..
fac?
3. Cum puteli decide dacd o decizie este bun6, acceptabill, sau slabd?
iNrneaAru DE PERSoNALTzARE
1. Atunci cdnd luati o decizie, v5 gindili cu atenfie la ea astfel incit sa fie cea mai
bunb decizie pe care o putefi face, sau va decideli pur gi simpiu repede fbr6 a vd
g6ndi prea mult ia ea?
Z. Yd putefi gAndi la cdteva decizii pe care le-ati frcut repede deoarece ele nu erau
nigte decizii atAt de mari? (Extrageli exemple, precum ce gust de inghelatt sau
bomboand sd igi cumpere.)
3. VA puteti gAndi la o decizie pe care ali luat-o gi care a fost foarte dificili pentru
voi? Ce anunle a fbcut sd fie atit de dificila?
Activitatea de F olllow-up
Invitafi copiii iqi duci acasb foile de v6nitoare gi sE igi roage pdrinlii sau fralii
sE
mai ma.ri sE ii ajute sb se gindeascd ia alte exemple de decizii pe care ie fac in mod
repetat. Cereli copiilor s5 discute cu ceilalli dacd deciziile pe care ei le fae in mod
obignuit sunt bune, acceptabile, sau sla.be.
LT4
Dezv altare cognitivd Activitatea 3
Clasa a II-a
Nume: wc:Ld.
:ji
,i:!
:i, lnstructiuni: Umbloli prin closd fdrd sd vorbiyi. inmdnayi fiSele voastre altor copii. Dacd persoand
-.:,
a a
li luot una sau mai multe dintre deciziile precizate, ea poote semna in spaliul tiber cie pe
fila vosstrd.
Trebuie sd luafi doar cdte o singurd semndturd pentru fiecore spaliu liber,
r?
,1.
t!
li!:
,, Nume
:*;
E L, Ai decis s5 nrinAnci cereale
'.,:i in loc
: a+:
de ou5 la micul dejun.
lii
,ii
:t:.:-
2. Ai decis sd igi necdjegti sora sau
fratele in loc si fi drigu! cu ei,
FTTC^ \
115
a'a:
;.i:;- :
' :-}i:t
,.i.::l
Dezv olt.are cognitivd Activitatea 4
Clasa a II-a
Alte op{iuni
Persp ectiva. dev-etr ap rn ental5
Deoarece copiii au, la aceastd vArst6, o g6.ndire concretd, ei iau
adesea literalmente
lucrurile' si este dificil pentru ei sd ia in considerare gi alte op{iuni.
Aceast6limitare
a capaciti{ii lor cognitive ii aiecteazd din punct de vederi social, emolional,
gi
academic. A-i invr{a s[ vadii gi alte modalitili aiternative de a privi
o situaiie .ri. o
l+ii
parte esenf ia16 a dezvotrtarii lor coenitive.
iitl
i*+
i5
Fi
i:,ir
Ohiective
Hi
r.i-j
;*1
:iii:
,:i:i
Ma{erfiale
:l:1.
Pnocedurd
1, Introduceli aceast[ leclie realizand o mic[ scenetd de pdpugi pentru
copii.
Prezenta\i personajele; Raur cer R.igid, catinca cea cateloricd,
qi oliver cel
cu Alte Optiuni' Fapugile incearci s5 decida ce s6 fac6 i'
casa din moment ce
plouf gi nu se potjuca afarE. Raul cel Rigid spune cb el vrea
s6 sejoace Lego,
iar Catinca cea Categoricb spune cd. eavreasd deseneze.
Amandoi se ceartd cu
privire la care idee este mai bunb. Apoi, Oliver cel cu Alte
Opfiuni intervine gi
spine cd sunt multe alte lucruri pe care le pot face inafard de
a se juca Lego sau
de a colora' Ei le sugereazS lucruri precum construirea
unui castei din cutii, sa
rcalizeze un spectacol cu marionete pentru prietenii lor,
sau s6 creeze mongtrii
din piastelina". celelalte doud prpugi se uitd la oliver gi
?i spun cd ei nu s_au
gAndit qi la alte idei precum acestea.
2' Discutali cu copiii depre faptul cd uneori privim lucrurile ?nk-o
manierd ori-ori
in loc si ne gandim qi la alte opliuni. Folosili exemplui urm6tor:
rroastri nu v5 roagd sd fili ajutorul ciasei, aga cd vi gdndili
i;;#r;;^'
ca ea nu vr considera
un bun sprijin. Dacd v-ar fi ares, v-afi fi gdndit ca va vede
ca fiind o persoan6
pe care se poate sprijini. Rugafi copiii sb identifice
alte motive pentru care
invlfdtoarea nu i-a seiectat pentru a fi de ajutor. Poate ca
a{i ajutat-o sEptamAna
trecutd sau invdtdtoarea a ales o fetili data trecutd aga
cd.a vrut se aleaga un
bdiat de data aceasta. Forosiii un art exemplu: un piieten
nu r,6 invit[ ra ziua
lui de na$tere. Va gandili cd dacd, el va invitd, inseamn5 ci
acest prieten vd
place, iar daca nu vd inviti, atunci acest prieten nu
v6 piace. Extragefi idei de
la copii cu privire la alte opfiuni/modalitili de a g6ndi
ur,rpru acestui lucru _ de
+ prietenul a avut voie si invite numai ca,\ivacopil sau prietenui
3xempiu, v-a
invitat anul trecut gi a decis sa invite pe altcineva anul
.f acesta. Discutati ce s-ar
i:,4
it-
r:i;'-
111
i:l.l
:;'
::i:
:..'.
.:iir
: :i
,F-S
Dezvoltare cognitivd Activitatea 4
Clasa a II-a tL*;f
ii,.*-
ii1:
putea intampla dacl priviti situatia dintr-o perspectirzl ori-ori: S-ar putea :;:.-9ll
sd v6 -r:i;,:t
simtrli foarte trigti, sau s-ar putea ca voi sd nu ii mai vorbitri prietenului (gi afunci i'j1:
'i1::ll
prietenul nu ar mai vorbi cu voi gi v-a1i putea certa). Dac[ ali iua in considerare ,i.i!:
Tatil lui Sarnuel gi-a dorit sd iqi petreac[ sfhrgitul cie sapt6rn6.n6 impreun6 cu '4.:'.:
fiul siu, dar Samuel a plecat vineri in excursie gi a stat p6n6 s6mbdia dupa-
amiaza. Sarnuei a r,rut sd igi vadd tat6l, dar a vrut foarte mult s6
meargaii in
excursie. La ce opliuni v6 putefi gAndi pentru. Samuel?
118
D ezv oltar e co gniti vd Activ itatea 4
Clasa a II-a
Discugii
iNrneeaRl DE coNTINUT
.1. in.timp ce afi desenat personajele din desene, a fost greu sE vb g6ndili
ia
rnodalit[1i oplionale de a privi situa]ia?
2' Credeli cd este important sd identificaii puncte de vedere op{ionale? De ce sau
de ce nu?
3. Care sunt unele lucruri rele care se pot intdmpla dacd nu v6 gAndi{i la toate
opliunile intr-o situalie?
ixrirsgAnl DE PERSoNALIZARE
1. Voi vd gdndi{i, de obicei, la alte opliuni, sau suntefi un copil de genui
,,ori-ori",?
2- Ati avut vreodati emofii negative sau v-afi comportat intr-un mod nepotrivit
pentnt ci nu a{i identificat opfiuni sau alte modalitdli de a g6ndi in legatura
cu o
situafie? (invitali-i sd povesteascr despre aceste lucruri.)
3. ce ati invi,fat din aceasti lec{ie care sa vb ajute in viitor?
Activitatea de Follow-up
Pflstra{i banda adezivd pe podea gi pe parcurs ce se ivesc incidente, rugali
copiii sE
identifice op{iuni pe Iinie pentru a-i ajuta sa infeleagd o perspectiv6 mai bun6
urupru
situatiei.
5',
;:1
,::.:
lir
.:!;
"{,
'!;
.ii
ii.
ii.:
r:t+
:i:
i
.'rSi
:l+
:iil;
,]L
:'di.
1:g;
iaii:,,
-ir.
i-
:a:li:
119
i:J
i,:
sa:
.6
ffi-':'"
FFJ ' '
!i'':
;lf.
,iir
il,
n PnocnaMur PASAPORT PEMRU SLICCES
Clasa a ltrX-a
Dezvoltare personall
ACTIVITATE
l. Cine sunt eu, cum aclionez eu
2. Afr perfect in adeviratul sens al cuv0ntului
3. Unu, doi, trei, eu
4. Cine, eu? Da tu!
Dezvoltarea emotionall
ACTIVITATE
1 Cum m[ simt eu?
2. Repararea emofiilor noastre
3. A fi anxios
4. A te sim{i bine, pulin bine, sau deloc bine
Dezvoltarea sociali
ACTIVITATE
L Baie{ii fac, fetele fac
2. impreund este mai bine
3. GiseEte un prieten
4. Ei nu m-au ales pe mine
Dezvoltarea cognitivl
ACTI\/ITATE
1. Decizii mari, rnici, sau intre ele
2. Ce se intAmpld dac[?
3. Rezolv6
4. Gdndirea face si fie a$a
Dezv oltar e personald Activitatea I Clasa a III-a
Obiectiv
) SI invele cd modul in care cineva se comportd nu determind valaorea de sine
Materiale
) Tabla de scris
) Trei c[ni de tablS pentru fiecare copil pe care sd fie lipite cite o etichet6 alb[
(copiii pot aduce cini de acasd)
2 Zece simboluri (bdnu{i, agrafe de hArtie, capace de sticl6) pentru fiecare copil
Procedurl
l" lnhoduceti leclia cer6nd copiilor sd igi inchida ochii qi s[ se gdndeascd la o
situalie in care s-au compOrtat foarte bine. Poftifi-i si ofere exemple cu privire
la acele comportamente bune gi sa le scrie pe tabld. Cere{i-le apoi sd iqi inchidl
ochii gi sd se gdndeascd la o situalie in care s-au comportat urdt. Cerefi-le din
nou, s[ dea exemple cu privire la aceste comportamente gi si le scrie pe tabld.
2. Impl$fi apoi cdnile de tabl6 qi simbolurile, la fiecare copil. Ruga{i copiii sd
scrie cuvdntul bun pe o cand, cuvdntul rdu pe altd cand, qi destul de bun/destul
de rdu pe cea de-a treia cand. Indicafi-le faptul c[ le veli citi cdteva scenarii.
Dupd ce citili fiecare scenariu, copiii trebuie si punf, cdte un blnu! sau un simbol
in cana care descrie cel mai bine modul in care ei ar clasifi ca acel comnortament
(ca qi bun, riu, sau destul de bun/destul de rdu).
!
tzJ
^a
.
:.,
.ii*
:'9.
Dezvoltare personald Activitatea I Clasa a III-a
H
.',tj*
lrit*
> ve aflafi, in timpul pauzei, pe terenul de joac[. un copil de clasa a v-a vine ::'ji!,
, lii'
in dire-c{ia voastrd qi incearc[ sd ii ia mingea unuia dintre colegii voqtri de :.:;
ctrasi. Il loviti pe copilul de clasa a v-a ?n picior gi ii striga{i sd plece de
..
,acolo. :t*
) voi gi cu verigorul vostru mergeti la film, impreund cu rndtuga vostrd. :+
> Ati auzit-o pe mama voastri spundnd cdtatdl colegului vostru de clasi se
afld la inchisoare. Merge{i a doua zi la gcoald gi spunefi acest lucru tuturor
din grupul vostru de citire.
> Ati scris toate cuvintele corect, dar fetifa care stf, in dreptul vostru a greqit
cdteva. O intrebati de ce a greqit atdt de multe.
)> Bunica voastr6 este bolnava. ii facetri o felicitare gi alegeli cdteva flori din
grddind pentru a i le duce.
) ve{i merge in acest week-end s6 vd vizitati tat6l qi pe sofia aces;tuia. c6nd
ajungeli acolo,- sora voastrl vitreg[ vd intreabd dacf, se poate juca cu jocul
vostru video. ii spuneli c[ nu gi ii cere]i s6 plece.
3. Dupd ce au fost citite toate scenariile, ruga{i copiii sd numere simbolurile din
fiecare cana. Puneli-i sI vi indice nurndrul acestora gi nota{i-le pe tabl[ astfel
inc0t s[ ajungeli la un total pentru fiecare cand. Discutali pebaza intreb[rilor de
Continut 1-3.
A
+. Citili urmdtoarea poveste, dupd care discuta{i pebazacelorlalte intreb6ri de
Confinut rf,mase qi a lntreb[rilor de Personalizare.
Joshua a mers cu bicicLta pdn[ acasi la prietenul sdu Antonio. La scurt timp
dupd ce Joshua a ajuns acolo, el gi cu Antonio au inceput sd se certe deoarece
Antonio nu vroia sd il lase pe Joshua sd ii foloseascd rolele. Joshua i-a spus
lui Antonio niqte lucruri urAte, iar Antonio l-a spus mamei lui vitrege. Ea i-a
spus lui Joshua c5 nu mai are voie sI se joace la ei acas[ dacd se mai comportl
in felul acela. Joshua s-a infuriat gi a scos limba, iar el i-a spus cd trebuie sd
plece. in timp ce a iegit pe ugd afard, el a dat cu piciorul in role gi a trdntit
usa,
in loc si mearg[ direct acas6, Joshua a frcut ture cu bicicleta prin cartier qi
s-a oprit sd se joace in parc. El a pierdut no{iunea timpului gi cdnd, in cele din
urm6, a mers acas[ tatdl lui era foarte furios. El a sunat acasi la Antonio, gi
cdnd a aflat cd Joshua a fost trirnis acas5, s-a supdrat din aceastd cauzi qi s-a
ingrijorat deoarece Joshua nu venise direct acasd.
Tatdl lui Joshua l-a trimis direct in camera sa qi i-a spus sd se gdndeasca la
lucrurile pe care le ftcuse. Joshua nu a vrut s[ meargd in camera sa, aqa cd
a inceput sd se certe cu tatdl sdu. Dar tatdl s6u a ridicat mAna, i-a spus sI
?nceteze sd se mai certe, gi a spus ci vor discuta despre aceasta situalie dup6
ce Joshua se va calma.
124 ..i":
;'i:a
ll:
:1t'
at:
::;
Dezv altare personald
Activitatea I Clasa a III-a
Joshua a mers, frra nici o tragere de inimd" in camera sa. Dupd un timp, tatil
lui a venit si il vadi. S-a a;ezat pe pat ldngd Joshua qi i-a spus cd i se pare cd
Joshua a avut o zi proastf,. cu diferite frustrdri. Tatli lui i-a explicat ci uneori
cdnd copiii devin frustrafi, ei nu qtiu ce sE facd in leg[turd cu acest lucru,
aqa c5 sentimentele se adund gi c6teodat[ copiii se comportd in acelaqi fel in
care s-a comportat qi Joshua. Joshua a fost de acord gi a inceput sa pl6ng5.
,,intotdeauna fac lucruri rele; sunt un copil rdu," a spus Joshua printre lacrimi,
,,Nu, nu eqti un copil rdu, Joshua," a spus tatil lui. ,,C6teodatb te comporli rdu,
gi faci lucruri rdutdcioase sau nepldcute. Une<iri nu cooperezi sau nu urrnezi
regulile, dar acest lucru nu inseamnd c[ eqti un copil r[u. inseamnd c5 trebuie
sd mai lucrezi asupra comportamentului t[u gi sb faci anumite schimb[ri astfel
inc6t sd nu mai faci lucruri rele. Este, de asemenea, important pentru tine sd
invefi cateva modalitatri adecvate de a-]i controla frustrdrile," a spus tat[i lui
Joshua.
Joshua s-a gdndit ia tot ceea ce tatdl lui i-a spus, dupi care a intrebat, ,,Dar, md
iubegti qi atunci cdnd fac acele lucruri rele?" ,,Da," a spus tatSl lui. ,,Te iubesc
foarte mult, dar citeodatl nu imi place ceea ce faci. Chiar dac[ faci aceste
lucruri rele, tot eqti un copil dulce. Dar nu crezi cd ai fi mai fericit dacl {i-ai
putea schimba comportamelrtul?" Joshua s-a g6ndit la acest lucru qi a zis_
(Intrebali copiii ce cred ei cd ar spune Joshua Si de ce.)
Biseu{ii
irurnssAru DE coNTINUT
\
i. Cum afi decis care comportamente au fost bune, rele, sau destul de bune/destul
de rele?
, 2, A fost, toati lumea din aeeastd clas6, de aceeagi pdrere asupra cSror
i
l
comportamente li s-au pdrut a fr bune, rele, qi destul de bune/destul de rele?
3. Fentru acele comportamente asupra clrora afi decis cb sunt rele, care at fr
fost o op{iune mai potrivitd? (Revizuili acele scenarii gi discutafi despre
comportamente op{ionale.)
4. Care au fost unele lucruri rele pe care Joshua le-a fdcut?
5. Credeli cd Joshua a fost un copil riu pentru ci s-a comportat in felul in care s-a
comportat?
6. Credeli cd plrinlii lui Joshua ar trebui sI nu il mai iubeascd deoarece s-a
comportat in acel fel?
7 . Ce i-a spus tatdl lui Joshua despre comportamentul sdu? Ce p[rere a avut tatdl
lui despre el?
iNrnpsAru DE pERSoNALTzARE
l.Atri fbcut vreodat6 lucruri pe care voi sau al{i oameni nu le-au agreat?
2. Y-a fdcut acest lucru s[ fi1i niqte copii rf,i, sau a insemnat ct sunteli incl niqte
copii buni, dar comportamentul vostru trebuia sa se schimbe?
3. Dacd vd comportali urdt, cum vd simti{i? Este ceva anume ce putefi fuce pentru
a schimba modul in care vd comporta{i? (Invitali-i sd iqi expuni ideile, dar
continua{i sf, accentua{i faptul cd dacd copiii se comportd r6u nu ?nseamnd cd
sunt nigte copii rai.)
t25
Dezvoltare personald Activitatea I
Activitatea de Follow-up
Cereii copiilor sd creeze gi sd interpretoze scenete cu marionete sau schife care
. accentueze faptul cI copiii sunt buni gi merit6 sd fie iubili indiferent de comportamentul
pe'care il'au 9i sI arate c5 componamentul negativ se poate schimba.
.j.
,.1i.
126
:9}.
0biective
F Si invele cd nimeni nu este perfect
F sE ?nve{e sd se accepte pe ei inqigi ca fiind ceea ce sunt, qi anume nu perfec{i
Materiale
) Nici unul
Proceduri
I Introduceli ideea de perfectiune: $tiu copiii pe cineva care este perfect? poate
cineva sd facl totul perfect tot timpul? Existd lucruri rele care pot rezulta din
incercarea de a fi perfecli? Dar, lucruri bune?
2. Citili cu voce tate, urmdtoarea poveste, dupd care discuta{i pebazaintrebirilor
de Coniinut gi de Personalizare.
A fost odatd o f'eti{a pe nume Priscilla. Priscilla era tipul de fetifd,,totul trebuie sd fie
exact aqa" deoarece trebuia s[ aibi totul exact aSa cum vroia ea parul ei trebuia s6
-
stea exact, hainele ei trebuiau sd fie exact aga, igi aranjajucdriile exact in acelaqi loc
in fiecare seari, qi niciodat5 nu fbcea niciodat[ mizerie seara la masd. Ba chiar, intr-o
searh cdnd manca mazdte, s-a intdmplat ca un bob s6 cad6 de pe furculila ei pe mas6,
gi Priscilla a pldns gi a pl6ns ore in gir. in fiecare seard inainte de culcare, ea trebuia
sI respecte exact aceeagi rutind - sd fac[ baie (si igi spele mai intdi picioarele, apoi
brafele, apoi fafa - exact aqa) gi si se imbrace cu pijamaua curatd gi impaturit6. Apoi,
s[rea in pat, ttdgea cuvertura, o netezea, trigea plapuma, o netezea gi pe aceasta,
inainte de a-gi aqeza p6rul pieptdnat (35 de perieri) pe perna ei bdtutd pentru a sta
umflat5. Apoi mama ei ii povestea aceieagi trei povegti, in exact aceeagi ordine, gi
ii didea Priscillei un s6rut (pe obrazul sting) inainte de a stinge lumina. Priscilla
suspina - inc[ o zi trecuse, exact aga, gi ziua de mdine, atdt de multe lucruri de frcut
pentru a fi totul, din nou, exact a$a.
Dimineafa, Priscilla igi repeta in minte toate lucrurile pe care trebuia si le facl in
acea zi. C6teodatf,, re{eaua construitd din fraze precum ,,TREBUIE sr fac aia" sau
r27
Dezvoltare personald Activitatea 2 Clasa a III-a
,,AR TREBUI sd fac asta" devenea atdt de dificild incdt ii era greu s[ se mai de-
, a jos din pat. Ast6zi era ziua petrecerii cu ceai - 9i nu orice petrecere de ceai, o
perfectd petrecere de ceai. Priscilla era noua vecind din cartier, gi totul TREBUIA si
fie.perfect. ,,TREBUIts sa fie perfect pentru c[ TREBUIE s[ imi glsesc un prieten
perfect!" a spus Priscilla. A petrecut ore in gir pregitind totul. A spfllat cel mai bun
serviciu de ceai pe care il avea - nu doar o datl ci de doui ori. De fapt, a spdlat una
dintre ce;ti at6t de tare incdt s-a rupt. Priscilla a pldns gi iar a pl6ns, gi i-a spus mamei
ei s[ spunS tufuror cd petrecerea de ceai este amAnat6, dar mama ei a convins-o cd o
ceaqcl din serviciul ei vechi de ceai se va potrivi numai bine.
in sfirqit totul era ,,exact aqa cum trebuia" - adicd perf,ect - iar Priscilla nu vroia nici
mf,car sb respire pentru cd se gdndea cdar putea strica lucrurile. Ceainicul lustruit
reflecta o lumind strllucitoare pe frumoasa fali de masd albi gi fdcea ca marginile
albastre ale cegtilor sf, arate ca gi nigte mici vapora$e pe o mare argintie. Soneria a
sunat, Priscilla gi-a aruncat o ultimd privire in oglind[, qi-a indreptat o cut[ a fustilei,
a cules o scamd invizibil[ de pe cdmaga ei, gi a p[qit linigtitd spre ug6. Cdnd a deschis
uga, doi bAieli gi o fetild au dat buzna in6untru, rostogolind o minge de fotbal plin6
de noroi. ,,Salut, noi suntem vecinii tdi," a spus unul dintre bdie{i, qi qi-a intins mdna
care era acoperitS de praf gi ciocolati. Priscilla s-a dat inapoi. Fetila i-a aruncat
Priscillei mingea stropitd, dar Priscilla a inceput s[ strige qi qi-a ridicat mdinile in
aer. Mingea a l6sat o mare patd maronie pe fusti{a ei alba proaspbt cdlcat6. Priscilla
era gata s[ fug[ pldng0nd in camera ei cAnd soneria a sunat din nou. Ea a deschis
uqa, qi alli patru copii - doi bdieli gi doud fete - au ndvdlit iniuntru. ,,Hey!o'a strigat
unul dintre ei, dar era evident cI se jucau jocul ,,de-a prinselea" qi erau foarte ocupafi
in a se evita unul pe celllalt. Priscilla s-a uitat la hainele lor gifonate gi murdare, la
tenigii lor zdrenfui{i, gi la fe{ele lor murdare, gi ii venea sd strige. Dar, ?n schimb, gi-a
redobdndit, cAt de mult a putul calmul qi a strigat, ,,Ceaiul ... este ... SERVIT!"
Copiii s-au oprit din ceea ce fbceau, s-au uitat la Priscilla, gi s-au aqezat. Dar, nici nu
bine s-au agezat cu tolii, c[ cineva a qi vlrsat o ceagcl de ceai pe covorul peste care
Priscilla tocmai a dat cu aspiratorul. Nimeni nu s-a obosit si aducd o cdrpi de gters.
Mdinile murdare ale copiilor au l[sat unne maro pe toate cegtile gi pe ceainicul pe
care Priscilla tocmai l-a lustruit. Nimeni nu avea bune maniere, nimeni nu frcea ceea
ce ar fi trebuit sd facd, nici unul nu era deloc perfect, aga cd Priscilla, care a atins
punctul de fierbere, a\ipatdin strifundul plamdnilor, ,,TOATA LUMEA AFARA!"
Tofi s-au uitat fix la ea, dupi care ea a mai spus o datd ,,M-afi auzit, TOATA LUMEA
AFARA!" $i apoi Priscilla a inceput sl plingd gi a fugit in camera ei.
Dupd o perioadd de timp qi multe lacrimi, Priscilla a zbughit-o afari din camera ei. A
mers in camera unde se tinuse petrecerea de ceai, gi o feti16 eraaqezatd la mas[, gi bea
ceai. Priscilla s-a indreptat spre mas6, s-a aqezat, gi cu ochii rogii umflati a intrebat,
,,Cum de nu ai plecat impreun[ cu ceilla]i copii?"
;1
suspine.
128
.?j
,,Oh, petrecerea rnea. Am vrut ca totul sd fie perfect, gi, gi, uitl-te la dezastrul Ista!
Sunt o'adeviratf, ratat6t" priscilla a inceput s[ pling[ din nou.
.
,,Ei bine. aceastd petrecere a fost o bomb6, dar asta nu inseamni ci egti o ratatd,," a
spus feti{a, care parcd rddea cumva, dar nu intr-un mod rautdcios.
,,Oh, nu," a spus fetija, o,Nu este cd nu te-au pldcut. Pur gi simplu nu le-a pldcut
petrecerea, atdta tot."
,,Asta este problema," a zdmbit fetitra. ,,La ce bun sd fie totul perfect, dac6 nu po{i s6
ili faci de cap din cdnd in c6.nd?"
,,Dar dacd nu este perfect, atunci nu voi mai putea sd g[sesc anumite lucruri, gi nu voi
putea sd gtiu la ce s6 mi agtept, qi..."
,,$i ai putea sd petreci mult mai pulin timp ingrijordndu-te la ceea ce ar TREBUI
sd fie gi mult mai mult timp la ceea ce ar PUTEA sd fie," a spus fetita. Priscilla s-a
gdndit la acest lucru qi penffu prima datd in acea zi, un mic zitmbeta apirut pe buzele
ei. ,,Nurnele meu este Amy," a spus fetila. ,,inc6ntatd de cunoqtiinf6."
in timp ce Priscilla turna, un strop mare de ceai a F$nit din ceagca ei qi a c[rut pe
fala de masd. Priscilla s-a uitat lapatd qi a inceput s[ rddi gi iar sd rid[. Amy a r6s
impreunl cu ea. Friscilla a mers sd se imprieteneascd cu mulli dintre copiii care
fuseserl la petrecerea ei mai putin perfect[. Ei au invdfat-o cum sd iti trliascd viala gi
curn s[ se bucure de ea, iar eai-ainv6{at cum si fie mai organiza\i qi cum sd respecte
alli oameni. Priscilla nu avea sd uite niciodatd de petrecerea ei de ceai, unde ea a
devenit ceva mai pulin perfecta qi ceva mai mult fericitd.
Iliscufii
iNlnBeAru DE coNTTNUT
1. Ce s-a int6mplat cdnd Priscilla a incercat s[ faci totul perfect?
2. Credeli ci ea sau ceilal{i s-au distrat ia petrecerea ei de ceai? De ce sau de ce
nu?
3. Ce a invdlat-o Amy pe Priscilla in legaturd cu faptul cd totul trebui sd fie
perfect?
129
Dezvoltare personal5 Activitatea 2 Clasa a III-a
iNrnnsARr DE PERSoNALTzARE
, 1. dfi fost vreodatd sup[rafi pe voi ingiv[ cdnd nu afi ftcut ceva perfect? :#
2. Crede[i cI este ceva ?n nereguli cu voi dacb nu suntefi perfec{i? {.a
.:*
3. Credeli c[ suntefi in continuare niqte copiii buni, chiar dac[ nu facefi lucrurile f
'perfect? $
1i
Activitatea de Follow-up ii
ir:.j,
Crea{i, impreun[, o poezie in leg[turi cu a fi perfect sau imperfect. Un exemplu este '-fi.
precum urmeazd,'. .,;::,,
130
:i
z,
;.:
.j..;:
Dezv allare personalS
Activitatea 3 Clasa a lltr-a
t;:
::,:
Obiectiv
a F Sa identifice caracteristici ale propriei persoane, inclusiv plusuri q;i minusuri
:,:
Materiale
F Trei cutii goale de cereale pentru fiecare copil (copiii pot s[ aducd cutiile de
acasd sau pute{i folosi plicuri mari dacr cutiile nu sunt disponibile)
) H6rtie de qonstruit, reviste, foarfece, creioane colorate, gi lipici pentru fiecare
copil
PnocedurE
1. Da{i fiecbrui copil trei cutii de cereale, foarfece, lipici, creioane colorate, gi o
foaie de hArtie de construit. Rugali copiii sd taie trei fdgii din hArtia de construit
gi si lipeascd cdte una pe fiecare cutie. Apoi, cere{i-le si noteze pe cutii precum
urmeazd: lucruri care imi plac, lucruri la care nd pricep bine, qi lucruri la care
nu md pricep prea bine.
2. nmpFrli\i copiilor reviste $i alte c0teva foi de construit gi cereli-le sd decupeze
poze din reviste sau sd deseneze imagini care reprezint[ cel pu{in cinci lucruri
care lor le plac (de exemplu, lucruri care le plac sI mdndnce; lucruri care le plac
s5 fac[;.iucirii, jocuri, animale, sau c6r{i care le plac) gi s6 le pund in cutiile
notate cu lucruri care imi plac.
3. Dupi ce au terminat cu lucrurile care imi plac, cere{i-le sd g[seasc[ cinci
irnagini cu lucruri la care md pricep bine Si cinci imagini cu lucruri la care nu
md pricep prea bine qi sd le pund in celelalte doul cutii.
4. rmpdr\i\i copiii in grupe de cdte trei gi cere{i-le sd igi arate cutiile, dup6 care
discutafi pebaza intrebirilor de Conlinut qi de person alizarc.
Discufii
iNrREsAnl DE coNTTNUT
l. Ce a fost mai ugor: sd vh gdndili la lucruri care vd plac, la lucruri la care vd
pricepeli bine, sau la lucruri la care nu vi pricepe{i prea bine?
2. Au fost unele lucruri pe care le-afi selectat similare cu lucrurile pe care membrii
din alte grupe le-au spus? Care au fost unele lucruri care au fost diferite?
131
Dezvoltare personald Activitatea 3 Clasa a III-a
iNrnpsAru DE PERSoNALIZARE
, l Dintre toate lucrurile la care vd pricepefi bine, de care sunteti cei mai mdndrii?
2. Dintre toate lucrurile la care nu vi pricepe{i prea bine, pe care credefi ci le pute(i
schimba cel mai ugor? Cum crede{i c[ pute{i face acest lucru?
3.-Dacd sunt anumite lucruri la care nu v6 pricepeli prea bine, ce spune acest iucru
despre voi?
4. Ce vd place cel mai mult la voi inqiv6? Ce credefi cl le plac celorlalti cel mai
mult la voi inqivl?
Activitatea de Follow-up
Permiteli-le copiilor si pistreze cutiile gi s5 continue sd adauge in ele lucruri noi,
timp de o sdptdmdnf, sau doui. Stabilifi o alt[ ord in care ei sI poatd spund ceea ce
au adiugat in cutii.
':l
i.
I:l
:'1.
,,',1.
1
rl
132
#.f
,1
0biective
) Sd invele sd accepte complimente
> Si igi identifice punctele tari
Msteriale
) O fiqA cu Tabla de joc ,,Cine eu? Da tu!" pentru fiecare copil (Figa de lucru 1)
} O piesd de joc (b[nut, agrafr de h6rtie, capac de sticl6) pentru fiecare copil
F Foi de hdrtie, creioane colorate, qi foarfece (pentru Activitatea de Follow-up)
Fnocedurl
L Introduce{i leclia, cerdnd copiilor s6 se gdndeascd la un lucru frumos pe care pot
sd il spun6 despre persoana care std l6ngd ei. Dupd o perioadl de gdndire de un
minut, punefi-i s6 fuc6 acest compliment celuilalt copil. intrebati copiii cum s-
au simlit in legdturi cu acceptarea complimentului gi in legdturd cu faptul cd au
auzit ceva frumos despre ei.
2. Oferili, apoi fieclrui copil o Tabl6 de joc ,,Cine eu? Da tu!" (Figa de lucru l)
qi o pies[ cu care sd joace. Explica{i-le cd le vefi citi cAteva afirmafii, $i dacd o
afirmalie este valabildin cazul lor, ei trebuie sd mute piesele lor de joc un spa{iu
pe tabla de joc. Daci nu considerd cd afirmalia este valabillin cazul lor, ei ar
trebui sd rdmdn[ in acelagi loc. Copiii vor muta piesele lor de joc roatf, cercului
pdnd cdnd toate afirmatiile au fost citite.
3. Citili urmf,toarele complimente, c6te una pe rdnd. Acorda{i copiilor timp pentru
a muta piesele lor de joc roatd cercului.
$
4. Continuafi activitateapebazaintrebfirilor de Con{inut qi de Personalizqre. ,
i:EI
j
i.t'F
Discufii tr
*F.
iNrnreAru DE coNTTNUT r
l. A fost ugor sau greu si gtifi dacd ace$te complimente sunt valabile in cazul
vostru?
2. cum a{i gtiut dacd aceste complimente sunt valabile pentru voi?
iNrnseARl DE pERsoNALTzARE
l. V-a mai fbcut vreodati cineva astfel de complimente? DacS da, cum v-a{i simlit
cAnd s-a intdmplat aga ceva?
2. Credeli cd v[ ldudafi dacd vorbili de$pre punctele voastre tari? (Accentuafi
diferen{a dintre a fi congtienli de punttele lor tari gi a se l6uda cu acestea intr-un
fel in care ii fac pe ei mari 9i pe ceila|1i nesemnificativi.)
3. Cdnd face{i ceva de care suntefi mulfirmili, v6 facefi voud complimente? Dac6
nu, de ce crede{i c[ nu facefi acest lubru?
4. Considerali cd, sunteti uneori mai sevpri cu voi ingivd decdt sunt alfii cu ei ingiqi?
Cu alte cuvinte, credeti cd allii v6d pgnctele voastre tari, dar vou6 v[ vine mai
greu sd vi le vede{i?
5. Bazdndu-vd pe complimentele care s-rau aplicat in cazul vostru, care sunt unele
din punctele voastre forte?
Activitatea de Follow-up
Indemna{i copiii s[ creeze un banner curpunctele lor forte. Afiqa{i bannerul in clas6.
t34
w
E]
-i; '
'
.;:.
Cine eu? Du tu!
TABI,.4 DE JOC
Instrucfiuni: Dacd o afirmagie este adevdratd pentru voi, mutali pionul vostru un spaliu pe tabla
de joc. Dacd nu este adevdrat, rdmdneli pe loc. Dupd ce toate afirmayiile au fost citite, jocul se
sfarSeEte.
Frga I
135
Dezv altar e emolionali Activi tatea I Clasa a III-a
Obiective
F Sd invefe sd identifice emolii
) Si ?nvefe cd oamenii au diferite emotii in legatur[ cu acelaqi eveniment
Materiale
Douf,sprezece baloane umflate legate cu o a!d. Cu un marker, scriefi c6te unul
din cuvintele urmltoare pe fiecare balon: entuziasntat, dezantdgit, ingrijorat,
nervos, tt,ist, bosumflat, singuratic, speriat, supdrat, fericit, intimidat, furios.
Doisprezece voluntari din clasd pentru a line baloanele gi un voluntar care sd
{ind evidenta lucrurilor. Dacd grupui este mai mic, folosili mai pulini copii gi
puneli-i sa find mai multe baloane.
O copie a Firsei de inregistrare,,Cum md simt eu?" (Figa de lucru 2)
Un balon verde legat cu o ata
Tabla de scris
Proceduri
l. Explica{i faptul c[ elevii vor participa la o activitate creatd sd ii ajute sd inveie
mai multe lucruri despre emofii. Solicitali l2 voluntari care sd v5 ajute cu
activitatea.
2, Dati fiecirui voluntar unul sau mai multe baloane, in functie de c0tri copii
participi. Aqezafi voluntarii, cu baloanele in m6nd, in fala clasei. Revizuifi
cuvintele care exprimd emoJii de pe balonul fieclrui copil gi asiguraJi-vi c[ to{i
infeleg sensul cuvintelor.
3. Instruili voluntarii cd ei trebuie sd asculte cu atenfie ?n timp ce dumneavoastrl
le citili urmf,toarele situalii. Apoi, cdnd ridicafi balonul verde, ei trebui si ridice
baloanele in aer gi sd ias[ din rdnd dacd cuvdntul descrie modul in care s-ar simfi
ei in acea situa{ie. Instrui{i copilul care line eviden{a sd se uite la cuvintele de
pe baloanele copiilor care ies in fala gi sd incercuiascd toate aceste cuvinte pe
Figa de inregistrare ,,Cum m[ simt eu?" (Fiqa de lucru 2). Cititi fiecare sifualie,
utiliz6.nd aceastd procedurd.
137
Dezvoltare emo(ionald Activitatea I
Clasa a III-a
Discufii
iNrnpsAru DE coNTTNUT
1. Rugali copilul care a fost responsabil de inregistrare sd citeasci
cul,intele
incercuite pentru prima situatie, in legdtur[ cu uitatul inv[{irii.
intreba{i copiii
dacd careva dintre ei ar fi avut emo{ii diferite in aceastd situa1ie,
dec6t cele
identificate deja. Folosili aceeagi procedurd qi pentru celelalte
situa{ii.
2. A fost dificil s6 identifica{i emo{ii pentru aceste situalii?
3' De ce crede{i cd au fost m4i rnulte emofii qi nu doar una singuri care au descris
majoritatea (sau toate) aceste situatii?
iNrnpeAru DE pERSoNALIzARE
1. Ali sim{it citeva dintre aceste emo{ii gi in alte situalii? (lnvitati-i
sd
povesteasci.)
2' Dacd' simli{i intr-un anume fel in legaturd cu o situa{ie, gi prietenul vostru
sau
parintii vogtri simt intr-un alt fel, cum vf, putefi da seama
.l ,uu ea nu simte in
acelaqi fel ca qi voi? (I'vitatri copiii s6 ofere exemple.) "a
3. Ce ali inv6\at astdzi despre emotii?
Activitatea de Follow-up
Cere{i copiilor s6 iqi g[seascd cdte un partener. Fiecare cuplu
se va intalni la sfArqiful
orelor pentru a-qi descrie doui evenimente care au avut loc qi pentru
a-gi spune unul
alruia cum s-au simtrit fa{a de ele. Invitali-i sd vorbeasca despre
acestea in fata intregii
clase qi inregistrali, pe tabld, cuvintele care exprima emoiii,
pentru a_i ajuta sd igi
dezvolte un vocabular al emo{iilor.
138
Dew oltat e emotrolgli ActMj3ga
I Clasa a III-a
.^Y..C,
Lum ma stmt eu!
Fr$A DE iNREGTSTRARE - PAGTNA I
Frqe 2
t39
Dezvoltare emo(ionali Activitatea I
Flse 2
t40
Dez-vqltare e,rn oliona!3't\ ctli vi tatei] Clasa a III-a
Obiectiv
) S5 inve{e modalitE}i pozitive de a face fa}E emolilor nepllcute
Materiale
) Hdrtie gi creion penttu fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)
Proceduri
l. Introduceti aceast6 agtivitate explicdnd faptul cI oamenii au tot felul de emo{ii.
Unele din sunt emolii,pozitive, care ne fac pllcere sd le avem, gi altele sunt
?
:a+f' emolii negative care pu ne face plipere sd lp avem. CereJi copiilor s[ vd dea
]'::
::!{,
cdteva exemple din ambele tipuri de emofii. Spuneti-le cd le vefi citi o poveste qi
:;::l
-i:ii
j$-l c5 v-ar pldoea ca ei sE identifice emo{iile pgrsonajului principal, Tania cea tristS.
c,.
''rl: z. Cititi cu voce tare ur{ndtoarea poveste, dupa care discuta{i pebazaintreblrilor
.iF
:.!s.
de Confinut qi de PerBonalizare.
i?-
,*i
""t,
:lii
iF
:i-.
t-ti Era s6mbSti dimfineala. in mod normal, Taniei, in vdrstf, de 8 ani, ii place si
doarm6, sdmbdtap mai mult. Dar nu gi ast[zi. S-a trezit foarte devreme gi a gi
+
:3 terminat micul dpjun pe cdnd tatdl ei vitreg a cobordt de la etaj. De obicei,
x;
l1q
sdmb[ta, Taniei ii place sl stea in prjanra gi sd se uite la desene, dar nu gi in
,jg
aceasti diminea{fi. Imediat cum gi-a teirminat micul dejun, a fugit sus qi s-a
,t::::
'-tt
': imbrbcat. S-a impr6cat cu noul ei hanorac gi cu blugii pe care i-a primit de
..:-
ziua ei, qi qi-a piptdnat plru] 9i l-a legat cu una din panglicile ei preferate.
*
'1:i Apoi, gi-a fEcut rtaliza cAteva haine, lantema ei, o carte, Ei ursuleful ei de
a
::_
..a'
plug. $i-a dus ge{nta jos gi a puo-o l6ng{ uga de la intrare. Apoi s-a agezat intr-
;, un scaun ldngi f$reastrd pentru a-l agtepta pe tatSl ei si vini sd o ia.
*:
.i
!q-
*6 Dupd scurt timp, Tania s-a sdfurat sd nnai agtepte, aqa cd a mers la bucdtdrie
.+ pentru a lua o gu$tare. S-a uitat la ceas. Era ora 9:00. ,,Tata ar trebui sI aparl
'.; in orice moment,f's-a g6ndit Tania. A luat cu ea gustarea gi a mers in camera
!j de zi gi se uita pd fereastrd in josul strlzii, in speran{a cd in orice moment va
A:
' vedea magina tatllui ei. A trecut gi mai mult timp, gi Tania a inceput s[ se
ingrijoreze. ,,Dac[ a avut vreun accident?" s-a gdndit ea. S-a intors in bucdt6rie
l4l
'::r
.4
j
Dezvoltare emofionali Activ itatea 2 :E
Clasa a III-a ;t
f
pentru a se uita la ceas, care era deja 9:30. A urcat sus a intrebat-o pe
$i mama
ei dacd ar putea sf, il sune pe tat6l ei pentru a afla dacd este in drum spre ea.
,,Tania, tatal tau intdrzie intotdeauna atunci c6nd vine s[ te ia. El nu vine prea
des, aga cr probabil tu nu i{i aminteqti c[ nu ajunge niciodatd la timp. oe ce
,nu mergi sa te uili la nigte desene. Aqa timpul va trece mai repede."
Aga cd rania s-a agezat sd se uite la desene, dar tot mai mergea din cdnd in
cand la fereastrd pentru a vedea daci tatdl ei nu apare pe stradd. De fiecare
datd cand privea, qi nu ?i vedea maqina, devenea din ce in ce mai nelinigtitd.
in curdnd, a adonnit din cauza faptului cd plinsese atdt de mult. cand s-a
trezit a mers sd o giseascr pe mama ei. I-a spus mamei c6 ii va scrie tatf,lui
ei o scrisoare in care ii va scrie cum s-a simlit. Mama ei i-a spus cd i se pare
o idee foarte bun6 gi cd asta ar putea s6 o ajute pe Tania sd se simti
mai bine.
Tania nu a fost sigurd c6 o va ajuta, dar a mers totugi in camera ei qi
a scris
scrisoarea. I-a spus tatdlui ei ci se sirnlise prost din cauzafaptului cd
el uitase
de ea gi se intreba dacd el il iubeqte mai mult pe fratele ei vitreg, din moment
ce l-a dus in excursie. Ea ii nr,ai scrise cd era supdratd cd nu ii trimisese o
felicitare de ziua ei de nagtere, gi c6 nu inlelegea di ce el nu vroia sd o vadr.
Dupd ce a scris scrisoarea, s-a simfit pufin mai bine deoarece d[duse
drumul
sentimentelor sale. A cobordt qi a intrebat-o pe mama ei dach ar putea
coace
prdjituri, din moment ce acesta era unul din lucrurile ei preferaie.
DupE ce
prljiturelele au fost gata, mama a intrebat-o dac6 i-ar placea s6 o inso{eascd,
pentru a-i duce niqte prdjituri, doamnei Beasley, de la casa de b6trani.
care
era prietena specialS a Taniei. Doamna Beasley s-a bucurat a$tt de mult
s6
o vad6, dar a observat c[ Tania nu era la fel de fericitd ca gi alt[dat[ c0nd
venea sf, o viziteze. Tania i-a povestit despre dezamf,girea ei, iar doamna
Beasley a imbrdtiqat-o tare gi i-a spus, ,,cdteodatf, este greu sd infelegem
de
142
Dezvaltat e emof ionalS Activitatea
2 Clasa a III-a
ce oamenii fac anumite lucruri pe care le fac, Tania. Trebuie doar sd lii minte
cd sunt mul{i oameni care te iubesc Ai care vor s[ fie cu tine, gi doar pentru
simplul fapt c5 tatel tau nu a venit nu inseamnb ci nu eqti un copil drdguf. Nu
ai ce face dacd nu a venit, dar ii pofi spune cum te simli qi po{i incerca sd faci
anumite lucruri care sd te a.jute sd te sirnli mai bine, ceea ce tu ai Si fbcut in
dupl-amiaza aceasta."
Iliscufii
iN'rx-aeAnt DE coNTINUT
l.
De ce a fost Tania trist[?
2. Ce alte emolii in afar6, de tristele a mai avut Tania?
3. Curn a incercat Tania si se ajute pentru a se sim{i mai bine? Au funcfionat
aceste lucruri?
itirnreanr DE PERSoNALTzARE
1. Ati fost vreodatd intr-o situalie similara cu cea a Taniei? Dacd da, v-ati sim{it la
fei ca gi ea?
2. Dacd nu a{i fost niciodatd intr-o situalie similard cu a ei, afi avut citeva emo{ii
asemdndtoare cu ale ei? Pute{i sd povestifi despre o situatrie in care ati fost trigti?
D ezamd,giti ? Tulburaii ?
3. Cdnd aveli emofii de acest fel, ce faceti pentru a incerca qi pentru a vd ajuta
sd v[ sim{i}i mai bine? Credeii cI vreuna din ideile care au funclionat in cane,l
Taniei ar putea func{iona gi la voi?
Activitatea de Follow-up
Cereli copiilor sd scrie propriile lor poveqti despre o experien{d tristi qi depre modul
in care qi-au,,reparat" emoJiile.
143
Dezv ollare emo(ionald Activitatea 3 Clasa a III-a
Art nnxios
Perspectiva developmentali
La aceastl vArst6, copiii sunt foarte domici si fie pllculi de invSfltorii lor. qi se
tem sE nu fie dezaprobafi. Datoritd faptului ci gd.ndirea lor in aceasffi perioad[ de
dezvoltare este f,oarte concreti, este comun pentru ei sa presupun[ cd invd{dtorii lor
fie ii plac, fie nu ii plac. Aceastd evaluare se bazeazd,, de obicei, pe un singur fapt
de proastd purtare sau pe o performan{d slaba; ei nu in{eleg rapid c6 aprobarea sau
dezaprobarea nu se bazeaz6, in general, pe incidente izolate. Ei se tem, de asemenea,
de pedepse din partea invd{dtorilor. Deoarece vocabularul Ior emolional nu sunt
intotdeauna bine dezvoltat la aceastl vdrst6, anxietatea copiilor se poate manifesta
sub forma unor dureri de stomac qi rezistenfd. in a merge la gcoald.
0biectiv
) Sd dezvolte abilitdti tn a infelege qi a face fatr6, anxietd\ii asociate cu
dezaprobarea
Materiale
) Tabl5 de scris
)" Un ecuson de dimensiunea 30*10 cm pentru fiecare copil. La un cap6t al
ecusonului, desenali sau plasaJi un sticker cu o fafd fericitd; la celSlalt capdt, o
fatrA ffista.
D Opt agrafe colorate pentru fiecare copil
) Un creion pentru fiecare copil
F HArtie qi creioane colorate pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)
Procedurl
l. Distribuili cdte un ecuson, opt agrafe de hArtie, gi un creion fiecdrui copil. Apoi
citili urmdtoarea situa1ie. Dupd fiecare, cere{i copiilor si pund o agraft de hdrtie
undeva pe ecuson pentru a demonstra cum s-ar sim{i un invS{6tor: fericit, trist,
sau undeva la mijloc. Instruili copiii sI scrie litera corespunzdtoare fiecirei
situafii U, B, C, gi aga mai departe) in apropierea agrafe|
145
Dezvoltare emo{ionald Activitatea 3
Clasa a III-a
> Ati avut toate agrafele de hArtie in dreptui felei z6mbitoare? Dacd da. ridicati
mAna.
> Atri avut toate agrafele de hArtie in dreptul fetei triste? Dacd da, ridicali m6na.
F A avut cineva cAteva agrafe intre cele doud fe{e zAmbitoare trist[? DacI da.
si
ridicali mAna.
) Ce liiere a1i avur in dreptul felei {bricite?
Pentm aface acest iucru qi mai concret pentru copii, desenafi, pe tabl6,
o linie
continud qi notali literele ,.fefei ftricite" in timp ce ei vi le dicteazl.
Discufii
iNrnssARr DE coNTTNUT
1' Dacd faceli o gregeal5 sau uitali ceva sau faceli ceva gregit, inseamnf, acest
lucru
ci invdfatorul vostru nu vd va placea? Ce inseamna acest 1-rcru?
2' Existb anumite lucruri pentru care invd{dtorii ar fi mult mai nefericiti decat
pentru alte lucruri? (Rugafi copiii sf, ofere exemple.)
146
:,:
::i
t.:
Dezv oltate emotionald Activitatea 3 Clasa a III-a
iNrnggAru DE PERSoNALIZARE
, l. V-atri gdndit vreodatd ca invdfltorul vostru nu v5 place pentru cd a{i fbcut ceva
gregit?
?. Ce anume trebuie sd vd spune{i voui ingivd data viitoare cdnd face}i o gregeall
sau faceti un lucru pe care considerafi ca inv6!5torul il va dezaproba? Canaili-ue
la exemplul cu Elena pentru a vd ajuta sd rdspundeli.
Activitatea de Follow-up
Cere(i copiilor si impartd o foaie de hdrtie in dou6. Cere{i-le sd deseneze, pe o parte,
o imagine care sd ilustreze incilcarea unei reguli, rcalizarcaunei gregeli, sau facerea
unui lucru gregit la o temb de cas5. Pe cealaltd parte, cere{i-le sd deseneze o imagine
pentru a ardta cum ar proceda un invi{itor intr-o astfel de situafie. Ei pot s[ igi pun[
aceste foi in banci pentnr a Ie reaminti cd in timp ce ei ar trebui si inoerce s6 facl tot
ce pot mai bine, profesorii lor nu ii vor antipatiza daed, fac gregeli.
''l'
ti.
,n
:;
.::
,::
..:::
',r
,j:
s
:l'
::
*t
'1=
:e
a'a
:
:-j.
z
'.,1'
:ai.
i
=
t
?J
+
gr
:1
t+
+
,3-,
.';1
:ti
?
.i.l
;;1
'+
..:1
4
iq
:3..'
rt:
'*
.'r9
e t47
-.
*&
.'t*
*
:*
::*
D erv altate eq9llI99 A tI" t tatt t
I Clasa a III-a
Obiectiv
) S5 invete sb facf, diferen{a intre emolii pebaza intesitdtrii acestora
ft{ateriale
) Un carton de ou5 pentru fiecare copil (pune{i copiii sd le aducd de acasd)
) Doisprezece bilefele goale de hdrtie (intr-un plic) gi un creion pentru fiecare
copil
Fnoceduri
L lntroduceti activitatea distribuind cartoanele de ou6 gi plicurile care con{in
bilelelele de hdrtie.
2. Rugati copiii sd scoat[ din plic patru bilefele de hArtie qi sd scrie pe ele cuvintele
in culmea fericirii, faarte nefericit, /urios, tulburat gi cereli-le sd plaseze primele
dou6 cuvinte (in culmea fericirii qi foarte nefuricit) la capetele opuse ale unui gir
din suporful de oud gi cefelalte doud cuvinte (furios Si tulburat) la capetele opuse
ale celuilalt gir.
3. Discutafi in grup coraceptul de a se simli in culmeafericirii (sau foarte, foarte
fericili). Rugafi fiecape copil s[ se gflndeasca la o situa]ie in care el sau ea s-
au simfit in acest mod. Acorda{i ceva tirnp pentru a povesti. Apoi, discutali
conceptul de a se sim\ifoarte nefericili in contrast cu a se simli in culmea
f'ericirii. Invitali-i sd iqi ?mpirtiqeasci situa{iile in care ei s-au sim{it foarte
nefericili in contrast cu momentul in care s-au simlit in culmea fericirii.
Discuta{i apoi faptul c[ nu ne putem sim]i doar in culmea fericirii sau doar
foarte nefericiti in legifura cu un eveniment - cI vor fi perioade in care ne vom
sim{i ,,la mijloc." Lucrali cu copiii pentru a descrie acele emo{ii care se glsesc
le mijloc: in culmea fericirii, foarte fericili, fericili, doar pulinfericili, pulin
nefericili, foarte nefericili, gi aga rnai departe. Puneli-i si scrie aceste cuvinte
pe bilelelele de hdrtie qi si le plaseze acolo unde le este locul pe continuumul
suportului de oud.
4. Folositi aceeaqi proceduri 5i cu cuvintelefurios qi supdrat. Dupi ce copiii au
discutat despre situaliile in care s-au simlit furiogi sau supdrati, lucrali cu ei
pentru a identifica cuvintele care se aflI,,la mijloc."
149
Dezvoltare emotionalS Activitatea 4 Clasa a III-a
Discufii
iNrnnsAnr DE coNTTNUT
1. A1i fost surpringi s[ vedefi mai multe Cuvinte diferite intre cele dou6 extreme?
2. A fost dificil s[ vi g6ndifi la cuvinte pentru a descrie aceste emoJii care se afl6
,,la mijloc"?
3. Ce cuvinte noi ali adSugat astdzi la vopabularul vostru emotional?
iNrnpeAnl DE PERSoNALTzARE
l. Voi traiti, de obicei, emotiile de la un capf,t sau altul al liniei continue, sau pe
cele de la mi.jloc?
2. Suntefi, de ohicei, capabili sd recunoagte{i faptul c[ nu vd sim]i{i doar triqti sau
bucurogi, ci c[ existd multe alte momente diferite la mijloc?
. 3. Ce afi invd{at in aceastd activitate care vd poate fi de ajutor in identificarea
emotiilor voastre?
Activitatea de Follow-up
Rugafi copiii s5 identifice un set nou de cuvinte pe care s5 le pund la capetele opuse
ale continuumului gi incurajafi-i sd ghiceascd emo{iile care se afli la mijloc.
150
-,ffi't''
l:'::.i-
-
r
Clasa a III-a
Dezvoltare sociali Activitatea
I
0biective
F SI identifice exemple de stereotipii
) Sd invefe cd stereotipiile nu dicteazd ceea ce beieJii gi fetele pot qi nu pot face
Materiale
) Tabl6 de scris
) Doud plicuri mari, po unul notat bdieli, iar pe celdlaltfete
) Reviste, foarfece, doud foi de hdrtie, gi creioane colorate pentru fiecare copil
) Un rol de banda adezivd
) DouI buca{i de hdrtio. Pe una sd scrie eufoc.Iar pe cealaltL, eu nu fac.
) O versiune a Tabelului ,,Bdielii fac, fetele fac" (Figa de lucru 3)
) O hdrtie mare de calc (pentru Activitatea de Fotrlow-up)
) Reviste, foarfece, qi lipici pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)
Proceduri
L Introducefi activitatep inparlind revistele, foarfecele, hdrtia, qi creioanele
colorate. Instruili copiii sl se uite peste reviste gi si gdseascd doul imagini cu
lucruri pe care lor le place sa le fac[ gi si le decupeze. Dac6 nu g[sesc imagini
corespunzltoare, pot folosi hArtia gi creioanele colorate pentru a desena aceste
imagini.
2. Dupd ce toatd lumea a gisit sau a desenat doud exemple, dafi sa circule plicul
notat cufete qi rugaJi doar fetele si puni imaginile induntru. Dati apoi sf, circule
plicul cu notat cu bdieli, cerdnd ca doar bdie{ii sd pund imaginile in[untru.
3. Apoi, invitali copiii $d stea intr-un cerc in jurul dumneavoastrl. Deschide{i
primul plic ai ruga{i un voluntar sE scoati afarl imaginile, una cdte una, qi sd
descrie ceea ce vede. Scrieli aceste situalii pe tabl[ sub titlul/ete.Faceli acelagi
lucru pentru plicul bftie]ilor notdnd situatiile sub titlul bdieli.
4. Dupd ce au fost ardtate toate imaginile, privili lista. Desena{i un cerc in jurul
tuturor punctelor care apar pe ambele liste. Discutali apoi pebazaintrebErilor de
Con{inut I 9i 2.
5. Urm[torul lucru, afigafi semnul eufac intr-un coll al clasei qi semnul eu nufac
in celalalt coll al clasei. Plasali apoi versiunea tabelului ,,Biietii fac, fetele fac"
(Figa de lucru 3) astfel incdt toati lumea sd o vad6. Specifica{i copiilor ci le veli
citi cdteva puncte din tabel. Pe parcurs ce dumneavoastr[ citili primul punct,
copiii ar trebui (ftra s[ vorbeascE) sd se migte fie spre collul cu eu fac, fie spre
151
Dezvoltare sociald Activitatea I Clasa a III-a
Discufii
iNrnesARl DE coNTTNUT
l. A fost vreun punct comun pe arnbele liste?
2. C6,te puncte au fost diferite?
3. Dintre cei care au putut face majoritatea punctelor din tabel, au fost atdt bdieli
cet $i fete?
4. A existat vreun punct pe care nici un bdiat nu l-a putut face? A existat vreun
punct pe care nici o fati nu l-a putut face?
5. Auzili vreodatd copii care spun c6 ,,biie{ii nu pot face aia" sau c[ ,,fetele nu
pot face aia"? Credeli cd acest lucru este adevirat - gi anume c[ sunt anumite
lucruri pe care nu le puteti face pentru cI suntefi bdie{i sau pe care nu le puteli
face pentru cd sunte{i fete? (Invitafi-i sd dea exemple. incercali sd ajuta{i copiii
sa se gindeascd la excep{ii intrebdnd membrii sexului opus dacd ei fac vreodat[
lucruri despre care se discutd sau cunosc pe cineva de genul lor care face aceste
lucruri.)
iNrRssAru DE PERSoNALTzARE
. 1. Vi gdndi{i vreodatd c6 sunt arumite lucruri pe care nu le pute{i face pentru c6
sunteii bdieli sau fete? Daca da, ce pirere aveti despre acest lucru?
2. Credeli cd este intr-adevir adev6rat faptul cd nu pute{i face anumite lucruri,
sau credeli doar cd nu le pute{i face deoarece ali vlzut reclame care ar6tau doar
baieli sau doar fete fbcdnd aceste lucruri, sau pentru cd cineva v-a spus cd doar
bdie{ii sau doar fetele fac aceste lucruri?
3. Ce ali ?nv[tat din aceastd lecfie?
Activitatea de Follow-up
Luafi o h6rtie mare de calc Ai afiqafi-o in clas6. Denumili-o bdieyii Si fetele fac.
Invitali-i pe copii sd decupeze sau s5 deseneze imagini ale lucrurilor pe care ei le fac
gi sd lipeasci aceste imagini pe aceastd hdrtie pentru a crea un colaj.
152
Dezvoltate sociali Activitatea I Clasa a III-a
Biietiifac
A fugi repede
A sdri coarda
A folosi imaginalia
A scrie cuvinte
A se plimba cu bicicleta
A se da cu rolele
Frse 3
153
sojgla\ o!!Bg] Clasa a III-a
'Dezvoltare
Obiective
F Sd facd distinclia intre comportamentele de cooperare gi cele de necooperare
F Sd practice comportamentele cooperative
il{aferia.le
) Mai multe foi mari de hirtie de calc (sau ziare)
) Doui bande adezive (una pentru fiecare grup)
} O copie a Figei de instrucliuni pentru echipd -,,impreund este rnai bine" (Figa
de lucru 4) pentru echipa I 9i echipa 2
) O copie a figei de observalie -,,impreund este mai bine" (Fiqa de lucru 5) qi un
creion pentru fiecare copil care nu se afl6 in vreo echipd
)> O camerf, video (oplional)
) O versiune noui a Firsei de observalie -,,Impreuni este mai bine" (pentru
Activitatea de Follow-up)
Proceduri
l. Introduceli lec{ia explicAnd faptul ci doud echipe vor demonstra doui modalit[1i
diferite de a lucra la un proiect. Copiii trebuie sd priveasci cu atenlie qi sd fie
pregltifi sd discute dflferen]ele dintre modalita$le de lucru ale celor doui echipe.
2. Selectali doud echipe cu cdte cinci copii fieoare. Dali primei echipe
Instrucfiunile de echipl - ,,impreun[ este mai bine" - pentru echipa 1 (Figa de
lucru 4) gi revizuili-le pe scutt astfel incdt ceilalli din clasl sd nu le poat6" auzi.
Facefi acelagi lucru cu instrucfiunile pentru echipa2.
3. Accentuafi faptul ci cei care nu sunt in vreo echipd au un rol important ca gi
observatori. Dali fiec5rui copil care nu se afl6 intr-o echipd o Figb de observalie
,,Impreund este mai bine" (Fiqa de lucru 5). Revizuifi figa astfel incdt
observatorii sd ?njeleag6 cum si rispund[.
4. Cere{i echipei 1 s[ facd ei mai intii proiectul. Acordafi-le aproximativ l5
minute. Dupi ce au terminat, cereJi observatorilor sd igi expund observaliile.
Extrageli exemple specifice de comportamente pozitive qi negative, qi discutali
despre modul in care aceste comportamente au afectat rezultatul. intrebatii pe
membrii echipei despre pdrerea pe care o au referitoare la produsul lor final gi
despre participarea tror in echipd.
5. Cere{i echipei 2 sd iqi facd proiectul. Utilizali aceeagi procedurd, pun6ndu-i apoi
pe observatori sd igi prezinte rapoartele dup[ aproximativ 15 minute. (Acest
grup nu igi va termina sarcina.)
155
Dezvoltare sociald Activitatea 2
Clasa a III-a
Informalie pentru lider: Dacd estd disponibild o camerd video, echipele potfi
filmate tn timp ce lucreazd si apoi ea poate fi ardtatd copiilor pentru a irmiri
exemple de comportamente coopetratiue Si noncooperative.
Discufii
iNrn-eeAnr DE coNTTNUT
1. Ce tipuri de comportamente trebuie si demonstrali pentru a luora ?ntr-un mod
cooperativ ca qi membru al echipei?
2. DacE ali fi noncooperativi, ce tipuri de comportamente ati demonstra?
3. Cdnd lucra{i cu al1ii, va gdndi}i cd este important sd coopera(i? De ce sau de ce
nu?
4, care sunt unele motive pentru care oamenii nu coopereazd?
iNrnnnAru DE pERSoNALTzARE
l.Care vi se pare cel mai dificil lucru referitor la cooperare gi la a lucra ca un bun
membru al echipei?
2. in ce sens suntefi buni in comportamentele voastre de cooperare gi de membru al
echipei?
3. Dacd nu sunte{i un membru de echipd foarte bun, ce comportamente v-ar ajuta
sd vi imbunatafifi?
Activitatea de Follow-up
Afigali versiunea noud a Figei de observa{ie -,,impreund este mai bine". Rugafi
copiii s[ lucreze in grupuri la proieotele de la qtiin]ele naturii, matematicd, sau
altele, qi cereJi-le sd fac[ referire la aceastd fiqd pentru a se ajuta in identificarea
comportamentelor cooperative versus noncooperative.
.i:
t56 ;:;
sociala Acfivitatea2 Clasa a III-a
+Yz.t.
Impreana esrc mflt Dtne
INSTRUFTIUNI PENTRU ECHIPA
Instrucliuni pentru lider: Faceli o cople Si apoi decupali separat; dali cdte un set de instrucliuni
fiecdrei echiPe.
ECHIPA 1
Alegeli un lider pentru grupul] vostru prin indicarea lui cu mana. Liderul va
trebui si prezinte in mod clar problema: si construili un tunel scurt din h6rtie
gi bandd adezivi, suficient de qpalios inc6t membrii echipei sd se tdrascd prin
el, cate unul pe r6nd. Fiecare din grup trebuie si ?gi spuni ideile despre cum sd
construititunelulinainte ca ecf ipa sd ?nceapd si lucreze. Liderul va alege ideea
cea mai potrivitd dintre cele sqgerate, gi echipa va incepe sd lucreze dup5 ce
liderul le-a dat c6te o sarcine fipciruia. Membrii echipei vor lucra intr-un mod
cooperativ p6ni la sf6rgitul tunplului.
ECHIPA 2
Frpe 4
157
Dezvoltare sociald Activitatea 2
Clasa a III-a
Nume:
Datd:
impintSgesc idei
Coopereazd
li ascultd pe allii
Termini sarcina
Frga 5
r58
3
Dezvoltare socialS Activitatea Ciasa a III-a
Gdsegte un prieten
Ferspectiva develoPm entald
Socializarea in contextul unui grup de copii de vdrste similare reprezintd.o problemd
centrald pe parcursul perioadei gcolare mici. Problemele de genul acceptare gi ,,cel
mai bun prieten" consumd mare parte din energia copiilor. Deoarece conflictele gi
emoliile negative sunt adesea rela{ionate cu situafiile de prietenie, sporirea abilit6filor
de a-gi face qi de a-gi menfine prietenii este importanta in aceastf, perioadd de
dezvaltate sociala.
Obiecfive
t Sd iqi sporeasc[ abilitdiile de agi face prieteni gi de a-i pdstra
Sd practice comportarnente de prietenie
Ntratreriale
) Tabld de scris
) un set de afirmatii gi rdspunsuri -,,Gf,segte un prieten" (Figa de lucru 6)
,-.
$:
Froceduni
. I cere{i copiilor sr se gdndeascd la un prieten bun de-al lor gi la un lucru pe care
acest prieten il
face, un lucru pe oare ei il considerd a fi un exemplu de abilitate
de prietenie. Cere{i copiilor sa vinl cu idei ftrd sd specifice nume.
.& 2. Distribuili apoi, in mod aleator Figa cu afirmalii gi rf,spunsuri
-,,G[segte un
prieten" (Figa de lucru 6), cate una la fiecare copil. Explicafi-le faptul c6 ei
va trebui sI se plirribe pfin clasd, tn liniste gi sd igi arate unul altuia bucilile de
hdrtie' CAnd ei considerl ci au gbsit un copil al c5rui bilet se potrivegte cu a lui,
ei trebuie sd giseascb un loc unde sd se a$eze impreuni gi sd discute despre cum
sd fi un prieten bun. Dupd ce to{i copiii au avut gansa s[ discute pe scurt, poftili-i
sd povesteascd in fala inhegii clase gi nota{i-le ideile pe tabl6.
a
J. Fentru a contima activitatea, bazali-v|pe intrebdrile de con{inut gi
de
Personalizare.
Discrrrfii
iNrnseAru DE coNTINUT
l. V-a fost greu sd gasili un partener,i
2. Credeii cd majoritatea copiilor practicd abilitdli pozitive de prietenie? Dacd nu,
crede{i cI copiii s-ar in}elege mai bine dacd ar face acest lucru?
ii\rReeAru DE pERSoNALIZARE
1. Crede{i cd abilitElile voastre de prietenie sunt pozitive sau negative?
2. Ce idei a1i identificat impreund cu partenerul vostru sau cu atlii Oin clasi,
care considerafi cd le veti practica cu scopul de a vd face sau de a vd menfine
prietenii?
159
Dezvoltare sociald Activitatea 3 Clasa a III-a
Activitatea de Follow-up
' Invitatri copiii sd identifice doud compoitamente de prietenie pe care le vor practica
. pe parcgrsul s[ptlmdnii gi pe care sf, le scrie pe spatele bilelelelor lor de prietenie.
Stabilili o ori in care ei sd igi poat[ exprln6 modalitatile in care aceastd practic6 le-a
afectat relalia cu ceilalfi.
160
Clasa a III-a
Gdseste un prieten
A,FIRS,TATU gl nAsnuNSURr
Instrupliuni pentru lider: Decupa\i afirrrpasiile Si rdspunsurile tn bilelele separate; dalifiecdrui copil
cdte un bilelel'
Afirmalii Rispunsuri
Mi-au plScut ideile tale pentru proiectul de $i mie mi-au plScut ideile tale.
grup.
''j leri, ne-am jucat ceea ce eu am vru[, aga ci imi place si facem cu schimbul.
,"4
:..:H astdzi este r6ndultdu si ale$i.
lt
:d
-d'
,H Trebuie si i1i spun un secre!. Nu am sd il spun niminui.
:il
.is
,#
-az,
Tmi pare riu cd nu ai putut veni la zfiua mea gi mie ?mi pare riu-dar mi bucur ci m-ai
,l5f
de nagtere. invitat.
#
#
#
i.tr Mi bucur ci ai c6gtigat alegerile pentru a fi Mullumesc ci mi-ai spus.
# Seful al clasei.
F
F imi place si mi joc cu tine $i mie imi place si md joc cu tine.
T
-f
s
ft
*,
E
*
# Frge 6
#
H r61
.q
.H
ffi
$
iald Activitatea 4 Ciasa a III-a
Dezvoltare soc
Obiective
ts Sd identifice rnetode de 4 face fa1[ respingerii
F Sd recunoascd ci o pers{an6 nil este lipsiti de valoare daci este respinsd de
ceilaili
h4ateriale
F Tabln de scris
F O pereche dejucdrii, adqcvate vdrstei 1or, la fel de dezirabile (dar diferite)
ts Mai multe reclame pentrfu diferite tipuri de cereale (sau chiar cutiile in sine)
F O copie a Poveqtii - ",Bi nu rn-au ales pe mine" (Figa de lucru 7). Aceasta poate
fi cititd r:opiilor sau fiecalre copil poate avea o copie pe care sd o eiteascl, in
func{ie de perforrnanletre lor ia citire"
Procedur*
:l
t- 1. Prezenta{i perechea de opiecte gi incurajati o discu{ie despre care dintre cele
,:i dou6 jucirii preferb copiii. Subliniali faptul cd copiii fac diferite aiegeri
baz6ndu-se pe preferinfele lor, dar acest lucru nu inseamnd cf, este ceva in
neregul[ cu.juc6ria pe cafe unii eopiii nu au selectat-o. Extinde-{i acest lucru
pentru a include modul i4r care copiii iqi selecteazi prietenii: Este ceva in
neregulS cu cineva doar pentru cE unii oameni nu il aleg ca gi prieten?
Extrage{i gi notafi pe tabld situalii ?n care copiii sunt aleqi: ca gi partener de
studiu, ca gi mernbr'u al Qchipei, ca qi cel mai bun prieten, sau ca cineva pe care
sf, il invite la o petrecerel de exemplu. Discutali de ce copiii fac alegerile pe care
le fac: De exemplu. in alpgerea unui partener de studiu" ei ar vrea pe cineva care
qtie rnulte despre subiect gi caruia ii place sS lucreze. in aiegerea celui mai bun
prieten, ei ar vrea probalil pe cineva care sd nu ie divuige secretele, pe cineva
cu care le place sh se joape, gi aqa mai departe. Scoateli in evidenld faptul c[
alegem oamenii din juru! nostru din rnotive diferite.
Prezenta{i reclamele la cpreale sau cutiile in sine, cdte una pe rdnd. Cere{i
copiiior sd ridice rnina dpcd aceie cereale prezentate sunt preferatele lor
- cea mai preferati cutie de cereale, care ar alege-o inainte de toate. in timp
ce prezentati fiecare cutig de cereale, rugati un copil sd inregistreze,petabl6,
numele cerelalelor qi nurlrirui de copii care au indicat faptul cd acestea erau
preferatele lor. Dup[ ce flli prezentat toate cerealele, revizui{i constatiriie.
Implicali copiii intr-o di$culie scurtd despre faptul cd fiecare are motive diferite
163
Dezvoltare socialS Activitatea 4 Clasa a III-a
pentru a alege ceva. intrebafi-i celelalte cereale nu sunt deloc bune doar
din cauza faptului c[ oamenii le-au ales. Specificatri faptul cd acelagi lucru
se aplici qi oamenilor: Dacd cin a nu ii selecteazd pentru ceva anume, nu
insea'mnd cd sunt lipsiti de v sau c5 nu sunt buni de nimic.
4. Invitali.copiii sd citeascd sau sd uite povestea - ,,Ei nu rn-au ales" (Fiqa de
lucru 7). Continua{i cu intrebdri de Confinut gi de Personalizare.
Discufii
iNrnBsARt DE coNTINUT
1. Cum s-a simtrit Elena Pentru cd a fost aleasi ca qi lider de grup $i a fost aleasi
ultima in gmp?
2. La ce s-a gdndit Elena referitor faptul c5 nu a fost aleasd lider de grup gi cI a
fost aleas[ ultima in gruP?
a
1 Crede{i cd ceea ce Elena gindea era adev[rat (cd numeni nu o place, ci avea idei
proaste, gi a9a mai departe)?
4. Crede{i ca alli copii de vdrsta .str[ experien\iazd aceleagi tipuri de gdnduri qi
emo{ii pe care le-a avut gi Elen dacd ei sunt aleqi ultimii sau nu sunt selectali
deloc pentru ceva anume?
5. Ce lucru a spus Carmen, cate a utat-o pe Elena sI se simtd pulin mai bine in
legdturd cu situafia?
INTREBARI DE PERSONA,LIZARE
l. Ati experienfiat vreodatd ceva ilar ca si Elena?
2. Dacd ali fi fost aleqi ultimii sau u ati fi fost aleqi deloc, ati fi avut aceleaqi tipuri
de gAnduri gi emolii ca gi cele a Elenei? (lnvitali-i sd vorbeasc[.)
3. Dacd afi fi fost aleqi ultimii sau u afi fi fost aleqi deloc cum ali fi fbcut fali
situaliei?
4. Ce anume vd pute{i spune voud ntru a vd ajuta si facefi fa[1 faptului cf, nu
sunteli alegi, dacd acest lucru se mai ifrtflmplb din nou?
Activitatea de Follow-up
Invitali copiii si igi int p[rintii sau fra]ii mai mari pentru a vedea dacd
ei au fost vreodat[ respinqi. C 1i-le copiilor sI puni intrebdri precum urmeazd
Puneti copiii s[ scrie un raport sau o poveste despre interviul pe care l-au
luat pentru a-l prezenta la clas6.
r64
' '- ^ ^"vitatea 4 Clasa a III-a
Dezvoltare \?94'1:::-
Elena de-abia a$tepta sd se term orele de gcoali pentru a putea merge acasd
pentru a da familiei ei nigte veqti ! Ast6zi invifltorul ei, domnul Herrea, Ei-a
informat clasa cd ei vor lucra la igte proiecte pentru a str6nge bani astfel inc61
ei sdfacd o excursie la grddina logicd gi la muzeul natural de istorie. Elena
era foarte enfuziasmatb deoa ea mai fusese doar o singurd datb la grddina
zoolagicl, qi fusese prea miod ru a-qi arninti multe lucruri. Ea nu mai fusese
niciodatd la un muzeu, qi inv I ei le spusese ci acesta era unul dintre cele
mai frurnoase deoarece avea o ex tie uriagl de dinozauri gi multe alte lucruri
interesante.
In acea zi, in pauzd, Elena a stal ldnga Juanita. Ea gi Juanita nu erau cele mai
bune prietene, dar c6teodatl std una l6ngi alta in timp ce mdncau. Astazi
:*
..t amindoud erau entuziasmate in legdturl cu excursia qi cu proiectele. Fe tot
+
parcursul pauzei ele au vorbft ideile lor.
i.a
'.at
rt-.
.:*
Dupi ce s-au intors din pauzd in asd, domnul Herrera a ales patru elevi pentru
.*
,.'e
rgl a fi lideri de grup: Juanita, Peter, Ramon, qi Chelsea. Elena era foarte supdrati.
t'
.*. Ea igi dorise sd fie lider. S-a intre de ce domnul Herrera nu a ales-o pe ea: Nu
E
a o pllcea? Credea cd nu este Fufic de degteaptd pentru a fi un bun lider? Oare
;s pentru cd nu era la fel de precum elevii pe care i-a ales? Toate aceste
aF
.t
..:5
::* gAnduri continuau sd facd gildgi in mintea ei. O deranja faptul c5 nu a fost
.B aleas6; nu putea in{elege ce an era in nereguld cu ea. (Oprili-vd qi tntrebali
.r* coniii de ce cred ei cd Elena nu a bst oleasd. Notali ideile lor pe tabld.)
:,:e
.E
'..+
a:*
-i
.;4
*
:E
#
:*
a.*
*
..e
r*
.F
'*F
,G
+
:]g
t:&
','.&
:.]#
|# FrEe 7
'
,s
i* 165
#
g
.1i*
"#
*
E
Dezvoltare socialS Activitatea 4
nu m-fla es pe mtne
POVESTE _
Apoi liderii de grupuri au inceput s6 igi echipele. Elena igi linea degetele
incrucigate ca Juanita si o aleagd pe ea, Juanita a ales-o prima datd pe Kelly.
,,De ce nu m-a ales pe mine?" s-a inl Elerna. ,,$tie cd am cdteva idei pentru
cI arn vorbit despre ele in pauzd. A t qd sunt prosteqti? Am frcut ceva
care sd o supere?" Elena nu ?nielegea ce int6mpl6 qi devenea din ce in ce mai
nefericiti. (Oprili-vd Si tntrebali copiii ce cred ei cd Juanita nu a ales-o ne
Elena.)
In cele din urm6, au mai rdmas treielevi: lena, Jonathan, gi Mark. Era rdndul lui
Chelsea s6 aleag[. Ea a strigat numele lui , Apoi a fost rAndul lui Ramon sd
aleag6.l-a cerut lui Jonathan sd se alIture grupului lui. Elena a fost sinqura care
a mai rdmas. Se sim{ea atAt de riru in&t bia gi-a putut miqca picioarele cflnd
Peter i-a strigat numele. $tia cb el nu a a de ales din moment ce toati lumea
se afla deja intr-un grup, gi igi dorea sd se nevazutl.
Dar, Elena nu s-a frcut nev[zut6, $i a t sd intre in grup. igi linea capul
aplecat pentru ca ceilalli copiii sd nu v cdt de tare ii venea sd pling6. $i-a
dus un scaun in mijlocul grupului qi a stat pur $i simplu acolo. Domnul Herrera
a anuntat ci toate grupele ar trebui si p5 sd se gdndeascd la proiecte pentru
a strdnge bani gi sd igi noteze ideile. Elen a tdcut in tot acest timp; nu se simlea
capabila sd iqi expunl ideile. De fapt, ni nu ii pisa dacb mai mergea vreodatd
la grldina zoologicl sau la muzeu.
Flge 7
166
Activitatea 4 Clasa a III-a
Dezvoltat"e socialA
Aga ci, in timp ce ceilalli copii aqt i;, cu nerhbdare, s6 iqi expund ideile, Elena
stbtea acolo ca un bolovan. In sfArg t a venit timpul sd iasf, de la gcoal[ gi sb plece
acasi. Elena $i-a adunat in liniqte 4ile qi a ieEit pe uq6, tdrdndu-qi picioarele
cu capul aplecat. Se afla la jumlta terenului de joacf,, cAnd Carmen a ajuns-o
din urmd. ,,Elena, ce s-a int6mpla Nu m-ai a$teptat a$a cum faci de obicei," a
sous Carmen.
,,Ei bine, de ce ai vrea tu sd mergi i preuni cu mine acas[ din moment ce nimeni
altcineva nu vrea sd fie cu mine," spus Elena.
,,$tii bine ce vreau sd spun. Am fost ultima aleas5 pentru a fi intr-o echip6.
Nirneni nu a vrut sf, lucreze cu m ne. Trebuie si fie ceva in neregul5 cu mine.
Nici m6car domnuiui Herrera nu i place de mine pentru cd nu m-a ales sd fiu
lider <ie echip[. Urisc toat6 ideea ceasta cu proiectele cie grup. Nioi mdcar nu
vreau sd merg in aceastb excursie.
Elena a dat ugor din cap. ,,Da, cam a fost. Dar, astdzi a fost mult mai important.
Pur gi simplu, m-arn simlit atAt prost stdnd acolo cind toti ceilalli deveneau
membrii unui grup."
,,$tiu," a spus Carmen. ,,$i eu m simlit aga. Dar chiar crezi cI nimeni nu te
place doar pentru cd ai fost ulti care a fost aleasd astdzi? Cum poate fi acest
lucru adevdrat daci eu mers im un6 cu tine acasd gi daci Juanita a stat aldturi
de tine in pauza de masa. Sigur i fost ultima aleasi astdzi, dar acest lucru nu
inseamnd cd vei fi intotdeauna u m4 nu-i aqa?"
Frse 7
lo/
.t,:
Dezvoltare sociald Activitatea 4 Clasa a III-a
POVESTE _ PA
,,Ei bine, poate c[ nu," a spus Elena. , rn-lun simtit atdt de ciudat stdnd
acolo practic de una singur6. M-a ftcut sd simt ca gi cum a$ avea microbi sau
cgva."
Fr5a 7
168
;:qg
.:
:::;
Dwvaltare cognitivi Activitatea I
Obiective
Sd inceap[ si faci dife intre deciziile mari, mici, qi cele care se afl6 intre
ele
Sd identifice diferili fact pe care sE ii ia in considerare atunci cAnd iau diferite
tipuri de decizii
lvlsrteniale
F DouI pachete de gum6 ( tipuri diferite)
F O bancnot[ de 10 RON
F O poza cu pregedintele
F O copie cu Scdrile de izie - Decizii mari, rnici gi intre ele (Fiqa de lucru 8) qi
creioane colorate pentru ecare parteneriat
F O alta copie a Sc[rilor de Decizie qi creioane coiorate pentru fiecare copil
(pentm Activitatea de Fol ow-up)
Procedurl
l,Introduce{i lec{ia aratdnd -le copiilor cele doui tipuri diferite de gumd. Rugali
copiii sa ridice m6na dac preferb primul tip de gum[, iar apoi sd ridice mdna
copiii care preferd al doil tip de gum[. Apoi, intreba{i-i dac* cred cd a decide
ce tip de gumd vor sd m ece este o decizie mare. a decizie micd. sau o decizie
mijlocie.
2. Apoi, ar6tati-le bancnota l0 RON. Spune{i-le copiilor s[ igi imagineze ad
dumneavoastr6le da{i fi ia aceastb sumd de bani gi cf, ei trebuie sd decid[ in
ce mod s5 ii cheltuiasc5. bali-i dac6 cred cf, aceasta este o decizie mqre, o
decizie rnicd. sau o deciz mijlocie.
a
J. in continuare, ardtali-le tografia preqedintelui Romdniei. Spune{i-le copiilor si
igi imagineze cd ei sunt p intele gi trebuie sd hotirasch dacd fara si meargd
in rdzboi impotriva altei ri. Inci o dat6, pune{i-i sf, evalueze acest lucru ca fiind
o decizie rnare, micd, sau ijlocie.
T. Discutafi diferen{a dintre trei tipuri de decizii.In primul r6nd, intrebafi
A
copiii dacd ei cred cf, toat lurnea este de acord in ceea ce privegte faptul dact
o decizie este mare,Eic5 sau mijlocie. Discutali faptul c5 in timp ce existb de
obicei anumile decifii pe re maioritatea oamenilor le*ar considera mari sau
mici. fie cd cineva cdnsic o decizie ca fiind mare, micb, sau mijloeie, acest
lucru depinde de acea pe oan6. Extrageli alli factori care deosebesc aceste tipuri
de decizii. De exemplu:
169
Dezv oltare cognitivd Activitatea I Clasa a III-a
Deciziile mici s-ar putea sd u aib6 un efect diundtor asupra multor oameni.
Deciziile mici nu sunt. de cei, la fel de importante ca gi deciziile mari.
Deciziile mici s-ar putea sd aib6 la fel de multe consecinte ca qi deciziile
man.
L Consecinlele deciziiior mici u sutntr de obicei, ia fel de importante ca gi
consecinfele deciziiior mari.
Subliniali fapful ci uneie deeizii )ot sd se afle intre deciziiXe rnari si cele mici.
5. R"ugafi copiii s6 ?qi gdseascd cd un partener. ?mp6r{i{i cAte o .opi. u figei cu #.
Scara de Decizil - Deeizii mari, iei, sau intre ele (Fiqa de iucru B) fiecdrui a7
i*
:i.:
parteneriat. Anunlaii copiii cS le i citi cdteva decizii. In tirnp ce citi{i una ::j9
ri$
c6te una, partenerii trebuie si di ute dacb consider6 aceast6 decizie ca fiind ia
vna mzre, micd, sau mijlocie, sd ie numdrul deciziei pe Scara Deciziei care 1!
ii.
reprezinti op{iunea acceptati de mbii parteneri (mare, rnicd, sau fnte ele), gi pe
rAnd sI coloreze spa{iile, de pe g
rf,, care se potrivesc eu op{iunea lor.
170
Dezvoltare coBnitivd
Activitateil Clasa a III-a
Discufie
iNrtneAru DE coNTINUT
. l. Care au fost rnajoritatea t rilor de decizii pe care le-a{i avut impreund cu
partenerul vostru?
2. Cum ati decis ce tip de sd alege{i? Ce lucruri a trebuit s[ lua{i in
considerare pentru a vd asupra deciziei?
3. Ce face ca o decizie si o decizie mare? Dar o decizie micd? Dar o decizie
mijlocie?
ixrnngAru DE PERSONALIZARE
1. A trebuit sd o decizie mare? De ce a fost aceasta rnare pentru
voi?
2. Care sunt unele decizii m pe care le-afi luat?
a
J. Atunci cdnd trebuie sE o decizie mare, o luafi, de obicei, de unii singuri, sau
v[ ajut[ qi alfii?
4. Credeli cI face{i decizii ne? DacI nu, ce putefi face pentru a schimba acest
lucru?
$ Activitatea de Follow-up
S,r
Cere{i elevilor sd facd o li cu deciziile mari, mici gi mijlocii pe care le fac intr-o
1+ siptbmdnS. Pune{i-i si co spaliile corespunzdtoare pe o alt[ copie a Scarei
,i.*.
de Decizii pentru a-i ajvta invefe mai multe despre tipurile de decizii pe care le
lf..
fac, in general. Acordafi-le iilor timp pentru a-gi expune deciziile inft-o disculie
'i; ulterioar6.
:,.i
:
$
'*
i.".
t:.;:i:
:l*'
t.,t
',i
{t,.:;
E
.r ,
.:i:
,.8
:;!
'E!
;i
,s
.,$
.?:i
i$
'i
:4,
,}F
t71
.*.
:azl
i+
:s
$
:JE
Dezvoltare cognitivl Activitatea I
Clasa a III-a
Frga 8
t72
Dezvoltare cognilrvn 4glivitatea
2 Clasa a III-a
Ce se tn mpld dacd?
PersPectiva developmentalS
Chiar dacd in aceastl peri de dezvoltare au loc foarte multe schimbari cosnitive
importante, copiii care au virsta sunt inci ghidafi mai mult de emo(iile pe
care le au decdt de ratiune. asemenea, ei nu reuqesc sd iqi integreze experientele
gi nu vdd legdturile com dintre evenimente. Este, prin urmare, important sd ii
inv6![m si anticipeze le astfel incdt ei si nu experientieze repercursiuni.
Obiectiv
) SE invele s5 anticipeze
Materiale
Cpt cartonage mari cu cu inte (unul pentru fiecare cuvdnt: a tmpinge, a urmdri,
a gdsi, a asculta, a i a mdnca, a creSte)
O banda adezivd
O Situalie ,,Ce se intdm dac6?" (Fiqa de lucru 9) pentru fiecare grup format
din patru copii
) Hdrtie gi un creion pentru frecare copil (Pentru Activitatea de Follow-up)
Proceduri
I
lntroduceti lec{ia la int6mplare, unul dupi altul, cartonaqele cu
cuvinte. in timp ce i fiecare cuvAnt, lipiJi-l pe perete gi ruga{i copiii
sd il citeascS cu voce DupI ce toate cuvintele au fost prezentate, intrebafi
copiii care cuvinte a[ put forma o pereche deoarece o ac{iune ar decurge, in
mod logic, intr-o altd ac{i Rearanjali cuvintele in perechi, in timp ce copiii
le identificd: a impinge/a , a urmdri/a gdsi, a asculta/a invdla, a mdnca/a
cre$te,
2. Discutali conceptul de logice: a fi capabili s[ anticipeze ce se
poate intdmpla de pe unei ac{iuni. De exemplu, dac[ auzim tunetul,
putem prezice in mod log cd va ploua. CereJi copiilor alte exemple, cum ar
fi anticiparea faptului cd i oarea se va supdra dacl le spune copiilor s[ nu
vorbeascd gi ei incep sd rbeasc6. Intrebali copiii ce s-ar putea intdmpla mai
mult ca sieur daci s-ar sc imba acliunea ini{ial5. De exemplu, dacd nu ali tot
vorbi, s-ar mai supira inv toarea? Cereli copiilor sd dea alte exemple.
a
J. impArtili apoi copiii in de cdte patru.Dati fiec[rui grup cdte o figd cu
Situafiile ,,Ce se int6rnpllacd?" (Figa de lucru 9). Spune{i-le copiilor cd
sarcina lor este sf, se ce anume s-ar intdmplapebaza informafiei
:: primite qi dezvolta{i o scu scenetl pentru a manifesta acest lucru. (Ar fi bine
si demonstra{i acest proc rugdnd mai mulli copii sd vinl in fa{a clasei gi sd
a'
asculte in timp ce citili, pe rdnd, cdte o situalie. Apoi, puneti-i s5
discute cine cred ei ci ar
I
i sijoace personajele din scenetd, cine i-ar spune
cui qi ce, gi cum ar putea rsonajele sE le transmitf, gi celorlalli punctul lor de
vedere.)
173
Dezvoltare cognitivl Activitatea 2
Clasa a III-a
Discufii
iNrnpeAru DE coNTTNUT
1. Cum a decis grupul vostru ceea ce se va intdmpla bazdndu-vd pe informa{ia pe
care a{i avut-o din situalia voastri?
2. Credeli cd este o idee buni sd vh gdndili inainte la ceea ce s-ar putea int1mpla
dacd faceli ceva? Dacd da, de cp credefi c5 ar fi bine si face{i acest
lucru?
iNrneeARl DE pERSoNALTzARE
l. V[ puteli aduce aminte de o siftiafie ln care afi putut anticipa ceea ce s-ar fi putut
intAmpla dacd frcea{i ceva? V-dschirnbat acest lucru comportamentul in
vreun
fel?
2. A\i uitat vreodat6 si anticipa{i cpea ce s-ar putea intdmpla? Dac6 da, ce s-a
intdmplat cdnd nu a{i anticipat?
3. Ce anume ati inv[{at din aceast{ lectie care vd va putea ajuta in situatriile
viitoare?
Activitatea de Follow-up
Invitali-i pe copiii sd scrie dou[ pdvestioare scurte: una despre un personaj care
nu
se gdndeqte la ceea ce i s-ar putea lntAmpla dacd ar face ceva, qi
personaj care se gdndegte la cepa cd i s-ar putea intdmpla gi care
cealaltd d.rpr, *
ar fi rezultahrl dacd
ar face ceva. Acorda{i-le copiilor tifnp pentru a-gi expune povestioarele.
t74
Dezvaltate coqltlun Activitatea 2 Clasa a III-a
Ce se tntdmpld dacdT
SITUATII
Instrucliuni pentru liddr: Decupali separat situaliile; oferi\ifiecdrui grupformat din patru copii c6te
o situalie.
STTUATTA 1 SITUAT|A 4
aflagi in fala gcolii voastre gi un striin se
Vi5 aflaliin I Tiebuie sd fili
riebuie fiIi acasi pentru
pentrr cina de la ora
indreaptd spre voi. El spune ci lucreazS cu
rdreaptd i 18:00, dar vi aflali chiar in i rnijlocul unui
ranira voastrd 5i ea a trebuit si rnai stea la
manita i joc
jQc cu nningea" Cece s-ar putea
puter int6mpla dac5
cE l-a rugat pe el si vi ia de la
:rviciu, aga c5
serviciu, i siati suficient de mult timp
sfali tin pentru a vi
qcoali ducr acas5. DacE mergefi cu
:oali gi sd v5 ducl ji tf rrnina jocul (?nci 15
t$rmina 1.5 minute)?
minu
int6mpla?
el,l, ce s-ar putea int6mpla?
i
S|TUAT|A 2 SFUAflA s
Grupul vostru de la biserici intenlioneazi Tft;l vostru vi spune ci tr.ebuie si vi
si doarmi in corturiin spatele bisericii. Vi f{celi curat in camerS inainte de a pleca la
este frici si dormili intr-un cort, dar nu fif m. Vd uitafi la televizor; iar timpul trece
vreli si le spuneli prietenilor vogtri c5 vi r$pede. Ce se intdmpld daci vi indesali
este frici. Ce s-ar putea int6mpla daci le- tQate lucrurile sub pat gi ii spuneli ci ali
ali spune?
:I'::*:"::::'::::
S|TUAT|A 3 S|TUAT|A 6
Fdrinliivogtri au fost nevoili si lucreze p6nd Vreli neaparat si vi cumpirali o bicicleti,
tirziu, ei v-au sunat gi v-au spus si stali in dar nu aveli suficienfi bani. C6nd atri fost in
casi gisi nu deschideli la nimeni. Unul din camera fratelui vostru, ali observat niste
prietenii vogtri vi suni Si vA intreabd daci bani pe noptiera lui" Ce s-ar putea intimpla
poate si vini la voi sd v5 jucali impreuni. daci i-afi lua?
Dacd acceptali, ce s-ar putea int6mpla?
Frgn 9
175
oltu' ?:99!9 t A tu M " u j Clasa a lil-a
a
"n
Rezolvd
Perspectiva develoP mentalS'
inaceasta etap[ de dezvoltare. copiii sunt mult mai capabili de a strAnge gi de a
organiza informaliile gi pot sd priveascd lucrurile intr-un mod mult n'rai logic. Ei
sunt capabiji si rezolve probleme mult mai solicitante ;;i sd utilizeze strategii de
memorare. Int[rirea acestor abilit[fi poate sd le sporeascd dezvoltarea cognitivf,.
f,)biectiv
F Sd recunoasci gi sd utilizeze strategii de rezolvare de problerne
I\'fat,erriale
) Tabla de scris
)Multe imagini, din leviste, despre un produs alimentar sau despre o jucf,rie
pentrur jumltate dintre copiii din clasl
F O bandd adezivd
F 0 versiune noui a figei cu Paqii de rezolvare de probleme - Rezolvi (Figa de
lucru l0)
F O figa cu Dileme - I{ezoll'a (Figa de iucru 1 1) pentru fiecare grup format din trei
coPii
) O copie a fiqei cu Paqii de rezolvare de probleme - Rezolv6, pentru fiecare copil
(pentru Activitatea de Follow-up)
ProcedurS
l. ?ncepeli leclia prin iinpirfirea copiitror in doud grupe. Luali unui din aceste grupe
pi lipifi o pozd din reviste pe spatele fiecarui copil. (Copiii nu trebuie s[ vad6
aceste poze.) Cereti, apoi, fiecdrui copil care nu are o pozd lipitn pe spate si
gbseasci un copil care are. Instruili perechile sd gbseascd un ioc in clasl pentru
a se a$eza. Atenfiona{i copilui care nu are pozd, sI nu ii spuni partenerului ce
irnagine are lipita pe spate. Explica{i faptul c?l elevii cu poze trebuie sd afle ce
reprezintd acestea punlind intrebiri partenerilor lor. Indicati faptul ci imaginile
sunt fie a unei jucdrii, fie a ceva ce se mdnAnca. Copiii cu poze ar trebui sd iqi
formuleze intrebariie intr-un astfel de mod incdt partenerii lor sa le poatl da
pistol de juclrie?" ei ar trebrri
",indicii." De exemplu, in loc s[ intrebe, ,,Este un
si pund o intrebare mai ciar6, cum ar fi ,,Este o jucirie cu care te joci, de obicei,
afarl sau inluntru?"
2. Acorda\i copiilor cdtva timp pentru aincerca sI ghiceascb imaginile lipite pe
spatele lor, dupd care aduna{i copiii laolaltd gi discuta{i ce strategii au folosit in
incercarea de a rezolva aceastd problemi.
3. Prezenta{i versiunea noui a figei cu Paqii de rezolvare de probleme - Rezolvd
(Fi9a de lucm l0). introduceli acegti pagi 9i atrageli-le atenlia cd ei sunt nota{i
sub formd de intrebdni lpe care sd le puna atunci cAnd rezoivl o problem5'
Discutali pagii in raport cu problema pe care copiii tocma.i au rezalvat-o, a$a
cum este sugerat de intrebdrile qi explica{iile marcate cu italic.
t'/7
Dezvoltare cognitivi Activitatea 3 , CFsa a III_a
) '
Pasul 4: care
Pasul putea fi consecinl$le pentru fiecare dintre aceste sohnfii?
Care ar putea
Nici una in aceasti simulare; folosili un alt exempru pentru a ilustra
conceptul.
a' impa4ifi copiii in grupe de c0te trei gi distriUuili o fi96 cu Dilerne Rezolv6,
-
fiecdrui grup (vezi Figa de lucru l1). Q$Iai multe grupe poate sI aibd aceeagi
dilem[') Cereli-le sd facd referire la pagfii de rezolvare de probleme, aga cum
' sunt ei scriqi pe foaia de hdrtie, gi sE utilizeze procesul de rezolvare de probleme
pentru a ajunge la o solufie.
5- Acorda{i timp grupelor de coBiii pentru a-qi expune solu{iile qi pentru a revizui
pagii din procesul de rezolvare de broblbme, dupi care discutali pebaza
intreblrilor de Con{inut gi de pers6nali|rare.
Discufii
I
iNrnrsAru DE coNTTNUT ;
I '
Cum a funcfionat procesul de rezolvare de probleme la grupul vostru?
2. Care pas este cel mai dificil? Care,este del mai usor?
3. Carepas credefi c[ este cel mai irnportafrt?
iNrnseAnl DE pERsoNALTzARE
l.AtuncI cdnd incerca(i si rezolvali o proflemi, folosili un proces de genul
acesta? Dacd nu, cum ajungeli s6 dblinefi o solulie?
2. Atunci c6nd ave{i de rezolvat o prdUtemla, luafi in considerare mai multe soluJii
sau doar cdteva? care metodd cre{b1i cileste cea mai bunE?
3. Atunci cdnd rezolvafi o problemtr, be pafere aveti, de obicei, in leg6tur6 cu
solu{iile voastre? ;
178
cognitive Activitatea 3
Activitatea de Follow-uP
'
;
,.+
.'i
.
*
rF,
i;j
*:*
,q;
:::F
,#:
:-l!i!
81
,i::'i
;1L':.
'd,
ir,.
.t:
:,.
.:":.
a;
*
ui
t!,
:t:'
::j
:i:.
:::
il-
i
t:l
:1j
:,,,
j;
s
.-*.
ti
.{:
:t
.fn
+
.:i
:*
.*
$
&
,{4
,#
179
Dezvoltare cognitive Activitatea 3
Clasa a III-a
Rezolvd
PA$I iN RBZOT,VAREA DE PROBLEME
FrSa l0
180
Clasa a III-a
cognitiva Adivitatea
3
Rezolvd
PROBLEME
lnformatrie pentru
lider; Decupali separat problemele; datrifiecdrui grup.format din trei copii cdte o
problemd'
PROBLEMA 1 PROBLEMA 3
Suntegi copllul de serviciu pe Scoali, Tatilgi mama voastri vitregb vi inviti
care are sarcina de a ajuta elevii care sd mergeli Tntr-o excursie'fmpreund
vin la 5coald sd treaci trecerea de cu ei, dar are loc exact in aceeasi
pietoni. ?n fiecare zi duPi orele de perioadi in care mama voastri gi-
gcoalH cdliva coPii mai mari vin la a propus s5 v5 duci intr-un parc de
voi, vd tachineazi 9i vd ameninld. Vi distractii.
gSndili ci dacd ii spuneli directorului,
copiii mai mari s-ar Putea sd vd
gSseasei.
PRCIBLEMA 2 PROBLEMA 4
Dali un test. Observali cd elevul de Bunicii vo5tri v-au fdcut cadou, de
l6ngi voi se uiti in foaia altcuiva. ziua voastrd de nagtere, o bicicletd
Va g6nditi cd a triga nu este bine, gi nou5. Pirinlii vogtri v-au avertizat si
considerali ci acest copil nu ar trebui nu o lSsali in curte, dar v-a!i gribit
si scape nepedepsit. gi ali lisat-o peste noapte afar5. in
dimineala aceasta, c6nd ali iegit
afari bicicleta voastrd nu mai era.
Bunicii vogtri vin, in seara aceasta,
pentru a vd vedea cum mergeli cu
noua voastrd bicicletS.
Ftqe 11
181
Activitatr:a 4 Clasa a III-a
Dezvoltare cognitivd
-Ar
ff
:E
*
tg
,'i.i,.
' GCIrudiren fnce sd fie egn
-_J
:!
Perspectiva develoPmentals
in ciuda numeroaselor schimbf,ri cognitive care au Ioc pe parcursul perioadei qcolare
mici, copiii sunt incd, la aceasti vArst6, ghida(i mai rnult de sentimente decdt de raliune.
Acest lucru afecteazd procesui lor de luare de decizri precum qi comportamentul lor.
i
Sporirea capacit[1ii lor rie judeca gi de a lua decizii ra]ionale reprezintf, un aspect
important al dezvoltdrii lor.
Obiective
L Sd identifice modul in care g6ndirea influen{eazd emotiile gi ac{iunile
) Si identifice consecrinfele negative care apar atunci oAnd se ac{ioneazd pebaza
edndurilor. fEri ca acestea sd fie verificate.
&fateriale
F }iici unul
Procedurd
t. Introduceli leclia cerdnd copiilor sd igi inchidl ochii gi si iqi imagineze c5
urrneazd sd se mute1ntr-un ora$ mare in alt6 parte a flrii. Rugafi ca toJi copiii
care sunt entuziasma{i la gdndul c[ se vor muta s[ se ridiice in picioare, iindndu-
gi in continuare ochii inchisi. Apoi, rugafi copiii care nu ar vrea sd se mute sd
ridice o nrAni. Cere{i-le copiilor s[ ?9i deschidd ochii gi sd numere cAli copii stau
in picioare qi cd{i au mdinile ridicate. Angrena{i-i pe copii sd vorbeascf, de ce
au simlit diferit irr legdturi cu acelagi eveniment. De exemplu, copiii care sunt
entuziasma{i ar putea considera acest lucru ca fiind o aventur6, sau s-ar putea ca
lor sd nu le placa locul in care locuiesc in prezent. Copi;ii care nu vor sd se mute,
s-ar putea s5 nu doreascd sd igi pardseasci cartierul, prietenii, qi aga mai departe.
2. Accentuati faptul ci modul in care gdndim in legiturd cu ceva anume afecteazd,
modul in care simlirn referitor la acel lucru, aga cum est,e eXffiplificat. Modul
in care gdndim influenfeazb, de asemenea, gi ceea cefat:em in legifurd cu acel
lucru. Pentru a demonstra acest lucru, cere{i doi voluntari sd iasa in fala clasei.
in particular, cerefi-i unui voluntar sd dea cu putere cu;riciorul ?n podea qi
sd facS o crizd de furie ca rf,spuns la situalia pe care o v,etri prezenta. Celllalt
voluntar va trebui doar s[ se arate dezamdgit sau trist. Apoi, explicali clasei c5
acegti doi voluntari vor reacfiona, pe rdnd, ca rispuns la ceea ce dumneavoastrd
le veli spune. intoarceli-vd spre cei doi voluntari gi spunefi, ,,Nu veji putea
merge ia patinoar deoarece nu v-a!i fEcut curat in camerd qi nu a{i hrinit
animaleie a$a cum era sarcina voastrd." Ardtali spre primul voiuntar care are
o crizd, de nervi, gi apoi spre al doilea voluntar carc aratltrist gi dezam6,git.
Discutali cu copiii despre diferenfele in care voluntarul 1 gi voluntarul2 s-au
comportat. Intreba{i-i de ce cred ei cd cei doi voluntari s-au compofia in mod
diferit: La ce s-a putut gdndi primul voluntar pentru a fi at6t de supdrat incdt si
facd o criz6? La ce s-a putut g6ndi cel de-al doilea voluntar pentru a se manifesta
doar trist sau dezamiigit? Accentuali legitura dintre ginduri qi acliuni.
183
i
Dezvoltare cognitivd Activitatea 4 Clasa a III-a
Era luni dimineafa. Jenny nu s-a culcat, ieri searf,, dec6t tdrziu pentru cd p6rinfii
ei se certau gi lipau unul la altul, iar ea nu a putut adormi. Era addncitd in
gandurile ei, in momentul in care s-a urcat in autobuz, qi s-a aqezat pe primul
loc liber pe care l-a vdzut. Nici micar nu a observat-o pe prietena ei Dawn,
care stdtea cu doud locuri in spatele ei. Dar, Dawn avdzut-o pe Jenny gi s-a
suplrat imediat pentru c[ Jenny nu s-a aqezat lAng6 ea; ele stdteau intotdeauna
una lAng[ alta in autobuz. Dawn a crezut cd Jenny era sup[ratd pe ea gi c6 nu
mai dorea sd fie prietene.
Lui Jenny i s-a pbrut ciudat cd Dawn nu a rugat-o s[ fie partenera ei, dar se
simfea incd trist6 din cauza certei p6rinlilor ei, aga c6 nu s-a gdndit foarte mult
la acest lucru. cind a venit pauza de mas[, pe Jenny o durea stomacul, gi nu
avea chef sb vorbeasch, aqa cf, s-a a$ezal, intr-un col1, de una singurd. Dawn
a vdzut-o pe Jenny stind de una singurd, dar s-a allturat unui alt grup de fete.
In curdnd, ele rddeau gi aritau spre Jenny. Jenny a observat c6 acestea frceau
glume pe seama ei, dar le-a ignorat.
184
Dezv oltar e cognitivl Activitatea 4 Clasa a III-a
,,Nu te-ai a$ezFt ldngi mine in autobuz, ieri, asta este ce ai ftcut,o' a spus
Dawn.
,,Motivul pentqu care nu m-am agezat l6ng[ tine a fost pentru cd nu te-am
vf,zut unde eqt[, gi, pur gi sirnplu, nu am vrut sd stau ldngd nimeni. Eram
foarte suplratE pentru cI pirin{ii mei s-au certat qi au strigat unul la altul toat6
noaptea, gi imi este fricd cf, vor divorla. Nu a avut nici o legrturd cu tine."
,,Oh," a spus pawn. ,,imi pare foarte riu. Am crezut c6 nu mai vrei si fi
prietena mea, $i asta m-a infuriat."
,,Ei bine, asta 4u este adevirat," a spus Jenny. ,,Pur gi simplu, am avut prea
multe lucruri qare m-au ingrijorat. Mi-ag fi dorit sI m6 fi intrebat, pur qi
simplu, ce se i4tdmplase gi a$a am fi evitat toat6 aceastd problem[."
+.
,,Imi pare rdu, presupun cd ar fi trebuit s[ verific inainte de a incepe s6 m6
comport in acegt fel."
'4
]J;
Discufii
3.i
::ii
,i!9.
,i -..; iNrnEeAru DE coNTTNUT
+
,,.a l. Cum au afectat gdnpurile lui Dawn acliunile ei?
7?;.
!*; 2. Ce credefi cd s-ar fi intimplat dac6 Dawn nu ar fi presupus cd Jenny nu mai vrea
i! si fie prietena ei deparece Jenny nu s-a aqezat ldngd ea? Cum ar fi schimbat
*x
j:l
acest lucru intreaga poveste?
l* 3. Ce ar fi putut face pawn altfel decdt modul in care s-a comportatfaldde Jenny?
Fi
s
*d
g
.,$
iNrneeARr DE pERSoNALTzARE
?f l. Ati avut vreodatd gflnduri asemEndtoare celor ale lui Dawn, care v-au influentat
..
.1+ acfiunile? Daci da, pe s-a intdmplat?
:4..i
't<. 2. Ce credefi cd vefi r${ine din aceast[ lecjie, care s[ vd ajute sd luati decizii mai
r.i.a
.s 185
ry
K
-#
w
,
*;
:*:i
..?;:
.*
:1
=
j,ri
i
-:,:
,,I
,::i
.:;a:
-;i
'-''tai
':.::,:\.
ij.n:'
PnoeN,EMUL PASAPORT PEIYTRU SU C CES
Clasa a IV-a
Dezvoltare personal5
ACTIVITATE
1. Este doar o gregeald
2. Totul despre mine
3. $tampila de aprobare
4. Sunt cineva care ...
Dezvoltarea emofionall
ACTIVITATE
l. Toleranfa la tachinare
2. Rizboiul impohiva ingrijor[rilor
3. Nu pot s[ fac
4. Solu{ii pentru sentimente neplicute
Dezvoltarea sociali
ACTIVTTATE
l. impreuni putem
2. Nu te lua de mine
3. Sugestii ajutdtoare pentru evaluIri negative
4. Reguli pentru relafii
Dezvoltarea cognitivi
ACTIVITATE
l. Viziunea de tunel
2. Pe termen lung sau scurt
3. Cu adevdrat ra{ional
4. Probleme pi solufii
Activitatea I Clasa a IV-a
Itare Personald
Obiective
) SE invele c6 a face g;regeli este normal
) Sd invetre cd a face p;reqeli nu o face pe acea persoanl si fie o persoand rea
*dateriale
Un pahar, un ulcior cu ap4, qi un pulover sau o jacheti cu cinci sau mai multi
butoni
)> Un Cartonag cu sugestii - O singurS gregeal[ (Fiqa de lucru 1) peritru fiecare
grup forrnat din trei copii
) HArtie gi creion penl:ru f,recare copil (pentru Activitatea de Follow-up)
Procedurl
1. Introduce{i lec{ia turndnd apd intr-un pahar. Privifi in alt6 parte qi o,accidentaln'
r[sturnafi ap[ pe mas[. incercatri s6 provocali o disculie despre ceea ce s-a
intArnplat, introducdnd cuvdntul accidental. Cereli copiilor sI dea exemple de
lucruri pe care le-au frcut din gregeall.
2. '[-ua\i in continuare, o jacheti sau un pulover. Ruga{i un copil s[ v[
cronometreze pentru a vedea cAt de repede puteli incheia nasturii. Datoritd
faptului ci v[ gr[biti, facefi in aqa fel incdt s[ omiteli unul din nasturi sau sI
ii incheia[i gregit. Core]i-le copiilor o definilie pentru cuvAntul gregeald (o
actiune greqiti sau o eroare). Incurajafi o disculie referitoare la motivele pentru
care oamenii fac gregeli: de exemplu, deoarece ei se grdbesc, inleleg gregit
instrucfiunile, nu verrificd ceea ce au fEcut, uit[ ceva accidental, sau nu sunt
siguri ce anume trebuie sd facd.
3. impir{ili copiii in grupe de cdte trei gi distribui{i Cartorraqele cu sugestii - Este
doar o greqealS (Fiqa de lucru l), unul fiec[rui grup. Cere]i copiilor sd igi
citeascl cartonagele qi sd creeze o scenetd scurtio bazdndu-se pe acea informalie.
4. Dupd ce timpul stabilit s-a scurs, cereli grupelor si igi prezinte scenetele.
5. Pentru a continua activitatea, discutati pebaza Intreblrilor de Continut qi de
Personalizare.
189
Dezvoltare personali Activitatea I
g
Clasa a IV-a
s
r$
Discufii ,#
.i4r
,:S,
:;*,
iNrn-EsAru DE coNTTNUT ,F
:-:*;
'.1. Ce gregeli s-au fbcut in aceste sceneter?
',.*
:r+
'4
4. credefi cr este posibil s6 ?nv[f6m din greqeli? Dac6 da, cum anume? ',x:
.:4
5" Credeli cf, ar trebui sd repetali aceleaqi gregeli de nenum6rate
ori? .;.?
6. Credeli c[ toati lumea face gregeli un,eori?
t;
*.
..3.
iNrnsaAru DE pERsoNALTzARE
l. Face{i vreodatd gregeli? (Invitali copiii sf, ofere exemple.) *
tri,:
2' Atunci cdnd faceli o greqeald, cum vi sim{i{i? va evaiualinegativ din
cauz[ cd
a{i facut aceastd gregeal[?
3' Credefi cd voi sau oricine altcineva poate fi perfect qi sr nu gregeascd
+
niciodatd?
4' Ce anume vd puteli spune vour data v:iitoare c0nd faceli giegeala
o astfel inc6t sd
l
Activitatea de Follow-up
Cerefi copiilor sa igi imagineze cd cinever la care
fin foarte mult a frcut o greqeal6.
s[ ii scrie acelei persoane o scris,oare prin care s6 ii explice c6
' l"e{i-i
tace gregeii, cd persoana poate inv5fa din gregeli, qi ce
toati lumea
anume pou,, prrroana sd. igi
spunS pentru a evita sd se evalueze negativ pentru
cr a fb.cut acea gregeal6.
190
Este d,our o gregeald
CARTONA$E CU SUGESTTT - PAGTNA I
Instrwcliuni pentru lider: Decupali-le; oferili /iecdrui grup format din trei copii cdte un cartona, cu
sugettii.
CaRTONAS CU $UGESTil 1
Jane vrea ca prietena ei Joanne si lo sune acasi la bunica ei. Din moment ce Joanne nu gtie
niumirul de telefon, ii cere lui JanE sd i-l notezd. Cdnd Joanne ajunge acasi gi incearci si
sune la acel numir de telefon, nu himeregte la.bunica... nimeregte la o voce morocinoasi
de bdrbat, care nu este bunicul luifane. Joanne se g6ndegte ci a gregit atunci c6nd a format
rirumirul, aga ci mai incearci inci o]dat6. Aceeagi persoani rispunde. Din moment ce Joanne
nu Stie numele de familie al bunicii, nu poate ciuta num6rul in cartea de telefoane, aga ci
rbnunti. A doua zi la gcoalS JoannF o vede pe Jdne gi ii explici ceea ce s-a ?ntimplat. Jane
sb uiti la numirul pe care i l-a scfis gi i;i di seama cd a ficut o gregeal5 inversind doui
numere.
cABroNA$ CU $UGESTil 2
TatSl lui Todd ii spune acestuia si ii dea neaparat de m6ncare pisicii imediat cum se intoarce
de la gcoali. Cu toate acestea, c6n{ Todd ajunge acasi, telefonul suni, gi este prietenul siu
Ryan, care il roagi pe Todd si se ir{rt6lneasci cu el in cisula lor din copac. Todd igi schimbi
repede hainele gi fuge afari, uit3n$ de pisicS. C6nd tatil lui Todd ilintreabi mai t6rziu daci
Tomcat a fost hrinit, Todd trebuie Si recunoasci ci a uitat.
Frge I
l9r
Dezvoltare personal5 Activitatea I Clasa a IV-a
CARTONAS CU SUGE$Til 3
Mama lui Sheniqua ii spune acesteia ci poate si invite cinci fete pentru petrecerea in nijama.
Sheniquei ii este greu si se decidd pe cine si invite, clar in final alege gi trimite invitaliile.
C6teva zile mai tdrziu prietena ei cea mai buni Shantel refuz5 si se maijoace cu ea. Sheniqua
ointreab5 de ce, iarShanteliispune cd este din cauzd ci ea nu a fost invitati la petrecerea lui
Sheniqua. Sheniqua este nedumeriti deoarece este siguri ci i-a trimis luishantelo invitafie.
Singurul lucru la care se poate gindi este ci invitalia s-a pierdut la pogti. in seara aceea, cfind
ajunge acasi ii spune mamei ei ceea ce s-a int6mplat, gi ele cauti si vadi daci invitalia nu
a fost pusd din gregeali in altS parte in casd. Ele nu o,gisesc. A doua zi, Shantel ii spune ci
invitafia tocmai a sosit, dar a int6rziat deoarece Sheniqua o trimisese la o adresi gregiti.
Frse I
192
Clasa a IV-a
eoivitat"u t
Dezvoltare frersolala
CARTONA$ CU SUGESTII4
CARTONA$ CU $UGESTII s
Allison vrea si meargi si inoate, flar mama ei vitregi ii spune ci trebuie si i5i faci curat
irr cameri gi si exerseze la pian inpinte ca ea si poatd pleca. Allison igi face rapid
patul, iSi
aduni hainele murdare, gi gterge praful de pe mpbil6. Ea igiindeasi cdteva jucirii sub pat 9i
se gribegte si coboare la parter c4 si exerseze. Ea termini primul c6ntec ai trece la cel de-
al doilea. Ea cinti repede $i omitg c6teva note muzicale, dar ea nu se opre5te deoarece se
gribegte si plece. Chiar cind si tefmine ultimul ei cdntec, tatil ei intri in cameri giii cere si
il mai c6nte o dati pentru ci gtie c{ ea nu c6nti notele corecte. A5a ci Allison incepe din nou
gi cdntd cu o vitezi mai mic6. Ea ornite doar clteya note de data aceasta.
Frse I
r93
ff5=
*
-iE
.:*
Ciasa a IV-a
Deno\tarc PersonalS Ac'tivitatea
,g' 2
'.i
t
:":,
ti
Totul despre ntine
Ferspectiva d evel oPmentalfl
OdatS ce copiii devin tot mai congtien{i de aptitudinile lor, ei pot deveni auto-critici.
Deoarece ei gindesc intr-o manieri foarte concretS. ei au tendin{a de a se evalua
ca fiind ",buni" sau ,,rdi" q;i nu reugesc sd ia in considerare faptul cd ei au plusuri qi
minusuri in muite domenii. Este important sd ii ajutam pe copii si priveascd imaginea
in ansamblu gi nu s[ se evalueze per total din cauza unui singur domeniu.
Otriective
Sd identifice plusurile gi minusurile din dorneniile de dezvoltarc t-rzic6, sociaif,,
griintelectualS
Si invefe s5 nu igi sprijine valoarea propriei persoane pebaza un'ui singur aspect
a[ performanlei
It{ateriale
T'rei copii cu Diagrama - Totul despre mine (Figa de lucru 2) gi un creion pentru
fiecare copil
Procedurd
1. Fentru a introduce aceastd lecfie, invitali copiii si povesteascd despre o situalie
in care au fbcut ceva t-rzic de care ei au fost fr:arte mdndrii, cum ar fi sE alerge
firarte repede, sd prindi c; minge fc'arte bine, sau sd dea un co$ bun la baschet.
A.poi. cerefi-ie s[ se gindeasc5 la o situatie in care ei nu au fbcut ceva foarte
bine. Fofti1i-i sd povesteascd despre aceste experienfe. Discutali faptul cd toata
iumea face anurnite lucruri bine qi alte lucruri mai pufin bine, dar a face lucrurile
bine nu inseamnd ci eqti o persoani bund gi a face lucrurile mai pufin bine nu
inseamnd ci egti o persoand rea.
2. fristribuitri Diagramele - Totul despre mine (Fiqa de lucru 2), cdte trei de copil.
Rugali copiii sa igi scoatd creioanele. in prirnul cerc ei tnebuie sd scrie cuvAntul
.fizic, in partea de sus. in cel de-al doilea cerc ei trebuie sd scrie cuvdntul social,
iar in cel de-altreilea cerc, cuvAntul intelectual (de exemplu, performanfi
gr:olard, luare de decizii).
3. Spune{i-le copiilor inceapi cu foaia pe care scrie fizic'. in dreptul fiecdrui
s5
semn plus, ei trebuie sd noteze lucruri pe care ei le fac l:ine in domeniul fizic.
In dreptul fiecdrui semn minus, ei trebuie sI noteze lucrurile la care nu sunt atdt
de pricepufi sau pe care le-ar putea face mai bine. Punefi-i sd faci acelaqi lucru
pentru cercul social qi pentru cercul intelectual. De exernplu, ei pot sI alerge
bine (plus fizic), dar nu sunt buni prinz[tori de minge (rarinus frzic). in domeniul
social, ei pot sI igi faca prieteni repede (plus social), dar nu coopereazd
intotdeauna (minus social). trn domeniul intelectual, ei pot fi specialiqti la
matematicb (plus intelectual), dar au dificultd{i la citit (minus intelectual).
4. ClAnd copiii au terrninat de scris, impar{ifi-i in grupe de cdte trei pentru a-qi
irnpartdqi rispunsurile, dupd care discuta{ipebaza Intrebdrilor de Confinut gi de
Personalizare.
195
Dezvoltare personald Activitatea 2 Clasa a IV-a
Discufii
INTREBARI DE CONTINUT
1..La cb v-a fost cel mai ugor s[ vd gdndi{i: la ceea ce face}i bine sau la ceea ce
nu facefi atdt de bine? Cum v-a{i sim}it cdnd v-ati gindit la lucrurile pe care le
facefi bine? gi la cele pe care nu le faceli la fel de bine?
2. in care domeniu (fizic, social, intelectual) v-a fost cel mai greu sd vd identifica{i
minusurile gi/sau plusurile?
3. De ce credeJi ci este important sd vd gdndifi la lucrurile pe care le facefi bine qi
la lucrurile pe care nu le face{i la fel de bine?
iNrnpnAru DE pERsoNALTzARE
l. S[ presupunem cd nu sunteli prea burii la nimic care implicd activitate fizicd..
inseamni acest lucru cd nu sunte{i deloc buni la nimic?
2. Sd peresupunem cd nu suntefi prea pricepu{i la ceva intelectual, cum ar fi
matematica, sau la ceva social, cum atr fi s[ fi{i prietenogi. Ce ar spune acest
lucru despre voi? Ar insemna ci nu suntefi deloc buni la nimic?
3. Ce annme vd putefi spune voud astfel incdt si nu vd evalua{i negativ dacd nu
sunte{i la fel de buni la anumite lucruri, precum cum v-ar placea sd fi{i?
4. Dac6, aveli limite in anumite domenii, se poate face ceva pentru a vi
perfectiona? Dacd, nu afi reuqi s[ v[ perfecliona]i niciodatl, ar insemna acest
Iucru cd sunteti o persoand detestabild?
Activitatea de Follow-up
Invitali copiii sd igi stabileascd un scop de doud ori mai mare, pentru a imbundt6ti
ceva intr-unul din aceste domenii, dar, in acelagi timp, si exerseze s[ igi spun6 ci nu
este nici o problemf, dacl nu sturt buni la acel lucru.
196
lo"uottut"-qgoq"ula
Affi Clasa a IV-a
Dat6:
+
+ +
+
+ +
Frgn 2
197
Dezvoltare personali Activitatea 3 Clasa a IV-a
$tumpila de aprobure
.i;
:=
Perspectiva developmental5
''it
in aceastd perioadi de dezvoltare, prietenii devin o parte din ce in ce mai irnportant6
.f
ti pentru lumea copiilor. Aprobarea colegilor, precum qi aprobarea profesorilor qi a
'4.
,f:.
p6rin{ilor, este foarte importantd. Cu toate acestea este, de asemenea, important s[
.i;.
ii ajutim pe copii sd reuqeasci sd iqi acorde propria aprobare ftr[ a fi dependenfi de
+ aprobarea celorlalfi gi si ii ajutim si vadd cd aprobarea datd de ceilalli nu ii face s6
,ii fie mai valorogi.
.i:.
;:l
.i:;
,:j
i.::
0biective
:ia
.,ii
..;
) Sd identifice modalit[fi de a obline aprobare din partea celorlal{i gi modalitifi de
i a se aproba pe ei ingiqi
:lt,
) S[ inve]e ci aprobarea din partea altora nu este necesard pentru a fi o persoand
+ valoroasd
Maferiale
) O foaie de hdrtie qi o qtampild de cauciuc pe care scrie aprobat
) O sticl[ de suc
F O punga de hdrtie
) O copie a figei Categorii - gtampila de aprobare (Fi9a de lucru 3)
) O foaie de hdrtie qi un creion pentru fiecare copil
) Creioane colorate qi o copie a Certificatului - $tampila de aprobare (Figa de
lucru 4) pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)
Procedurl
:-.]
,i
l. Introduceti lecfia linAnd spre clasd o foaie de hirtie cu cuvdntul aprobat
gtampilat pe ea. Discutafi infelesul acestui cuvAnt: a gdndi in mod favorabil
1:
despre ceva, a gAndi cd este bun. Explica{i faptul cI este posibil s[ ob]in[
,ii aprobare din nenumdrate pirfi: de la ei inqigi, de la pdrinti, profesori, gi aqa mai
departe.
t.
i' 2. Apoi, cereli-le copiilor sd se ageze pe jos in formd de cerc. ArataJi-le punga de
hdrtie in care ati pus Categoriile - $tampila de aprobare (Figa de lucru 3).
3. Solicitati doi voluntari: Explicali-le cd voluntarul I va invdrti sticla, qi voluntarul
2 va scoate din pungd un bilelel de hArtie pe care este scrisd o categorie. Dupd
ce voluntarul I invdnte sticla, copilul spre care aratd vdrful sticlei trebuie
si rdspundd la categoria care este cititl de voluntarul 2. De exemplu, dac6
categoria este aprobare din part'ea mamei, copilul va sugera ceva c9 el sau ea
ar face sau o modalitate prin care el sau ea ar acfiona pentru a obtrine aprobare
in acea categorie, cum ar fi sI se ofere si supravegheze copilul in timp ce
mama are de indeplinit cdteva sarcini. Dupd ce acel copil a rdspuns, voluntarul
i invdrte sticla din nou, gi un alt copil rdspunde la aceeagi categorie. Aceasta
procedurd continuS, voluntarul 2 extrdgdnd un alt bile{el cu o categorie gi doi
copii rdspunzdnd la noua categorie, pAn[ cdnd toate bile{elele au fost extrase din
pung6.
199
?
*
:.2
cineva de vdrsta lor care nu a primit niciodat[ aprobare din partea nim6nui. .::,
. ) Curn s-ar sirnli ei dacd nu ar fi primit niciodat[ aprobare din partea nimdnui?
F Ce ar spune despre ei faptul c[ nirneni nu i-a aprobat niciodatf, cu privire la .;
tr-
ceea ce au fdcut sau ia cum s-au comportat? Ar insemna cr sunt lipsili de
valoare?
)
Cum ar putea s5 igi ofere lor insuqi aprobare in cazul in care ceilal{i nu ie
oferd acest lucru?
5. Acordafi copiilor timp s5 igi impdrt[geascd povegtile in grupe de cdte patru, sau
punefi-i sd igi citeascd povegtile in fala clasei.
6. Continua{i activitatea discutind pebaza intrebirilor de Con{inut gi de
Personalizare.
Discufii
iNrnEnAru DE coNTTNUT
1. Ce crede{i ci inseamni dach nu primili niciodatd aprobare dtin partea niminui?
Se poate face ceva pentru a schirnba acest lucru?
2. Sd presupunem ci cineva vd spune ci suntefi nigte copii groaznici gi de proastd
calitate dac5 nu ob{inefi niciodata aprobare din partea altora. Credeli cd acest
lucru este adevdrat? De ce sau de ce nu?
3. credeli cb faptul cd cineva vi aprobd vd face sd fili valorogi? De ce sau de ce
nu?
4. Credeji cI este important sd vd aprobali pe voi ?nqiv5?
iNrngnAru DE PERSoNAILTzARE
l. Primili multe aprobdri din parrea celorlalli?
2. Care sunt unele lucruri pe care le faceli pentru a incerca sI cdgtigali aprobarea
celorialtri?
J. vd evaluati vreodatd negativ gi vd gdndifi cd nu suntefi buni de nimic dacl
nu obtine{i aprobare din partea celorlalli? DacE da, care suilt lucrurile pe care
trebuie si vi le aminti{i astfel incAt si nu depindeti de aprobarea altora pentru a
vd considera valorogi?
A
T. voi v5 acordali aprobare voui ingivd? (lnvitali-i pe copii s6 dea exemple
referitoare la modul in care ei igi oferd aprobare lor ingigi.)
Activitatea de Follow-up
Folosili qtampila de cauciuc Ai faceli o gtampild cu cuvdntul aprobatpe mina fiec6rui
copil. Apoi dali fiecdrui copil un Certificat - $tampila de aprob,are (Fiqa de lucru 4).
Cere{i-le copiilor sd il completeze cu numele lor gi cu doud sau trei din cele mai bune
calit[]i ale lor, dupd care si decoreze certificatul pentru a-l dur;e acas6 gi pentru a-l
ardta membrilor familiei.
200
$tumpila de oprobnre
CATEGORII
Instrucliuni pentru lider: Decupali sqltarat, dupd care puneli bilelelele tntr-o pungd de hdrtie.
,,Aprobare din partea ta" apare, tn mM intenlionat, de trei ori.
;^
i nprobare din partea ta i Rprobare din partea unui prieten i
n Aprobare din partea mampi Aprobare din partea unui copil mai
rl:,i
:n,
'l;,'
mare
?r_ 'i
,4 -'.'."..'.-i
'$,t
;+i
's:
Aprobare din partea
_ri tatilgi i Aprobare din partea unui vecin i
*
.,st i
.H
:k
Aprobare din partea unui membru al i Aprobare din partea unui preot,
.s!
'*,,'
-,:
jocului (?ntr-un joc, intr-o echipf) i
predicator, sau rabin
Aprobare din partea unui lider (a unei Aprobare din partea unui frate sau
echipe) sori mai mici
Aprobare din partea unui pi4inte Aprobare din partea unui animal de i
iasi
Frya 3
201
Dezvoltare personalE Activitatea 3
$tumpila de uprobure
CERTIFICAT
Frga 4
202
4 Clasa a IV-a
personal| actvitatea
individuale
.fu{aferiale
F Un scaun pentru fiecare copil
) Hdrtie gi creion pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)
Procedurl
t impartili clasa in jurn[tate qi punefi fiecare copil s[ igi ia cdte un scaun. Cereli
rnrembrilor grupului I sE iqi aranjeze scaunele intr-un rdnd drept gi membrilor
grupului 2 sd igi aranjeze scaunele intr-un rdnd paralel cu primul. Permiteli
spa{iu suficient intre scaunele din fiecare rdnd.
2. Rugafi copiii sf, se ageze, dupd care sd iqi tragd scaunele suficient de tare, astfel
incdt si fie foarte aproape de partenerii din celSlalt rdnd. Desemna{i un rdnd
ca fiind I gi un altul ca fiind B. Explica{i-le faptul cd le ve{i da un subiect de
disculie. in primul rAnd, toli copiii din rdndul A vor vorbi (in acelagi timp) cu
partenerii lor din rdndul B (cu care stau fqa in fa!d) despre acest subiect timp
de 30 de secunde (veli spune,,ajunge"), dupd care va fi rdndul girului B sd le
rdspundd partenerilor lor despre acelagi subiect. Dupd ce au expirat cele 30 de
secunde, cere{i-le copiilor din rdndul I sd se mute mai in spate cu un scaun
astfel incAt frecare sd aib[ un nou partener. Repeta{i procedura pin6 cind toate
subiectele au fost discutate.
SUBIECTE DE DISCUTIE
) Ceea ce imi place cel mai rnult s5 fac sdmbita este ...
) Una dintre mdncIrurile rnele preferate este ...
) Ceva ce md ingrijoreazi este ...
F Ceva ce n-am fhcut niciodatd., dar care mi-ar pllcea sd frc este ...
) Un lucru la care sunt bun este ...
) Un lucru la care nu sunt bun este ...
) Un lucru pe care il am in comun cu alli copii de vdrsta mea este ...
) Un mod prin care sunt diferit de altri copii de virsta mea este "..
203
Dezvoltare personald Activitatea
4
Clasa a IV-a
Discufii
iNrRenARl DE CONTINUT
l ' ce pdrere avefi despre faptul
cd afi participat la aceast6
2' A fost greu pentru voi sr vd gandili'ra activitate?
mai dificile pentru voi dec6t altele? ""r;;.;;;ingir Au fost unere subiecre
3' Au fost rdspunsurile voastre similare
cu cele ale partenerilor voqtri?
domenii au existat diferente? in care
INTREBARI DE PERSONALIZARE
I. Ati invi{at cev,a tu.cruri noi despre voiinqivd
in timp ce vd gAndeafi ra ce
rispunsuri s6 dafi ra aceste subiecte?
(Invitafi-i ,a oiu r*.n,prr.;
2' Pe baza a ceea ce aJi spus in aceastd
activita;e, pur"!-io.nrifica trei
expresii care descriu, cu precizie, cuvinte sau
cine sunteli;;it a;;. sunt acestea?
Activitatea de Follow_up
indemnatri copiii sd scrie o poveste
sau o poezie cu titrur
,,Eu sunt cineva care ...,,
204
Clasa a IV-a
ernoliona-lA Activitatea
I
Tolerantrn Iu tschinare
d eveloP m entalE
*r*p"otiva -
Datoriffi faptului cd prietenii joacd un rol din ce in ce mai important in viala copiilor,
a-i ajuta pe eopii si inveqe cum sf, fac[ fa]i emofiilor negative asociate adesea cu
tachindrile din partea colegilor este foarte important. Cu toate cd ar fi foarte frumos
daci copiii nu s-ar tachina unul pe cel[lalt, realitatea este ci ei fac acest lucru.
Decdt sd permitem ca elevii care sunt tachina{i sd devind victimele sentimentelor ior
dureroase, ar fi de preferat s[ ii ajutlm si ipi dezvolte ,,Toleranfa la tachinare." Dac6,
erno{iile lor negative sunt minimizate, le va fi mai uqor si identifice alternative de
coping pentru acele situatrii.
' ofuiecfiv
) Sd invele modalitdti eficiente de a face faf[ emo{iilor in legdturd cu faptul cd
sunt tachinafi
Ma,teriale
) O mascd urdtl
) O oglindd mic[
F Hdrtie gi creion pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)
Procedur*
1. Puneti-vi pe fa{a masca. Cereti-le copiilor sI vi spun6 cum ardtaJi. Cereli
cuvinte precum urdt, prost, groaznic, gi aga mai departe.
2. Pasul urm[tor, cere'4i cofilor sd spund cum s-ar simfi ei dac[ cineva i-ar striga
urdtule, prostule, gi aga mai departe.
1 Spuneli-le copiilor c6 ii veti ajuta sI invefe c[ dacd cineva ii strigi sub diferite
forme sau ii tachineazL, ei si nu se simtd prost. Asta nu inseamni cd le va place
s[ fie tachinafi, ci doar cd ei nu *ebuie si fie foarte supdra{i din aceastd cavzd.
Tehnica se nurnegte Toleranfa la Tachinare, gi decurge precum urmeaz6:
) Cineva vI strigi intr-un fel, cum ar fi ,,porc urdt."
> VA privi{i in oglind[ gi vi intrebafi: ,,Sunt eu urdt? Sunt eu un porc?"
) Dacd r[spunsul este nu, v[ spune{i astfel: ,,Nu sunt urdt, gi nu sunt porc
pentru cd nu am piele roz gi nici bot. Aqa cd daci nu sunt ceea ce ei spun cd
sunt, de ce s[ md intristez?"
) Dacd rdspunsul este da (gi anume ci suntefi ceea ce ei spun ci sunteti), tot
nu trebuie sd vd intrista{i din aceast6 cauzd pentru cd s-ar putea sd fie doar
una sau pufine persoane care spun lucrurile acestea, qi asta nu inseamn6 c5
nu sunteti nigte copii buni doar pentru cf, cineva v-a poreclit.
4. Puneli o pereche de copii sd demonstreze tehnica. In fafa clasei, cere{i-i unui
copil sd il tachineze pe celilalt sau sd il porecleascd. Apoi, ajutafi-l pe acel copil
sd exerseze tehnica Toleranlei la tachinare, care a fost descrisS adineaori.
5. Repetali aceastd procedurb cu mai mulli voluntari, dupd care discuta{ipebaza
Intrebdrilor de Confinut gi de Personalizare.
205
Dezvoltare emofionald Activitatea I
Clasa a IV-a
Discufii
iNrnsnAnr DE coNTTNUT
t. -Daca cineva il striga pe un alt copil cu un nume, inseamn6 c[ ceea ce e] spune
este adevdrat?
2. Ce este tehnica Toleran{ei la tachinarp?
3. Chiar dacd ceea ce spune altcineva dospre voi este adevirat (de exernplu, dacd
ar spune ci sunteli progti la matematicd gi nu luati note bune la matematicd)
ce
anume vi putefi spune voul inqiv[ astfel incit si nu vI intristafi?
ixrnpsAnl DE pERsoNALTzARE
l. voi v-a strigat cineva in diferite feluri? Dac6 da. cum v-ati simtit in legdturd
Pe
cu acest lucru?
2. Ati folosit vreodatf, tehnica Tolerantei la tachinare? Dacd da, a funcfionat in
cazul vostru?
3' Existd gi alte lucruri pe care le-a1i folosit pentru a vd controla emoliile in
legitur6 cu faptul cd sunteti tachina{i? (Invitafi-i si ofere sugestii.)
Activitatea de Follow-up
Cerefi copiilor sd scrie o poveste despre un moment in care au fost tachinafi. puneti-i
s[ scrie doud finaluri pentru poveste. in primul final, si scrie peea ce ei au ftcut (sau
ceea ce ar fi fdcut) care sd nu fie o modalitate prea potriviti de a face fala
emoliilor
lor cu privire la tachinare. in cel de-al doilea final, sd scrie despre ceea ce au fbcut
' sau ceea ce ar fi putut face pentru a-gi controla, intr-un mod mai bun,
emofiile cu
privire la tachinare. Oferitri-le ocaziipentru a-gi expune povegtile in fafa celorlalli.
206
:*rqu"ry!:W Clasa a IV-a
l.lnainte de citirea poveqtii, discuta{i faptul c5 din cind in cdnd, fiecare persoand
are ingrijor6ri. Rugafi copiii si se gdndeasci la un moment recent in care s-au
$imtit ingrijora{i. Invitaf-i sd igi impirtSgeascd ingrijorarea in fafa unui partener
sau in fa{a intregii clase.
2. Dupa ce a{i acordat timp acestor expuneri, pofti1i-i sd citeascd sau s[ asculte
Povestea - Rizboi impotriva ingrijoririlor (Figa de lucru 5) pentru a invd{a
metode noi de a face fafd ingrijorlrilor.
3. Pentru a continua aotivitatea, recurgefi la intrebdrile de Confinut gi de
Personalizare.
DE CONTINUT
l. Cum l-a ajutat invlt6toarea pe Trevor sd facl fafi ingrijordrilor referitoare la
tatll sdu?
2. Ce a inv6{at Trevor de la invdJ[toarea lui?
DE PERSONALIZARE
1. Ati avut vreodatd ingrijor6ri similare cu cele ale lui Trevor? DacI da, ce v-a
ajutat s6 inv6tafi sd vl ingrijorati mai pufin?
2. Ce sfat ia{i da unui prieten care este ingrijorat de ceva anume? Cum i-a{i sugera
ca el sau ea s[ iqi ,,af,ace" acele ingrijoriri?
207
Dezvoltare emolionald Activitatea 2 Cllsa a IV_a
Activitatea de Follow-up
'Cereli-le copiilor sb identifice o ingrijorhre gi sd utilizeze strategia cu
,,linia de
. ingrijor[ri" care este descrisd in poveste pentru a identifica modalitaf de es1imare a
situaJiei gi de reducere a nivelului de ingrijorare.
208
' ':
emottonata nt
^ iivitatea2 Clasa a IV-a
Dezvoltare
vvLlv'--
--
'lrevor. un copii de clasa a iV-a. reu$ea cu greu sd adoarml seara. Ori de cllte ori
inchidea ochii qi incerca sd adoarml. ii venea in rninte ideea c5 ceva rlu i se va
int|mpill tatalui sdu. Uneori, Trevor se gAndea cd tatal sdu s-ar putea imbolnbvi
foarte riiu gi ar putea muri, dar de cele mai multe ori el se ingrijora la gdndul cd
tatiillui ar putea avea ull accident grav de magind. Cu toate c5, de ceie mai multe
ori, se gdndea la aceste lucruri cAnd era ora lui de culcare, el se ingrijora gi cdnd
era la Ecoal[. Daci tatll lui intArzia si il ia de la gcoald, Trevor se gdndea innediat
edtat6\,lui a avut un accident.
Trevor nu dorea ca invS{dtoarea lui, domnigoara Capella, sau prietenii lui s[ rida
de el pe seama ingrijoririlor lui, aga cd incercase sI le {inb pentru el. T'otuqi,
intr-o zi, tatil sf,u intdrziase mai mult de doar citeva minute, gi Trevor: nu mai
putea de fric[. Intrase de cAteva ori in clasd qi igi intrebase invdlltoarcet dacd
poate folosi telefonul pentru a suna acas6. In cele din urm6, invifhtoarea a spus,
,,Trevor, pari a fi foarle ingrijorat. I{i este fricd c[ i s-a intdmplat ceva 1;atdlui
tdu?" Trevor a izbucnit in lacrinri gi i-a spus inv6{6toarei cAt de ingrijorat a fost
adineaori. Domnigoara Capella l-a ascultat pe Trevor, dupd care i-a spus cd nu
este deloc neobignuit ca el si aibd astfel de ingrijoriri la aceastd vArst6. T'otuqi,
domniqoara Capella i*a sugerat cd dacd el ar vorbi despre asta ar putea ca acest
iuc:ru s[ il ajute gi poate cd imprennd ar putea gdsi anumite modalitlti pentru a-l
ajuta sdi ig;i controleze ingrijorlrile.
Frse 5
209
Dezvoltare emotionald Activitatea 2
Clasa a IV-a #=
"*
*
'4
:3.i
Rdzb oiul tmp otriva tngrij ordrilor -,:,f:
,;;
POVESTE - PAGINA 2
=.*'
:."t
.F
::.:.
important sd priveqti spre trecut. A avut vreodatd tatdl lui un accident srav :t
de maqin6? chiar dac6, a avut, este evident cE a supraviequit gi cd este .i
birre. ':t'
Domniqoara Capella i-a subliniat lui Trevor faptul c6 este important ji
sf, ia in
considerare toate aceste lucruri daci nu mai vrea s[ fie ingrijorat in ,i
leg[tur5 cu :ii
orice. Dupd ce domniqoara capella i-a explicat acest lucru, Trevor s-a simlit ';i
mult mai bine. A decis si pistreze foaia de hdrtie pentru a-i aminti s6 nu
g6ndeascd"doar la lucrurile bune sau la cele rele.
se mai i
.ln
i:'
A doua zi, Trevor nu s-a mai ingrijorat atdt de mult in legaturd cu tatdl sdu, clar :
a fost ingrijorat referitor la sarcinile lui qcolare. S-a decis sd foloseascd
ceea :i
:.t
.:.
':a;t
ri
Frse 5
210
emotionale Activitatea 3 Clasa a IV-a
Obipetiv
) Si inve{e strategii eficiente de a reduce gdndurile qi emofiile negative legate de
performan{a qcolarij
Materiale
) Tabla de scris
) O bandl adezivd
) o versiune a Posterylui I -Nu pot sd fac (Figa de lucru 5) gi a posterului 2 -Nu
pot s[ fac (Figa de lqcru 7)
) O copie a Tablei de.,ioc - Nu pot si fac (Figa de lucru 8) pentru fiecare
parteneriat
t; ) Un set de CAr{i de jgc - Nrn pot sd fac (Fiqa de lucru 9), puse intr-un plic, gi
dou5 piese de joc (dg exer4plu, agrafe de hdrtie de culori diferite) pentru fiecare
l;'+
parteneriat l
}t
i?
Procedurl
r,gii
:+
l. Introducefi lecfia scr]iind unmdtoarele lucrupi pe tabl[:
.t:
-*'
> AIi grepit l0 din 12 r[spunsuri un test.
,S
) V-a1i uitat acasf, o temd importantd.
r$
,s
> Ati uitat s[ face{i ultirqa parte din tema de cas6.
x
> Ati citit un paragraf, cir voce tare, gi nu afi gtiut cum se pronunfd mai multe
cuvinte.
.$
,i intrebafi copiii dacl pu trecut vreodatd printr-unul sau prin mai multe astfel de
.g
$r$ evenimente, gi dacf, {a, cum s-au simlit. Dupd aceea afigali posterul I - Nu pot
sd fac (Figa de lucru P) gi explicali copiilor c[ atunci cdnd se simt fi,uiogi, trigti,
* prost, sau supirafi in legdturd cu anumite situafii similare din exemplele date,
9!
I se simt astfel pentru pA ei i$i spun ceva lor Inqigi. Prezentafi diferitele formul5ri
'a
pe care copilul din ppster gi le spune qi intrebafi-i pe copii dac[ se pot gdndi la
alte lucruri negative pe caro gi le spun lor ingigi in leg6tur6 cu performan{a lor
;1
.l gcolar6.
t'.'i
'.ll
+
*:
;i
=:{
'b:
,&
2tl
$
:#
.#
g
#
Dezvoltare ernolionald Activitatea 3 E
Clasa a IV-a
*
,F
:1;
schirnba mesajul din capul ior. Afipa{i posterul 2 Nu por sd farl (Figa de lucru rll
- t
I
7) 9i prezenta{i mesajele. Invitali copiii sd giseascd asemdndri q:i diferen{e intre
i:
mesajele celor doui postere.
,-.1
3" Cere{i-le copiilor s5 igi gdseascd cdte un partener, dupd care imtrrdrfi1i Tabla de
Discufii
h{rRpeAnl DE coNTTNUT
1. Gdndi{i-vd de cdte ori a trebuit si mergeli inapoi in timp ce v-a!i jucat. Care sunt
unele din exemplele de formuldri negative pe care le-a{i dat?
2" Gf;ndili-vd de cdte ori ali putut merge inainte in timp ce lr_atri jucat. Care sunt
unele din exemplele de formuldri pozitive pe care le-afi clat?
3. Cum credeli cd va pot ajuta formuld.rile pozitive si face{i fa!6 ernofiilor negative
referitoare la performan{a gcolard sau la alte probleme?
Activitartea de Follow-up
Lucra.{i cu copiii pentru a compune un cdntec sau o poezig
F,entru a_i ajuta s[ invefe
sd nu se supere pe ei ingiqi sau sd nu se intristeze in legiturd cu prelfsrman{ele
lor
gcolare. Un exempiu este precum urmeazd:
212
Acti vitatea 3
Dea oltare enroldralii
,*
'-lo
,n*
.]
,*
r+
-l
i.
:3;
'rit
tF
Frqe 6
.E
ll.i, 213
*{.!
,+
.
:i
{
j;,i-rn----
Dezvoltare emolionald Activitatea 3 Clasa a IV-a
I
J
a-
Frge 7
214
Dezvqltare emolion{9 l\ctivitateil Clasa a IV-a
Nu pot sd fac
rnglA DE Joc
lnstrucfiuni: Ca gi porteneri, extrageli pe rdnd cdte o carte din plic. Dacd pe corted de jocscle mergi
inainte, dali un exemplu de formulare pozitivd gi mutali piesa de joc otdteo spafii cdte indicd numdrul
de pe corte. Dacd pe cartea de ioc scrie rnergi inapoi, doli un exemplu de formulare negativd gi mutafi
piesa de joc atdteo spalii cAte indicd numdrul de pe carte.
START STOP
Ed
E
E
E
E
i
,1
EEEEEE
Fue 8
215
Dezvoltare emotionald Activitatea 3
MERGITIVRINru g
i+!i
i Invdtdtoarea ta tocmai a adus desenele i I
j td ali tucrar
la care alt lucrat saplamana
sdptimSna trecuta.
trecuti. Tuai i r"l: peuzi, se aleg echipele pentru joc.
lu at ii
primit o stea pe desenul tiu, iar biiatul ii Aproape totoati lumea ajunge sd fie unaleasd i
i .rr"
rare stiin fara r primit
re a
fala ta r.tnrri crara i^.^;;
nrirnir doui stete.il;il ii fny3ne
' tnatntea ta.
i
i si te ?ntristezi
Frge 9
216
emojional6 Activitatea 4 Clasa a IV-a
Obiectiv
) si identifice modalitltri specifice de a face fall emo{iile neplicute
Materiale
) O fi94 cu Solulii pentru Sentimente Neplicute (Fi9a de lucru l0) 9i un creion la
cite doi copii
) Foaie de poster gi marker
Procedurl
L impdrtili copiii in perechi.
2. Distribuifi figa cu Solu{ii pentru Sentimente Nepldcute (Figa de lucru l0) fiecdrei
perechi de copii. Explicati-le cd le vefi citi cdteva situa{ii triste, iar sarcina lor
este de a se gdndi la metode prin care si il ajute pe copilul care se afldin acea
situafie s[ se simti mai pufin trist. Dupd ce a1i citit prima situa1ie, acordafi-
Ie partenerilor pu{in timp pentru a discuta ce solufii ar avea pentru a face fald
sentimentelor nepldcute (ei pot sI scrie aceste lucruri pe figa de lucru sau pot,
pur gi simplu, si vorbeascd despre aceste idei). Apoi cere{i-le si igi expuni ideile
in fa{a clasei. in timp ce ei iEi expun ideile, scrieli sugestiile oferite de ei pe foaia
de poster.
3' Citifi urmltoarea siflrafie gi utilizaJi
aceeaqi procedurd pdnd cdnd le-a1i citit pe
toate, dupl care discutali pebaza intrebdrilor de Conginut qi de Person alizare.
Discufii
iNrnnsAni DE coNTTNUT
l. Crede{i ci tofi oamenii se simt triqti din cauzaaceloragi lucruri? Dac[ nu, de ce
credeti ci nu se simt trigti?
2. Ati fost uimili de cdt de multe idei diferite ati generat pentru aface fa!6
sentimentelor nepl[cnrte?
3. Crede{i qE este posibil sd v6 simtili mai pulin trigti din cauzaunei situalii triste
dacd gdsili modalitd{i potrivite care s5 vd ajute sd le facefi fa{6?
2r7
iNrnreAnr DE PERSoNALTzARE
1. Ati incercat vreuna din sugestiile care au fost prezentate astdzi aici? Dac6, da,
care dintre ele au funcJionat cel mai bine in cazul vostru?
' 2. Din ideile care au fost prezentatea astezi, care v-ar pl[cea s[ le incercafi data
viitoare cdnd vE ve{i simfi triqti?
Activitatea de Follow-up
Pistra{i lista compusl la vedere pentru ca tofi copiii s[ o poati vedea. La sffirgitul
orelor, intreba{i-i pe copii dacl s-au simfit trigti, gi daci da, care dintre sugestii le-au
incercat.
.$.,
l::
:.$.
,.j*'
ri*t
':*
_,iF:
',!i
ri
.'l*.
.,:i!
,;:::
..]:ti:
"irTi
:r.?,
i
lE
aa*
:...
:ii
rl.
.:,7t
.:s.
*i
:;c
'.s
1t
s
i6:
t'r{l
:rA:.
-d:
;er.
.?;
'r.F
218
Dezvoltarr: emofionald Activitalea
4 Clasa a IV-a
SITUATIA 1 SITUATIA4
Ciinele lui Grigoreos, care avea 8 anl, Prietena cea mai buni a Teresei se muti
tocmai a fost cilcat de o maSind. Ce i-ati intr-un alt orag. Ce i-a1i putea sugera Teresei
putea sugera lui Grigoreos, pentru ase pentru a se simli mai pulin tristS?
simli mai pulin trist?
SITUATIA 2 STTUATTA s
Bunica lui Annie a cizut gi gi-a rupt piciorul. TatSl lui Demi se afl5 la inchiscrare. Ea nu l-
Ea este in spital. Ce i-afi putea sugera lui a vizut de mult tirnp. Ce i-a!i putea sugera
Annie pentru a se simli mai pufin trist6? lui Demi pentru a se simli mai pulin trist6?
SITIJATIA 3 SITUATIA 5
Sora lui Miguel a fugit de acas5. Ea gi-a Familia lui Daryl trebuie si se mute
sunat pirintrii gi le-a spus ci 5i-a gisit un deoarece ei nu igi mai permit si locuiasci
loc de muncd intr-un alt orag gi ci nu mai in casa in care triiesc in prezent. Daryl nu
avea sd se ?ntoarci niciodatd acasd. Ce i-afi doregte si se mute din cartierul siu. Ce i-
putea sugera lui Miguel pentru a se simfi ali putea sugera lui Daryl pentru a se simli
mai pufin trist? mai pulin trist?
Frsn l0
2.19
Dezvol:are sociali
Activitatea I Clasa a IV-a
Impreund putem
Ferspectiva developmental5
Odat['ce copiii intrl in ultima parte a perioadei copil5riei mici 9i devin tot mai
activi in sporturile de echipl qi activit6file de grup, nu este neobiqnuit ea spiritul de
competifie si se intensifice. Competifia poate avea aspecte negative in sensul cI unii
copii vor face tot posibilul pentru a fi ,,cei mai buni." Rela{iile pot deveni incordate
dac[ copiii recurg la evaluf,ri negative gi la alte comportamente negative pentru a-
qi rnenfine statutul. Datoritd faptului cd ei vor trebui sd lucreze cu diferili oameni
pe parcursul vie(ii, copiii trebuie sd igi dezvolte abilitali pentru a lucra ?ntr-un mod
cooperativ.
Obiectiv
) Se igi intensifice deprinderile in a lucra intr-un mod cooperativ c;u ceilalli
Materiale
) o pungi de hdrtie pentm fiecare grup format din cinci copii. Fiecare pungf, ar
trebui sd confinf, 6-8 obiecte pe care copiii s5 le includd intr-o scenetd despre
prietenie - de exemplu, o minge, o m6nuq[, jucarii adecvate vdrstei, cdrfi, casete
sau CD-uri, animale plugate, un obiect de imbrlcdminte, rnateriale de gcoald, gi
casete video. (Obiectele pot fi diferite pentru fiecare pung[.)
o copie a Listei observatorului - impreuna putem (Figa de lucru I l) qi un creion
pentru fiecare observator al grupurilor
cuburi (sau ziare gi o bandd adezivd; pentru Activitatea de Follow-up)
Procedurl
l.Introduce{i lectia cerAnd copiilor sd sugereze ceva ce cred ei cd ar putea face mai
bine dacd ar lucra intr-un grup $i nu de unii singuri.
2. Dupi ce au fost spuse mai multe exemple, impartiti copiii in grupe de cate cinci
(patru participanti gi un observator) qi distribui{i, fiec[rui grup, o pungi de
hdrtie cu obiecte. Explicafi-le cd sarcina fiecirui grup este acela de a folosi toate
obiectele din pungr pentru a crea o mic6 scenetd pentru a demonstra anumite
aspecte ale prieteniei.
3. Cereti fiecdrui grup s[ igi aleagd un observator. Dali fiecarui observator Lista
observatorului - impreund putem (Figa de observalie 1l). Explica{i-le ci
observatorii vor cbuta exemple ale tipurilor de comportamente indicate in fig6
qi le vor bifa odatd ce au loc. Aceste fiqe nu ar trebui ardtate altor membri ai
grupului.
4. Acordati copiilor timp pentru planificare qi exersare, dupi care cere{i-le si igi
prezinte scenetele in fa{a clasei. Dupa prezentarea scenetelor, discutati pebaza
Intreblrilor de Confinut gi de Personalizare.
221
Dezvoltare sociald Activitatea I Clasa a IV-a
Discufii
iNrnBnAru DE coNTTNUT
1..Cum a decis grupul vostru ce sb facd?
2. A trebuit careva din grupul vostru sd facd compromisuri pentru a se putea
coopera? Dacd da, a fost acest lucru ugor sau dificil?
3" Considera{i ci membrii grupului vostru au cooperat unii cu ceilalli? Daci da,
care sunt unele dintre aceste exemple de comportamente de cc,operare?
4. Credeti ci ali fi putut veni de unii singuri cu idei pentru aceastd scaneti, sau a
fost mai bine s[ lucrati impreuni?
iNrnnnAru DE pERSoNALTzARE
l. Atunci cdnd lucrati in grup cu cineva, coopera[i unii cu alfii? Dacd nu, ce anume
vi se pare dificil in a coopera?
2' Ati invi{at cevaastdzi despre cooperare care sd v[ ajute la gcoal[, acasd, sau
atunci cdnd suntefi cu prietenii? Daca da, ce anume afi inv6lat gi cum vefi aplica
voi acest lucru?
Activitatea de Follow-up
impldili copiii in grupuri mici gi oferili-le alte sarcini de cooperare, cum ar fi
construirea unui turn din cuburi sau realizarea unui pod din ziare gi bandd adezivd..
Stabilili un observator pentru fiecare grup pentru a nota exemplele de colaborare
intre parteneri.
222
DEarcltare sociald Activitatea I Clasa a IV-a
fmpreand putem
LISTA OBSERVATORULUI
Frsa I I
223
Dezvoltare socialS Activitatea 2 Clasa a IV-a
+
..j,
:,.
Maferiale /
it,:
:il
) O copie cu scenariile ,,Nu te lua de mine" (Figa de lucru 12) pentru fiecare copil
'2 ) Mai multe foi de poster, un marker, qi o bandi adezivi
) O farfurie mic6 din carton, creioane colorate sau carioci, gi un ac de siguran1l
pentru fiecare copil
Froceduri
1. Rugafi-i pe copii si spund ce cred ei cd inseamni un copil agresiv (cineva care
.t ii impinge pe al1ii, care intimideazd sau se leagS de alli copii care ar putea fi mai
slabi ca qi el). Subliniali faptul cd a agresa este un lucru pe care toatd lumea este
i)
capabil5 sI il facd gi cd agresarea poate avea loc in diferite forme; unii copii ii
t pot agresa doar ocazional pe al1ii, iar allii se pot comporta in acest fel aproape
tot tirnpul. Indicati faptul cd scopul acestei leclii este de a identifica modalifili
care si ii ajute pe copii si evite s[ fie afectafi de comportamentele de agresare
i
sau sd evite sd devind niqte copii care ii agreseazdpe ceilalli.
2. Distribuili scenariile,,Nu te lua de mine" (Fiqa de lucru l2) fiecirui copil.
Cere{i-le copiilor sd citeascd fiecare scenariu qi sI rispund[ la primele doud
intrebdri. Apoi, stabilili grupe de cAte trei copii gi punefi-i si genereze sugestii
pentru ceea ce aceqti copii din scenarii ar fi putut face pentru a se ap6ra de cei
care i-au agresat gi notafi aceste rispunsuri sub cea de-a treia intrebare de pe
fiecare figd de lucru.
3' Dupd ce grupele au terminat de generat sugestii, discuta{i despre
comportamentele agresive gi despre ideile grupelor cu privire la ceea ce se poate
face pentru a se apira impotriva acestor tipuri de .o*po.tu*ente. Notati aceste
idei pe o foaie de poster astfel incit acestea si poati fi afigate pentru a se face
- referire la ele atunci cdnd este nevoie.
ia
:.
4. Distribuitri o farfurie micd de carton, creioane colorate sau carioci, qi un ac de
siguran{i fiecrrui copil. cere{i-le copiilor s6 faci o insignd cu insciiplia
:rr
,,Eu nu
sunt un copil agresiv" sau o insignr pe care s[ scrie ,,Nu te lua de mine,'in care
sd includd ideile discutate in grupul lor. Daci aleg s6 poarte insigna, acesta va
reprezenta,,contracful" ftcut de ei de a nu se lua de nici un alt copil sau poate
reprezenta acel ceva care s5 le aminteasci de ceea ce pot face pentru a se proteja
pe ei inqigi de agresitrnile celorlalli,
,li 225
'i
::+1
g
Dezvoltare sociali Activitatea 2 Clasa a IV-a
Discufii
iNrneeAru DECoNTTNUT
L Ce inseamn6 a agresa pe cineva?
2. De ce credefi ci unii copiii ii agroseazi pe alfii?
3. Ce putefi face pentru a vf, proteja de agresiunile celorlaltri?
iNrnseARI DE pERSoNALTzARE
l. V-a agresat vreodati cineva? DacE da, cum v-afi simfit in legaturl cu acest
lucru?
2. Ce pute{i face pentru a incerca gi a-i impiedica pe allii si vd mai agteseze?
3. Daci nu ii pute{i impiedica pe altrii sI vl agreseze, ce pute{i face odatii ce lucru!
acesta s-a intdmplat? La cine vI putefi adresa pentru a primi ajutor?
4. Ali invfiat ceva din aceast[ lecfie care vd poate ajuta dacd suntefi unul din acei
copii agresivi sau unul din acei copii care sunt agresaJi? (Cerefi-le s6 igi dea cu
p[rerea.)
Activitatea de Follow-up
Punefi copiii si lucreze in grupe mici gi s[ preg[teascd o scurt[ prezentare pe care sd
o finS in fala elevilor mai mici referitor la agresarea copiilor gi la modrrrl cum se pot
proteja impotriva acestui comportament.
226
I{u te lua de mine
SCENARII - PAGTNA I
Data:
SCENARIUL 1
Allison 9i Amy se indrreptau $pre cas6, de la bibliotecd. Cum au luat collul, Allison a
observat cum doui fete mai rnari se apropie, din spate, inspre ele. A recunoscut-o
pe
una dintre fete ca fiind colega de clasl a surorii ei. in curdn4 una dintre fetele
rnai
mari a inceput si plgeasc[ mai repede gi si o calce intr-una pe A-y, pe partea din
spate a pantofilor. Amy s-a intors spre ea qi a rugat-o s5 se opreasc6. Fata
cea mare
a rds gi a continuat sf, o calce. Dintr-o dati fata mai mare li-a impins putemic
pe
Allison gi pe Amy gi a fugit ratzdndgi strigdnd, ,,Pe curdnd, fraiere *ici ." suntelii'
t: I, Comportamente de agresare:
,l
r{,
,
e
;'::
ii
:+*
fi
3. Ce altceva credefi c6 ar mai fi putut ele face?
$
12
|$
FrSe 12
227
Dezvoltare sociali Activitatea 2
Na te lua de mine
SCENARII -T PAGINA 2
SCENARIUL 2
Corey se plimba cu bicicleta prin cartier gi se gdndea sd se opreasca la prietenul
siu Adam pentru a-l vizita. in tirnp ce se indrepta spre casa lui Adam, fratele mai
mare a lui Adam a iegit din garaj pi i-a blocat drumul lui Corey. ,,Ce crezi 06 faci pe
proprietatea mea, copilule?" azbient fratele lui Adam. ,,,{m vrut doar si vdd dac6
Adam este acas6," a spus Corey. ,,Ei bine, nu este, gi nu am de gdnd sl il las s6 se
joace cu tine. Cartr"te de aici. Dacd te mai prind prin apropiere, o si-ti pari r6u."
l. Comportamente de agresiune:
Frya 12
228
Clasa a IV-a
:
.i.
rt SCENARIUL 3
e
+
]1 Charlie a stat l6ngd Ann la gcoala. in fiecare zi, se uita fix la ea, ii spunea lucruri
4 urite, gi o amenin{a cd o va bate dupd ore. Lui Ann ii era fricd, aga c[ intotdeauna
:i
t se asigura ci are l6ng4 ea o prietena cu care sd meargd acas6. intr-o zi a trebuit s6
!.
{
:t
rdmdni dupd ore, aqa ci nu avea pe nimeni cu cine sd meargl acas6. A iegit din clas[
gi s-a indreptat spre uqa din fa\d a qcolii. Cum a deschis-o l-avdzutpe Charlie gi pe
;:;
t;: prietenul lui agteptdnd-o. Ea s-a intors rapid in6untru gi a fugit pe coridor spre o altd
l:t
ugd. A deschis-o gi a aruncat o privire afard. Ea nu i-a vf,zut pe cei doi blieli, aga c[ a
:t' fugit cdt de repede a putut spre capdtul strlzii. Dintr-o dat6 i-a auzit lipdnd gi a qtiut
cI acegtia se aflau in spatele ei. Ea a fugit din ce in ce mai repede, qi a reugit s6 intre
in curtea ei inainte ca ei sI o ajungi. Mama ei stitea la fereastrd, aga ci bdieJii au
plecat, dar i-au spus ci vor,,pune mdna pe ean'mai t6rziu.
l. Comportamente de agresiune:
Frse 12
229
Dezvoltare ssciali Activitatea 2 Clasa a IV-a
SCENARIUL 4
Phillip gi Pam se indreptau pe bicicletl spre casi de la gcoal[. Dintr-o dat6, Phillip
a simlit pe cineva intrdnd in partea din spate a bicicletei lui. El s-a intors 9i l-a
recunoscut pe copil ca fiind din clasa a V-a. La inceput, Phillip a crezut cd bdiatul
a intrat din gregeal[ in el, dar elevul de clasa a V-a i-a spus, ,oD6-te din calea mea.
Nu te vrem pe strada asta." Pam a spus, ,,$i noi avem dreptul de a trece pe aici. Nu
facem nimic riu." Copilul s-a uitat crunt la ea gi i-a spus si taci din gur6. ,,Acesta
este cartierul meu, gi dacd nu plecafi de aici, vI voi face zile fripte."
l. Comportamente de agresare:
Frse 12
Dezvoltare sociald Activitatea 3
Clasa a IV-a
0biective
L Si igi dezvolte abilitifi de a face faf[ evaludrilor negative din partea altora
) S[ invefe c[ valoarea unei persoane nu este contingentb cu ceea ce allii spun
despre acea persoani
Materiale
) Tabll de scris
) Ecusoane pe care sd scrie urmdtoarele cuvinte: prost, urdt, pdmpdldu, ratat,
grdsan
) O banda adezivd
) un cartona$ indexat de mIrime micd gi un creion pentru fiecare copil
Proceduri
l. Introduceli lecfia selectdnd cinci voluntari. Cere{i-le sI se ridice in picioare gi
sI intoarci cu fatra spfe restul clasei. Lipifi cite un ecuson pe spatele fiec6rui
se
voluntar' Voluntarii nu trebuie s[ igi vadd ecusoanele, qi deocamdatd nici restul
copiilor.
2. Ruga{i-i pe copiii din clasd sI vd spun[ trei lucruri despre fiecare voluntar.
Notali aceste caracteristici pe tabld sub numele fiecrrui copil. Dupd ce a{i
trecut toate adjectivele, cerefiJe voluntarilor sd se intoarci cu spatele pentru
a-qi ardta ecusoanele. intreba{i-i pe copii daci cuvintele de pe taUte corespund
cu cele de pe ecusoane. Subliniali faptul cd unii copii folosesc aceste cuvinte
de pe ecusoane pentru a-i face pe allii s6 se simt6 prost, dar cd ceea ce scrie pe
ecusoane este rareori adevirat, a$a cum a dovedit gi aceastd activitate.
3. Urmrtorul pas, impirtiti copiii in grupe de c6te cinci gi cere{i-le s6 creeze
o
scenetd pentru a ilustra concepful de evaluare negativa, ce cred gi simt
copiii
c6nd allii ii
evalueazd negativ, gi cum sI faci fa{5 acestor evaludri negative.
Acorda{i-le timp pentru proiect, dup[ care cerefi-le s6 igi prezinte schilele.
4. Introduceti conceptul de dialog cu sine ca gi o modalitate de a face fali
evaluirilor negative. Explica{i-le c5. dialogul cu sine este ceea ce igi pot spune ei
lor ingigi astfel incdt sd nu mai fie atit de afecta{i din cauza evaluArilor negative.
Exemple:
F Ramurile gi pietrele pot s6 imi rup6 oasele, dar cuvintele nu md pot afecta
decdt daci le las eu.
23r
Dezvoltare socialtr Activitatea 3
0lasa a IV-a
Discufii
iNrnrsAru DE coNTTNUT
l. Credefi ci evaluirile negative sunt des intdlnite?
2. De ce credeti cE copiii ii evalueazd negativ pe alfi copii?
3. Doar pentru cd cineva vd, evalueaz[ negativ, sunte{i voi ceea ce spune aoea
persoan6 c[ sunte{i?
iNrnEsARr DE pERSoNALTzARE
l. Data viitoare cdnd cineva vi evalueaz6 negativ, cum v[ puteti comporta astfel
incdt sd nu v6 af,ecteze foarte tare?
2. Ati folosit vreodati dialogul cu voi ingivd ca gi o modalitate de a face fafl
evaluirilor negative? Dac6 da, au functionat in cazul vostru?
' 3. Afi invdfat ceva din aceastd lecfie, care si pute{i aplica in relafiile pe care le
aveli ceilal{i?
Activitatea de Follow-up
Cer4i-le copiilor sE continue sd igi creeze slogane de dialog cu sine gi s6 exerseze
dacl se intdmpli s6 experienfieze evalu[ri negative din partea altora.
acest dialog
232
Dezvoltare sociald Activitatea 4 Clasa a IV-a
Obiective
) SI identifice abilitili de coping eficiente pentru a face faf6 comportamentului
:
urit pe care allii il au fa1[ de ei
'.!
) Si invefe ceea ce o persoand poate gi ceea ce nu poate controla in situaJiile
interpersonale
Maferiale
F O tabl6 de joc - Reguli pentru relalii (Figa de lucru l3) pentru fiecare grup
format din patru copii
) O agrafr de hdrtie colorati sau un alt tip de piesd de joc pentru fiecare copil din
grup
) un plic care sd confind patru bilefele mici de hartie, numerotate de la I la 4,
pentru fiecare grup
) $ase foi de poster, notate precum urmeazd:
Modalit6{i eficiente de a face fa\d dacd cineva vd" tachineazd
Modalit[{i eficiente d'b a face fa\d, dacd,cineva vd, respinge
Modalitdfi eficiente de a face fa!6 dac[ cineva vd tmpinge sau vi rdneste
Modalitdfi eficiente de a face fald dacd cineva rdde de voi
Modalitatri eficiente de a face fat[ dacd cineva vd, pune o porecld
Modalitafi eficiente de a face fata daca cineva tncepe sd se certe cu voi
) Obandd adezivd
Proceduri
l. Angajati copiii intr-o discu{ie generalS despre lucruri pe care alfii le fac ai lor
nu le plac. (Pune{i accent pe faptul cd nu trebuie sI se facd referiri de nume.)
Discutafi cu copiii despre faptul cd depi lumea ar fi, frrlindoiald, un loc mai
bun dacd toatd lumea s-ar comporta cu ei in felul in care gi-ar dori s[ fie tratafi,
acest lucru nu se intAmpl[ de obicei in realitate. Rugati copiii sd ridiee o m6n[
dacd ei considerd cd. au, de obicei, succes in a-i impiedica pe alfi copii si le pun6
porecle, sa ii tachineze, sdridr de ei, gi aqa mai departe. intrebali-i pe cine pot ei
':i controla daci ei nu pot sd ?i opreasca pe alJii sd le mai facd acest gen de lucruri.
Indicali faptul cd scopul acestei leclii este acela de a-i ajuta s[ identifrce lucruri
: '
la care se pot g0ndi, pe care le pot simfi, sau pe care le pot face pentru a-i ajuta
::
si facd fala relaliilor negative, intr-un mod mult mai eficient.
:l.l
233
-:,'
;
':t
Dezvoltare sociali Activitatea 4
Clasa a IV-a
Discufii
iNrRsBAnl DE coNTTNUT
l ' Care au fost unele dintre sugestiile pe care grupul
vostru le-a grsit pentru a face
faf[ in mod eficient tachindrii?
2' Care au fost unele dintrc sugestiile pe care grupul vostru le-a gdsit
pentfu a face
fafd in mod eficient respingerii din partea unui prieten
?
3' Care au fost unele dintre sugestiile l" grupul vostru le-a gdsit pentru a face
"ur. r-uu
fala in mod eficient cuiva care vd impinge ,ur. vd rdneJe?
4' Care au fost unele dintre sugestiile pL .ui. grupul vostru le-a gdsit
pentru a face
fala in mod eficient cuiva care rddi de voi?
5' Care au fost unele dintre sugestiile pe care grupul vostru le-a gisit
pentru aface
fale in mod eficient cuiva carc vd pune o porecld
?
6' Care au fost unele dintre sugestiile pe care grupul vostru
le-a g6sit pentru a face
fala in mod eficient cuiva cne incepe o ceartdcu
voi?
iNrnrsAnl DE pERSoNALTzARE
l' Ati experienliat vreuna dintre aseste situatrii in relatiile cu prietenii voqtri?
Daci
da, ce a funcficnat cel mai bine in cazul vostru?
2' Ati putut sd ii opriti pe allii sd nu vi tachineze sau sd nu v[ resping6?
Dac[ da,
ce a{i fbcut? Dacd nu, cum v-afi comportat?
3' Ve supirafi sau vd enervati, de obicei, cdnd cineva vd tachinea
z6,rddede voi-
sau v5 pune o porecl6? Credeli cr faphrl cd
ce allii spun despre voi cd sunteli? Trebuie
vd sup6ra{i v6 ajut[? S;";;i[.i;*
sd credefi cr ceea ce ei spun este
adevdrat?
4' Ati inv{at ceva din acesatr lecfie care sd vd ajute
data viitoare cdnd cinevr se
' comportd cu voi intr-un fel in care nu vd place? (lnvita{i-i
sd igi clea cu p[rerea.)
Activitatea de Follow-up
Pistrafi afigate posterele cu sugestii. Indcrnnati-i pe
copii s[ incerce aceste sugestii
gi la sf[rgitul siptdrnanii sd,cii. on raport
scurt despre rnodui in care acestea a,.l
func{ionat sau nu.
234
Dezvaltare sociali Activitatea 4 Clasa a IV-a
Instrueliuni: Extrage|i, pe rdnd, cdte un numdr din plic 6i mutagi piesa voastrd de joc atdtea spalii
cArc indicd cifra. Cdnd aiungeli pe locul care trebuie, potrivili litera inscriplionatd fn ocel spaliu cu
litera Cin lista urmdtoare. Gdndili-vd la o modalitate pozitivd fn care ali puteafacefald situaliei.
:.x
ra:
L Ceva ce afi putea face dacd cineva rdde devoi.
Frge 13
i 23s
.:l
a..
,:i
j
.*
Dezvoltare sociald Activitatea 4 Clasa a IV-a
,r*
#
Reguli pentru retragi *
,* .4
*
TABLA DE JOC _ PAGINA 2
$
.
H E
#
:+
rt-
;$
.qF
:!h
*
-ffj
H E
.*
,e
'#
re
E E
E H -.lt:
:i
ji
m tr t;
:+
ti
E E .i'
-*
$
t
H E
'*
=
tr
::
E
rt
,F
'rt
.iri
,+
E
rj;
.f
H '$
.g
H E
,
:,
.ig
$
.i
E
:+
E
-
,
liF
,+:
l
START STOP ,,,:.1i.
.F:
. Frta 13
ii9
-,t
:gl
+
236 t-
E
'*jP
&
:.&.
tivi Activitatea I Clasa a IV-a
Vizianen de tunel
, p*trpectiva develoPmentall
Din cauza faptutrui cd ei au o gindire concretd, copiii iau, inci la aceastd vfirst[,
lucrurile destul de literalmente gi nn reu$esc sd observe mai multe perspective. Ca
gi rezultat, ei nu se infeleg, adesea, cu ceilalli sau se sup[rd din cauza faptului cd
ei nu vdd toate aspecteie unei probleme. A invh.{a aceastd deprindere este o parte
importantl a dezvoltlrii lor cognitive.
Obiective
F Si facl diferen{a intre a face o presupunere gi a lua in considerare mai multe
perspective
) Sd inleleagl efectele negative in cazul rcalizdrii presupunerilor
) SE inve{e cum si verifice presupunerile
hrtateriale
) Unul sau mai multe caleidoscoape de jucdrie
Proceduri
1. Introduceli lec{ia rotind caleidoscoapele, acorddnd timp pentru explorare.
Intreba{i-i pe copii dacd vrd doar un singur lucru atunci cdnd privesc prin
caleidoscop, sau dacd vid o varietate de modele care se schimb6. Apoi,
intrebafi copiii dacd qtiu ce inseamnd dacd i se pune unui animal ochelari de
cal: Ce se intdmpli cu vederea acelui anirnal? DiscutaJi despre diferenla dintre
a avea ochelari de cal qi a privi printr-un caleidoscop, accentuAnd faptul c6
uneori oamenii se cornportd ca gi cum ar avea ochelari de cai qi v6d doar un
singur aspect al situaliei. Ei presupun, de obicei, cd ceva este adevf,rat qi nu
incearci sd verifice dacd acel lucru este adevirat sau sd ia in considerare alte
posibilitd{i. Introduce}i termenul de viziune de tunel, explicdnd cI folosim acest
termen afunci cdnd oamenii se comportd. ca gi cum ar avea ochelari de cal, fac
presupuneri, 9i igi limiteazd, g0ndirea la o singurf, posibilitate. Discutali despre
nrodul in care a avea o viziune de tunel ar putea crea probleme acasd, la qcoald,
sau cu prietenii. Puneli accentul pe diferen{a dintre a aveaviziune de tunel qi
a lua in considerare o varietate de perspective, aga cum ar fi cans,l viziunii de
caleidoscop.
2. Cititi urmdtoarea situalie cu voce tare:
v[ afla{i la gcoald gi este timpul pentru pauzd,. Este rdndul vostru s6 duceli
mingea in curte, aqa cd vb indrepta{i spre dulap pentru a o lua. De indatd
ce luati collul pentru a ajunge la dulap, o vedeli pe Kelly fugind in cealaltd
direcfie a holului. Aratd ca qi ctun ar {ine ceva in mdini.
237
*
Dezvoltare cognitivd Activitarea I :lE
"&
Clasa a IV-a 15
i,,a
situa{ie dacd, ar g6ndi irr acest mod? fMajoritatea
vor spune ci Kelly a luat .:l
./.J6
,;r
:
.a
g
&
Deuoltare cognitive Activitatea I
# Clasa a IV-a
*
g
'
'i;
) Situatie 8: Molly a ignorat-o pe serita cand se aflau pe terenul de joacd.
,:g Serita a presupus cL ... (Reaiitate: Molly nu a vizut.o.)
*
i:
j:!:._
) $itualie 9: Jonathan i-a spus lui Ben c6 se va juca cu el dup6 ore, dar c6nd
I
'# ' Ben l-a strigat, Jonathan nu era acas6. Ben a presupus cd ... (Realitate:
:ii
,tli
Jonathan a trebuit sf, meargf, undeva impreuna cu mama lui gi a uitat sa il
.*
g.
sune pe Ben.)
;+i ) Situa{ie 10: Javier i-a spus lui Gabriel c6 urma sa plece din orag in week-
F end. Sdmbita Gabriel l-avlzut pe Javier intr-un autobuz in orag. Gabriel a
presupus cd ... (Realitate: Mama lui Javier s-a rlzgdndit.)
:"
Discufii
i iNrnneAnt DE coMtNUT
l. Care este diferenfa dintre o persoanl care are o gdndire de genul viziunii de
,1
,$
'*,
Activitatea de Follow-up
,#
'-:; Cere{i-le copiilor s[ scrie o povestioari despre a face presupuneri qi despre lucrurile
negative care pot rezulta din acestea. O activitate op{ionald ar ft aceea de a citi The
,$
True Story of the Three Little Pigs, de John Scieszka (New York: First Scholastic
;jj Printing, 1989) qi s[ discuta\i pebaza diferitelor puncte de vedere.
1n
.g
.,s
.$
,$
.F *
,Lt
.:4
,s
#
'4
,iS
.#
!6 239
s
ig
5
#
-s
Dezvoltare cognitivd ctivitatea 2 Clasa a IV-a
jl PersPectiva evelopmentali
:.i
I
ra dintre cele mai problematice sarcini developmentale este aceea de a invd{a s6
It ia in considerare consecinfele. Gindind intr-o manierf, concretd, copiii la aceast6
'st[ au dificultlti in a se proiecta dincolo de prezent. Cu toate acestea.
ei trebuie s[
:. dezvolte aceastl abilitate pentru a putea lua decizii adecvate.
r:r
..} Obiective
I SI identifi ce consecinfele
: Sd faca diferen{a intre consecinlele de scurtd durati gi cele de lunga durati
I
t
Materiale
'i
Tabla de joc - Pe termen lung sau scurt (Figa de lucru l4) pentru fiecare grup
format din trei copii
Pentru fiecare grup, un set de rdspunsuri din Fiqele cu Rdspunsuri Pe termen
lung sau scurt (Figa de lucru l5)
-
l
Proceduri
La inceputul lecliei, rugali trei voluntari sd interpreteze doul roluri foarte scurte.
lnstruili primul voluntar si se prefacd c6 este un elev care intrd in clas6 si o
nunld pe invbtdtoare (un alt voluntar) c6 gi-a uitat tema acasr. Instruiti-l pe cel
e-al treilea voluntar sd se prefaci cd este un elev care se furigeazi in clas6 gi
d o sumd mare de bani din geantainvd{rtoarei (sau din pormoneu) intr-un
rment in care invdtlItarea nu este atent6..
ugali voluntarii sd inceapd sd igi interpreteze rolurile. Dup[ aceea angaja{i
lpiii intr-o discutie despre posibilele consecin{e ale fiecf,reia dintre aceste
iuni. Faceli distinc{ia intre consecinlele pe termen scurt gi cele pe termen
ung, subliniind faptul cd in cel de-al doilea joc de rol, consecin{ele ar putea
lvea efect pe termen lung dacd acest furt ar fi inregistrat in dosarul de la gcoald
I copilului, el sau ea ar putea fi exmatriculat , qi aga mai departe.
erefi-le copiilor sd ofere qi alte exernple de consecinle pe termen scurt qi lung
)ntru a demonstra cd ei au infeles aceastd diferen{d. Apoi, imparfili copiii in
rpe de cdte trei. Distribuili Tabla de joc pe terrnen lung sau scurt (Fiqa
-
lucru l4) fiecirui grup. Explicafi-le c[ un copil este judecitorul, care va
Ii daci rdspunsul este corect. Dali fieciruijudecdtor Figa cu rdspunsuri
:orespunzdtoare - Pe termen lung sau scu( (Fiqa de lucru l5). ceilalli doi
ucdtori iqi aleg pe rAnd cdte un pdtrat, afirmind daci este o consecinta de scurtd
uratd sau una de lungd duratd, verificdnd acest lucru impreun[ cu judecdtorul,
i fbcdnd fie un semn s (de la scurtd durat6) fie un semn r (de la lungd durat[) in
;el pdtrat dacd rispunsul este corect. Jocul se termind cdnd un jucf,tor
are trei
- uri sau trei.l- uri unul dup6 altul pe tabla dejoc. Jucali de trei ori acestjoc
ca toatd lumea sb poata sI il joace qi sb fie gijudecdtor.
241
,:j
:,::
Dezvoltare coenitivd Activitatea 2 Clasa a IV-a
Discufii
iNrnBeARr DE coNTTNUT
l. Ce sunt consecinfele?
2. Care este diferenla dintre consecinfele pe termen scurt gi le pe termen lung?
3. Credeli cf, este irnportant si luati in considerare conseci Ie atunci cind si
face(i un lucru?
4. Putefi face ceva pentru a schimba aceste consecinJe?
5. Ce ar putea fi mai dificilde schimbat, consecinfele pe te n scun sau
consecin{ele pe termen lung? De ce?
iNrnegAnr DE pERSoNALIZARE
l. Ce vf, este mai ugor si identifica{i: consecin{ele pe termen sau cele pe
termen lung?
2. Suntefi, de obicei, buni in aprezice consecin{ele? Dacd :ti cd acest lucru
afecteazd comportamentul vostru?
3. Ati cunoscut vreodatd pe cineva care nu se pricepea sd consecinfele?
Dacd da, ce efect a avut acest lucru asupra acelei
Activitatea de Follow-up
Elevii igi pot crea propriul lor joc flolosind consecin{e pe term scurt gi Iung similare
cu cele folosite in aceastl lecfie. Pune{i-i pe copii sd negoci ocuri gi sd lejoace, in
care inventatorul jocului sd fie pe post de judecdtor pentru iul s[u joc.
242
Dezvoltare cognitivd ivitatea 2 ,
Clasa a IV-a
JOCUL 1
1. ESti pedeps pentru o 2. Timp de trei luni de zile 3. Ai citit mult timp firi
zi pentru ci ai rtArziat la trebuie si stai pe acelagi o lumind bun5, iar acum
cind. loc ?n autobuzul de la trebuie si porli ochelari.
gcoa16 pentru cd te-ai
bdtut de prea multe ori
cu alfii.
4. Aificut priji uri pentru 5. l-ai dat c;lelului tdu de 6. Te-ai uitat la televizor
bunica ta, giea i-a dat m6ncare pentru ci !i s-a gi nu !i-ai ficut temele.
cinci lei. amintit intotdeauna si A trebuit si staiin pauzi
faci acest lucru, iar ieri nu la 5coali pentru a |i le
ai hrdnit-o deloc. Tatdltiu termina.
va da cdinele altcuiva.
Fr$a 14
243
Dezvoltare cognitivi Activitatea 2
Clasa a IV-a
JOCUL 2
Frge t4
44
Dezvoltare cognitivi vitatea2 ,
Clasa a IV-
JOCUL 3
Alege{ pe rdnd cdte un p5,trat, citifi ceea ce scrie induntrul lui, gi identificali
consec rlele ca fiind fie pe termen scurt (,9), fie pe termen lung (z). Dupd rdndul
fieciru ;judecitorul vi va bpune dac[ rispunsul vostru este corect sau nu" Dac6
este cc :ct, marcati pdtratul cu s sau cu z. Jocul se termind c6nd un iucdtor
sd aibd, la r6nd, trei de S sau trei de Z.
Fr$e t4
245
Dezvoltare cognitivd Activ itatea 2 Clasa a IV-a
Instrucliuni pentru lider: Decupa{ifiecare set de rdspunsuri separat astfel 'ncdt judecdtorii sd vadd
doar rdspunsurile pentrujocul pe care iljudecd.
Jucdtoriivor alege pe rdnd Jucdtorii vor alege pe r6nd Ju ivor alege pe rind
c6te un pdtrat, vor citi ceea cSte un pitrat, vor citi ceea cdte u pitrat, vor citi ceea
ce scrie iniuntrul lui, gi vor ce scrie iniuntrul lui, gi vor ce scrl iniuntrul lui, givor
identifi ca consecinlele ca identifi ca consecinlele ca identi consecintele ca
fiind fie pe termen scurt {5}, fiind fie pe termen scurt (5), fiind pe termen scurt (5),
fie pe termen lung (L). Dupi fie pe termen lung ([). Dupd fie pe rmen lung (t). Dupi
fiecare rund5, veli judeca fiecare rundi, veli judeca fiecare , veli judeca r;i-
*t'
rdspunsul fiecdrui jucitor ca rdspunsul fiecdrui jucitor ca rdsp ul fiecirui jucdtor ca E,
fiind corect sau incorect. fiind corect sau incorect. fiind sau incorect. :*
4-
3.
1. De scurtd durati 1. De lungi durati 1. e scurtd durati
ael:
'81:
if.
2. De lungi durati 2. De scurti durati 2. scurti duratd ,.*i
:lN
Frge 15
246
Dezvoltare cognitivE Clasa a IV-a
Cu adevdrnt rulional
Perspectiva evetropmentali
u toate cd la aceastl v6rstd copiii sunt capabili sd gAndeascd mai logic sd judece
ai
tr-un mod mai realist, este, tofugi, foarte comun pentru ei sa faca presui rneri,
:pra$eneralizdri, 9i sd interpreteze greqit informafia. A invd{a deprindeii
de a gandi
fional este o parte impoftant6a dezvolt[rii lor cosnitive.
Obiective
Sd inleleagd conceptul de credinfe ira{ionale
Sd invefe sd identifice credinlele iralionale
Materiale
Situalia de joc de rol - cu adevdrat ra{ional (Fiqa de lucru 16) pentru fiecare
grup format din patru copii
Pn'ocedurl
incepeli lecfia solicitAnd trei voluntari: unul sd iljoace pe director gi alli doi care
si joace rolurile de elevi. Explicatri-le voluntarilor, intre patru ochi, cd directorul
va intra in clasd trSgdnd dupa el doi elevi care s-au bdtut pe terenul dejoacr.
Dumeneavoastrd veli juca rolul inv[fdtoarei. Cdnd directorul aduce
in
"opiiipe
clas[, acesta ar trebui s6 spuni ceva de genux: ,,Nu putefi sd ii controla-{i aceqti
doi elevi? Ei se bbteau pe terenul de joacd. Elevii nu ar trebui sd fac6lucruri
din
acestea."
stabiliti care rol sd revinr cui. Dupd ce directorul vd vorbegte, le spuneti
elevilor:
oh, sunt o invdJ6toare atdt de groaznicd, gi voi sunteli niqte elevi groaznici
pentru cr vd comporta{i astfel. De ce nu asculta}i niciodatd? Acum,
directorul nu va mai ldsa niciodatd clasa mea sd se joace pe terenul de joacd,
gi directorul va crede pentru totdeauna c6 sunt o invdlatoare groaznicd.
datoritd faptului cd nu pot sd imi controlez elevii. Nu ar fi trebuit sI
m6 fac
niciodatd inv6f6toare. $tiu c[ toate celelalte invd{dtoare vor vorbi despre
mine qi toli elevii de pe terenul de joacd vor vorbi despre cdt de grourni"i
suntefi voi doi. voi doi ar trebui sr gtifi, p6n6la varsta asta, cum
s6 vd
comporta{i; la urma urmei sunte{i in clasa ary-a. Aceata este o situa}ie
at6t
de rea; nu imi pot imagina nimic mai rdu.
reli-le copiilor s6.analizezereacliadumneavoastri: cred ei c[ a{i exagerat?
cf, da, cum? ce anume din ce a{i spus ar fi putut fi o exagerare (a
face ca ceva
fie mult mai grav decdt este)? ce anume ali spus care sairu fi fost, probabil,
iist? incurajafi-i sd fie specifici. ca 9i rczultital discufiei, identificati
rdtoarele credinfe iralionale, ilustrAndu-le cu aceste exemple:
247
-',,1
;'i
a
,l:: -
t::
Dezvoltare cognitivd Activitatea 3 Clasa a IV-a
) Exagerdri: a face ca lucrurile sd parA mai grave decdt srlnt. Exemple: Toate
inrzitrdtoarele vor vorbi despre mine Si to\i elevii vor vofbi despre cdt de
groaznici sunte{i voi doi;Nu imi pot imagina o situalie mai rea.
) Autoevaluare negativ[: a te s6ndi c[ esti sroaznic din dauza a ceea ce s-a
intAlnplat. Exemile: Sunt o ilvaptoare utlt A. groazniqd;Nu ary' trebuit sd
m[ fac niciodati invdt[toare.
ts Cerinle absolutiste: standarde rigide pe care dumneavoastri sau al1ii trebuie
sI le indeplinili. Exemple: Voi doi ar trebui sd gti{i cullr se vd comporta{i
pdn[ la aceastl l'6rst5.
a. intrebafi-i pe copii dacd ei cred cd acest tip de gAndire este $e ajutor. Apoi,
demonstrafi-ie cum puteli sa atacafi gAndurile de acest gen printr-un proces
cunoscut sub numele de disputare. Atunci cAnd face{i o dislutare, vd punefi I
intreb[ri de genul: ,,Unde este dovada cf, eu sunt o inv6!6toare groaznicf, doar
pentru ca doi dintre elevii mei s-au bdtut? $i doar din cauza faptului c6 ei au
i
avut aceastl problemd, inseamnd acest lucru cd toatd lumed va vorbi despre
mine sau vor gdndi cd sunt groaznic|? Nu fac eu, de obiceij o treabd buna ca qi
invd!5,toare? Este acesta, inlr-adevdr, cel mai rdu lucru care s-ar p'utea intAmpla?"
5. Irnpi${i copiii in grupe de cf;te patru. Da{i fiecarui grup urla dintre Situaliile
cu jocurile de rol - Cu adei'drat ra{ional (Figa de lucru l6). Rugali grupele s[
interpreteze situaliile fiind foarte nerealigti gi iralionali. DupE ce au exersat
cAtva timp, puneti copiii sa igi prezinte scenetele. Dupi fiedare, irnplicali
restul grupului in identificarea credinlelor iralionale. Dupd ce toate grupele au
prezentat gi au discutat, cereli fiecdrui grup sd igi prezinte din nou sceneta, de
data aceasta demonstr6nd credinfe ralionaie gi/sau disputdri.
6. Continuali activitatea pebazaintrebdrilor de Con{inut qi de Persc,nalizare.
Discufii
iNrnpeAru DE coNTTNUT
l. Care sunt cAteva exemple de credinle irafionale?
2. Credeli cd este bine sau rdu sf, ave{i credinfe irafionale?
3. Cum puteti sd scdpali de credinlele iralionale?
iNrngeAnr DE PERSoNALTzARE
1. Aveti voi sau altcineva pe care cunoagteli astfel de gAnduri iraliornale?
2. CAnd ati avut gdnduri iralionale, s-a dovedit a fi situalia la fel de groaznic[ sau
teribilS a$a cum ati crezut la inceput c[ va fi?
3. Reuqiti si vd disputa{i cu succes credin}ele irafionale?
248
,F'"-'
.:_&
:F Dezvoltare cognitivl
i&
#
.7;
'
l?:
:..:t1
Activitatea e Follow-up
#g
rolta{i o listd cu credinJe iralionale. Ageza}i-i pe copii in dou[
a:i:i coloane. cititi-i
i;i ului copil din coloana I o credin{d irafionala gi cereli-i s6 v6 dea
uw4 un
ii disputare a acelei credin{e. Apoi, cerefi-i copilului din Coloana2
exemplu
ull v^vltr.Plu
::i
:f:1' sdvd dea uralt
.:;] emplu de disputare. Acegti copii trec apoi la capitul coloanei, gi aceastd procedur6
:1i
ntinua cu o altd crodin{6 ira{ionala pentru urmdtorii doi copii, gi aqa
-,;' mai departe
.;: cdnd toate credinlele au fost citite gi disputate.
',:i
.i
i:i
.ii
i;
:.1
249
Dezvoltare coenitivd Activitatea 3 Clasa a IV-a
Cu adevdrnt rutiorcal
SITUATII CU JOC DE ROL
Instrucliuni pentru lider: Decupali separat asfel incdt fiecare grup .fol,mat din patru copii sd
primeascd o situalie cu joc de rol.
SITUATIA 1 SITUATIA 4
Tu gi cu fratele tiu nu v-a!i fdcut Sora ta mai micd a iritrat in carnera ta gi
paturile gi tatdl gi mama voastri sunt a luat una din cir!ild tale. i1i dai seama
foarte supirali din aceasti cauz5. de acest lucru gi egti furios. Fugi la
{Exemplu: Voi doi, nu puteli face pirinlii tii sd le spui,
niciodatd ceva bine?) (Exemplu: Ea este cea mal rea sori din
lume.)
STTUAI|A 2 stTUAl.nA s
Tu impreund cu cei doi prieteni ai tii Trebuia s5 ili hrbnegfi c6inele, dar ai
luali un S pe proiectul de la gtiin!e, la uitat. Fratele tdu trebuia sd schimbe
care ali lucrat din greu. invStStoarei cutia cu nisip a pisicii, dar nu a ficut-
nu ii vine si creadi c5 ati iuat aceasti o. TatSl vostru gi malha vitregS sunt
not5. foarte supira!i cu privire la cdt de
iExemplu: Suntem atdt de progti; iresponsabili sunteli voi drci.
probabil, vom rdnn6ne corigenll la (Exemplu : Sunteli ?ntotdeau na
gtiin!e.) iresponsabili.)
STTUAT|A 3 S|TUAT|A 6
Prietenul tiu cel rnai bun sti cu Egti intr-un club in cdre oamenii se
altcineva in timpul pauzei gi continud dau cu rolele, gi antrbnorul tocmai
si se uite spre tine gi la persoana cu te-a inv5|at cum si faci o r;5riturd. iti
care stai tu. spune !ie 5i altor doi copii s5 incerca!i
(Exemplu: Persoana spune lucruri sd faceti sdritura. Lorr le iese bine, gi !ie
ingrozitoare despre mine, ) nu.
(Exemplu: Nu voiinvbla niciodatd si
sar.)
Frge 16
254
I'
.+
:i
ta
t
Dezvoltare cognitivd vitatea 4
Clasa a IV-a
Probleme Si solu{ii
Ferspectiva velopmentali
in aceastd perioadd de dezvoltare. copii sunt capabili sd fac[ inferenle gi s6 ia
in
co rsiderare mai multe perspective in rezolvarea unei problerne.
Ei au, in general, o
ire mai logica' 9i privesc dintr-un punct de vedere mai realist. Cu toate
acestea,
ice ei se maturizeazd,qi au de-a face cuprobleme totmai complexe, eitrebuie
s6 capabili sd pund in aplicare un proces de rezolvare de probleme.
0biective
inve{e un proces de rezolvare de probleme
exerseze sd, utilizeze abilitati de rezolvare de probleme
Materiale
abl6 de scris
cutie de scobitori, o foaie de h6rtie. gi o cutie de lipici la fiecare patru copii
bandl adezivd
versiune a Pagilor in rezolvarea de probleme
- probleme gi solu{ii (Figa de
:ru 17)
Procedurl
'eti copiilor sd se gdndeascd la o problemd
recentd pe care au avut-o gi ce
i au parcurs ei pentru arczolvaproblema. Extragefi idei gi nota{i pugii d.
vare de probleme pe tabla.
2. en{ionali cd scopul ace'stei lecfii este de a le oferi copiilor experienfd in
acticarea rezolvirii de probleme. impa$li copiii in grupe de c6te patru
9i
:ibuili o cutie de scobitori, o foaie de hdrtie, gi o cutie de lipici fiec[ruigrup.
licafi-le cd sarcina lor ca $i grup este acea de a construi un turn din scobitori.
losind hirtia ca gibazd a turnului, dar s6 lipeascd de hdrtie doar scobitorile
sunt la bazi. (cu alte cuvinte, sd nu lipeascd celelalte scobitori care
ajutd la
truirea furnului). Acorda(i aproximativ 15 minute pentru ca grupele
sa poate
;ra. Acordati-le timp pentru a-gi expune turnurile in fa{a clasei.
continuare, afiga1i posterul cu pagi in rezolvarea de probleme probleme gi
-
lufii (Fiqa de lucru l7). cititi gi descrieli cu atenfie fiecare pas din pro..r. fn
p ce facefi acest lucru, cere{i-le copiiror s6 ofere exempleipcifice
despre
cul in care au urmat sau nu au urmat acest proces in timp cL au construit
rile.
ol, clrltr cu voce tare urm5toarea dilemS. Rugafi-i pe copii s5 asculte cu
n1ie. in continuare, cu toatr clasa, lucrati cu ajutorut necarui pas
din procesul
rezolvare de probleme a$a cum s-ar aplica acestei dilerne.
251
Dezvoltare cognitivi Activitatea 4 Clasa a IV-a
in mod aparent era tat[l ei) gi i-a cerut bani pentru a i cumpdra bomboane.
Bdrbatul a scos o bancnotfi de clnci lei pe care i-a -o. in timp ce a
l6put acest lucru, o bancnotd de zece lei a clzut pe . Brad nu a observat
imediat acest lucru gi chiar in timpul in care se uita jos, birbatul iegea
din magazin. Brad a ridicat cei aece lei. Ce s6 fac[? I igi dorea o maginl in
miniaturi ... qi cu cei zece lei ar fi putut s[ gi-o . Cum ali rezolva
aceastl probleml?
5. Continuafi activitatea, discutdnd pe baza intrebdrilor de
Personalizare.
Discufii
tNrnsnAnr DE coNTTNUT
1. Ali urmat paqii din procesul de rezolvare de probleme, timp ce construia{i
tumul? La care pagi s-a descurcat bine grupul vostru? care pagi nu s-a
descurcat bine grupul vostru?
2. Credeti ci a fost mai ugor sau mai greu sd aplicati acest in cazul dilemei
cu Brad?
3. Credeli c6 un proces ca acesta este util in rezolvarea de ? De ce sau de
ce nu?
iNrnpnAnr DE PERSoNALTzARE
l. Cdnd avefi de rezolvat o problemd, utilizali pagi sim cu cei prezenta{i in
aceastd lecfie? Daci da, cum vd ajutd in rezolvarea emelor voastre din
,,viata real["? Cum credefi cd utilizarea unui proces ca vd afecteazd
capaeitatea de a rezolva probleme?
2. Dacd ave{i de rezolvat o pqoblemE, ftrcercati, de obicei, d o rczolvafi de unii
singuri, sau cereti ajutorul cuiva? Dacd cere{i ajutorul, i cere{i unui adult, unui
prieten, sau unui frate sau sor6?
3. Ce a{i invd{at din aceastl lecfie despre rezolvarea de leme, care v-ar putea
ajvta?
Activitatea de Follow-up
Puneli copiii sd lucreze in grupe mici pentru a dezvolta o net6 care sd ilustreze
modul de aplicare al procesului de rezolvare de proble in canil unei probleme
tipice pentru un copil de clasa a IV-a (de exemplu, certuri prietenii sau a fi ales
ultimul intr-o echipl).
252
Clasa a IV-a
Probleme gi solulii
PA$r iN nnzolvARnA DE rRoBLEME
Definili c problema.
Apreciati ema intr-un mod realist: Este o problemd mare sau o problemi
mic6?
E Eliminati lunl,
FrSa 17
253
Pn UL PASAPORT PENTRU S(TCCES
Clasa a V-a
Dezvoltare personall
ACTIVITATE
l. Se cautd: un copil ca mine
2. Gregeala mea
3. Eu, nu eu
4. Carc sunt eu?
Dezvoltarea emofionali
ACTTVITATE
l. Rimas singur gi pe dinafard
2. Ei nu te pot face sd sim{i
3. De ce m[ simt aga?
4. Ridiculizat gi respins
Dezvoltarea sociali
ACTIVTTATE
1. Este nevoie de cooperare
2. Certuri cu prieteni
3. A nu acorda atenfie tachinirilor
4. Din punctul lor de vedere
ii
iil
.:'
:;j
5;
i
l.i.i-
r::ti
.:rl
,ii
ri
'.;..
:li
';1
';l'
.rii
.:,':i"
'"jj-
:,if
:!'
Ei-1
i::A- i.
F.
g-
.#7
lgl
#
'tr
#-
;H
$
Dezvoltare Activitatea I
Clasa a V-a
Obiectiv
S[ igi identifice propriile insugiri pozitive
Materiale
un plic cu PropoziJii - se cautd: un copil ca mine (Fiqa de lucru l) pentru
fiecare copil. o alternativE ar fi sd facefi o copie a nigei de lucru l,
cerdnd
copiilor sr igi selecteze caracteristicile din aceasti listf,.
obiecte de construit pentru fiecare copil precum: creioane graftce,creioane
colorate, lipici, foarfece, h0rtie de construit, reviste, afd, gi iga
mai departe.
un umerag qi obiecte adifionare de construit pentru Activitatea de Folrow-up
Procedurl
Intrebafi-i pe copii dac[ au vdzut vreodat[ un afig cu o persoand care
este
cdutatd,. De obicei, persoana cdutatd este un criminal sau persoanr
o dispdrutd.
Explica{i-le cd ei vor fabe propriire postere cu ei fiind prr.o"nu cdutatd,
accentudndu-gi calitalile pozitive. Discuta{i faptul cd, de multe
ori, ne gandim
la lucruri pe care nu le putem face sau care nu ne prac la noi inqine, -and
gi ne
g6.ndim intr-un astfel de mod, este posibil sd nu incercdm
lucruri noi gi nici sd
ne simfim foarte fericitri. Puneli accent pe faptul cd nimeni
j
nu este perfect: Toatd
lumea are atdt calitali cdt gi defecte, dar scopul acestei activitati
este de a se
1 tra asupra lucrurilor pozitive.
Distribuili plicurile cu propozilii - Se cautd: un copil ca mine (Fiqa
I
de lucru
l) 9i obiectele de construit. Precizali-le faptul c6 ei vor citi biiefelele de h6rtie
in plic ai vor alege l0 pe care si le foloseasci pentru a-gi crea posterul.
Ei pot
llosi obiectele de construit in orice fel vor ei, dar rezultatul final trebuie
sI fie
n poster care si ilustreze intr-un fel confinutul propozi{iei pe
care au ales_o.
'cordafi-le copiilor tipn nlty a-gi p_rezenta posteiele in grupuri mici, dupd
discuta{i pe baza intrebdrilor de continut gi de personiliiare,
257
Dezvoltare personald Activitatea I
Clasa a V-a
Discufii
INTREBARI DE CONTINUT
l. Ce v-a plicut sau nu v-a pldcut in legaturd cu acesatd ivitate?
- 2. Cum vi s-a pd.rut c6 a trebuit sa identificati lucruri po
itive la voi inqigi pentru a
vd prezenta altora?
Activitatea de Follow-up
Invitali copiii s[ utilizeze umeraqur gi rnaterialele
adilio le de construit pentru a
crea un mobil cu lucrurile pe care ei le apreci
azd,raei insi
258
ctivitatea I
Denoltare PJrsgna* Clasa a V-a
rl ,w
Se cnutd: un copil cu mine
PROPOZTTII
Instrucliuni Pent lider: Decupali separat itemii si puneli-i fntr-un plic; da\i c6te un set la fiecare
copil.
Ceva la care s nt foarte bun este . care imi pot folosi creierul este
::* 'r
Un lucru pe ce 'e am invdlat de curdnd Un lucru care imi place la simful meu
s5 il fac este .. de umor este ...
Ceva care ?mi lace foarte mult la Ceva care imi place din modulin care
mine este ... ardt este ...
Ceva care pot ace din punct de Trei cuvinte care m-ar descrie cel mai
vedere fizic (cr m ar fi a fugi repede, a bine ar fi ...
sXril ecte
Ceva care cred :5 md face unic sau Un lucru care imi place la modulin
diferit de ceilal i este ... care arat este ...
Fr$a
259
D ezv o\tar e P"tl9nul14"ti u itat* : Clasa a V-a
Gregealu mefi
Perspectiva dPveloPmentall
Pe parcusrul acestei perioade de dezvoltare, invblarea qi cunoagterea reprezint5
sa{cini importante. Copiii trebuie s[ infeleagl c6 ei nu vor face totul perfect gi ci o
pa{te a invatdrii este aceea de a face gregeli. I)eoarece ei au tendin{a de a fi destul de
crifiici cu ei inqiEi la aceastl vdrst6, este important s[ ii invdlarn sI vadd cd ei nu sunt
nepdecvali sau proqti atunci cAnd nu fac totul corect.
Obiecfiv
F Sd faca diferenla intre a face greqeli qi a avea un egec total
lVffateriale
) Tabid de scris
l' Hdrtie gi creion grafic pentru fiecare copil
)> Un balon, o minge, gi un ac de gimllie
Procedurl
i. [ntroduce{i aceastb lecfie, cerdnd copiilor s[ iqi scoatd o foaie de hartie gi
gii nurneroteze pe ea de la 1 ia 5. Ei vor rdspunde cu adevdrat saufals la
firnndtoarele propozi{ii :
2. fn continuare, notali pe tabl6 data qi ora gregiti. Apoi, numili mai mulfi copii
Pi cereli-le sd vd prezinte rf,spunsurile lor date propoziJiilor. Numitri-i, in mod
intenfionat, cu nume greqite. Apoi, notali pe tabl[ subiectul lectiei qi scrieli
greqit un cuvAnt.
3. pereJi-le copiilor sa vr ajute sa definili cuvdntul greseald. intrebali-i ce spune
pespre o persoand faptul ci ea a {dcut o gregeald. Dac6 ei nu v-au atras atenlia
pu privire la gregelile pe care le-ali fEcut, atragefi-le aten{ia gi discuta}i despre
ple fdcAnd trimitere la intrebdrile: Sunteli progti din cauza faptului c6 a{i frcut
gregeli? A fost foarte r[u faptul c[ a{i fEcut aceste gregeli? inseamnb acest lucru
fd veli continua s[ tot face]i gregeli? Este normal s[ face]i gregeli?
A
-- pasul urrndtor, luali balonul qi sparge{i-l. cere{i unui copil sd {ind in mdn[
palonul gi si se prefaci ci el sau ea este acel balon. Puneli-l pe copil si
vorbeascd despre o perioadi in care el sau ea a fEcut o greqealb. Imediat cum
$regeala a fost descrisd, spargeti balonul. Apoi, cereli copilului sb lind in mdini
tningea gi si vorbeascd despre aceeagi gregeali. De indatd ce gregeala a fost
261
Dezvoltare personali Activitatea 2 Clasa a V-a
descrisl, infigeJi acul in minge. Explica{i copiilor c[, :ori, cind oamenii fac
gregeli ei consideri cd sunt niqte ratafi cd dac[
- ei sunt nigte ,,nimicuri".
Asemeni balonului care a fost distrus cu o singurd . Punefi acest lucru in
comparatie cu mingea: s-a fdcut o gregeall, dar mingea a disp[rut. Au existat
cdteva ghuri rnici in ea, dar acest lucru nu a insemnat intreaga minge a fost
distrusd. Explicali c[ aga stau lucrurile cdnd oamenii gregeli: ei nu sunt nigte
rata\i, gi c[ ei nu vor fi distruqi daci fac o gregeald.
5. Cerefi-le copiilor s[ iqi intoarci foile gi sd scrie despre situalie cdnd au fbcut o
gregeald gi ce anume au invdfat din ea.
6. Continua{i activitat ea pe baza intrebirilor de Confinut de Personalizxe.
Discufii
iNrnnnAnl DE CONTINUT
l. Ce spune despre voi faptul c6 faceli gregeli?
2. Considerali cd majoritatea oamenilor fac greqeli din in cdnd?
3. Existi vreo diferenfl intre a face o gregealE gi a nu sd faci ceva? Cum afi
explica aceastd diferenil? Ce crede{i c6 este mai r6u a
- o gregeal[ sau a nu
incerca deloc?
iNrneeAnr DE PERSONALIZARE
L Cum va simlitri atunci cdnd faceti gregeli?
2. Vd auto-culpabiliza\i pentru greqelile voastre? Dacd da, i cd vi ajuti si
face{i acest lucru? Ce anume vd puteti spune astfel i sd nu vd culpabilizafi
data viitoare cdnd faceti o gregeald?
3. Ce ali invdfat din aceastd activitate despre a face gregeli
Activitatea de Follow-up
Puneti-i pe copii s6 le ia un interviu plrin{ilor lor sau mari despre o
gregeali pe care acegtia au ficut-o gi ce anume au invdfat d ea?
262
Dezvoltare personalS Activitatea 3
Clasa a V-a
Obiectiv
}i Sd identifice caracteristici specifice care sunt similare sau nu sunt similare cu
ale lor
Materiale
I Trei plicuri goale qi un creion pentru fiecare copil
} Pentru fiecare copil, un plic cu Afirma{iile Eu, nu eu (Figa de trucru 2)
-
Froceduri
1. Daii fiecirui copil trei plicuri goale qi un creion. Prima dati, cerefi-le copiilor
sd ia unul dintre cele trei plicuri goale qi sd scrie pe el eu,pe altul nu eu, qi pe
cel de-a} treilea intr-unfel eu, tntr-unfel nu eu. Apoi, impdrfiti plicurile caie
coniin A'firmafiile - Eu, nu eu (Fi9a de lucru 2). Explicali copiilor cI ei trebuie
sa citeascd fiecare afirmalie din aceste plicuri. Daci sunt de acord
cu o afirmaJie,
ei trebuie sd pund bilelelul in plicul pe care scrie eu. Dacd nu sunt de acord, ei
trebuie sd ?l puni in piicul pe care sclrie nu eu.Dacd afirma{ia li se potriveqte
trrulin, dar nu prea muit, ei trebuie sf, pund bilelelul in plicul pe care s6;;ie intr-un
fel eu, tntr-unfel nu eu.
2. Dupa ce copii qi-au sorfat bilefelele, cere{i-le s[ igi impirtdgeascf, rezultatele cu
un partener.
3' Continuali activitatea discutind pe baza intrebdrilor de Confinut qi de
Personalizare.
Discufii
iNrnpsAnr DE CoNTTNUT
I A fost dificil pentru voi sd decideli ce sd puneli in plicuri? Au fost unele
'
afirma{ii mai dificile dec6t altele?
2' Afi rdmagi surprinqi de unere rrspunsuri pe care le-afi dat?
ft{r'nngeRr DE pERSoNALTzARE
1' C* a{i invalat despre voi ingivl ca qi rezultat al acestei lec}ii?
2. Credeli cd modul in care afi raspuns la unele dintre aceste propozilii se va
schimba odatd ce veti cregte? (lnvitali-i sd dea exemple referitor la ce
anume s-
pr putea schimba gi de ce.)
Activitatea dq Follow-up
FupeJi copiii si lucreze in grupe qi sf, creeze scenete baz6ndu-se pe caracteristicile
eu, nu eu, qi fntr-unfel eu, tntr-unfel nu eu.
263
Dezvoltare personald Activitatea 3 Clasa a V-a
Eu, nu eu
AFIRMATII
Instrucliuni pentru lider: Decupali separat propoziliile Si puneli-le tntr dali fiecdrui copil
cdte un set.
i
dezghelat in I
ru a cSgtiga un joc
pierd.
imi plac mai mult ciinil decdt pisicile. imi place mai mult pi dec6t hamburgerii.
imi place mai mult s5 triiesc la orag decdt la Ag spune o minciuni loc sd spun adevirul.
tar5.
nu consumi droguri
dec6t cu mai mul1i, i dec6t si consumi.
A5 prefera si inot dec6t si mi joc baschet. i Crea ci este mai bine nu fumezi decdt si
i fumezi.
Mi pricep mai bine si cAnt decdt si fac j Srnt mai apropiat de anna mea dec6t de
vreun sport. I tatSl meu.
Frsa 2
264
s
r.E
,F
,g Dezvoltare Clasa a V-a
:-eJ
...iit
Obiectiv
Sd identifice emo{ii asociate cu ritmuri diferite de dezvoltare
lWateriale
un creion gi o copie a Studiului de caz- care sunt eu? (Figa de lucru 3) pentru
fiecare copil
Mai multe c[rfi de fictiune qi de non-fictiune care s6 descrie procesul de
maturare (pentru Activitatea de Follow-up)
Procedurl
Introducefi aceasti lec{ie discutdnd faptul cd oamenii cresc in ritmuri diferite gi,
ca 9i rezultat, nu este neobignuit ca unor copii de virsta lor sI le plac6 sd sejoace
:urile pe care tre-au jucat cdnd erau mai mici, in timp ce alfii sunt mai interesafi
a face lucruri pe care le fac copiii mai mari. Accentuafi faptul c6 toatr lumea
re dreptul de a fi a;a cum este. oamenii nu trebuie sd se schimbe doar pentru c6
lJii de vdrsta lor consider[ c6 aqa ar trebui.
istribuili studiile de caz- care sunt eu? (Fiqa de lucru 3), cite unul la fiecare
ril. Cerefi-le copiilor sd le citeascd gi s6 rdspund6 la intrebirile de la sfrrgit.
igurafi-i pe copii cf, ei nu vor trebui sd impdrtdgeascd rdspunsurile lor cu
tul clasei decdt dac[ ei vor.
a continua activitatea, puneti intrebIrile de Confinut gi de person alizare.
Discufii
iNrnEeAru oe
afi inva{at din ceea ce ali citit in studiile de caz?
isti ceva in aceste istorioare cu care sunte{i de acord, in mod special? Cu care
sunteti de acord? (lnvitali-i sd de exemple.)
INTREBARI DE P ALIZARE
l. e considera{i c[ este distractiv in a fi mai matur?
e anume, din copilul care erali odatd, v6lipsegte?
a
afi inv[{at din aceasti lecfie care se aplicd in cazul vostru gi in viafa voastrd?
265
Dezvoltare personali Activitatea 4
Clasa a V-a
Activitatea de Follow-up
Invitali-i pe copii sE citeascd cdrfi de ficfiune gi de non-fi iune care descriu ritmuri
diferite in procesul de cregtere. Exemplele includ What., Happening to Me7 The
Answbr to Some of the World's Most Embarrassing ions, de P. Mayle (Lyle
Stuart, 1975), gi /r s O.K. to Be You: A Frank and Fi Guide to Growing lJp
(Tricycle Press, I 988).
:g
"i+
,,3i
..*,
,,$
:,i4,
266
4'
::
Dezvoltare Personald vitatea 4 Clasa a V-a
.:-i
Nume: Data:
Cazul.dnnei
A .na are aproape I I ani. Ei incd ii mai place s6 se joace cu p[puqi gi deseori alege
igi petreacd timpul cu surioara ei rnai mic[ qi cu prietena acesteia. impreun[ lir
le lace si igi spioneze vecinii, sr se joace de-a gcoala, gi sd se dea cu bicicletele.
T fugi, in ultima perioadd Anna s-a simfit pufin ciudat din cauza faptului cr se juca
c surioara ei gi cu prietena acesteia. Nu ii place sI fie v5zuti in cartier cu ele doud
,rece se teme cb unii copii din clasa ei se vor intreba de ce se joaci cu copii mai
. Ea nu le-ar spune niciodati colegilor ei de clas5 cd incd ii place sd sejoace cu
ile; ii este frici cd ar striga-o bebelug. Totul pare foarte incurcat.
Intrebiri
l. Cu cine na{i mai mult? Cu Anna sau cu prietenele ei?
2. Vd place sd i facetri incr anumite lucruri pe care le ftceafi c6nd era{i mai mici?
4. Doar pe cd unor copii de vArsta voastrd le place sd facd lucruri mai mature, sau doar
pentru cd u ,r copii de vdrsta voastrd nu le place, inseamni acest
lucru c6 sunte{i ciudaJi, sau
inseamnd. gi simplu, c6 creqtefi intr-un ritm diferit decSt allii de vdrsta voastr6?
Frqe 3
267
Dezvoltare personalE Activitatea 4 Clasa a V-a
Urmltoarea datd cind Terrell l-a intrebat pe Tyrone vrea si se dea cu bicicletele
sau sd se joace un joc cu mingea, Tyrone a r0s de el a spus cd lucrurile acelea
sunt pentru copii mici; mai degrabd s-ar plimba prin ll, pe la magazine. Terrell
s-a simfit foarte prost. Ei fuseserS prieteni mult timp, t era ca gi cum ei nu mai
aveau nirnic in comun. Tyrone se comporta intr-un mod ult mai matur decdt simtea
Terrell cl poate.
lnfieblri
l. Cu cine sem[nafi mai mult? Cu Tyrone sau cu Terrell?
2. Vd place sd mai faceJi incl anumite lucruri pe care le ftcea{i eraJi mai mici?
4. Doar penku ci unor copii de vdrsta voastrd le place sd facd i mai mafure, sau doar
pentru cd unor copii de vdrsta voastrd nu le place, inseamnd acest ucru cd sunte{i ciuda{i, sau
inseamn[, pur gi simplu, c[ cregtefi intr-un ritm diferit decet altii vdrsta voastr6?
Frse 3
268
:
s-
..::
::j
'--!.
.t
t
Dezvoltare emoiionalS Clasa a V-a
i'
Obiective
F S[ invete c[ qi alfii experien\iazd" respingerea ;;i sentimentul de silgurdtate
) SI invete rnodalitSli eficiente de a face fafd respingerii gi sentimenfului de
sinsurdtate
Msteriale
F O copie a Figei de lucru - Rf,mas singur gi pe dinafari (Figa de lucru 4), qi un
preion pentru fiecare copil
Proceduri
1. Distribuili Figele - R6mas singur gi pe dinafar[ (Fiqa de lucru 4), cdte una pentru
fiecare copii. Explicali eopiiior ci ei vor participa la o Vdndtoare R.Inias singur
gi pe dinafar[, unde obiectivui este de a vedea dacd ei pot g[si gi alte persoane
pare au experienliat acelagi situalii din cele listate pe fiqa de lucru.
2. Odatd ce copiii au fiqele lor completate (sau dupd o perioada de timp in care
pajoritatea dintre ei au reuqit sd adune semnf,turile), continuaJi activitatea, pe
baza intrebarilor de Con{inut gi de person alizare.
Discufii
iNrnneARr DE coNTrNUr
L ,4. fost dificil s[ g[siti oameni care si vf, semneze figele?
2. Ati fost surpringi cI atdt de mul1i oameni s-au sim{it ldsa}i afard gi singuri?
iNrnesAzu DE pERSoNALTzARE
l. V-a1i simlit vreodat6 lasa{i pe dinafard gi singuri? Dacd da, cum a fost acest
lucru pentru voi?
2. Ati inclus vreodati pe cineva in activitSlile voastre atunci cAnd acea persoana a
45mas pe dinafard? V-a inclus vreodatd pe voi cineva?
3. Ce anume faceli pentru a v[ ajuta sd vd controlafi emofiile atunci cdnd vI simfiJi
ginguri pentn: cI a{i fost lisali pe dinafard?
4. pacl sunteli l[saJi pe dinafard, inseamni acest lucru ci nimeni nu vi place? Ce
insearnnd acest lucru?
269
Dezyoltare emotionald Activitatea I
Clasa a V-a
: 270
-
Dezvoitare Activitatea I
Clasa a V-a
Nume: Data:
nnstrucliuni: li-vd numele si data tn locul destinst acestora. Apoi, plimbali-vd prin clasd
tnffebali-vd i dacd au experienliat vreodatd vreztno din situa1iili tistite. si
Dacd da,'rugayi-i sd isi
sernneze numele una din liniile prevdzute. Nici o persoand nu poate sd
semneze pe foaia voastrd
mai mult de doud rafii. Dupd ce toote spaliile voastre aufost semnate,
asezali-vd la locul vostru.
Nume
Frge 4
271
Dezvoltae emol Activitatea 2
Clasa a V-a
Obiective
sd inve{e ci nimeninu te ,,face" sd te simfi in felur in care te sirnfi
:l
Si infeleag[ legitura dintre gdnduri qi emofii
.)
Materiale
o copie dupd Scenariile - Ei nu te pot face s6 simJi (Fiqa de lucru 5) gi un creion
la fiecare copil
o copie a fiqei de lucru - Ei nu te pot face sd simli (Figa de lucru 6) pentru
fiecare parteneriat
I Frocedurfi
Introduceli lec{ia intrebdnd copiii dacr ei cred ci oamenii au intotdeauna
aceleaqi sentimente, cu privire la aceleaqi situalii. Dacd ei sunt de acord ci
oamenii nu au intotdeauna aceleaqi sentimente, intreba{i-i care cred ei c6 este
cauza acestei diferenfe, prezentAnd ideea c[ modul in care g6ndim despre lucruri
influenteazd emofiile noastre. De exemplu, dacd tr6i1i intr-un climat in care nu
ninge aproape niciodata, afi fi entuziasmafi dacr a{i auzi cdse pregdtegte s6 vin6
ninsoare deoarece nu reuqifi prea des s6 vi dafi cu sania ruu ru schiurile. pe
e altdparte, daca trdili intr-un climat unde ninge mult, v-afi sdtura de zdpadd gi
v-a!i plictisi de dat cu sania gi cu schiurile, aqa ca ali fi dezamdgi[i s6 auzili cd
urmeazd s[ vinl o ninsoare.
Da{i fieclrui copil cdte o copie cu scenariile Ei nu te pot faee sd simti (Figa
- de
lucru 5). Cereii copiilor sd citeascl scenariile gi si iqi not"t at6t gdnduriie cat gi
o{iile pe linia libera. Dupr ce terminr, punefi-i s6 discute despie g6ndurile gi
oliile lor cu un partener.
upl-ce au terminat de implrtiqit aceste lucruri cu partenerii lor, discutati pe
rza intreb5rilor de Con{inut impreunb cu clasa.
up[ terminarea disculiilor pe bazaintrebarilor de con{inut, distribui{i o copie
Figei de lucru - Ei nu te pot face s6 simfi (Fiqa de lucru 6) fiecrrui parteneriat.
refi-le partenerilor sd rrspundd la intrebrrile de la sfhrgitul patii 1. Revizuili
punsurile date intrebarilor de cdtre parteneri gi sumariza{i conceptul principal
utmeaz6:
273
.!
I
:!
t
ii,
in r.ull,.To.dul in care vd gdndi{i la o situafib afecteazdmodur
viatra '':
Discufii
INTREBART DE CONTINUT
1' Ati cdzut de acord asupra emoliilor pentru
fiecare ,r.n{riu impreuni cu
partenerii vogtri? Dacd nu ali cdzutde
acord, de ce credpli cr nu a1i reugit?
2' curn vi s-ar plrea dacd.cineva v-ar spune prima
rt*lji.ity"ce
' ) intotdeauna pe
copii sd se simt6 furiogi? Credetri cd este ad,evdrat?
1a
3' credefi cd oamenii sau situatiil e vFrfac sa vd simlili
in rtrrodul in care vr sim{i{i,
sau avefi posibilitatea de a alese?
4. Care este legdtura dintre gAndirile r,oestre gi emoliile
vdastre?
iNrneeAnr DE pERSoNALTzARE
1' Atri spus vreodatd ceva de genul:
,,Ea m-a infuriat at6t d$ tare,, sau
chiar m_a durut,'? ,,Acel lucru
2' Chiar credefi cE altcineva poate sd vd infurie sau sd va r{neasca, sau facefi
sd vd sim{i{i astfel? Dacd credefi cd vd voi
faceli voi pe voi qa va simlili astfel, cum
se intdmpli acest lucru?
3' ce anume puteli re{ine din aceastd leclie care sa v6 ajute ?n viitor c6nd ve{i
intAmpina probleme cu emo{iiie voastie?
Activitatea de Follow-up
Invitali copiii s5 igi asculte limbajul pe care
il folosesc. De frecare dat[ c6nd igi dau
seama cd, zic lucruri de genul
,,Ea m_a fdcut sd ma simt ...,, ,iu
de tare"'cerefi-le sa igi schimbe limbajul ,"Ei *_uu enervat at6t
in ,,M-am simJit riervos in legdfurd cu
intr-ul mod politicos, ei pot sn dispute!i limbajul ...,,
celorlalli i[r acest sens, astfel incdt
toat[ lumea sd devin6 mai congtienia defaptul
ca nu ceilalir Jr"i""i care ne fac
sim{im intr.un anumit fel. si ne
274
::
ni'
s'
a
$
!t
i
+
Dezvoltare Activitatea 2 Ciasa a V-a
a
SCENARII - PAGINA 1
Nume: Data:
Instrucliuni: CiteS z fiecare din urmdtoarele scenarii. incearcd, in primul rdnd, sd identifici ce crezi
ttt despre aceastd itualie. De exemplu, dacd crezi cd copiii mai mari nu ar trebui sd iyi spund ce sd
faci, s-ar putea sd supdrat sau nervos tn legdturd cu primul scenariu, dar dacd ai alte preocupdri Si
nu te intere.seazd mod special dacd te joci sau nu, te-ai putea simli asa si asa nu arfi mare lucru.
-
Dupd ce ti-ai i icat gdndurile, noteazd, tn spaliul liber, modul tn care te-ai simti.
l. Tejoci cu ingea in cartierul t6u. Unul dintre copiii mai mari vine spre tine gi iti spune cI nu
ai voie sE Jocl.
Te gdndegt
Te afli la cu mama ta. Tu vrei sd itri cumper:e nigte dulciuri, iar ea spune c6 de-abia ii
ajung banii Iapte gi cereale.
Te
Clasa ta va rca intr-un spectacol organizatde gcoal6. Diriginta voastrd v6 spune sE vd imbrdcaJi
cu cele lnal bune haine gi incdlfdminte pe care le avefi. Nu ai nici o haind frumoasd gi ai doar
o pereche incdlfdminte.
Te
Tatdl tdu a lcat legea qi trebuie sd meargr la inchisoare. Copiii de la gcoal[ afl6 gi incep sd
te tachin cu acest lucru.
Te gtndegti
Te sim{i:
). Egti in mare. Vrei si te joci baschet, dar sunt deja prea multi copii care joaci.
Te gdndegti
Te sim{i:
.i'
,2
..:! Frga 5
:ii
:t, 275
arla_
'?.:
.a:i:f
Dezvoltare emo{ionali Activitatea 2
6' Dou[ dintre prietenele tale stau impreund de unele singure in sala mese. Ele se uit6la tine
gi incep s5 chicoteascd gi sE gugoteascf,.
Te gdndegti:
Te simfi:
Asear5, te-ai tuns. i1i place foarte mult. Astlzi copiii te tachineazd i ifi spun cdt de riu ?fi
st6.
Cineva de la tine din clas[ te cheamd s6 v6 dafi impreund, cu rolele, dar mama ta
vitreg[ nu ?ti d[ voie.
Te gdndeqti:
Te sirn{i:
10. Fratele t6u mai mic intrd in camera tae6,i- timp egti tu plecat gi ifi ia unul din jocurile de
calculator pentru a se juca el.
Frge 5
276
#''
*
E
'*lE
Densltare emoliona Activitatea2 Clasa a V-a
-i.Ii
.s
"!t
?.
+-
.E
-,i.'
Ei nr,l te pot fuce sd sirnli
:ai
';
PARTEA 1
Instrucliuni: Citili i discutali urmdtoarele doud situalii, dupd care rdspundeli la tntrebdri tmpreund
cu partenerul
Sheniqua $i S antel
gi Shantel stau la coadd pentru a-gi cump[ra de mancare. Cele doud fete din
fala se tot intorc spre ele, dupd care incep sf, chicoteascd gi sd gugoteascd.
Frqe 6
277
Dezvoltare emotionald Activitatea 2
Clasa a V-a
Tyler gi Thomas
Tyler gi Thomas se joac6 Nintendo. Fratele lor mai mare i in camerd qi incepe si
fipe Ia ei, cerdndu-le sd meargi s6 se spele pe mdini pentru de searli.
) il
vezi pe fratele tiu intrdnd ?n camer6.
) Il auzi cum fip[ la tine.
)Te gdndeqti: ,,Nu are nici un drept sd {ipe la Este intotdeauna atdt
de rdu. Nu suport modul in care se comport[."
) Te sim{i ... furios.
Acum si presupunem c6 egti Thornas. Tu:
Frse 6
278
li Activitatea 2
PARTEA
Instruclittni: tili-vd la o situalie (fiecare partener la cdte una) fn care ali experienliat emolii de
furie sau de 'are' Scrieli aceste situalii dedesubt. Apoi, lucrali fmpreund
pentru a vedea dacd vd
puteli schimba iile gdndind diferit. Falosili exernplele de la partea I peitru a vd ajuta.
Partenen I
Frga 6
279
vitatea 3 Clasa a V-a
ernotionale
De ce md sirnt oge?
1?*ttPtctiva d elopmental5
in iuda faptului cI perioada copil[riei mijlocii a fost descrisi ca fiind una dintre
ce mai ugoare perioade de dezvoltare, mulfi copii trdiesc in situa{ii familiale
di ionale. Aceqti copii trebuie sb se lupte nu numai cu experienlele gi stresorii
i din aceastl perioadd. Multi copii se luptd sd facd fa![ emoliilor suplrdtoare
apar in conjuncfie cu aceste situafii. Este important s[ ii ajut[m s6 invefe sd
tifice emofiile, sd le exprime, gi s[ facd fa{6 acestora intr-un mod eficient.
O'biective
Si identifice emoliile supiritoare des experienfiate
SI invete modalitEli eficiente de a face fafd emofiilor suplrdtoare
Materiale
F O Tabla de joc - De ce md simt aga? (Figa de lucru 7) 9i o Figd cu situatii - De
mf, simt aqa? (Figa de lucru 8) la fiecare patru copii
piesi dejoc ai un bdnut la fiecare doi copii
FrocedurE
1. Implrfi{i oopiii in echipe de cdte patru gi distribuili Tablade joc - De ce md simt
aga? (Figa de lucru 7) 9i Figa cu situalii (Figa de lucru 8). In interiorul fiecirei
de patru copii, dafi fiec[rei perechi de parteneri cdte o pies[ dejoc Ai un
Discufii
TNTREBARI DE UT
1. emolii a{i identificat cel mai des?
2. u existat situafii in care afi fi putut avea mai mult de o singur6 ernofie?
Invitali-i si dea exemple.)
fost dificil sd vi gdnditi la modul cum afi face fafd acestor emo{ii? Au fost
situalii mai dificile decdt altele? (Sd dea exemple.)
281
,u-q',
. irt
Dezvoltare emotionalS Activitatea $
3
*
iNrnpgAnl DE pERSoNALTzARE
1. Ati avut voi sau cineva pe care cunoastetri unele dintre *
' (Invitati-i sI povesteasc6.)
$
'$
. 2. A1i experienfiat vreodat6 emo{ii similare cu cele identi in aceste situalii?
3'. Cum facefi fall voi, sau cineva cunoscut, situaliilor de ilie in care v5 sim{ifi
nervogi, ingrijora{i, sau ruginafi? #
'&
4. Credefi cd dacd v-a{i schimba gdndurilen acest lucru v- ajuta gi in modul in care *
va sirnfiti? De exemplu, dac[ tat[l vostru trebuia sd v[ i in week-end la gi
a mai venit, ati putea sa vd simfifi foarte trigti daci v6
el nu ${
iti cd tatdl vostru s-ar
putea si nu vd iubeascI pentru cd nu a venit dupd voi. *
::ffi
vd schimbafi gAndul
cu,,Doar pentru ci nu a apirut nu inseamn[ cd nu mf, i #
's
" s-ar putea s[ nu
mai fi1i la fel de trigti. (lnvitali copiii si ofere exemple modul in care ei ar #-g
putea folosi acest proces.) rt
.*
:n
,,$
Activitatea de Follow-up :.;S
..1t
,4
Citifi-le copiilor o poveste in care se ilustreazd modali pozitive de coping cu s
'#
situaliile familiale nefavorabile. poveqti bune pe care le-afi tea incerca sunt Living :t4l'
f''
,-F
ii
,ii
n
,!,
,;u=,
,i:
..+
,.:!:
..
*:..::.4;:
:tF
.'li-
=
'i'
,'*,
.,..9
,i:;l
:;F
#
t:,3.:"
-t
+:l:;,
,r*i:
',:,,:t
r$
:,,-*
$*
'iS
,, ;,1
. .r-i
.i:*1
'-?r*
:i:."\+
.i
,F
282 :*
,e
+
.-tffi
,g
.*:
'tli
'!+
::,
Dezvoitare emollona Activitatea 3 Clasa a V-a
De ce md simt e$e?
TAELA DE.IOC
Instrucliuni: Ca grup, uitali-vd peste prima situalie din FiSa cu situalii - De ce md simt aSa?
Discutali desPre odul in care voi v-ali simli in aceastd situalie Si cum i-ali face fafd, Jie selectdnd
una dintre oP1iu le aferite, fie venind cu propriile voastre solulii. Un membrtt din fiecare cuplu
tre1urc sa arunce u banul pentru a vedea cdte spa|ii poote muta partenerul (cap : 2 spalii, coadd :
1 spaliu). Contin li sd jucali pdnd cand toate situa{iile au fost ciilte sau unul dintre cupluri ajunge
la capdtul tablei joc.
Stop
Frge 7
283
Dezvoltare emo{ionald Activitatea 3
Clasa a V-a
De ce md slmt nge?
FI$A CU SITUATII - PAGINA T
2. Familia ta nu are mulfi bani, gi tu ai distribuit ziare casi i{i pofi cum propria ta bicicleti.
in sfhrqit, ai proprii tii bani pentru a-fi cumplra hicicleta pe care
Ji-o
lua de la gcoald ca sr mergeli la magazin, aga cr tli iei banii
cu tine
bancd la sfhrgitul orelor, banii au dispdrut. Te simli
a
J. In drumul tdu spre cas6 de la gcoali ai de trecut pe l6ngd barul
din iere. Vezi magina
tatdlui t[u gi gtii precis cf, el se afli iniuntru be&. Te simli
9i $i tu...
) Intri pe ugd gi il rogi sf, rheargi cu tine acasd.
) Pleci mai departe spre c4s6 gi te preocupi de ceva ca s6 nu
te mai la lucrul acesta.
) Ili spui cd nu po{i sd il schimbi.
) (Solufia ta.)
Frpe 8
_--
284
'g
::
5. Pirinlii t6i s t divorfa]i. Nu iti vezi mama foarte des, dar ea a promis s[ te ia de ziua ta si
mergeti si i in orag. in ziua in care trebuie si vind, tu stai la fereastrd gi o aqtep{i, dar ea
nu apare. O i, dar nu rdspunde nimeni, Te sim{i $i tu ...
6. ^latdl tf,u toc i a rdmas frrd serviciu, gi nu avetri suficienti bani pentru a cumplra haine noi.
Mama ta a I nigte haine de la un magazin de m6na a doua, gi cdliva copii de la gcoald te-au
necdjit legdn de modul in care ara.ti. Te simli $i tu ...
) incerci s[
F Te legi modul in care aratl ei.
F i1i spui cd ra{i bine indiferent de ce ar spune ei.
F (Solutia
7. Mama ta s-a it, recent, gi v-ati mutat in casa tatilui vitreg impreun5 cu cei doi fii ai lui.
L-ai prins pe nul dintre fii fumdnd ifl spatele casei, gi te-a ameninlat cd te va bate dacd ii spui
tatdlui sdu. T simfi gi tu ...
Fr$a 8
i
..d5i
Dezvoltare emotionald Activitatea 3
De ce md simt ngfr?
Fr$A CU SITUATTI _ PAGTNA 3
Frge 8
286
Dewoltate emolionali Clasa a V-a
Ridiculizat ;i respins
PersPectiva elopmentali
v6rstd copiii se implic6 din ce in ce mai mult in rela{iile cu colegii, dar
cu aceast[ implicare apare qi frica de a fi respins gi ridiculizat. Este important
ajutlm pe copii si observe c[ mulli alli copii au aceleaqi temeri gi s6 observe
iti{i de a face fa{6 acestor emo{ii.
0biectiv
inve{e modalit[1i eficiente de a face fa16 ridiculiz6rii gi respingerii
Materiale
copie dupi Povestea - Ridiculizat gi respins (Fiqa de lucru 9) pentru fiecare
,,.is
:.7
Proceduri
+:
:g ere{i-le copiilor sd ridice mdna daci una dintre urm[toarele situa{ii li s-au
.:;l: plat lor:
:.,
iti:
$
::?: F Cineva a rls
de modul in care ardtali.
;f
.,9 ) Cineva a r6s de rnodul in care umblali, fugifi, aruncati, sau prinde{i.
:.*, ) Cineva v-a spus ci el sau ea nu vrea sd vd fie niciodati prieterll.
:,*: ) Cineva v-a spus ci el sau ea nu v[ place.
+ ) Cineva v-a spus ci Sunte{i urdli sau cd mirosifi urdt.
Discufii
INTREBARI DE UT
1. ine s-a sirnlit ridiculizat qi respins in aceastd poveste?
2. a ajutat-o pe Maria atunci cAnd a fost tratatd in acest mod?
ce credefi ci Carolina i-a spus acele lucruri Martei?
4. pdrere aveti despre modul in care Maria s-a comportat cu Marta? Dar despre
odul in care Carolina s-a comportat cu Marta?
287
Dezvoltare emolionalE Activitatea 4 Clasa a V-a
Activitatea de Follow-up
Cere{i-le copiilor sE scrie un articol cu sfaturi pentru un zis ziat local, in care
s5 expunf, idei despre modul in care cineva poate sd facd situaliilor dac6 este
ridiculizat qi respins.
'{>
,ji
t*
!:]:i;
288
ff'=""
-*
,6
.E Dezvoltate emolionale ctivitatea 4 Clasa a V-a
,:-*
.'a-:
.+
:;j
::t
.i:
.,:;
::
Ridiculizat Ei respins
:;'
,!
POVESTE _ PAGINA I
'i
Maria, fet(a de clasa a V-a, iqi lua prdnzul cu Marta, o feti{d de clasa a IV-a.
Ele cd terminaserd cAnd Carolina a aiuns la masa lor. ..Maria de ce
md impreun[ cu fraiera asta?" a intrebat ea, uitdndu-se la Marta. ,,Nu qtii cd
minte triqeazd? De ce vrei sd stai lingd ea cdnd poti avea prieteni mai buni? Pe
lAngd este doar in clasa a IV-a. De ce iti petreci timpul cu copii mici?"
Maria gocatd cI Carolina poate sd spuni a$a ceva. Ea i-a aruncat o privire
Martei i a observat cd are lacrimi in ochi. Maria nu stia ce sd facd sau ce sd
spun[. u o gtia pe Marla de mult timp, dar ea era partenera ei la cercurile de
citire, re se tineau chiar inainte de masa de prdnz, aqa ci ele se obignuiserd
sam impreund in saia de mese dupd or5. Maria nu o vf,zuse niciodatd pe
Marta nd, qi nu avea nici un rnotiv pentru care sd cread6 ci ea minte. Nu gtia
de ce rolina ar spune acele lucruri despre ea.
I
Cu acestea, Maria qtia cum este s[ fi in situalia in care era acum Marta.
Anul i se intdrnplase gi ei ceva similar. Maria nu greqise cu nimic, din cite
l$l amr ea ea? dar dintr-o data unul dintre colegii ei de clasd a inceput sf, o strige
cu difi te nurne gi i-a spus c6, nu are voie si meargl, dupi ore, la intdlnirile din
cdsu[a in copac din cartier. CAnd Maria i-a spus mamei ei acest lucru, mama
el l-a cd lucrurile acestea se int6mpls cAteodatS in clasele a IV-a. a V-a si
a VI-a ru cd nimeni nu se gAndegte la modul in care cealaltl persoand s-ar
J
putea si !i inainte de a spune diferite lucruri. Ea i-a explicat lui Maria clo uneori,
la vdrstf, copiii devin geloqi unii pe al1ii, ceea ce inseamni cd probabil
le este ic[ cb cineva este mai popular decdt ei sau are haine mai frumoase sau
este m degtept sau mai mult pldcut de inva{atoare. Aga cd pentru a se simti mai
bine, ei ncearcd sb rlneasc6 pe altcineva prin a-i respinge sau prin a-i ridiculiza.
Mama ariei i-a spus cf, doar pentru cd cineva i1i face acest lucru nu inseamnd
ci qi tu rebuie sd ii faci la fel gi cI trebuie si te opregti gi sa te intrebi daci ceea
ce spu oamenii despre tine este adevirat, Dacd nu este, atunci trebuie sd lii
minte,, e gi pietrele iti pot mpe oasele, dar cuvintele nu te pot rbni niciodatl
- decdt le lagi tu sd facd acest lucru."
Frsa 9
289
Dezvoltare emo{ionald Activitatea 4
Clasa a V-a
Ridicalizat Si respins
POVESTE _ PAGINA 2
Fr$a 9
290
Dezvoltare sociale Clasa a V-a
Obiective
SI identifice comportamente de cooperare
Sd practice comportamente de cooperare
Materiale
Trei mingi de Ping-Pong qi o glleatd micd sau un recipient din plastic pentru
fiecare echipi formati din 5-6 copii
O lingurd pentru flecare membru al echipei
0 bancl5 adezlii lungd intinsb dintr-un capdt al clasei pltnl,la celSlalt cap6t
Procedurf,
Stabilili echipe formate din cdte 5-6 mernbrii gi distribui{i cAte trei mingi de
Ping-Pong qi o gdleatd micd sau un recipient din plastic la ftecare echipd. Dati
fiecbrui membru al echipei cite o lingur6.
Instruifi fiecare echipa cd sarci,na lor este de a muta cele trei mingi de Ping-
Pong (cAte o minge pe fdnd) pe care le are fiecare echipd in gdleata ce se afl[
in cap[tul clasei. Pentru a face acest lucru, fiecare jucdtor trebuie s[ igi pun[ o
rndnf, la spate qi s5 paseze mingea pe lingura urmf,torului membru al echipei.
Daca mingea este scbpat6, rnembrii echipei trebuie sd discute ce sd facd gi sd
lucreze impreund pentru a pune mingea inapoi pe lingura. Pentru a pune mingea
pe lingur6, ei trebuie si igi foloseascd lingurile gi doar cite o mdnd a fiecf,rui
copil. Membrii echipei vor continua si dea mai departe rningea pdnd ajunge la
ultimul membru al echipei, care se las[ pe genunchi, apoi aruncd mingea de pe
lingurl in gileat6.
Continua{i activitatea discutdnd pebaza Intrebarilor de Conlinut qi de
Personalizare.
Discufii
NrnpeAru pB NTINUT
t Cum afi cooperat impreund cu membrii echipei voastre in scopul de a muta
mingile de Ping-Pong in g6le{i?
Au existat exemple de comportament necooperativ? Dacd da, cum crede{i cd a
afectat acest lugru intregul proces?
Care sunt alte exemple de comportamente cooperative pe care nu le-afi folosit in
aceastS activitate, dar care v-ar fi de folos in viitoarele activitdti?
291
'?
':
;,!
Dezvoltare sociald Activitatea I Clasa a V-a
iNrnrnAnr DE pERSoNALTzARE
l. Crede{i C5 suntefi, in general, persoane care coopereazd
') Ce comportamente de cooperare folosili cel mai
des?
a
J. Atri fost in situalii in care alli copii nu au fost cooperativi? da, cum v-afi
'simlit?
Vd place sd lucra{i sau s[ v[ juca{i cu oameni care u coopereazd?
4. Ce anume v-ar pl5cea sd continua{i s[ facefi (sau sd schim ) referitor la
comportamentul vostru cooperativ?
Activitatea de Follow-up
lndemnafi-i pe copii sd inventeze jocuri in care ar avea sa coopereze pentru a
putea indeplini o sarcin6. Acordati-le timp pentru a-qi jocurile in fa{a clasei
gi pentru a-i implica pe al{iiin procesul de cooperare.
::::i.
::?
.:*.
:.
292
social5L Act Clasa a V-a
Dezvoltare
Certuri cu prieteni
FersPectiva d velopmemtalf,
e
ln tima parte a copil[riei mijlocii, copiii au un repertoriu mai la.rg de abilitfii
iale. In ciuda acestui fapt, copiii continud s[ ii exclud[ pe al{ii gi pot fi nemilogi
hinarea altora. Conflictele apar rapid deoarece existd mai multd presiune din
colegilor de a se angaia in activitali necorespunzdtoare, qi nevoia copiilor de
remarca poate duce, adesea, la o competilie nes6nitoas[. Cerfurile cu prietenii
obignuite gi reprezintf, o surs[ majord de frustrare.
0hiectiv
invele abilitafl eficiente de management al conflictului
Materiale
abl6 de scris
copie a Ro{ii rezolvdrii de probleme - Certuri cu prieteni (Figa cle lucru 10) gi
creion pentru fiecare copil
Un set de Cartonaqe cu conflicte - Certuri cu prieteni (Fiqa de lucru 11) pentru
iecare grup format din trei copii
ProcedurI
ntroduce{i leclia cerdndu-le copiilor s[ se gdndeascb la ultirna discutie aprinsfl,
nflict, sau ceartb pe care au avut-o cu un prieten. Flrd a da numele altora,
nvitati-i sd poarte o disculie despre tipurile de conflicte gi modul in care copiii
rezolvi.
mplrtili copiii in grupe de cdte trei. Distribuili fiecdrui copil Roata rezolvdrii
probleme - Cerfuri cu prieteni (Figa de lucru 10) gi fiec[rui gru]p un set de
rtonage cu conflicte - Certuri cu prieteni (Fiqa de lucru 11). Instrui{i-i pe copii
extragd pe rdnd cAte un cartona$ cu conflicte gi sa ?l citeasci cu voce tare.
a qi grup, ei tnebuie sd genereze idei despre modalitdlile de a face fa{d unui
flict. Copilul care a extras cartonaqul completeazi,,spilele," de pe propria
figl cu Roata conflictelor, cu alternativele discutate. Apoi, pune(i-i pe copii
identifice aspectele pozitive gi negative a fieclrei alternative. Copilul care a
ras cartonaqul pune un asterix (*) in dreptul alternativei pe care el sau ea o
ideri a fi cea mai buni pentru a face fall conflictului.
ontinua{i procedura, urmdnd ca un alt copil sd extragd un cartonaLq cu conflict,
i discutali opliunile cu clasa, completafi spilele rotii, gi alegefi oea mai bun6
lternativd dupa ce ali luat in considerare aspectele pozitive gi negative ale
fiecdreia.
Continua{i activitatea discutAnd pebazal'ntrebdrilor de Confinut gi. de
Personalizare.
293
Dezvoltare sociall Activitatea 2
Clasa a V-a
Discurfii
iNrnp;sAnr DE coNTTNUT
.1. Ail existat conflicte pentru care v-a fost rnai greu sd i ificati altemative decOt
pentru altele? (Invitali-i si povesteascd despre situalii pecifice.)
I
iNrnpsAnr DE pERSoNALTzARE
" Atunci cdnd avefi conflicte cu prietenii, folositri unele
I
n altemativele pe care
le-ati identificat? (lnvitali copiii s6 ofere exemple.)
2. Atunci cdnd vd certali cu prietenii, din ce cauzdvd
, de obicei? Cum v6
sirnlili atunci c6nd vd certa{i?
3. care sunt unele rucruri pe care vi le puteli spune voud pe care le pute{i face
pentru a evita certurile cu prietenii?
Activitatea de Follow-up
Invitatri-i pe copii si selecteze trei dintre strategiile identifi<
te in aceastd lec{ie pentru
a le incerca atunci c6nd au conflicte cu prietenii. Sugerafi
sa scne un raport scurt
in care sd descrie succesul sau egecul acestor strateeii. ::_i,'.1
:F-
,,-E
: r..S,
::,"
.',B'
:.C1
,':+*.
::a,4.
,*
:;.fl
..
i5
::iF
'i:!*
t-gi'
,'R
:-1ti
:.7,4;
'-F't'
'i:$
'.j3.
.
':.:
:
::if
,
.j-,ia
-ie
:.il:ii
'i*
.::':F.
'':+
'riSB
:l:
'f
'r]f-
:,
::.:i+
lg
,. qt
:"r,*
i,
.-...=---'-_
294
Clasa a V-a
Dezvoltare sociald Activ
Certari cu prieteni
RO.{TA RNZOIVARII DE PROBLEME
Data:
lnstrucliwni" Ext i,perdnd, cdteun Cartonaq cu conflicte-Certuri cu prietenii, citili-l cuvoce tare,
qi generali idei nd cu ceilalyi membrii ai grupului despre modalitdli de a controla con/Iictul.
Persoana care e cartonaqul completeazd ,,spilele", din propria fisd cu Roata conflictului, cu
ideile pe care mem ii grupului le identificd, discutd aspectele pozitive Ei negative ale fiecdrei idei,
dupd care Pune un (*) tdnga fiecare idee pe care el sau ea o considerd cea rnai potrivitd'
Frse 10
295
s
g
Dezvoltare socialS Activitatea 2 Clasa a V-a
:s
'#
.ry
Certuri cu prieteni 1E
.:$.
i;"::j
.i
-iJ$.
:*i:,
:.*:
lnstrucliuni pentru lider: Decupali separat; dali cdte un set de cartonaqe grup format din :t1t.
rl:F
trei copii. :!s
-?
'::g
ii&
*
-:dl
-i
'','e;.
Un bun prieten de-al tiu te ignori in pauza Unuldin colegiicu care r zolvi o problemi de a
j,ii.
de masi. matematici te face prosl :i*
,,i,F
,i?
'r
.s
.E
..:S
.:6
Cineva ?l place pe biiatul de care !ie i!i place. Prietena ta ili spune cd n I vrea sa se Joace cu ':,.1:
.e
.=
(Pentru biieli: Cineva o place pe fata de care tine dupi ore.
'
tie ili place.) ,;,
'.i
aa:',
.,ii
:{
.:i:
',;1
Un coleg de clasd spune lucruri urdte despre Doub prietene dau o pe recere, gi ele invitd .\i
:lij
mama ta, pe toatd lumea din clasS :u exceptia ta. i'+
:..+:
rs
:a:'Z
,a?
li}
Doi dintre prietenii tii gugotesc gi se uiti lq Te cerli cu prietenul tiu :u privire la regulile
tine. unui joc.
Copilul care sti in spatele tiu lovegte intr- Prietenul tdu gi cu tine nu puteli cidea de
una, cu piciorul, in scaunul tiu. acord asupra locului r rde si vi dali cu
bicicletele.
Frsa 11
296
96
ea3 Clasa a V-a
Dezv oltat e sociald Acti
Obiective
i identifice comportamente personale care pot duce la excludere, tachinare, sau
aluari negative
identifice o varietate de modalitdli de a gAndi, sim{i, 9i comporta atunci cAnd
t exclugi, tachina{i, sau evaluali negativ
recunoasc[ ci modul in care cineva igi controleazd gdndirea afecteazd rnodul
n care acea persoanl simte gi se comportd in situafiile de conflict
Materiale
copieaFiqei-A nu acorda atenlie tachin[rilor (Fi;a de lucru l2) pentru
parteneriat
ie qi un creion pentru fiecare copil
Procedur[
ntroduce!i aceastf, leclie cerAnd copiilor sa igi scoata o foaie de hdrtie qi un
relon $r sa identifi ce ufm[toarele:
}' O situalie in care au fost exclugi, tachina{i, sau evaluati negativ de cdtre
colegi
) Modul in care s-au simji{i in leg[turd su aceastd situalie
) Modul in care au fbcut fatri situaliei
) Dac[ s-au comportat intr-un mod care ar fi putut sd ii influen{ezepe ceilalli
s6 reaclioneze in acel mod faf[ de ei (i-a strigat ei in diferite feluri, mai intAi,
i-a tachinat, gi aqa mai deParte)
Discutali pebazamai multor exemple pe care copiii le-au identificat,
incluzdnd emolii gi ce au ftcut copiii in acele situa{ii. Vorbili, apoi despre
comportamentele care ar putea sf, influenleze reacfiile celorlalli. De exemplu,
dacl ei strigi pe cineva cu diferite nume, nu ar trebui s6 fie foarte surprinqi
daci cineva le face qi lor acelagi lucru. incurajali o disculie cu privire la ceea
ce copiii pot qi ceea ce nu pot controla in relaliile cu ceilaltri: Ei igi pot controla
propriul comportament (astfel cf, ei nu trebuie sd inilieze nimic sau nici mdcar sd
rispunda la ceea ce allii fac sau spun), dar ei nu pot controla ceea ce allii aleg s6
facd.
Cerefi-le copiilor sd iqi giseascS un paftener 9i dali fiec[rui parteneriat o Fig[
- A nu acorda aten{ie tachinirilor (Fiqa de lucru 12). Cereti partenerilor sd
citeascf, aceste situa{ii gi sd identifice rbspunsuri'
297
1.
t
1
:t
Dezvoltare sociali Activitatea 3
Clasa a V-a
Discufii
iNrnpnARr DE coNTTNUT
l. Credefi cI putefi controia, de obicei, modul in care ceilal
Existd situa{ii in care comportamentur se comportd cu voi?
vostru ii poate infl
comporte in felul in care ei se comportd? fa pe al{ii sI se
Dacd Au, uu"li , trol asupra
faceli? a ceea ce
2. Trebuie sd credefi ceea.ce alfii pot spune
despre voi c6nd vI tachineazd
sau vd evalueazd negativ?
iNrnegAnr DE pERSoNALTzARE
L Vd supdrali sau enerva{i dac6 cineva
vd. evalueazii negativ vd tachineazd,
exclude? sauvd
2. Cunr credefi cd v-ar ajuta auto_dialogul
pentru a face fald situalii de acesl
gen?
3' Existd ceva la comportamentul vostru
care trebuie schimt astfel
posibilitdli mai mici pentru. a declanga inc6t si existe
o reac{ie din partea Itora?
este acest comportament, gi Dacd da, care
cum il veli schimba?
Activifatea de Follow-up
Imp6$fi in grupuri mici gi pune{i_i sd inventeze
.elevii
problemele tratate in aceastd lectie. pentru a ilustra
298
Clasa a V-a
DezvoY'e
wdffi Ad
1
SITUATIA
Ta ya sti de una singur[ pe terenul de joac6. Dou6 fete trec pe l6ngi ea 9i ii spun,
pentru
int -un rnod obraznic, cd ele nu o vor in apropierea lor pentru c6 este slraci 9i
cd I ei bea.
intrebiri
fi putut influenla pe cele doud fete sd se comporte astfel?
1. A fficut T ceva care le-ar
-
DacI da, ce frcut ea?
7. Poate Tany sd controleze ceeace ii spun aceste fete?
,l
Dacd da. cu
Poate T .a iqt ront-leze modul in care reaclioneaza fa!6 de aceste fete?
('t
DacI da,
SITUATIA 2
reem qi-a terminat lucrarea la matematicd, iar profesoara i-a spus cL a
rezolvat
re problemele. Colega lui ile banca inc6 mai scria la lucrarea
ei' Kareem s-a intors
gi bine."
banca lui qi i-a spus; ,,Ha, ha, am terminat inaintea ta, 9i le-am frcut
lega lui de bancb i-u upur, ,,Mare lucru. Data trecuti ai luat o notd mic[,
aga cf, nu
intreb6ri
1. Afbcut ceva care ar fi putut sd o influenleze pe colega lui sd reaclioneze astfel?-
FrSa 12
299
:'
Dezvoltare socialE Activitatea 3
Clasa a V-a
intreblri
l' A ftcut fratere lui ph'ip ceva care l-ar
fi putut influenfa philip
pe se comporte astfel?
Daci da, ce anume a frcut?
2. Poate Philip sd controrer..ffi
Dacd da, cum?
loatephilipra@
Dacd da, cum?
-
SITUATIA 4
intreblri
l ' A fbcut shiron ceva care r-ar fi putut
influenla pe Maft s6 se
FrSn 12
300
Clasa a V-a
sociala Act
Dezvolhre
Obiectiv
igi dezvolte abilita{i de a vedea lucrurile dintr-o alti perspectirrd
Materiale
copie a Figei - Din punctul lor de vedere (Fiqa de lucru 13) 9i un creion pentru
ecare copil
) oereche de ochelari de vedere vechi, impreunf, cu dou[ perechi de forme care
fi aplicate peste lentile, construite din h6rtie, o pereche de culoare galbeni qi
pereche de culoare albastrd
ProcedurX
ntroduce{i leclia solicitdnd doi voluntari. Instruifi-i, in particular, pe aceqti
oluntari cf, dumneavoastrd veli citi un scurt scenariu. Dupd ce terminafi de citit
i ve{i da unuia dintre ei perechea de ochelari (cu lentile galbene). Acel voluntar
,a vorbi, cu el insugi, cu voce tare - ca qi cum totui in leg[turl cu situalia este
inunat - lucrurile vor fi bine, nimic nu va reprezenta o probleml, qi aqa mai
rte. Da{i un exernplu: Daci in scenariu se spune c[ mdine va fi un test greu
a gcoal[, copilul cu lentile galbene va spune, ,,Sunt sigur cf, md voi descurca.
isie probabil un test ugor. Chiar dacd nu mi descurc bine, nu imi voi face griji
in ateastl cauzd,iar lucrurile vor fi, pur qi simplu, minunate." Apoi, explicafi
'aptul ci dupd ce primul voluntar qi-a exprimat pdrerea, veli citi acelaqi scenariu
ncd o dat5. De data aceasta ii veli da ochelarii (cu lentile albastre) celui de-
doilea voluntar. Monologul acestui voluntar va fi mohordt, trist, teribil,
efavorabil, gi aga mai departe: ,,Voi cldea testul pentru c5 sunt atflt de prost.
imic din ceea ce fac nu iese vreodatd bine. Totul este, pur gi simplu, groaznic'"
xplicafi-le celoilal{i copii c[ dumneavoastrf, vefi citi o situalie la care cei doi
untari vor reacliona intr-un fel. Copiii trebuie s[ asculte cu atenlie pentru a
a modul in care perspectiva se schimbf,, in funcfie de culoarea lentilelor
larilor pe care voluntarii ii poart6.
tili urmlton-rl scenariu voluntarului 1, care va purta ochelarii cu lentilele
lbene:
Mama mea pleac[ din oraq, gi pe mine md duce s6 stau cu mf,tu$a mea.
Mafuga mea nu are copii de vdrsta mea, 9i trdiegte lalat6. Voi sta acolo timp
de trei zile cu veriqorii mei care sunt bebeluqi.
301
tr
-&
.;]*
Dezvoltare sociali Activitatea 4 ,+"
Clasa a V-a -i
'rji,
-;:.
Discufii
INTREtsARI DE CONTINUT
1' Ce inseamnd a privi dintr-o aita perspectiva sau a lua in considerare un alt punct
de vedere?
2' De ce crede{i cd uneori oamenii au perspective sau pundte de vedere
diferite cu
privire la aceeaqi situalie? (Accentuali ideea cd modul ii.r
care oamenii g6ndesc
despre o situafie determind perspectiva pe care ei o adofta.)
3' Ati intdmpinat dificultdfi in a identifica puncte de vedeib direrite in timp
ce voi
irnpreund cu partenerii voqtri ali compretat fiqa de lucru?
4' Curn considerali cd s-ar imbundtb{i relalia voastrd cu ceilalli dac[ aJi
fi mult mai
capabili de a vedea perspectivele lor?
iNTnBsAni DE pERSoNALTzARE
l. Atri avut vreodatd. probleme in,a vd inlelege cu cineva
dih cauzafaptului c6
arndndoi afi avut perspective foarte diferite cu privire
tra aceeaqi situalie? DacI
da, cum ati rezolvatproblema?
2' Cum credeli cb veli aplica ceea ce voi ali invllat in aceabt[
lec]ie in
interacfiunile cu prietenii vogtri? cu prrinlii? cu profesdrii?
Activitatea de Follow-up
Cereti-le copiilor" ti selecteze emisiunea de televiziunB preferata pe care
s6 o
vizioneze' Incurajali-ii$i
si incerce sd vadr dacd pot identifich diferite perspective ale
personajelor implicate.
3A2
Clasa a V-a
sociala Act itatea 4
Tecare situalie de mai jos impreund cu partenerul vostru, dupd care decideli de
uqiuni: Cititi
punct de -vede vd ocupalifiecare dintre voi. Fiecare partener scrie ceea ce el sau ea crede cd
pun"rul de- ve
t';,:,',*r" al acelei persoqne. Dupd ce ali terminat amdndoi de scris, discutali punctele
fuBastre de vedere'
ei vrea sd o duci la meditalii, dar lui Sara nu ii surade
1. Sara are difrcultafi la maternaticl. Tatil
aceastd ideP.
Punctul de vedere al lui Sara:
3. P[rin{ii h.rli Damian i-a dat voie fratelui s6u, care este cu un an mai mare, sd facl mai multe
lucruri are el voie.
Punctul vedere al lui Damian:
4. Nick qi partenerul slu din tab6rd nu se in{eleg in privinla faptului care dintre ei ar trebui sl
doarml corful cel mai mare.
Punctul vedere al lui Nick:
Frse 13
303
Dezvoltare sociald Activitatea 4
Clasa a V-a
5. Amber are test Ia gtiin(e maine. Ea vrea sd meargd sr se dea cu ro in seara aceasta. dar
prrin{ii ei sunt de pdrere cd ea ar trebui sd stea acasd $i sd invete.
Punctul de vedere al lui Amber:
6. Tatdl lui Gabriel nu vrea ca el sd meargd cu bicicleta pdn6 la terenul de i de-a lungul unei
strizi aglomerate. Gabriel nu infelege de ce nu poate face acest lucru.
Punctul de vedere al lui Gabriel:
Frya 13
304
Clasa a V-a
Dezvoltate cognitivd
Obiective
S[ invele si identifice oPliuniie
Sd invefe sb aprecieze nivelul de irnportanta al optiunilor
lVlateriale
O foaie mare de hdrtie albi 9i un creion pentru fiecare copil
O cutie de lipici, o pereche de foarfece, 9i mai multe reviste vechi pentru fiecare
pereche de copii
Harti. gi creioane colorate pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up)
Procedurl
Introducefi aceastd leclie, cerdndu-le elevilor s[ defineascS cuvdntul opliune.
irrdicaJi faptul ca le veli cere si se gdndeascd Ia anurnite aspecte ale optiunilor.
Dac[ ei sunt puternic de acord cu ceea ce dumneavoastrd afirmafi, ei trebuie
si ridice, sus de tot, o mAn6. Daca ei sunt par{ial de acord cu ceea ce afirmali,
trebuie sb ridice mAna ia jurnf,tate, iar dacd ei nu suttt de acord cu ceea ce
afirmali, ei trebuie sf, lase m6na jos.
305
Dezvoltare cognitivd Activitatea I Clasa a V-a
Discufii
iNrnpeAnr DE coNTTNUT
1. A fost dificil si va gdndili la deciziile asociate cu fiecare i ? Au fost
unele poze mai dificile decdt altele? Daca da, ce credeti cd le-a fbcut sb fie mai
dificile?
2. VA gdndifi, de obicei, la toate alegerile pe care le faceli ca llno asoclate cu
ceva anume? Dacd nu, vedeli vreun avantaj in a face acest ? (lnvitali-i sa
impdrt[qeascd.)
3. Ce anume ati experien{iat in tirnp ce afi ?ncercat si stabili o ordine pentru
opliunile voastre? Ce factori a{i luat in considerare in timp a\i realizat aceastd
ordine? (Acordafi copiilor tirnp pentru a oferi exemple des modul in care ei
qi-au aranjat op{iunile gi despre rnodul in care ei au fbcut te decizii.)
irurnBnAnr DE pERSoNALTzARE
1. Atunci clnd faceli o aiegere, vd gAndi{i cu aten(ie la toli fr ii implicaJi, sau
faceli propria alegerc rapid fErd a lua in considerare toate ? Care dintre
metode crede{i c[ este cea mai bund?
2. Dupd pirerea voastr6, existi unele lucruri asupra cdrora v[ i decide repede
qi altele care necesitd rnai mult6 pruden{6? (lnvita{i-i sd ofi exemple.)
3. Credefi cd., data viitoare cdnd veli avea de fbcut o alegere, i face ceva diferit
bazdndu-vd pe ceea ce ali inv6{at in aceastd lectie? Dacd c ce?
,,lt
cereli-le copiilor si scrie cuvAntul OPTILTNE in partea st6 din josul paginii.
Ldngi fiecare literd pune{i-i si deseneze o imagine sau sd scri un cuvdnt asociat cu
luarea de decizie qi care incepe cu acea liter6.
306
fa
-.ii Clasa a V-a
ji+ Dezvoltare cognitivd
.,i
.:i
;:
Obiective
Sd faca distincfia intre credin{ele ralionale qi irationale
Si invefe cum s[ aplice credin{ele ralionale 1a situaliile personatre
Materiale
un poster cu Semne de avertizare - Are vreun sens? (Fi9a de lucru 14)
Un plic cu Cartonaqe de joc - Are vreun sens? (Fi$a de lucru 1 5) pentru fiecare
grup de cite patru coPii
Procedurl
Introduce{i leclia afigdnd Posterul cu semne de avertizare - Are vreun sens?
(Figa de lucru l4). Utilizali urmdtoarele exemple ca qi modalitate de a ilustra
fiecare semn:
ts Cineva refuzbsa stea alaturi de voi inpauzamare. Voi vi gAnditi: ,Nimeni
nu vlea sl stea niciodata ldngi mine inpauza de masi'" (Supra-generabzate)
}' Fratele vostm maiinare nu v[ imprumuti noul siu CD. VA gindifi: ',Este un
frate atdt de rau. El ar trebui sa fie mai dragu{ cu mine." (Cerin{e absolutiste)
F profesoara voastrd pare sd vd urmf,reascd cu privirea in tirnp ce da{i un test'
va gindili: ,.Ea crede c6. coptez la testul acesta" (citirea gandurilor)
) Cineva v[ furi. din banc6, banii de mincare. Vd glndili: ,,Cine ar fi putut
sa-mi fac[ un lucru ca acesta? Cineva trebuie s6 rn6 urasc6 mult pentru a
307
Clasa a V-a
Dezvoltare cognitivb Activitatea 2
4.Acorda{itimpgrupelorpentruajucajocul,dup6carediscut4tipebaza
intreb[rilor de Continut 6i de Personahzare'
Discufii
iNrnEsAni DE coNTINUT
1. Care este difbrenfa dintre gandirea ralionala 9i cea iralionala?
Z. Caretip de gindire este mai potrivita: cea ralional[ sau cea lrafional[? Suslineti-
vI risPunsurile'
(Invitali-i sd
3. Credeli c6 exista consecinle negative pentru gdndirea ira{ior1a16?
ofere exemPle')
4, Crede{i c6 exist6 consecinle negative pentru gindirea rafionhld?
gindirea rationala?
5. Ce tip de emo{ii sunt asociate cu gdndirea iralional[? Dar crtr
lxrnneAnl DE PERSoNALIzARE
1. Voi gdndili mai mult rafional sau ira{ional?
(Invitafi-i
z. A\jJxperienliat vreo consecin![ negativd din cauza gindirii iralionale?
sl ofere exemPle')
3' Cum puteli s[ nu mai aveli o gdndire irationald?
Activitatea de F ollow-uP
Cerefi-le copiiior s[ scrie o ,,poveste ira{ional6" despre un
copil care are intotdeauna
g6nduri irafionale qi despre modul in care acest lucru ii afectbazd
via{a. Puneli-i sd
una rationall'
scrie doud finaluri pentru aceastf, poveste: una iraliona16 9i
308
::.1
i:a
a
Are vreun sens?
POSTER CU SEMNE DE AVERTIZARE
pF* E
F
Cerinle absolutiste
sF.
p
F a gdndurilor
4
p.
p @
HF* Personalizare -
r 4
F
F'"
h
iF-
!
i*- -
I
im*
t
!P-
t. Toleran!5 scdzuti la frustrare
!F
a
le*
iF-
AA AAAAAAAA6AAAAAAAA b
$
.B
Dezvoltare cognitivd Activ itatea 2 Clasa a V-a
g
"*
*
re vreun sens? ',*
r1I
::*
'.$
CARTONA$E DE JOC - PAGINA I .:j
,.,j
,'i;
dalifiecdrui grup .il:
,.,:
t'
:,,,
ti.,
Doar pentru cd acest se int6mplS .la
Acest lucru mi se int6mpli intotdeauna mie. c6teodati nu inseam cd se int6mpld ,a:
na.
Nu reugesc sd fac niciodati nimic din ceea ce Uneori, nu reu$esc s; f lucrurile pe care mi
vreau si fac. le doresc le fac.
O si mor daci nu pot s; mi duc la Mi-ag dori si pot merge petrecere, dar nu
petrecere. voi muri dacd n pot merge.
FrSe l5
310
Dezvoltare cognitivd Clasa a V-a
Prietenii mei ar si
se ioace intotdeauna Ar fi pldcut ca prietenii mei sd mi lase
i
...--.....:
PErinlii mei nu lasi niciodatd sd fac nimic Din c6nd in c6nd, pirintii mei mi lasi si fac
distractiv. lucruri distractive.
Nu o sd pot daci trebuie si lucrez in Nu imi plac copiii din acel grup, dar pot suporta
cu progtii dia. sd lucrez cu ei.
Pdrintii mei trebui si mi lase sd fac i Ag vrea ca pirinlii mei sI mi lase intotdeauna j
intotdea a ceea ce vreau eu. j si fac ceea ce vreau eu, dar plrobabil ci nici un i
Frsa 15
3il
.j
':
.:i
.:l
::l
.,li
rti
i.i
.!
tt
il
: --::
:r:::l
..:i
. .ii
I
t,:i
: ,,:1.:i.
.:T
. r:iil
,!B
,i.l
_--g
,:li
"aE
,r*r
'rE
::A& ,.:a
Dezvoltare cognitivi vitatea 3 Clasa a V-a
Reaclie tn lunl
Perspectiva evelopmental5
toate cf, pflnd la aceastl vdrstd copiii au aptitudini cognitive mult mai bine
Itate, ei se aflf,, de asernenea. la o virstd la care vor avea de luat decizii din ce
ce mai dificile. Datorita faptului ci ei au inc6 tendin{a de a g6ndi in prezent gi nu
proiecteazi in viitor, ei au nevoie sd exerseze pentru a inv6{a sd ia in considerarare
inlele deciziilor pe care le fac.
Obiective
Sd invele faptul cd luarea de decizii are consecinfe
Si identifice consecin{ele pozitive gi negative ale deciziilor fbcute
Materiale
Trei lanfuri frcute din h6rtie (cel pulin gase verigi pe un lan!)
Trei mari foi de hArtie, trei perechi de foarfece, trei creioane, gi lipici pentru
fiecare grup forrnat din trei copii
Procedurl
Ridicali un lanf fhcut din hdrtie qi indicali modul in care piesele sunt legate intre
eie. Disctrtafi conceptul de reaclie in lanf, in care un lucru declangeazd reahzarea
unui alt lucru. Indica{i faptul ca astfel stau lucrurile cu deciziile gi consecinfele.
Pentru a ilustra relalia, folosili exemplele urmdtoare, lin6nd un lan! in mlnd 9i
lSsind sa cada cdte o veriga in timp ce citili fiecare decizie qi consecin{d.
) Situalia 1: Nu v-a!i frcut temele, aga cd in drum spre qcoal[ a{i intrebat o
colegd dac[ v[ las[ sa copia{i temele de la ea. Ea v-a l6sat s[ faceJi acest
lucru. Cdteva zile mai tdrziu profesoara v-a dat un test neaqteptat. Din
moment ce nu afi citit materialul deoarece ati copiat tema de la colega
voastr6, nu a(i avut nici o idee ce s[ r[spundefi la intreb[rile de la test. Ca qi
rezultat, ati picat la test. Datoriti faptului c[ v-a!i picat testul, pdrinlii voqtri
v-au pus sb invalafi in fiecare sear[, dupd 9coal6, cdte o orf,.
ts Situafia 2:Y-afi amintit c6t de singuri v-a!i simfit cdnd a{i ajuns la aceast[
gcoal6, aqa c5 atunci c6nd un copil nou a venit la voi in clasi, l-a{i chemat
si stea cu voi in pauza mare qi sd se joace cu I'oi in celelalte pauze.La
sf6rgitul acelei siptdmdni l-a1i invitat s[ vind cu voi gi cu inc6 doi prieteni
la o plimbare prin pddure. Toli v-ati simlit minunat impreunf,. Afi continuat
s[ il includefi la qcoali gi l-a1i incurajat s5 se al[ture trupei voastre de
cercetagi. DupE cdteva saptlmdni de la venirea lui in orag, v-a chemat sd
merge{i impreun[ cu el, cu mama lui gi cu tat[l lui vitreg la un parc imens de
distracfii, care se aflala cdteva ore distanf[. Afi stat la un motel cu piscind qi
ali mers gi la cfrteva muzee frumoase. Nu v-a venit sI crede{i cl v-a chemat
intr-o astfel de excursie pl6cut6, dar el v-a spus cd v-a invitat pentru c[ v-a]i
comportat atdt de frumos cu el.
313
5
l
Dezvoltare cosnitivd Activitatea 3 Clasa a V-a i,i
2. Discuta{i despne aceste exemple, accentudnd faptul cd iziile pot avea atdt
consecin{e pozitive cdt gi negative, aga cum s-a demons t. Cerefi-ne copiilor sd
ofere exemple atdt de consecinfe pozitive cdt gi negative unei decizii pe care au
fdcut-o de curAnd.
3. Imp6(ili copiii in grupe de cdte trei. Da{i fiecdrui grup i bucdfi mari de hArtie,
trei perechi de foarfece, trei creioane, gi lipici. Instruili pele sd taie cel putin
l2 fflgii de hdrtie pentru a crea un lan! din h6rtie. Dupd au tdiat fdqiile, punefi-
i sb se gdndeascd la cel pulin trei decizii pe care le-au (fiecare copil cdte
una) gi si le scrie pe fdqii diferite de hdrtie, pun6nd un as ix (*) intr-un coll
al hdrtiei. Fiecare copil ia apoi decizia lui gi identificd consecin{ele, atdt
pozitive cdt qi negative, gi le scrie pe alte fhgii separate. i uraja!i-i pe copii
sd discute despre deciziile lor cu alfii din grupul lor, care t s[ identifice alte
consecinte care ar fi pulut avea loc.
4. Dupi ce au rcalizat acest lucru, grupele trebuie sd in cu prima decizie gi
cu consecinfele (in ordine)6i si lege fAqiile una de alta a forma un lant
din hdrtie. Ei trebuie sd facl acelaqi lucru qi pentru celel te decizii gi consecinfe
astfel incdt ei sd aibd un lan! lung de decizii (asterixul m fiecare noud
decizie).
5. Acorda{i timp pentru ca grupele sd impartSgeascd exemp deciziilor gi
consecinfelor lor, dupd care discutali pe baza intrebdrilor de Con{inut qi de
Personalizare.
Discufii
NrnpeAnr DE coNTTNUT
l. Cum sunt relalionate deciziile gi consecin{ele?
2. Este posibil sd prezice{i consecin}ele? Dacd, da, cum
3. Cdnd vI g6ndi{i la consecin}e, vd gAndili, de obicei, la negative sau la cele
pozitive? Credeli c[ este irnportant sE le lua{i in re pe amdndoud?
4. Crede{i cd majoritatea copiilor de vdrsta voastrd se gdn la consecinlele
deciziilor lor? Dacd nu, credeli cd acest lucru este bine r5u?
314
=::
-.j:
'+j
:::';:;.'i
Dezvol\e cogltw?
t* atea 3 Clasa a V-a
1NTREBARI DE
P NALIZARE
t.v vb gindi{i, de obicei, la consecinle inainte de a lua o decizie? Daci da, cum
eti cd afect eaza acest lucru deciziile pe care le luali? Daca nu' cum credeti
eazd acest lucru deciziile pe care le luali?
anume ali inv6lat din aceasti leclie care ar putea s6 afecteze deciziile voastre
?
Activitatea de llow-up
Ceret -le copiilor s6 igi intrebe plrinlii sau fralii mai mari urmitoarele:
Credeli c6 este important sd luafi in considerare consecin[ele inainte de a lua
o decizie? Dacd da, de ce este important? Dac[ nu, de ce nu este important?
Vd puteli gandi la o decizie pe care a{i luat-o la cate nu a{i anticipat
consecin{ele? Ce s-a intAmPlat?
Credeli cdvia\a voastrd este mai bund dac[ vd gdndili la consecinle? DaJi un
exemplu.
i
,li '.
:r:t ':
'l
.
.'.
,i .'.
,. :.
'=
a i ''.'
:,.::a
315
'.t, a:,4:.
.+=
::':1: :a':.
-* *'
.:'i !'.
.S.:*iu'-
.I
I
I
I
',::r.::i:
.:;j. i
::...;
.:at!
?i*;i
ivitatea 4 Clasa a V-a
Pezvoltare cognitivi
Decizii nesigure
PersPectiva d elopmental5
La fhrqitul copilariei rnijlocii, copiii incep sb se confrunte cu decizii care implicd
qi morale gi care au consecinle mult mai serioase. ConstrAngerea din partea
gilor, faptul cd ei sunt mai putemici la aceasti vdrstd, toate acestea pot afecta
iziile pe care copiii pe fac. A invdla mai multe despre problemele cu care copiii
sd se confrunte poate facilita mai bine procesul de luare a deciziilor.
Obiectiv
Sd invele mai multe despre lucrurile dificile care pot afecta deciziile viitoare
Materiale
Tabld de scris
Hirtiegi creioane pentru fiecare grup format din cinci copii
Materiale de referinf[ despre alcool, droguri, {igiri, 9i furt
Procedurl
inrpa4ili copiii in grupe de cdte cinci. Cere{i fiecSrui grup sd Senereze idei 9i
sd noteze in ordine primele cinci lucruri pe care ei le considerd necesare pentru
a lua decizii odat[ ce intrd in clasele generale. AcordaJi cdteva minute pentru
discu{ii, dupi care puneli fiecare grup sd igi expunl ideile. Nota{i ideile pe tabld.
in grup mare, incerca{i sd ajunge{i la un consens in legiturd cu acele lucruri
care ar putea avea consecinfele cele mai negative, atOt pe termen lung cdt qi pe
termen scurt. Atribuili fiecIrui grup cAte unul din aceste lucruri qi puneti-i s[
genereze posibile efecte negative care ar putea rezulta din luarea unor decizii
slabe in fiecare din aceste domenii.
ln pasul urmdtor, destinafi fiecarui grup unul din urmf,toarele lucruri pentru a-l
cerceta mai in detaliu: alcool, droguri, figlri, 9i furt. Explicali-le cd fiecare grup
va trebui sa lind o prezentare de 15 minute pebaza subiectului lor, folosind
urm6torul ghid:
3r7
Dezvoltare cognitivd Activitatea 4 Clasa a V-a
4. Acorda{i mai multe zile pentru ca grupele sa iqi prega prezentirile inainte
de a le susline in fata clasei. Dupi prezentlri. continua{i bazaintrebiirilor de
Confinut qi de Personalizare.
Disculii
iNrnpsAnr DE coNTTNUT
1. Ce a{i inviJat din prezentdrile flcute? (incurajali-i si la fapte specifice
in leg[tur6 cu fiecare subiect.)
2. A1i constatat \/reo consecintd negativd care si fie aso cu vreuna dintre
aceste chestiuni?
3. De ce crede{i ci copiii aleg s[ faci care pot fi periculoase
pentru ei?
iNrnssAnr DE PERSoNALTzARE
l. Credeli cd prin faptul ci gtili mai multe despre aceste tiuni va influen{a
capacitatea voastrd de a lua, in viitor, decizii bune cu pri ire la ele?
2. Cunoagteii pe cineva care a luat decizii proaste in legdtu cu vreuna dintre
aceste chestiuni? DacE da, care au fost consecintele?
3. Ce credeli c5 trebuie sa tineli minte pentru a lua decizii ne in lesdturd cu
acestea sau cu alte decizii dificile pe care trebuie sd le i?
Activitatea de Follow-up
Invitatri la clasl copii mai mari pentru a vorbi despre al le dificile pe care ei au
trebuit sir ie faca qi sd ofere sfaturi bazAndu-se pe experien lor.
318
Dnspnn UTOR
319