Proiect Marketing Agroalimentar -

Analiza filierei vinului

Studenti:

Amelian Adrian

Paceagiu Catalin

2016
Capitolul 1. Filierea vinului

Capitolul 2. Caracteristicile filierei

2.1. Viticultura

2.2. Colectarea

2.3. Procesarea

2.4. Comercializarea

2.5. Preturile vinului

Capitulul 3. Cererea si consumul de vin

3.1. Cererea de vin

3.2. Consumul de vin

3.3. Oferta de vin

Capitolul 1. Filiera vinului in Romania

Jidvei a devenit, anul trecut, cel mai mare producator roman de vinuri. Compania a
inregistrat, in 2015, o cifra de afaceri de aproape 130 de milioane de lei, in crestere cu 28% fata
de anul precedent. Aflata in proprietatea omului de afaceri Claudiu Necsulescu, compania a
obtinut un profit net de 11,3 milioane de lei. Producatorul de vinuri are o suprafata de 2.500 de
hectare de vita de vie si distribuie vinuri in special pe piata interna, in proportii egale, in horeca
si retail. Principalele game de horeca sunt Owners Choice si Mysterium.

Producatorul din Podisul Tarnavelor i-a devansat, in 2015, pe principalii sai competitori, Cotnari
si Murfatlar Romania, care au avut la randul lor afaceri in crestere, dar cu ritmuri de crestere
inferioare celui inregistrat de Jidvei.

Desi se afla in continuare in insolventa, cu un plan de reorganizare contestat de creditori,

Murfatlar Romania a reusit sa isi majoreze, in 2015, cifra de afaceri cu 10%, la 124 milioane de
lei. Este primul an de crestere al producatorului dupa 2011, cand compania a avut o cifra de
afaceri de aproape 140 de milioane de lei. Tot in 2011 Murfatlar Romania a lansat M1 Crama
Atelier, care produce gamele de vinuri precum Sable Noble, Arezan, Leat 6500 si Amprenta,
destinate exclusiv horeca si magazinelor specializate. Murfatlar administreaza in jur de 3.000 de
hectare de vie in judetul Constanta.

Al treilea mare producator de vinuri, Cotnari SA, a avut, anul trecut, o crestere de 5% a cifrei de
afaceri, la 117,5 milioane de lei. Compania, care administreaza circa 1.750 de hectare de vita de
vie, produce numai vinuri albe, destinate cu precadere retailului. Pentru segmentul horeca,
managerii Cotnari SA au pus bazele companiei Casa de Vinuri Cotnari, care produce vinuri albe,
rosii si roze si intentioneaza sa intre in curand si pe segmentul vinurilor spumante.
In premiera, in 2015, un al patrulea producator roman de vinuri a reusit sa depaseasca pragul de
100 de milioane de lei cu cifra de afaceri, si sa obtina un profit net de peste 21 de milioane de lei.

Este vorba de Cramele Recas, care a avut o strategie de extindere atat pe piata interna cat si la
export, unde trimite aproximativ jumatate din productie. Compania administreaza in jur de 1.000
de hectare in Banat si are planuri de extindere a suprafetei de productie si a capacitatii de
productie a vinului in perioada urmatoare.

Capitolul 2. Caracteristicile filierei

2.1. Viticultura:

n anul 2015 suprafaa total cultivat cu vi de vie pentru struguri de vin a fost de circa
183700 ha.:

n anul 2015, suprafaa cultivat cu vi de vie pentru struguri de vin nobil a reprezentat
54,2% din suprafaa total cultivat;
Regiunea de dezvoltare Sud-Est a deinut 41,5 % din suprafaa total cultivat cu vi de
vie;
Suprafaa cultivat cu struguri de vin DOC a reprezentat 32,9% din suprafaa cultivat cu
vi de vie pentru struguri de vin nobil i 17,8% din suprafaa total cultivat cu vi de
vie;
Suprafaa cultivat cu struguri de vin IG a reprezentat 18,3% din suprafaa cultivat cu
vi de vie pentru struguri de vin nobil i 9,9% din suprafaa total cultivat cu vi de
vie.

Suprafaa total cultivat cu vi de vie pentru struguri de vin, n anul 2015

Din care:
SUPRAFAA SUPRAFAA Din acestea:
TOTAL CULTIVAT
REGIUNI DE CULTIVAT CU CU VI DE
DEZVOLTARE VI DE VIE VIE PENTRU
PENTRU STRUGURI DE
STRUGURI DE VIN NOBIL
VIN VIN DOC VIN IG
- ha - - ha - - ha - - ha -
TOTAL 183716.98 99538,01 32730,87 18236.82
Nord-Vest 7541.37 2578,91 391,83 702.33
Centru 6370.64 5490,78 3722,89 11.96
Nord-Est 27904.12 12567,41 5056,39 807.43
Sud-Est 76229.51 54797,15 13492,09 14967.49
Bucureti-Ilfov 510.64 17,66 - -
Sud-Muntenia 28796.56 8916,93 3522,80 1030.7
Sud-Vest Oltenia 30521.16 9667,98 3039,49 615.13
Vest 5842.98 5501,19 3505,38 101.78

La suprafaa total cultivat cu vi de vie pentru struguri de vin, Regiunea de dezvoltare Sud-Est
deine cea mai mare pondere (41,5%) urmat de regiunile Sud-Vest Oltenia (16,6%), Sud-
Muntenia (15,7%), Nord-Est (15,2%), Nord-Vest (4,1%), Centru (3,5%) i Vest (3,2%).

La suprafaa cultivat cu vi de vie pentru struguri de vin nobil, Regiunea de dezvoltare Sud-Est
deine cea mai mare pondere (55,1%) urmat de regiunile Nord-Est (12,6%), SudVest Oltenia
(9,7%), Sud-Muntenia (9,0%), Vest (5,5%), Centru (5,5%) i Nord-Vest (2,6%).

La suprafaa cultivat cu struguri de vin DOC, Regiunea de dezvoltare Sud-Est deine cea mai
mare pondere (41,2%) urmat de regiunile Nord-Est (15,4%), Centru (11,4%), SudMuntenia
(10,8%), Vest (10,7%), Sud-Vest Oltenia (9,3%) i Nord-Vest (1,2%).

La suprafaa cultivat cu struguri de vin IG, Regiunea de dezvoltare Sud-Est deine cea mai mare
pondere (82,1%) urmat de regiunile Sud-Muntenia (5,7%), Nord-Est (4,4%), Nord-Vest (3,9%),
Sud-Vest Oltenia (3,4%) i Vest (0,5%).

Structura suprafeei totale cultivat cu vi de vie pentru struguri de vin, pe clase de mrime, n
anul 2015:
Cele mai mari ponderi ale suprafeei cultivate cu vi de vie pentru struguri de vin sunt deinute
de clasele de mrime 0,10 - 0,49 ha (37,2%) i de cel puin 10 ha (31,5%).

2.2. Colectarea

se face cand sunt bine maturati (copti) si au acumulat circa 200 g/l zahar (determinarea
se face cu refractometrul);

se recolteaza pe timp frumos, cu separarea strugurilor sanatosi si curati de cei mucegaiti

sau stricati;

se recolteaza manual, cel mai adesea in galeti din plastic;

strugurii se detaseaza de pe coarde prin taiere cu foarfece, bricege, cutite (trebuie evitata
ruperea strugurilor cu mana-se pot strivi iar parte din boabe se scutura);

se recolteaza pe soiuri (daca sunt posibilitati) pentru a se vinifica fiecare soi in parte;

nu se recolteaza impreuna strugurii negri cu cei albi si nu se vinifica laolalta;

 culesul in amestec (laolalta) se practica in situatiile cand sortimentele sunt compatibile
pentru o vinificare din care sa rezulte un vin mai bun decat daca s-ar vinifica separat.

trebuie evitat culesul prea devremesau prea intarziat; se recolteaza aparte si imediat
strugurii atacati de mucegai in timpul maturarii sau cei afectati de grindina indifferent de
concentratia lor in zaharuri;

Se considera ca strugurii au atins maturitatea tehnologica atunci cand compozitia lor este optima
pentru producerea unui anumit tip de vin. Maturitatea strugurilor este o insusire biologica si ea
determina aroma si buchetul vinurilor.

Pentru vinurile rosii de consum curent, continutul in zaharuri va fi cuprins intre 180-200 g/l si
aciditatea de minimum5g/l exprimata in acid sulfuric.

Pentru vinurile rosiide calitate superioara, continutul in zaharuri va fi cuprins intre 200 si
250g/l si aciditatea intre 4,5-5 g/l.

2.3. Procesarea strugurilor

Operatiunile de prelucrare trebuie in mod obligatoriu sa inceapa cat mai repede dupa
cules si astfel demaram zdrobirea si dezbrobonirea strugurilor.

Zdrobirea consta in ruperea pielitei si faramitarea boabelor pentru punerea in libertate a miezului
si mustului.

Dezbrobonirea consta in separarea boabelor de struguri de ciorchini.In general, aceasta operatie

este asociata cu zdrobirea pe care o urmeaza.

Operatia de zdrobire-dezbrobonire este obligatorie pentru obtinerea vinurilor rosii de calitate si

prezinta o serie de avantaje:

elibereaza mustul din struguri;

 se usureaza formarea caciulii de bostina in cazile de fermentare-macelare;

se usureaza dispersarea si dezvoltarea drojdiilor;

fermentatia porneste fara intarziere se scurteaza durata ei;

se usureaza maceratia prin eliberarea mustului si marirea suprafetei de contact intre must
si partile solide;

se accentueaza disolutia substantelor colorante, ataninului;

se economiseste spatiu folosit la macerare-fermentare;

separarea ciochinilor permite reducerea cantitatii de mustuiala ce se manipuleaza se

macereaza si fermenteaza;

se asigura o calitate mai buna a vinurilor ciochinii contin elemente care dau gusturi
astringente, ierboase;

cresterea tariei alcoolice cu pana la 0.5 grade alcool, care nu mai este absorbit de masa
spongioasa a ciorchinilor;

se obtine o culoare mai intensa a vinurilor prin eliminarea pierderilor de materii colorante
fixate pe ciorchini.

Trebuie evitate zbrobirea semintelor, macinarea totala a pielitelor, zdrobirea si destramarea

ciorchinilor.

Operatia de zdrobit-dezbrobonit se poate executa cu un utilaj special numit zdrobitor-

dezbrobonitor sau manual pentru cantitati mici de struguri.

Manual dezbrobonirea se face astfel: deasupra unei cazi de lemn se aseaza ceva mai jos de gura
cazii un gratar sau o sita cu ochiuri de circa 1.5-2 cm, pe care se varsa struguri (15-20 kg). In
urma frecarii strugurilor cu mana pe aceasta sita, boabele cad in vas, iar ciochinii raman pe
gratar sau pe sita apoi se pun separat.
Fermentatia alcoolica este un proces bio-chimic prin care glucidele se transforma in alcool
etilic si bioxid de carbon, ca produsi principali, insotiti de o serie de produsi secundari.

Maceratia este o operatiune tehnologica prin care bostina este mentinuta un timp oarecare in
contact cu mustul, in vederea extractiei anumitor componente din partile solide ale strugurilor
in special substantele colorante si aromate. Procedeul clasic de producere a vinurilor rosii
presupune ca maceratia si fermentatia se desfasoara simultan, fenomen numit macerare-
fermentare sau in practica este cunoscut ca fermentare pe bostina.

Tehnologia de macerare-fermentare in cazi deschise cu bostina la suprafata. Este cea mai

veche metoda folosita in vinificatia in rosu. Procesele desfasurandu-se simultan, se influenteaza
reciproc, datorita cresterii temperaturii si formarii alcoolului, procesul de maceratie este mai
rapid si mai complet. La temperaturi de 28-30 C extractia compusilor fenolici decurge mai bine
decat la 20 C, considerata ca optima la fermentarea vinurilor albe. La peste 30 C creste
continutul in taninuri dar nu si intensitatea culorii. Influenta alcoolului devine cu atat mai
importanta cu cat acesta se gaseste intr-o concentratie mai ridicata. SO2 in doze foarte mari
opreste fermentatia iar in doze obisnuite (5-15 g/hl) eficacitatea SO2 asupra extractiei
colorantului este putin semnificativa.

Durata de contact a mustului cu bostina este foarte importanta atat pentru procesul extractiei
substantelor colorante si aromate cat si a altor substante: tanante, azotate, pectice etc, precum si a
unora care imprima vinului un gust neplacut, ierbaceu, amar.

Dupa declansarea fermentatiei, datorita CO2 care se degaja, bostina se ridica la suprafata sub
forma unei caciuli plutitoare, iar masa mustului se stratifica.

Uneori, diferentele intre straturi sunt asa de mari incat cel dintai din partea superioara, unde
levurile se inmultesc rapid este complet fermentat, in timp ce stratul de la fundul vasului este
inca dulce; are o temperatura mai scazuta, este mai putin colorat.

Prin formarea caciulii, bostina nu mai ramane in totalitate scaldata in must, se reduce suprafata
de contact intre faza solida si cea lichida iar de aici o diminuare a procesului de macerare. Se
creeaza astfel conditii pentru instalarea mucegaiurilor, dezvoltarea bacteriilor acetice si in
general de oxidare. Este necesara operatiunea de scufundare a bostinei si amestecarea ei cu
mustul in care pluteste (se executa manual sau prin recirculare a mustului unde exista dotari
corespunzatoare). Scufundarea caciulii se executa de 2-3 ori pe zi (dimineata pranz seara ).

2.4. Comercializarea

Romnia a exportat anul trecut pe pieele din afara Uniunii Europene doar 30.500 de
hectolitri de vin, la un pre mediu de 2,33 euro pe litru.

Astfel, productorii locali au trimis n afara UE vin n valoare de doar 7,1 milioane de euro. n
continuare cea mai important pia de export pentru Romnia rmne Uniunea European, cu
un total de 15 milioane euro anul trecut, datorit birocraiei reduse i lipsei de taxe.

"Romnia export n special vin la pet sau la vrac, vin ieftin. Preurile sunt sub cele ale altor mari
productori de vin (precum Frana sau Italia, ri cunoscute ca productori de vin premium)",
spune Victor Ciuperc, executivul care conduce productorul de vinuri premium Cramele Liliac.

Productorul de vinuri premium Crama Liliac, controlat de omul de afaceri austriac Alfred Beck,
obine de la export 10% din business. Productorul vrea ca pn la finalul lui 2016 s ajung la
15% din cifra de afaceri s vin de la export. Momentan vinde doar n UE, respectiv Austria,
Germania, Marea Britanie i rile scandinave, iar n curnd va intra i pe piaa din Polonia.
Compania i-a bugetat afaceri de 1,5 mil. euro n acest an.

Cei mai muli productori prefer s exporte n Europa pentru c, spun ei, costurile sunt mari n
afara ei, iar volumele prea mici ca s justifice efortul.

Exist ns i excepii precum Domeniile Coroanei sau Senator Wine Romania, care au ales
pieele din Asia, n special China.
n China, Romnia trimite aproape jumtate din volumele pe care le vinde n afara UE, la un pre
peste medie, respectiv 2,54 de euro pe litru. De altfel, productorii locali trimit vin la export pe
mai multe piee, ns 15 dintre ele sunt cele care asigur peste 90% din exportul non-UE. Pe
acestea situaia difer foarte mult de la ar la ar.

2.5. Pretul

Orele de varf ale raionului de vinuri din Real sunt intre 14-15 si 18-19, mai ales in zilele
de luni, joi, vineri si sambata. Cele mai cautate vinuri sunt cele de pe palierul de pret 7-15 lei,
fiind urmate de cele cu preturi cuprinse intre 15 si 36 de lei. Raionul de vinuri din Real are peste
700 de sortimente de vinuri, dintre care aproximativ 350 romanesti. La capitolul vinuri de
import, oferta de aici depaseste 400 de vinuri provenite de la producatori din Spania, Franta,
Italia, Australia, Chile, Noua Zeelanda sau Africa de Sud, Argentina etc. Clientii hypermarketului
cumpara mai mult vin alb decat rosu, fiind preferate soiurile Feteasca alba, Grasa de Cotnari,
Feteasca neagra, Riesling, Merlot, Cabernet Sauvignon sau Pinot Noir. Oamenii cumpara vinuri
cu care s-au invatat inca de dinainte de 1989. Conteaza foarte mult si cum au fost educati in acest
sens. Cei mai multi prefera in locul unei Mustoase de Maderat demisec, o Grasa de Cotnari
demidulce, semnaland ca procentual, in acest moment, avem aproximativ 30% consum
demisec si sec si aproape 70% demidulce si dulce. Este o evolutie daca ne gandim ca acum
cativa ani consumul de sec-demisec era la aproximativ 15% din piata.

Capitolul 3 . Cererea si consumul de vinuri

Vanzarile de vinuri au scazut in Romania, atat cantitativ, cat si valoric, din cauza
scaderii puterii de cumparare a consumatorilor, accizelor ridicate si diminuarii
productiei de struguri. Acestor cauze li s-au adaugat si puternica ofensiva a
producatorilor de bere si bauturi alccolice, care au stimulat consumul intern prin
multiple si costisitoare campanii promotionale. In 2001, consumul de vin in Romania
s-a ridicat la 4,7 milioane hl fata de 7,3 milioane hl in 1997. Consumul individual
anual a scazut de la 32,4 litri in 1997 la numai 20,5 litri in 2000, situandu-se astfel
sub media Uniunii Europene de circa 37 litri. Sub raportul ponderii in consumul
mondial de vin, Romania se suitueaza pe locul 10, cu 2,1%, cu mult sub nivelul 6
inregistrat de alte tari, cum ar fi Franta (15,4%), Italia (13,9%), Statele Unite (9,7%),
Germania (9,0%), Spania (6,4%), Argentina (5,5%) si Marea Britanie (4,6%).
Importanta productiei de vin pentru nevoi proprii si a consumului casnic aferent a
crescut in ultimii ani, fiind caracteristica marelui numar de gospodarii de
subsistenta, fragmentarii proprietatii, declinului veniturilor proprii ca si ritmului lent
de realizare a reformei in agricultura si a reformei economic, in general. Vinurile de
masa pentru consumul curent detin o pozitie dominanta in cadrul cererii interne,
dupa cum vinurile albe predomina in preferintele consumatorilor (68,6% din
consumul total in 2001). Acestea sunt urmate de vinurile rosii cu 31,4%, intrucat
vinurile ros practic nu conteaza inca.

Oferta

Productia de vin, care acopera in totalitate consumul intern, s-a ridicat la 5,1
milioane hl in 2001 (6.0 milioane hl in 1999). In cadrul acesteia, ponderea vinurilor
de calitate cu denumiri de origine controlata detineau o pondere de doar 9,5% in
2001. Vinurile superioare cu indicatie geografica protejata detineau in acelasi an
18,8%, restul revenind vinurilor de masa 71,6%. Sub aspectul culorii, vinurile albe
detin in continuare pozitia dominanta cu aproape 70%, fiind urmate de vinurile rosii
cu circa 30%. Structura varietala a podgoriilor din Romania prezinta o mare
diversitate, oferind astfel industriei sansa (in mare parte nefructificata) de a
produce o gama foarte larga de vinuri de calitate. Specialistii apreciaza ca Romania
poate produce pana la 402 sortimente diferite de vinuri, din care 11 pentru
consumul curent, 42 de categorii de vinuri superioare (VS) si 349 cu denumiri de
origine controlata, inclusiv cu grade de calitate (DOC).

Comert exterior

Vinul, produs agroalimentar si medicament deopotriva, dispune de intreg potentialul

necesar pentru a deveni unul din principalele articole de export ale Romaniei, cu
conditia ca sectorul vitivinicol sa fie sprijinit in mod adecvat cu scopul de a-i mari
competitivitatea, prin productivitate, calitate si tehnici promotionale superioare.

Exportul

In 2002, exporturile de vinuri romanesti s-au ridicat la 504.53 mii hl, in valoare de
23,0 milioane US$, insemnand o revenire fata de anul 2000, cand volumul
exporturilor a fost de 253.51 mii hl, in valoare de 17,7 milioane US$. Tinta valorica
preconizata de specialisti pentru viitorul apropiat este de 60 millioane US$.
Germania continua sa reprezinte una din destinatiile principale ale exporturilor
romanesti de vinuri, cu o pondere de 30,3% ca volum si de 32,6% ca valoare in
2002, desi in scadere fata de anul 2001, cand aceste ponderi erau de 44,0% si,
respectiv, de 44,2%. Evolutia descendenta s-a datorat cresterii importurilor
Republicii Moldova (43,2% sub aspect cantitativ si 28,4 sub cel valoric), o punte
insemnata catre marea piata a Federatiei Ruse. Urmeaza ca principale tari de
destinatie Marea Britanie, Republica Ceha, Italia, SUA, Israel si Danemarca.
Exporturile sunt concentrate pe cateva piete, primele opt tari detinand impreuna
peste 80% din total (2001). Tabelele de mai jos ofera o imagine a evolutiei
comertului exterior cu vinuri al Romaniei in anii 2000-2002 (ordinea se bazeaza pe
valoare).

Locul Romaniei pe piata internationala a vinului

Sub raportul suprafetei cultivate cu vita de vie, ca si al productiei de struguri si de

vin Romania se numara printre principalele 10 tari producatoare de vin din lume,
detinand pozitii avantajoase chiar si in comparatie cu celelalte tari europene

Locul 5 ca suprafata cultivata cu vita de vie (5,8% din totalul suprafetelor astfel
cultivate in Europa), dupa tari ca Spnia, Franta, Italia si Portugalia.

Locul 6 din punctul de vedere al productiei de struguri (3,6% din totalul productiei
europene), dupa Italia, Franta, Spania, Germania si Grecia.

Locul 6 din punctul de vedere al productiei de vin (2,9% din totalul productiei
europene), dupa Franta, Italia, Spania, Germania si Portugalia.