UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTAR

DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII ALIMENTARE,
SIGURANA PRODUCIEI ALIMENTARE I A MEDIULUI

USCATOR CU DISCURI ROTATIVE

Student:
Mantea Ionela-Claudia

SUCEAVA
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

Tema:
Studiul unui utilaj de amestecare din industria alimentar.

I DESTINATIA SI CLASIFICAREA USCATOARELOR CU

DISCURI ROTATIVE

Page 2
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

1.1 DESTINATIA USCATOARULUI CU DISCURI ROTATIVE

Uscarea este un process combinat sa se relaizeze intr-un timp scurt cu un consum minim de
energie i sa asigure calitatea produsului uscat, este necesar a se tine seama de urmatorii factori

1.natura materialului supus uscarii- poate avea structura poroasa sau capilar, ce poate
influenta deplasarea apei din straturile interioare spre suprafata unde va fi evaporat sau
antrenat de agentul de uscare. Cu cat porii sunt mai numerosi si uniform repartizati in material,
cu atat umiditatea se va deplasa mai repede.

2.felul in care se prezinta apa si procentul acesteia in masa produsului. Daca apa legata
chimic predomina in produse, uscarea sa va face mai greu, durnd mult timp

3.forma si dimensiunile materialului. Produsele mrunite au suprafata liber specific

foarte mare ceea ce grosimea mica si favorizeaz uscarea. Prin taierea produslui perpendiculara
pe capilare se creeaz drum liber pentru difuzia apei spre suprafata de uscare.

4.temperatura produsului Cnd aceast are valori mari, mrete viteza de uscare. Totui
valoarea temperaturii nu trebuie s fie prea mare, pentru s nu duce la degradarea prin ardere a
produselor.

5.temperatura i umiditatea agentului de uscare. Aerul cu umiditate mic i temperatur

mare se poate incarca cu umiditate mult de la suprafata produsului, ajungand astfel aproape de
starea de saturatie

1.2 METODE DE USCARE

Alegera utilajelor pentru uscare trebuie s tin seama de produsul supus uscrii, de modul
realizrii transmiterii produsului, de presiunea la care se aduc agentul de uscare i produsul.

Dup modul realizrii transmiterii caldurii, uscarea se poate realiza

1. Prin conducie, cnd produsul vine in contact diect cu suprafaa cald a
usctorului, ncalzit la temperaturi mari. Desi uscarea se realizeaz cu vitez
mare, nu este indicat datorit faptului ca produce supraincalzirea, uneori
arderea produselor
2. Prin convectie in aer cald sau gaze de ardere, produsul fiind asezat in tavi, pe
carucioare fixe sau circuland in contracurent cu agentul de uscare.
Dup presiunea la care are loc, uscarea se poate realiza

1. La presiunea atmosferica, n usctoare deschise sau inchise neetan.

Page 3
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

2. n vid realiznd uscarea n condiii perfect etane astfel c presiunea din usctor
s fie constant i mereu inferioar celei atmosferice. Aceste regim de presiune
mic conduce la un consum redus de caldur pentru ncalzirea produsului, la
temperaturi mici de uscare, nefiind posibil suprancalzirea produselor.

1.3 CLASIFICARE USCATOARELOR

Utilajele folosite pentru uscare trebuie sa realizeze uscarea produselor pana la obtinerea
unei umiditati de echilibru. Tipul de uscator se allege atat in functie de metoda de uscare(prin
conductie,convectie sau radiatie) cat in functie de natura produsului.2

Uscatoare cu camera sau tip dulap

Aceste uscatoare sunt formate

dintr-o incinta a carui volum poate fi
cuprins intre cel al unui dulap obisnuit
pana la volumul unei camere de locuit.
In camera materialul este asezat pe
stive, stelaje, carucioare sau alte
sisteme de sustinere care depind de
tipul de material. Pentru materiale
granulare, pulberi sau paste materialul
este asezat in tavi dispuse pe stelajele
interioare ale uscatorului sau pe
carucioare prevazute cu rafturi. Acest
tip de uscator poate fi utilizat si pentru
uscarea pieilor in unitatile de prelucrare
cu capacitatea de productie mica. 1

Uscator tunel

Un uscator tunel este alcatuit dintr-o camera lunga care poate atinge 30-40 m, prin care circula
materialul si agentul de uscare. Sistemul de transport al materialului depinde de natura si forma

Page 4
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

acestuia. Pentru materiale granulare se folosesc tavi metalice stivuite pe rafturile unor vagoneti
care se deplaseaza in camera de la un capat spre celalalt cu ajutorul unor dispozitive mecanice .
La un anumit interval de timp se introduc pe la un capat al uscatorului vagoneti cu material umed
iar la capatul opus se scot acelasi numar de vagoneti cu material usact

Uscator cu band

Uscatoarele cu banda sunt formate dintr-o incinta in care sunt montate, suprapus pe verticala, mai
multe benzi transportoare, decalate intre ele la capete Aceste uscatoare sunt recomandate pentru
materiale granulare care cad de pe o banda pe alta. Benzile pot fi confectionate din otel sau dintr-o
plasa metalica. Agentul de uscare scalda materialul de pe benzi circuland in echicurent sau in
contracurent cu acesta. Viteza benzii este de 0,3-0,5 m/min iar cea a agentului de uscare este de 2-
3 m/s.

Page 5
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

Uscatoare cu cilindrii

Aceste uscatoare sunt utilizate pentru materiale sub forma unor panze sau benzi cu
lungimea mare, cum ar fi tesaturile textile sau hartia. Ele sunt formate din mai multi cilindrii
metalici incalziti la interior cu abur, apa calda sau cu un alt agent de incalzire

Uscatoare prin pulverizare (Atomizoare)

Se utilizeaza pentru uscarea unor suspensii sau paste in care particulele solide au
dimensiuni mici. Suspensia este dispersata in interiorul atomizorului in care se trimite agent de
uscare incalzit. Dispersarea are un rol foarte important in atomizare deoarece trebuie sa fie cat
mai avansata pentru a se asigura indepartarea umiditatii din material in timpi de uscare foarte
scurti.

Page 6
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

Datorita timpilor de uscare foarte scurti aceste uscatoare se utilizeaza pentru materiale
termodegradabile. Atomizarea este utilizata la obtinerea laptelui praf, a prafului din oua, a
tanantilor vegetali, a unor produse farmaceutice, a detergentilor, etc

Page 7
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

CAPITOLUL II ELEMENTELE COMPONENTE, TIPURI DE ASAMBLARI SI

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE ALE UNUI USCATOR CU DISCURI ROTATIVE

2.1 Elementele componente ale unui uscator cu discuri rotative

Usctoarele cu discuri rotative se utilizeaz la uscarea continu a cristalelor de zahr.

Din punct de vedere constructiv funcional, un astfel de usctor se compune din:

1 racord de alimentare pentru material umed

2 racord de evacuare pentru aer uzat
3 canale
4 ax
5 discuri
6 carcas cilindric
7 dispozitiv automat de evacuare pentru
produs uscat
8 racord de alimentare pentru agent de uscare
9 racord de evacuare pentru produs uscat

Figura 2.1 Schema de princiupiu a unui uscator rotativ cu discuri [4]

Page 8
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

2.2 Principiul de functionare

Modul de funcionare este urmtorul: materia prim(zahr umed) se

alimenteaz printr-un racord (1) pe disculsuperior i, sub influena forei centrifuge,
se mprtie spremarginea carcasei (6), de unde cade pe peretele conic. Aceastmicare se
repet, treptat zahrul se usuc, n curent de aerascendent. Agentul de uscare (aer proaspt)
este alimentatprintr-un racord (8),[ 4].

Operaia de uscare se realizeaz prin circulaia ncontracurent a produsului

(zahr) i agentului de uscare (aer). nzona final, zahrul cade de pe peretele conic pe discul
inferiorcare l mprtie n curentul de aer rece adus pe la parteainferioar, realiznd
astfel rcirea.Produsul finit (zahr uscat) se evacueaz automat dectre un dispozitiv (9)
printr-un racord (9), n mod automat cudispozitivul 7. Aerul uzat se evacueaz prin racordul (2)

2.3 Tipuri de asamblri ale usctorului rotativ cu discuri

2.3.1 Asamblri nedemontabile

Se numesc asamblri nedemontabile acele asamblri la care pentru desfacerea
ansamblului realizat este necesar distrugerea elementelor de asamblare sau a unora din
elementele asamblate [Pa, 80].
mbinri sudate
Sudarea este procedeul tehnologic de mbinare nedemontabil a dou piese metalice
identice sau similare cu sau fr metal de adaus, prin aducerea suprafetelor de mbinat n stare
plastic sau lichid.

Aceste fel de asamblare este prezent la usctorul rotativ cu discuri la realizarea carcasei
cilindrice si a racordurilor de alimentare si evacuare.. Carcasa este realizat prin sudarea cap la
cap a dou virole [ Po, 81].

2.3.2Asamblri demontabile permit montarea i demontarea ulterioar, fr distrugerea

organelor de asamblare i a pieselor asamblate, ori de cte ori este necesar. Dei, n general, sunt
mai scumpe dect asamblrile nedemontabile, de multe ori, datorit condiiilor impuse de
realizarea pieselor compuse, a subansamblelor i ansamblelor (de montare, de ntreinere, de
deservire etc.), sunt folosite asamblrile demontabile, care pot fi: filetate, prin pene
longitudinale, prin caneluri, prin tifturi, prin boluri, prin strngere proprie etc.[3].

Asamblri cu pene
Penele sunt organe de mbinare demontabile, care fixeaz sau regleaz pozitia a dou
piese prin efectul nclinrii care fixeaz sau regleaz poziia a dou piese prin efectul nclinrii
feelor care preiau ncrcarea. Prezint avantajul realizrii unor ansamblri simple i ieftine, cu
montare i demontare rapid. Produc ns slbirea organelor de mbinare, prin introducerea unor
concentratori de tensiune mari [Po, 81].
Acest tip de asamplare cu pen este prezent la usctorul rotativ la mbinarea discurilor cu
axul de rotaie.

Page 9
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

Asamblare prin boluri

Bolurile sunt organe de maini de form cilindric utlizate ca elemente de legtur n
articulaii. Acest tip de asamblare se gsete la usctorul rotativ cu discuri ntre motoreductor si
axul uscatorului .

Page 10
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

CAPITOLUL III. MATERIALE UTILIZATE PENTRU EXECUTAREA

ELEMENTELOR COMPONENTE

Materialele folosite n construcia i exploatarea utilajelor tehnologice sunt n general

materiale metalice i nemetalice. Pe lng acestea, n exploatarea utilajelor se mai folosesc
combustibilii i lubrifianii [11].

Astfel, materialele utilizate se mpart n :

Materiale metalice: feroase; neferoase.

Materiale nemetalice.

fonte
feroase
oteluri

metalice bronzuri

alame
Materiale

neferoase
aliaje din aluminiu
materiale plastice
magneziu .a
de tip elastomer
nemetalice
materiale
sticloase

materiale fibroase

Figura 3.1 Clasificarea materialelor [Mironeasa,10]

Page 11
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

Pentru indeplinirea functiunii lor, organele de masini se executa din materiale

corespunzatoare. Organele de masini sunt solicitate in principal mecani, statistic si dinamic, deci
principalul criteriu de alegere a materialelor metalice este cel al proprietatilor mecanice. De
asemenea, organele de masini se obtin din semifabricate turnate, matrite, laminate, sinterizate
etc, c[rora li se aplica in general prelucrari prin aschiere, sudare si tratamente termice, fapt pentru
care la alegerea materialelor metalice se vor avea in vedere si prorietatile tehnologice.
{Alexandru, 97].
Recunoaterea materialelor se face dup proprietile lor i anume :
a) proprieti fizice :
- luciul ;
- culoarea ;
- structura ;
- conductibilitatea termic i electric proprietatea materialelor metalice de a
conduce cldura i electricitatea ;
- dilatabilitatea nsuirea materialelor metalice de a-i mri volumul la
creterea temperaturii ;
- fuzibilitatea nsuirea materialelor metalice de a se topi.[11]
b) proprieti chimice :
- oxidarea reacia prin care o substan se combin cu oxigenul.
c) proprieti mecanice :
- duritatea caracterizeaz rezistena opus de materialul metalic la ptrunderea n el a unui corp
cu o duritate mai mare ;
- maleabilitatea proprietatea unor materiale de a se deforma permanent, fr fisurare (ex.
laminarea n foi subiri) ;
- tenacitatea proprietatea unui material metalic de a prezenta deformaii plastice mari, nainte
de a se rupe ;
- elasticitatea proprietatea unui material metalic deformabil de a reveni la forma i
dimensiunile iniiale ;
- rezistena proprietatea materialelor solide de a se opune aciunilor mecanice care tind s le
deformeze sau s le rup (rezistena la forfecare, compresiune, ntindere, rsucire, etc) ;
- rezistena la coroziune proprietatea unui material de a se opune aciunilor distructive ale
agenilor fizico-chimici din exterior ;
- rezistena la uzur proprietatea materialelor de a se opune distrugerii prin frecare ;
- plasticitatea proprietatea materialelor de a nu reveni la forma iniial dup deformare.
d) proprieti tehnologice

- forjabilitatea proprietatea unui material metalic de a se deforma fr fisurare sub influena

unor aciuni de ciocnire sau presare (la cald sau la rece) ;
- sudabilitatea proprietatea materialului metalic de a putea fi sudat [11]

Maerialele folosite pentru realizarea uscatorului rotativ cu discuri sunt:

Capacul si carcasa sunt confectionate din otel nealiat care contine carbon pana la 0,6 %
cu simbolul OL37.

Axul este un organ de main de form cilindric (din oel) care susine elementele n
micare de rotaie. Axul uscatorul rotativ este confectionat din otel carbon obisnuit OL50.

Page 12
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

Racordurile de alimentare si evacuare sunt confectionate din otel OL60.

CAPITOLUL 4. TIPURI DE SOLICITRI ALE ORGANELOR

USCTORULUI CU DISCURI
Solicitarea esre un proces fizic prin care se produc tensiuni i deformaii n interiorul unui
corp solid. Starea de solicitare mecanic a organelor de maini ,este determinat de caracterul
forelor care o produc.
Solicitari

incovoiere
torsiune
simple
compresiune
etc.
compuse

Tipuri de solicit[ri care apar la uscatorul rotativ cu discuri

Incovoiere . Arborele uscatorului este solicitat la incovoiere atunci cand sarcinile ce i se

aplica sunt cupluri de forte sau forte care se afla in plane ce trec prin axa arborelui.[6]
Torsiunea este deplasarea relativa a doua sectiuni paralele si transversale ale unui obiect
solid ( rasucire). Arborele uscatorului este cel mai solicitat la torsiune, si de aceea trebuie
sa fie strict controlati.
Daca asupra arborelui se aplica forte dirijate in lungul axei longitudinale, acesta este
solicitata la tractiune sau la compresiune.

Solicitari variabile sunt prezente la uscator la discurile rotative cum ar fi turaii

ridicate, fore intense i temperaturile mediului n regim de funcionare. For a de frecare
influeneaz rezistena la oboseal a angrenajelor [5].

Page 13
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

CAPITOLUL 5. NOIUNI DE TRIBOLOGIE

Tribologia este stiinta care studiaza fenomenele de frecare si uzura ce insotesc miscarile
mecanice. Denumirea provine de la:

(tribos = frecare) +(logos = stiinta)

S-a constatat c majoritatea organelor de maini nu se distrug att prin solicitri mecanice
i termice, ct mai ales prin uzur, datorit unor surse de frecri necontrolate i a unei lubrificaii
necorespunzatoare. Tribologia urmrete prelungirea duratei de funcionare a mainilor i
instalaiilor, prin combaterea sau eliminarea uzurii, att prin cunoaterea cauzelor (fenomenul
frecrii), ct i prin prevenirea sau diminuarea uzurii prin folosirea unei lubrificaii
corespunztoare.

Componentele uscatorului rotativ cum ar fi discurile si arborele este supus cel mai tare
frecarii care n majoritatea cazurilor produce prejudicii mari. Astfel, pe plan mondial, cca. 25%
din energia produs este pierdut prin frecare, att n interiorul mainilor, ct i la deplasarea
mainilor n mediul nconjurtor [ Constantin, 04].

Forele i momentele transmise n prezena sau absena micrii relative, cu sau fr

lubrifiant, duc la deteriorarea elementelor componente ale contactului uzur i la pierderea
de energie sub form de cldur. Uzura i gsete expresia n pierderea de material de pe
suprafeele n contact ale pieselor cum ar fi racordurile de alimentare si evacuare, canale,
arbore si discuri, avnd ca efect modificarea dimensiunilor, i n anumite condiii de
temperatur conducnd chiar la modificri structurale n straturile superficiale [Constantin, 04].

Lubrifianii sunt folositi pentru reducerea frecrii, asigurarea rcirii, meninerea unui
regim termic adecvat, micoreaz efectele prin uzare, asigur etanarea (unsori), atenueaz
ocurile i vibraiile. Aditivii sunt adaosuri de natur chimic care se introduc n lubrifiani
pentru a mbunti unele dintre proprieti. Dup funciuni, aditivii sunt amelioratori ai indicelui
de viscozitate, anticorozivi, antioxidani, antiuzur, de extrem presiune etc. [7].

Page 14
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

CAPITOLUL 6. TIPURI DE TRANSMISIE

Transmisia mecanica este un ansamblu cinematic de elemente care au ca scop
trasmiterea miscarii de rotatie cu sau fara transformarea acesteia, insotita de
transmiterea energiei mecanice, deci a fortelor si a momentelor.

Transmisiile mecanice pot fi

Directe caracterizate prin distanta mica intre axa geometrica a arborelui

conductor si cea a arborelui condus
-cu roti de frictiune , cu came, cu roti dintate ( prezente in uscatorul rotativ cu discuri), cu
surub-piulita

Indirecte sunt caracterizate prin distanta mai mare intre axele elementelor care transmit
miscarea si sunt transmisii cu

-curele, lanturi, parghii.

Transmisiile cu roti dintate sunt angrenajele pt transmiterea miscarii de rotatie ,formate

dintr-o roata conductoare si una condusa,prevazute cu dantura periferica.Ele pot realize
transmiterea unor puteri mari intre arbori si asigura un raport de transmitere constant.Dintii rotii
conductoare patrund intre cei ai rotii conduse si ii apasa succesiv ,realizand o presiune de contact
prin care se realizeaza angrenarea[2].

Clasificarea angrenajelor:

a)Dupa pozitia relativa a arborilor:

-cu arbori paraleli

-cu arbori concurenti(se intersecteaza in plan) si se folosesc roti conice

-cu arbori neconcurenti

b)Dupa tipul angrenarii:

-exterioara

-interioara

c)Dupa specificul miscarii:

-fara transformarea miscarii de rotatie

Page 15
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

-cu transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie si invers [2].

In cazul uscatorului cu discuri rotative exista un angrenaj conic cu roti dintate conice.Rolul
angrenajului este de a transmite miscarea din plan vertical la axul uscatorului.

. [8].
DEZAVANT
AVANTAJE
AJE
prelucrarea si controlul rotilor
raport de transmitere constant; dintate necesitautilaje si SDV-uri
speciale;
gama larga de rapoarte de
- tehnologie complexa;
transmitere;

siguranta in exploatare; - necesita prelucrari de precizie;

gabarit redus

durata mare de functionare;

directia de transmitere a miscarii

poate fi orientata in plan sau in
spatiu

Page 16
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

CAPITOLUL 7. MSURI DE IGIENIZARE A USCATORULUI ROTATIV

CU DISCURI

Curatenia este metoda de decontaminare care asigur ndeprtarea microorganismelor de pe

suprafee, obiecte sau echipamentelor, odat cu ndeprtarea prafului i a substanelor organice.
Aplicarea corect a metodelor de curenie a suprafeelor, obiectelor i echipamentelor poate
realiza o decontaminare de 95-98%, foarte apropiat de cea obinut prin dezinfecie. Prin
activitatea de curenie se acioneaz asupra tuturor microorganismelor. Nu nlocuiete
dezinfecia [9].

Procesul de dezinfectare este neutralizarea sau distrugerea microorganismelor, astfel incat

sa nu poata cauza o infectie. Scopul este de a distruge sau de a impiedica dezvoltarea bacteriilor
patogene.

Tehnologiile specifice industriei alimentare sunt :

Curatarea obisnuita : manuala sau cu ajutorul masinilor specializate:

-curatarea sub presiune

-curatarea cu spuma

-curatarea cu dioxid de carbon

Curatarea cu utilaje preinstalate

Curatarea deschisa cu utilaje preinstalate
Spalarea la locul de productie [10]

Agentii chimici de spalarea uscatorului rotativ cu discuri

Pentru a fi acceptat spre utilizare n industria alimentara un agent chimic de spalare

trebuie sa ndeplineasca urmatoarele caracteristici:

- sa fie lipsit de toxicitate si nepericulos la utilizare;

- sa fie usor si complet solubil;

- sa fie lipsit de actiune corosiva asupra materialelor din care sunt

confectionate suprafetele pe care este folosit;

- sa nu precipite sarurile de calciu si magneziu n apa;

Page 17
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

- sa aiba putere de patrundere si umezire;

- sa poata saponifica si emulsiona grasimile si sa dizolve particulele solide

organice sau anorganice;

- sa poata fi usor de ndepartat prin clatire si sa mentina n suspensie

particulele de murdarie;

- sa nu aiba mirosuri puternice si persistente pe care sa le transmita

produselor alimentare [10].

Tabel nr 7.1 Agenti de spalare folositi pentru uscatorul rotativ cu discuri

Agenti de spalare si Amestecuri Amestecuri mediu Amestecuri

degresare nespumante spumante foarte spumante

Fosfat trisodic 15% - 10%

Carbonat de sodiu 10% 39% 35%

Metasilicat de sodiu
40% 20% 20%
pentahidrat

Pirofosfat trisodic - 40% -

Tripolifosfat de sodiu 35% - 30%

Surfactant neionic - 1,0% -

Surfactant anionic - - 5%

[10].

Page 18
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

CAPITOLUL 8. NORME DE PROTECIA MUNCII LA EXPLOATAREA I

NTREINEREA A USCTOARELOR

8.1 Intretinerea uscatoarelor cu discuri rotative consta in:

-verificarea centrarii discurilor pe arborele vertical de antrenare

-ungerea lagarelor intermediare si a granajului conic cu unsoare consistenta,o data pe luna

-verificarea garniturilor de etansare a lagarelor

-controlul periodic a gradului de incalzire a lagarelor

-verificarea starii de uzura a agrenajului conic

8.2 Repararea uscatoarelor:

Ciclul de reparatii ale uscatoarelor variaza ca intervale de timp in limite foarte largi in functie de
tipul uscatorului,de regimul de lucru.intensitatea utilizarii lui etc. De exemplu la uscatoarele de
borhot de sfecla din fabricile de zahar reparatiile curente se fac anual ca revizii generale,deoarece
nu lucreaza decat 3-4 luni in perioada de campanie ,iar reparatiile capitale se fac o data la 7-8
ani. Toate lucrarile de intretinere,revizie si reparatii ale instalatiei de automatizare aferente
uscatoarelor,se vor executa numai cu personal specializat in lucrari de aparate de masura,control
si automatizare sau in lipsa acestuia ,prin unitatile specializate.[2]

8.3 Reparatiile executate la uscatorul cu discuri rotative:

-revizia generala a ventilatoarelor

-curatirea filtrelor de aer

-revizia sistemelor de ungere,gresarealagarelor si schimbarea lubrifiantilor

-centrarea discurilor

Page 19
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

-strangerea suruburilor de fundatie

-inlocuirea rulmentilor uzati si repararea cuzinetilor

-verificarea etanseitatii canalelor de aer

-curatirea suprafetei de incalzire a radiatoarelor,de praful depus

-verificarea aparatelor de masura si control

-curatarea si repararea oalelor de condens a radiatoarelor

-centrarea arborelui cu discuri

-revizia sistemelor de actionare si a reductoarelor

-revizia mecanismelor de alimentare cu material si a celor de evacuare a produselor

-inlocuirea ventilatoarelor

-schimbarea reductoarelor si inlocuirea lagarelor

-schimbarea radiatoarelor

-revizia generala a canalelor de aer si inlocuirea tronsoanelor uzate

-inlocuirea arborelui cu discuri si a lagarelor

-reparatii capitale la sistemele de alimentare cu material si evacuarea produselor uscate

-vopsirea de protectie si anticorosiva

-dupa reparare se executa montarea si probarea uscatoarelor

-probe de etanseitate la canalele de aer

-probe de mers in gol timp de 2-4 ore

-functionarea la intreaga capacitate timp de 24 ore .

8.4 Norme specifice de protectie a muncii:

La instalatiile de uscare descries ,exista pericol de incendiu in cazul folosirii ca agent de

uscare a gazelor de ardere cu temperature ridicate.In aceasta situatie sunt uscatoarele cu tambur
utilizate in industria zaharului si in industria uleiurilor vegetale. Materialele supuse uscarii , in
contact indelungat cu gazelle arse cu temperature foarte ridicate se pot incinge si aprinde.

Page 20
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

Trebuie sa se ia masuri ca dispozitivele de alimentare cu material si evacuarea produsului uscat

sa fuctioneze continuu si sa nu se produca aglomerari sau infundari de material. La toate
uscatoarele cu actionari prin angrenaje sau transmisii (uscatoarele cu valturi, uscatoarele cu
tambur, uscatoarele cu benzi etc.) trebuie prevazute aparatoare, iar accesul la aceasta este interzis
in timpul functionarii. [2]

La orice interventie in interiorul uscatoarelor, a reductoarelor de turatii si a sistemelor de

actionare se vor scoate de sub tensiune toate electromotoarele instalatiei, inclusive a
ventilatoarelor, prin desfacerea sigurantelor de la tabloul electric. Se vor afisa panouri
avertizoare. Se vor respecta cu strictete limitele admisibile pentru temperature atat a agentilor de
uscare cat si a materialelor ce se prelucreaza.Toate snecurile de transport vor lucra in cuve
acoperite si asigurate.

La turnurile de uscare prin pulverizare se va acorda atentie deosbit a ca lichidele

pulverizate sa nu contina impuritati dure care sa indunde duzele sau sa provoace scantei can
izbesc peretii interiori ai uscatorului,putand provoca aprinderea produsului pulverulent uscat si
da nastere la explozii. Izolatiile termice trebuiesc mentinute in stare corespunzatoare pentru a nu
crea zone de supraincalzire a prafului ce se depune din exterior pe suprafata lor .Se vor curata de
praf cat mai des posibil.

Ventilatoarele vor fi amplasate in zone cat mai ferite de spatiile de acces si prevazute cu ingradiri
de protectie .La lucrarile de reparatii pentru lucrarile de demontare si montare se vor utilize
mijloace mecanice de ridicat si transportat specifice acestor operatiuni iar personalul utilizat in
aceste lucrari va fi echipat cu manusi si haine de protectie conform normativelor in vigoare[2].

Page 21
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

BIBLIOGRAFIE

[Alexandru, 97] Alexandru I., si altii Alegerea si utilizarea materialelor, Editura Didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1997.

[Constanti, 04] Constantin, V., Palade, V., Organe de maini i mecanisme, volumul I, Editura
Fundaiei Universitare Dunrea de Jos , Galai, 2004;

[Mironeasa,10] Mironeasa, S., Mironeasa, C., Elemente de inginerie mecanic, Editura Matrix
Rom, Bucureti, 2010;

Surse electronice

[1] http://www.vitan.ro/Ingineria_Proceselor_II/VII.1.4-VII.1.4.5.pdf

[2]http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Uscatorul-cu-discuri-rotative258.php

[3]http://webbut.unitbv.ro/Carti%20on-line/OM/JulaChisuLates/Col2.pdf

[4]http://documents.tips/documents/uscatoaredoc.html

[5] p://www.resist.pub.ro/Cursuri_master/AVRM/12.pdf

[6]http://www.robotics.ucv.ro/flexform/aplicatii/ite/Sandoi%20Cristina%20-
%20INCOVOIEREA%20BARELOR%20DREPTE/

[7]http://www.omtr.pub.ro/didactic/om_isb/om1/OM7.pdf

[8]http://www.qreferat.com/referate/mecanica/TRANSMISII-PRIN-ROTI-DINTATE512.php

[9] http://www.ghidcabinet.ro/wp-content/uploads/2010/09/Norma-tehnica-privind-curatenia-si-
dezinfectia-in-unitatile-sanitare.pdf

Page 22
 USCATOR ROTATIV CU DISCURI

[10]http://www.scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/METODE-SI-MIJLOACE-DE-
IGIENIZA185211718.php

[11]http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/UTILAJE-DIN-INDUSTRIA-
ALIMENTA63366.php

Page 23