Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
LENTILE
Ochiul are rolul de a ne furniza informatii sub forma unor imagini colorate
despre adancimea, distanta si miscarea obiectelor. Miscandu-l in sus, in jos si
lateral, vedem cea mai mare parte a mediului care ne inconjoara.
Ochiul uman are capacitatea de a vedea clar la diferite distante prin modificarea
puterii sale de convergenta. Aceasta calitate este in esenta datorata modificarii
dioptrilor cristalinieni atat ca raza de curbura, cat si ca distanta de separare intre
ei. Este de fapt punerea la punct a aparatului fotografic comparand ochiul cu acest
aparat optic. In cazul ochiului aceasta punere la punct se obtine nu prin deplasarea
obiectivului, ci prin modificarea puterii sale de convergenta.
Cand lumina vine de la un obiect si intra n ochi, razele sunt reftactate de catre
cornee si cristaline. Punctul n care se ntlnesc razele se numeste focar. Daca se
focalizeza pe retina, tot ce se vede este clar si neted.
In cazul emetropiei (0 dioptrii) razele de lumina primite de ochi converg (se strang)
intr-un singur punct pe retina si omul vede clar fara ochelari.
miopia
hipermetropia
astigmatismul
presbiopia
anizometropia
MIOPIA
Imaginea se formeaza inaintea retinei, iar pe retina imaginea unui punct este sub
forma unui cerc de difuziune. Se caracterizeaza in fond printr-un plus de dioptrii
desi se noteaza cu semnul "".
Clasificarea miopie:
in functie de etiopatogenie
miopie axiala;
miopie de curbura;
miopie de indice.
miopie simpla;
miopie patologica;
miopia maligna.
Frecventa miopiei variaza cu varsta. La nastere cam 5% dintre copii sunt miopi-este
miopia congenitala. La varsta adulta 25-30% din populatie prezinta miopie din care
numai 3 % sunt miopii patologice.
Myopia simpla apare in jurul varstei de 8-10 ani. Este denumita si myopia scolarului.
Globul ocular este normal constituit, dar componentele sale optice ax antero-
posetrior, curbura suprafetelor dioptrice, indicele de refractie, converg spre
valorile statice mari ale normalului, de unde excesul de convergenta. Miopia simpla
este de origine constitutionala. Nu exista o gena determinanta a miopiei, dar
aceasta rezulta din actiunea diferitelor gene pentru parametrii refracttiei. Aceste
gene se transmit recesiv autosomal.
In vederea de aprope ochiul miop face un efort acomodativ mai mic, il poate mentine
timp mai indelungat si poate realiza o proximitate mai mare. De aici abilitatea
deosebita a ochilor miopi pentru meserii ce necesita diferentierea detaliilor fin-
ceasornicar, bijutier. Efortul de acomodatie fiind minim, muschiul ciliar al miopului
se hipoplaziaza, se modifica relatia acomodatie convergenta cu tendinta spre
strabism divergent.
Simptomatologie:
eventual asa numita astenopie musculara miopul este obligat tot timpul sa
convearga si convergenta nu este sustinuta de acomodatie;
Evolutie: miopia progreseaza lent cu 1-2 dioptrii pana in jurul varstei de 25 ani cand,
in general, se stabilizeaza.
Tratamentul: corectie optica cu lentile divergente. Se va prescrie cea mai slaba
lentila divergenta care asigura maximum de acuitate vizuala. Se recomanda portul
permanent al ochelarilor. La varsta presbiopiei se vor prescrie ochelari adecvati
pentru lectura.
Myopia boala, myopia degenerative, myopia maligna este mult mai rara. Este o
anomalie congenitala, adeseori transmisibila genetic dominant. Tulburarea de
refractie este prezenta de la nastere cu valori dioptrice mari, peste - 10 dioptrii.
Progreseaza tot timpul vietii, intermitent pana la valori dioptrice mari: -20 pana la
-30 si mai mult. Se pare ca este vorba de un deficit structural al tunicilor globului
ocular, o ambiotrofie sclerocoroidiana.
Simptomatologia functionala:
Campul vizual este redus concentric pentru alb si culori, se constata o largire a petei
oarbe si scotoame uneori;
Complicatii:
Luxatia cristalinului;
Dezlipirea de retina.
HIPERMETROPIA
Simptomatologia clinica: hipermetropia se manifesta mai mult sau mai putin precoce
in functie de gradul sau. Hipermetropul nu va avea nici o tulburare de vedere atat
timp cat aplitudinea acomodativa depaseste valoarea hipermetropiei totale plus
necesarul acomodativ in vederea de aproape, deci tulburarea de refractie este
asimptomatica. Datorita efortului acomodativ permanent hiermetropul poate
prezenta, mai ales dupa perioade de activitate sustinuta pentru aproape, dureri de
cap, senzatie de discomfort, tuburari pasagere de vedere, oboseala oculara.
Tratamentul este numai optic: se prescriu lentile convergente (+) care vor aduce
focarul din spatele retinei pe retina. Corectia optica se va efectua dupa examinarea
corecta a refractiei si este diferentiata in functie de varsta, valoarea
hipermetropiei, tulburarile subiective si obiective pe care le prezinta pacientul.
ASTIGMATISMUL
astigmatismele neregulate;
astigmatismele regulate;
Frecventa astigmatismelor, dupa unii autori in scoli 15 20% dintre elevi sunt
astigmati bineinteles cu valori dioptrice mici de la 0.25 pana la 1 dioptrie.
varsta;
conditii de munca;
status general.
ANIZOMETROPIA
Vorbim de anizometropie atunci cand diferenta de refractie dintre cei doi ochi este
mai mare de 2 dioptrii.