SANTEDIL PROJECT S.RI. INFORMARII GENERALE Denumire; RAPORT LA STUDIU DE IMPACT PRIVIND PROIECTUL ,,INCHIDEREA SI ECOLOGIZAREA IAZULUI VALEA SELISTEI, JUTETUL ALBA”. Beneficiarul lucrarilor/ titularul proiectului/ proprietarul depozitului/ operatorul depozitului; Beneficiar: MINISTERUL ECONOMIEI - S.C. CONVERSMIN S.A., cu sediul in Bucuresti, str. Mendeleev, nr. 36-38, CUI RO14923006, inmatriculati Ja Registrul Comertului sub nr. J 40 / 9811 / 2002 cont RO87 BRDE 410S V260 8525 4100, BRD Agentia Piata Romana, reprezentata prin ing. Purcaru Stamin Ioan — director general Proiectant : SC EUROTOPAZ RESEARCH SRL, Baia Mare, str. P. RARES nr. 20/28, judetul Maramures, Nr. de inregistrare la Registrul Comertului J29/59/1999, CUI RO11414032, reprezentata prin director general ing. Tohatan Nicolae Elaborator raport: $.C. SANTEDIL PROIECT SRL, PLOIESTI, str. BUNA VESTIRE NR. 35 Nr. de inregistrare la Registrul Comertului J24/1731/2004, CUI RO116953054, cont (banc’) RO84 RNCB 0182 0341 2882 0001, BCR Baia Mare reprezentata prin director general ing. Amariei Florin. Amplasamentul obiectivului si adresa; Tazul de decantare Valea Selistei este amplasat pe valea cu acelasi nume, necadastratd, afluent de dreapta al raului Abrud, cod cadastral IV-1.81.10 azul Valea Selistei este situat intre alte 2 vai mai importante, tot afluenti de dreapta ai rdului Abrud si anume:- Valea Rosia Montana, cod cadastral IV-1.81.10.4, - Valea Corna, cod cadastral IV-1.81.10.2. Cea mai importanta localitate din zona iazului este orasul Abrud situat la cca 2,3 km amonte de confluenta vai Selistea cu r. Abrud. Pe valea Selistei iazul este amplasat la cca 300 m amonte de confluenta cu r. Abrud. Imediat aval de iaz, la cca. 100 m exista un mic grup de gospodarii individuale. Situatia geologica Situatia geologicd a amplasamentului iazului a fost evidentiata cu ocazia studiilor efectuate. Astfel sondajele executate au determinat existenta unui deluviu de 3,5 m pe versantul drept si de numai 2 m pe cel sting, sub aceasta aflandu-se roca de bazi- -gresii si argile grezoase. lazul de decantare este amplasat in partea de nord-vesticd a fosei Bucium care apartine de munfii Metaliferi care , la randul lor fac parte din marea unitate geologica a Carpatilor Apuseni, Versantul stang al vaii de amplasare a iazului prezinta stabilitate in timp ce la cel drept se remarca alunecari vechi stabilizate. Situatia hidrologica Hidrologia paraului Seliste a fost studiata de catre IMH care a determinat pentru sectiunea de barare a vaii debitul mediu multianual, debitele maxime cu diferite probabilitati de depiisire si hidrografele undelor de viitur’. Debitul mediu multianual are o valoare de 0,035 m’/s, iar debitele maxime cu diferite probabilitati, in regim natural: : Quaso,1%6 = 57 m°/s a Qunaso,s%6 = 36 m°/s - Qnacise =30 m/s- Quasars = 27 m/s : Qmaxse = 17 m/s . Qmaxioy = 13 m/s Elementele caracteristice ale undelor de viitura schematice: : durata de crestere Te=3 ore : durata de descrestere Td =7oore - durata totala T = 10 ore e coeficient de forma - suprafata bazinului de receptie F = 3,9 km? Situatia hidrogeologica Din punct de vedere hidrogeologic amplasamentul este caracterizat de prezenta unor izvoare in versanti, favorizate de strati atia geologic’. Regimul apelor subterane reflect permeabilitaile rocilor de baza si ale depozitelor acoperitoare. Pe versanti exist numeroase izvoare a caror origin’ este asociati contrastului de permeabilitati dintre depozitele acoperitoare si roca de baz. Curgerea panzei de apa subterana urmareste topografia zonei. Spectrul curgerii are © configuratie tridimensional cu directia dominanta catre drenorul principal al zonei, raul Abrud si cu componente locale catre vaile cele mai apropiate Rosia Montana, Saliste sau Corna dupa caz. in general pe versanti nivelul apelor subterane este situat la adéincimi mai mari, peste (10...12) m in timp ce la baza versantilor este situat la adancimi mai mici, sub (3...5) m. Conductivitatea hidraulic’ a depozitelor de suprafata este de cca 10° m/zi sia straturilor de baz de 10° m/zi.- Seismicitatea zonei Conform normativului P100/1992 iazul de decantare Valea Selistei este situat in zona seismica F, cu un coeficient seismic Ks = 0,08 si perioada de colti Te = 0,7 s. Clasa si categoria de important a constructiei Conform pet. 5.1. din STAS 4273/83 iazul de decantare Valea Selistei se incadreaza in clasa II de importanta. Categoria de important a acestor constructii a fost calculata conform prevederilor NTLH-021 si au rezultat indici de rise asociat care incadreaza iazul de decantare in eategoria B de important (deosebiti). Il. PROCESE TEHNOLOGICE Tazurile de decantare pe care exist ecran hidraulic prezint& un grad mare de rise privind posibilitatea aparitiei de accidente cu impact deosebit asupra vietilor omenesti si factorilor de mediu. Iazurile asa zise ,,de vale” la care exist riscul ca apa vaii din amonte s& ajunga in ecranul hidraulic prezinta un pericol mai mare. Realizarea lucririlor prevazute in proiect va duce la o reducere a coeficientului de rise si la disparitia unor surse de poluare a mediului si la diminuarea intensitatii altora. Obiectul prezentei documentafii il constituie lucrarile pentru inchiderea iazului de decantare iaz Valea Selistei apartinand Filialei RosiaMin — iaz Valea Selistei, avand in vedere sistarea activitatii exploatarii miniere. IL1 Situatia existenta Volumul de steril depozitat in iazul Valea Salistei pina la aceasta data este de cca 4milioane me. Parametrii geometrici ai iazului sint: ~ suprafata activa 16,1has -Inaltimea realizata a iazului — 58,2m;ee - unghi de taluz 16; - cota coronament 656,20 Transportul tulburelii s facut prin doua conducte cu Dn= 300mm, si o lungime de 3000m. Evacuarea apei din iaz se face prin sonda inversa nr. 4, respectiv prin conducta de evacuare Dn 400mm racordata la galeria hidrotehnica. Pentru evacuarea apelor din precipitatii s-a realizat un descareator de ape mari de tip deversor realizat pe versantul sting. Apa captata se descarca in aval de iaz printr-o galerie de evacuare din beton armat cu o suprafata transversala de 3 mp. Galeria trece pe sub depozitul de steril si iese la zi in avalul barajului de picior dupa care se racordeaza la albia vaii Seliste. Descarcatorul nu are prevazute sisteme de retinere plutitori. Dupa sistarea activitatii se observa un proces de desecare inaintat pe suprafata iazului. Lacul de limpezire este foarte redus si este retras spre coada iazului din apropierea sondei inverse nr.4 aflata in functiune. Coeficientii de siguranta din studiile geotehnice intocmite periodic, au scazut odata cu inaltarea iazului. Pentru clasa II de importanta, coeficientul minim normat de siguranta este 1,40 la sarcini statice si 1,1 la solicitari dinamice. De altfel, datorita cotei actuale a iazului, pentru care coeficientii de siguranta erau minimi, s-a dispus in perioada de conservare executia unui prism de lestare a taluzului aval al iazului. Dotarile iazului pentru urmarirea comportarii sint urmatoarele: - 7 bome topografice in punctele cele mai caracteristice — urmarire trimestrial; - 14 tuburi piezometrice la care se fac citiri de doua ori pe saptamina; Inchiderea iazului de decantare Valea Selistei se face avand in vederea asigurarii stabilitaqii generale a iazului, a constructiilor aferente acestuia, precum siintegrarea in mediul inconjurator a suprafefelor ocupate cu depozite de deseuri miniere. Inchiderea si ecologizarea acestui iaz face parte din obligatiile asumate de Romania la intrarea in Uniunea Europeana, iar inchiderea Iui a fost aprobata prin HG 64/2007. Prin inchiderea si ecologizarea acestui iaz se asigura stabilitatea acestuia si siguranta locuitorilor din aval iaz. Implicit se asigura respectarea legislatiei in vigoare vizand protectia mediului si sanatatea populatiei. IL.2 Situatia propusa Ca ipoteza de baz, proiectantul propune transformarea iazului de decantare Valea Selistei intr-un depozit de steril uscat prin imprimarea solutiilor rationale care converg catre transformarea infatisirii suprafetei ocupaté de depozit intr-o forma care este apropiati conditiilor initiale naturale ale vaii si care asigura: = protectia solului, subsolului si ecosistemelor naturale; - protectia asezarilor umane; - protectia apelor si aerului. Proiectul de inchidere a iazului Valea Selistei va rezolva in principiu problemele majore privind siguranta depozitului de steril pentru. o perioada lunga de timp necesar incadrarii totale in mediu a acestei obiectiv, $i anume: - evacuarea oricarui debit de apa rezultatd din precipitatii cazute in ampriza iazului si bazinului hidrografic aferent astfel incat si nu se pericliteze siguranta depozitului de steril si sa nu afecteze mediul; - asigurarea stabilitatii generale si locale a depozitului de steril. Pentru indeplinirea acestor cerinte S-AU PREVAZUT IN PROIECT urmitoarele lucriri, corelate in spatiu si timp, in functie de evolutia procesului de desecare a iazului:DIG DEVIERE APE VIITURA DEVERSOR PESTE DIGUL DE DEVIERE CANAL PENTRU EVACUAREA APELOR DE VIITURA A PARAULUI VALEA SELISTEI (Canal principal) CANAL PENTRU EVACUARE DEBIT CURENT APE PARAU VALEA SELISTEI CANALE PENTRU EVACUARE APE DE PE PLATFORMA IAZULUI, LA CONTACTUL CU CEI DOI VERSANTI CANALE SI SANTURI PENTRU EVACUAREA APELOR DE PE TALUZUL JAZULUI PRAGURI DE RETENTIE PE VAI CANALE COLECTOARE APE VAI SUBTRAVERSARI DRUMURI LUCRARI LA CANALUL DEVERSOR DE COASTA DRUMURI PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR LUCRARI REPROFILARE SUPRAFATA IAZ (Reprofilare taluz, dig protectie, umplutura cuveta iaz) CONTINUAREA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE TALUZ IAZ LUCRARI DE ECOLOGIZARE - strat vegetal REPARATII GALERIE DEVERSOR DE COASTAee DESCRIEREA LUCRARILOR PREVAZUTE DIG DEVIERE APE VIITURA Digul s-a prevazut a se realiza din anrocamente de cariera (piatra sparta) si steril grob extras din reprofilarea taluzului iazului in zona coronamentului Depunerea materialului in corpul principal al digului se va face in straturi intercalate de steril si material de halda pentru a se imbunatatii caracteristicile fizico-mecanice a materialului din corpul digului. Digul va avea urmatoarele caracteristici geometrice in faza finala: - inaltime: 4m = latime coronament: Sm - lungime coronament: 92m = panta taluz aval : 1 = pantataluzamonte: — 1:2,5 - latime berma amonte: 6m Latimea totala a digului inclusiv zona de amonte este de cca. 30 m. Pentru a preveni exfiltratiile prin acest dig, evitarea fenomenului de sufozii (antrenarea de material de catre apele de exfiltratii), s-a prevazut impermeabilizarea acestuia pe paramentul amonte cu geomembrana HDPE de 2,5 mm grosime asezata intre doua Grosimea stratului de material ce va straturi de geotextil pentru protectia acesteia. acoperi geomembrana va fi de minim 70 cm grosime. Digul se va incastra in cei doi versanti pe adincimea minima de 1 m. Pentru a se putea executa digul de deviere in zona mlastinoasa zona de amplasament va fi consolidata cu piatra (refuz de ciur), creindu-se astfel un prism de lestare cu latimea de minim 38 m la partea superioara. Latimea de 38 m este necesara pentru a se putea realiza digul de deviere la dimensiunile mentionate in proiect. Nivelul umpluturilor se va realiza pina la cota 646,00 m. Peste aceasta cotase va realiza digul de deviere. Realizarea fundatiei digului din anrocamente de cariera se va face numai dupa desecarea zonei sau scaderea nivelului apei din iaz. Pentru a marii rezistenta fundatiei digului datorita faptului ca aceasta se realizeaza pe un strat de namol s-a prevazut la partea inferioara a fundatiei, la contactul cu materialul din depozit, un strat din geogrile biaxiale rigide cu rezistenta la tractiune de minim 40 kN/m. Suprafata estimata pe ce se aseaza stratul din geogrile biaxiale rigide este de cca. 4000 mp. La contactul cu corpul digului se va monta un strat de geogrile, biaxiale, fabricate din benzi monolitice subtiri din polipropilena, pretensionate, cu noduri sudate, cu rezistenta la tractiune de 40 kN/m. Peste acest strat se va realiza corpul digului de deviere. DEVERSOR PESTE DIGUL DE DEVIERE Dupa cum s-a mentionat anterior peste digul de deviere prevazut realizarea unui deversor de mare capacitate, care poate tranzita un debit de cca. 46,3 me/sec (Q o, beton armat clasa C 25/30. Nivelul de deversare stabilit prin deversor este cu 2 Deversorul are o lungime totala de 44 m si se va realiza din metri mai jos decat cota coronamentului digului de deviere. Aceasta constructie se compune din trei tronsoane distincte : - primul tronson reprezentind deversorul propriuzis care se va realiza peste coronamentul si taluzul aval al digului de deviere, in lungime de 34 m; = al doilea tronson in lungime de 5 m reprezenand compartimentul de disipare a energiei cinetice a apei ; ~ al treilea tronson in lungime de 5 m reprezentand zona de racord la canalul de deviere ape mari ; La nivelul coronamentului digului de deviere, deversorul are sectiunea dreptunghiulara cu urmatoarele dimensiuni interioare :- latime interioara: 10,00 m - inaltime interioara 1,60m In zona compartimentului de disipare a energiei cinetice si si a zonei de racord, sectiunea deversorului va avea urmatoarele dimensiuni interioare 0m - latime interioara: 4,90 - inaltime interioara 1,40 m Grosimea radierului pe toata lungimea deversorului va avea grosimea de 0,3 m, Sub radier s-a prevazut un strat de beton de egalizare, clasa C 8/10, in grosime de 20 cm. Peretii deversorului au sectiunea trapezoidala cu grosimea la baza de 40 cm si grosimea la partea superioara de 30 cm, Inaltimea peretilor deversorului vaziaza pe toata lungimea acestuia, vezi detaliile din plansele anexate. Pentru a marii capacitatea deversorului si a proteja marginile acestuia s-a prevazut suprainaltarea acestuia cu pereu din zidarie de piatra cu mortar de ciment M100, in grosime de minim 20 cm. Suprainaltarea s prevazut pe inaltimea de 40 cm, Latimea pereului de o parte si de alta a canalului este de 1,3 m si panta de CANAL PENTRU EVACUAREA APELOR DE VIITURA A PARAULUI VALEA SELISTEI (Canal principal) Pentru evacuarea apelor Vai Selistei, dupa ce tree peste deversorul de ape mari, s-a prevazut realizarea unui canal de mare capacitate din beton armat, in lungime de 1000 m. Panta radierului canalului va fi de 2 % spre puncul de racord cu canalul deversor de coasta existent. Racordul cu acest canal se va face perendicular, vezi planul de situatie cu lucrarile prevazute la iaz. Raza de racord a canalului la canalul deversor de coasta este de 25 m. Canalul deversor de coasta existent a fost prevazut pentru evacuarea apelor, colectate de pe platforma iazuluisi a Vaii Selistei, in galeria de evacuare, ce subtraverseaza iazul si debuseaza in aval de acesta. Canalul care s-a prevazut pentru evacuarea apelor Vai Salistei poate tranzita un debit de 57 mc/sec debit ce insumeaza atit apele ce deverseaza peste digul de deviere prin deversor cit si apele colectate de pe platforma iazului si versantii adiacenti acesteia. Canalul va avea sectiunea dretunghiulara si se va realiza din beton armat, clasa C 25/30. Principalele caracteristici geometrice ale canalului : - latime interioari la fund: b=300 cm - latime interioara la partea superioara : B=320em = adancime canal: H= 140 em - grosime radier canal: 25 cm - grosime perete canal: 25 - 15cm - grosimea beton egalizare : 15cm = latime beton egalizare : 410 cm Armarea betonului se va face cu armatura dispersa, fibre, si cu armatura clasica, plase sudate din ofel, SPPB striat, @ 7.1 mm, cu ochiuri patrate 150 x 150 mm, montate pe un singur rind in radier. La contactul dintre pereti si radier se vor monta armaturi din otel beton OB 37 @ 8 mm, pentru a marii rezistenta peretilor. Ca armatura dispersa se va utiliza fibre metalice de 50 mm lungime si fibre de polipropilena de 19 mm lungime. Pentru consolidarea terenului de fundare sub betonul de egalizare s-a prevazut realizarea unui strat din anrocamente sau refuz de ciur in grosime de minim 25 cm, 0,5 me/m. Canalul in zona betonata poate tranzita un debit de 35 me/sec debit mai mare decit debitul cu asigurarea de 1 % care este de 26,5 me/sec.Pentru a mari capacitatea de transport a canalului pina la 56 me/sec, (debit de verificare ~ 0,19), s-a prevazut suprainaltarea acestuia cu pereu din zidarie de piatra cu mortar de ciment M100, in grosime de minim 20 cm. Suprainaltarea s-a prevazut pe inaltimea de 60 cm. Latimea pereului de o parte si de alta a canalului este de 1,6 m si panta de 1 : 2. Latimea totala a canalului la partea superioara va fi in aceste conditii de 5,6 m. Terenul de o parte si de alta a canalului, deasupra pereului din zidarie de piatra, se va reprofila la o inclinare de 1 ; 3. Sapaturile se vor executa manual si mecanizat functie de configuratia terenului. CANAL PENTRU EVACUARE DEBIT CURENT APE VALEA SELISTEI Pentru evacuarea debitului de apa curent s-a prevazut un canal din tuburi de beton precomprimat Dn 800 mm, (tip PREMO), in lungime de 130 m, Canalul va avea panta radierului spre zona de debusare de 1 %. La capatul amonte, intrarea in canal a apei va fi dirijata printr-un canal cu pereu din zidarie de piatra cu mortar de ciment M100, in grosime de minim 20 cm, Intrarea in canal va fi evazata pentru a se crea un racord hidraulic cit mai bun. Canalul din tuburi de beton precomprimat va debusa in canalul din beton armat pentru evacuarea apelor de viitura. Tuburile din beton precomprimat se vor poza pe o fundatie din beton armat clasa C 20/25 conform detaliilor din plansa VS - 22. Armarea betonului se va face cu plase sudate din ofel, SPPB striat, @ 6 mm, cu ochiuri patrate 100x100 mm, montate in doua randuri. Primul rind de plase se va monta pe un strat de beton de egalizare de minim 5 cm grosime, marca C 20/25. Tuburile din beton precomprimat se vor zugravi cu var pe zona de contact cu betonul inainte de turnarea a celui de al doilea strat de beton.CANALE PENTRU EVACUARE APE DE PE PLATFORMA IAZULUI, LA CONTACTUL CU CEI DOI VERSANTI De o parte si de alta a platformei iazului, la contactul cu cei doi versanti s-a prevazut realizarea a doua canale de colectare a apelor ce se scurg de pe versanti si a acelor de pe platforma iazului si dirijarea acestora spre canalul principal de evacuare. Cele doua canale se compun din doua tronsoane, primul tronson din zidarie de piatra cu beton clasa C 20/25 si al doilea tronson din elemente prefabricate din beton armat, Clasa C 20/25. Canalul din zidarie de piatra a fost proiectat pentru a tranzita debite mici iar canalul din elemente prefabricate pentru a tranzita debite maxime. Lungimea tronsoanelor este urmatoarea: - tanga versantul drept: canal din zidarie de piatra in lungime de 200 m; canal din elemente prefabricate in lungime de 280 m si tranziteaza un debit de 10,6 me (Q o,1») - langa versantul sting: canal din zidarie de piatra in lungime de 190 m; © canal din elemente prefabricate in lungime de 240 m si tranziteaza un debit de 16,5 me (Q 0.1%): Canale din zidarie de piatra Dupa cum s-a mentionat primul tronson de la cele doua canale de colectare si evacuare a apelor de pe versanti si de pe platforma iazului se vor realiza din zidarie de piatra sau bolovani de rau pe un pat din beton clasa C 20/25. Rostuirea bolovanilor se va realiza cu mortar de ciment M100. Grosimea totala a_ pereului din zidarie de piatra va fi de 25 cm. Grosimea patului de beton pentru asezareabolovanilor de rau sau a pietrei sparte va fi de minim 8 cm grosime dar nu mai mare de 12 cm. Canalul va avea urmatoarele caracteristici geometrice: - latime interioara la partea superioara ; 3,4 m = atime interioara la baza: 1m - inaltime interioara : 0,6 m - grosime zidarie : 25 cm Panta radierului va fi pentru canalul din zona versantului drept de 1% iar in zona versantului sting de 0,5%. Canal din elemente prefabricate din beton armat Panta radierului celor doua canale din elemente prefabricate din beton armat va fide 0,5%, Panta canalelor s-a luat 0,5 % din cauza ca depunerile in iaz pina la ora actuala au o panta generala de 0,5 %. Principalele caracteristici geometrice + lafime canal in zona radierului : 15m + adincime canal : 0.7m + latime la partea superioara : 4,3 m Zona deasupra canalului betonat va fi reprofilata la o inclinare a taluzului de © parte si de alta a canalutui de 1 : 5. Pentru zona canalului betonata se vor folosii elemente prefabricate din beton armat marca C 20 / 25, avind urmatoarele caracteristici geometrice: + lungime prefabricat: 2,5 m + atime prefabricat: 15m; + grosime prefabricat:. 12 cmPentru armarea prefabricatelor se va utiliza armaturi din plase sudate din otel, SPPB striat, @ 6 mm, cu ochiuri patrate 100x100 mm, montate in doua randuri cu distantieri din otel beton OB 37 9 8 mm. Ca strat suport pentru betonul de egalizare s-a prevazut asternerea pe toata lungimea a canalului a unui strat din anrocamente (refuz de ciur), 0,6 me/m, pentru a imbunatatii stratul de fundare a canalului in zona mai mlastinoasa. Stratul de beton de egalizare se va realiza in grosime de 8 cm pe latimea de 1,9 m, si va fi executat din beton marca C 8/10. Dupa realizarea betonului de egalizare se va trece la montarea placilor prefabricate din beton armat in zona radierului. Dupa montarea acestora se va trece la nivelarea taluzului de o parte si de alta a radierului si executarea patului de fundare din nisip in grosime de 6 cm in vederea montarii celorlalte placi de beton armat de o parte si de alta a radierului. In vederea consolidarii placilor din beton armat la partea superioara se va executa de parte si de alta a canalului din beton un pereu din zidarie de piatra cu mortar de ciment M100 in grosime de 20 cm si latimea de minim 70 cm. Reprofilarea terenului deasupra canalului betonat, deasupra pereului din zidarie de piatra se va face la o inclinare de | : 5, lasindu-se o berma de circulatie de 0,4 m deasupra pereului. Pentru realizarea acestui canal s-a prevazut pe marginea acestuia realizarea unui drum de acces cu latimea carosabila de 3,5 m. CANALE SI SANTURI PENTRU EVACUAREA APELOR DE PE TALUZUL IAZULUI Pentru colectarea si evacuarea apelor din zona taluzului iazului la contactul cu cei doi versanti s-a prevazut realizarea a doua canale din zidarie de piatra pe un pat din beton clasa C 20/25. Zidaria din piatra se va realiza astfel ca sa se creeze 0 rugozitate artificiala.ee ee ee ne ee ee ee ee ee ee he Dupa cum s-a mentionat pereul se va realiza din zidarie de piatra sau bolovani de rau pe un pat din beton clasa C 20/25. Rostuirea bolovanilor se va realiza cu mortar de ciment M100. Grosimea totala a pereului din zidarie de piatra va fi de 25 cm. Grosimea patului de beton pentru asezarea bolovanilor de rau sau a pietrei sparte va fi de minim 8 cm grosime dar nu mai mare de 12 em. Principalele caracteristici geometrice ale canalului din zidarie de piatra: - atime interioara la partea superioara : 3,2 m - atime interioara la baza: 0,8 m - inaltime interioara : 0,8 m - grosime zidarie : 25 cm Pe taluzul iazului la cota 640,00 si la cota 622,00 mdMN, pe cele doua berme de circulatie s-au prevazut doua santuri de colectare a apelor ce se scurg pe taluz si dirijarea acestora spre cele doua canale de evacuare la contactul cu cei doi versanti. Santurile se vor realiza din zidarie de piatra cu mortar de ciment M100. Grosimea pereului va fi de 20 em. Cele doua santuri vor avea panta de scurgere de minim 0,5% catre cele doua canale de evacuare. Principalele dimensiuni geometrice ale celor doua santuri: - adancime sant: minim 0,5 m latime la baza: 0,4 m latime la partea superioara : 1,1 m lungimea santului la cota 640,00 mdMN: 260m lungimea santului la cota 622,00 mdMN: 160 m. PRAGURI DE RETENTIE PE VAI Pe cele 5 vai s-au prevazut praguri de retentie care au rolul de a retine materialul antrenat de apele ce se scurg de pe versanti.Acestea praguri dupa cum s-a aratat au un rol foarte mare pentru a prevenii iazulu. colmatarea celor doua canale de evacuare a apelor de pe platform Pragurile de retentie sunt compuse din fundatia pragului care se va realiza din beton ciclopian clasa C 12/15 si elevatia din beton armat clasa C 20/25. Dimensiunile in plan a fundatiei sunt : - latime fundatie Im = lungime medie fundatie: ~ 20 m - adincime fundatie: 1,2 m Elevatia (zidul) deasupra fundatiei va avea sectiunea trapezoidala cu urmatoarele dimensiuni geometrice : = latime la baza: —0,8m = latime la partea superioara: 0,3 m - inaltime maxima: 1,5m - inaltime in zona de deversare : 1m - Tungime medie zid functie de zona de amplasare: ~ 20 m Armarea elevatiei zidului se va face cu plasa sudate din ofel, SPPB striat, 9 6 mm, cu ochiuri patrate 100 x 100 mm, montate pe un singur rind. Pentru apele mici la baza zidului, deasupra fundatiei s-a prevazut 9 barbacane din teava de PVC Dn 125 mm. Surplusul de material rezultat din sapaturi (pamint vegetal) va fi transportat pe iaz si folosit la lucrarile de ecologizare. CANALE COLECTOARE APE VAI Legatura intre pragurile de retentie si cele doua canale pentru evacuarea apelor de pe platforma iazului se va realiza prin canale din zidarie de piatra cu mortar de ciment M100, cu sectiunea trapezoidala, avind urmatoarele caracteristici geometrice :— a ot latime interioara la partea superioara : 2,5 m latime interioara la baza: 0,7 m inaltime interioara : 0,8 m grosime zidarie: 20cm In zona de contact cu pragurile de retentie capatul amonte a fiecarui canal va fi evazat pe lungimea de 5 m pentru a putea colecta apele ce deverseaza peste pragurile si a celor cu debit curent ce traverseaza pragul prin barbacanele prevazute in corpul acestora. Dimensiunile sectiunii evazate ale canalelor de legatura la capatul amonte sunt urmatoarele: - latime interioara la baza: 0.7m... 1,7m - latime interioara la partea superioara: 2,5m... 3,5m - inaltime interioara : 0,8 m SUBTRAVERSARI DRUMURI La realizarea canalelor pentru evacuarea apelor sunt necesare realizarea a trei subtraversari de drum, dupa cum urmea, = subtraversare cu tub din beton precomprimat Dn 1000 mm la canalul de evacuare a apelor de pe taluzul iazului din zona versantului sting; - subtraversare cu tub din beton precomprimat Dn 1000 mm la canalul de evacuare a apelor de pe taluzul iazului din zona versantului drept; = subtraversare cu doua tuburi din beton precomprimat Dn 1000 mm la canalul de evacuare a apelor de pe platforma iazului din zona versantului sting, Dupa cum s-a mentionat subtraversarile se vor realiza cu tuburi din beton precomprimat Dn 1000 mm, tip PREMO, avind lungimea de 5 m_fiecare subtraversare. Tuburile din beton precomprimat se vor poza pe un strat de protectie din nisip de minim 20 cm grosime= Panta radierului tuburilor va fi obligatoriu de 3% pentru subtraversarea de pe platforma iazului si de 5% pentru cele doua subtraversari din zona taluzului la contactul cu cei doi versanti pentru a vehicula debitul maxim de apa ce tranziteaza cele trei canale. La cele doua capete ale fiecarei subtraversari din tubului din beton precomprimat se vor realiza cite doi parapeti, (ziduri), din beton ciclopian marca C 20/25, avind urmatoarele dimensiuni geometrice: - — Tungime: 60m - — inaltime: 2,8m . latime 0.4m Adincimea de fundare va fi de minim 90 cm. LUCRARI LA CANALUL DEVERSOR DE COASTA Pentru evacuarea apelor in canalul deversor de coasta in noile conditi fata iazului si a paraului valea (realizarea canalelor de evacuare a apelor de pe supre Selistei) sunt necesare realizarea urmatoarelor lucrari - demontarea si remontarea placilor ce acoperese canalul deversor de coasta in noile pozitii deoarece cota de deversare a apelor va fi la 0 cota mult mai joasa decit cea existenta (21 buc); - realizarea unui gratar din profile metalice ce va acoperii zona de intrare in deversor pentru a o proteja impotriva plutitorilor agabaritici; remodelarea zonei de intrare cu beton clasa C 25/30. Remodelarea intrarii in deversor se va face pe lungimea de 7,2 m necesitaind astfel cum s-a mentionat, demontarea si remontarea placilor ce acoerese canalul pe noile poziitii, cirac 21 placi. Placile ce acoperese canalul sunt masive avind urmatoarele dimensiuni: - latime: 1m;— om = lungime: 19m = grosime: 0,8 m Gratarul ce va acoperii intrarea se va realiza din profile metalice tip I 16 si otel PC 52 @ 16 mm. Dispunerea profilelor metalice I 16 din OL 37 se va face lao echidistanta de 40 cm din ax in ax. Profilele metalice I 16 se vor suda de cornierul inglobat in peretii canalului. Peste profilele metalice se vor suda barele din otel PC 52 la aceeasi echidistanta din ax in ax de 40 cm. Confectiile metalice (gratarul) se va proteja inpotriva ruginii cu un strat de grund si doua straturi din vopsea de ulei. La partea superioara a celor trei pereti ai canalului deversor pe toata lungimea deschiderii se va completa cu beton clasa C 25/30 pentru a crea un profil hidraulic de intrare in canal DRUMURI PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR Pentru realizarea canalelor de evacuare a apelor de pe platforma iazului si a lucrarilor de realizare a digului de deviere este necesar realizarea unor drumuri de acces de-a lungul traseului acestor canale pentru transportul materialelor, totalizind 1630 m. De asemenea s-a prevazut si un drum de acces pe vale care traverseaza digul de deviere, in lungime de 490 m. Drumurile s-au prevazut cu un singur fir de circulatie avand latimea carosabila de 3,5 m. Lungimea totala estimata a drumurilor este de cca. 2120 m. Straturile de rezistenta ale drumurilor ce compun structura acestora sunt : - strat din piatra sparta pentru drumuri cu asternere manuala, executata fara impanare si fara innoroire de 15 cm grosime ; = macadam ordinar avind grosimea de 8 cm dupa cilindrare, avand un volum de 0,33me/m.In zona mlastinoasa s-a prevazut consolidarea patului de fundare a drumului pe lungimea de 1360 m. Consolidarea s-a prevazut cu un strat din anrocamente sau piatra sparta de circa 25 cm grosime (1,5 me/m ). Lucrarile de terasamente se vor realiza in cea mai mare parte mecanizat. Umpluturile se vor realiza in straturi succesive de 15-20 cm grosime dupa compactare. Fundatia drumurilor de pe platforma iazului inclusiv adrumului de acces pe vale (490 m) se va consolida cu geogrila biaxiala fabricate din benzi monolitice subtiri din polipropilena, pretensionate, cu noduri sudate, cu rezistenta la tractiune de 40 KN/m. Lungimea totala pe care s-a prevazut consolisdarea cu geogrila este de 1360 m. Geogrila are latimea de 4,75 m. LUCRARI REPROFILARE SUPRAFATA IAZ (Reprofilare taluz, dig protectie, umplutura cuveta iaz) Pentru a se putea realiza lucrarile de ecologizare a suprafetei iazului si in zona centrala (zona lacului) sunt necesare realizarea de lucrari de umplutura in cuveta iazului. Aceste lucrari se pot realiza numai dupa scaderea nivelului apei. Lucrarile de umplutura constau din: - asternerea unui strat din anrocamente de cariera sau refuz de ciur in zona mlastinoasa pentru a se impana cu materialul fin din aceasta zona si a crea un strat cit mai rezistent pentru a se putea circula cu utilaje; - asternerea unui starat din steril grob peste stratul de anrocamente, in grosime de minim 20 cm, pentru a crea o suprafata uniforma in vederea realizarii lucrarilor de ecologizare. Pentru a realiza digul de protectie in zona coronamentului este necesar un volum de steril grob de cca. 3157 me. Digul este necesar pentru a preveni scurgerea apelor de pe platforma iazului peste taluzul iazului Digul de protectie va avea urmatoarele caracteristici geometrice:- latime coronament: 4m - inaltime: 12m - panta taluz aval : 1:4 - panta taluz amonte : 1:4 - lungime coronament: 286m Lucrarile de reprofilare a suprafetei taluzului din zona coronamentului se va face la o inclinare a acestuia de 1 : 4,5. De asemenea se vor executa lucrari manuale si mecanice de nivelare a restului suprafetei taluzului in vederea realizarii lucrarilor de ecologizare. Volumul de lucrari in aceasta zona sunt estimate la cca, 4282 me. Latimea bermei de circulatie de la cota 640,00 mdMN, in urma extragerii de material necesar lucrarilor de umplutura pe iaz, poate fi mai mare de 20 m, in functie de cantitatea de material extras. Panta acesteia va fi de 1% spre santul de colectare a apelor din zidarie de piatra. CONTINUAREA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE TALUZ IAZ in timpul functionarii iazului de decantare Valea Selistei au aparut o serie de fenomene periculoase pentru siguranta depozitului de steril. S-au produs sufoziuni, exfiltratii puternice la cote din ce in ce mai inalte, ridicari periculoase ale nivelului apei in piezometre. La verificirile efectuate prin studi de stabilitate si evaluari ale starii de siguranti coeficientii de stabilitate ieseau din ce in ce mai mici pe masura indlfarii iazului de decantare. Coeficientii de stabilitate 1a solicitari statice erau subnormati iar cei pseudo-statici chiar subunitari in anul 2004 a fost elaborat proiectul de consolidare a taluzului iazului, iar apoi inceputi executia, prismului de lestare al iazului, amplasat la baza taluzului aval. Prismul de lestare era prevaizut si fie construit din andezit nedegradabil pe un filtru de trecere spre sterilul din taluzul iazului, cu doud berme, cea superioara fiindamplasati la cota ~ 610,00 m. Din cauza incetarii in anul 2006 a activi exploatarii miniere pe care o deservea iazul de decantare, au fost stopate si lucririle de finalizare a prismului de lestare. Lucrarea a rimas la cota final a bermei superioare doar pe partea sténgé a iazului, ins& pe partea dreapta se afla la 0 cota inferioara, cu cca 3m. In cadrul acestui proiect s-a prevazut continuarea lucrarilor de comsolidare pina la versantul drept fiind necesari cca. 720 me de piatra sparta LUCRARI DE ECOLOGIZARE Pe toata platforma iazului, (suprafata cu panta de 1 — 2 %), se va monta o strat vegetal saltea bentonitica pentru a impermeabiliza aceasta zona impotriva apelor de precipitatii. Suprafata amenajata cu saltea bentonitica este de 106 690 mp. Toata suprafata iazului, inclusiv suprafata taluzului peste cota 610,00 m, se va amenaja cu un strat din pamint in grosime de 50 cm, compus din doua straturi: - un strat din pamint steril in grosime de 35 em = un strat din pamint vegetal pentru inierbare in grosime de 15 em. Suprafetele care se amenajeaza cu un strat de pamint de 50 cm grosime sunt: - platforma iazului, (cu pantade 1-2%): 106690 mp - digul de protectie: 4160 mp = digul de deviere: 2520 mp - suprafata taluzului iazului, peste cota 610,00 mdM: 39600 mp Dupa realizarea stratului din pamint vegetal se va trece la insamantarea intregii suprafete.pp REPARATII GALERIE DEVERSOR DE COASTA In vederea stabilirii lucrarilor necesare s-a realizat o expertiza tehnica a galeriei care a mentionat ca necesare urmatorele lucrari: © Consolidarea sustinerii peretilor laterali pe o suprafata de 400 mp «© Refacerea sectiei de circulatie pe 225ml © Decolmatarea canalului de scurgere ape pe 150 ml ‘© Sondele inverse se vor blinda cu beton clasa C 25/30. Pentru blindare s- au prevazut 15 me de beton. MONITORIZARE S-a prevazut realizarea a 10 piezometre in completarea celor existente pentru asigurarea monitorizarii_nivelului hidrostatic cerut prin programul de urmarire speciala cat si pentru monitorizarea calitatii apelor subterane si de suprafata. Il. DESEURI in conformitate cu ANEXA 2*), LISTA cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase din HOTARAREA nr, 856 din 16 august 2002 privind evidenta gestiunii degeurilor si pentru aprobarea listei cuprinzind deseurile, inclusiv deseurile periculoase, in care deseurile periculoase sunt marcate cu un asterise (*) deseurile depozitate in iazul Valea Salistei se incadreaza la: - OL, Deseuri de la explorarea miniera si a carierelor si de la tratarea fizica i chimica a mineralelor = 0103 deseuri de la procesarea fizica si chimica a minereurilor metalifere - 01 03 04* reziduuri acide generate de la procesarea minereurilor cu sulfurii ee ee ee - Caracterul poluant al sterilului depus in iazul Valea Selistei reiese din caracteristicile sale fizico-chimi - SiO) = 72,35 % -Na;O= 0,45 % - AlO3 = 11,97% -K,0= 9,80% -Fe = 0,97% -P:05= 0,01 % -Fe,0;= 0,09 % -V_ = 0,0012% -S = 0,27% -TiO= 0,45 % -CaO = 0,94% -P.C.= 2% -Mn = 0,10% Ag =6,3-8,8 g/t -As = 0,09% - Compozitia granulometrica: -040 mm= 421% -0,40 -0.25 mm = 17,89 % -0,25 -0,16 mm = = 32,63% -0,16 —1,125 mm = 14,74% -0,125- 0,09 mm = 11,58% - 0,09 — 0,071 mm = 2,10% - +0,071 mm = 16,85 % Trebuie mentionat ci IAZUL VALEA SELISTEI nu a dispus de masuri speciale pentru protectia factorilor de mediu impotriva poluariiIV IMPACTUL POTENTIAL SI MASURI DE REDUCERE In vederea promovarii Planului de incetare a activitatii la mina Rosia Montana s-a intocmit un Bilant de mediu de nivel I si II care a prezentat nivelul poluarii in zona si masurile ce se impun. Planul de incatare a activitatii a fost promovat la finantare prin HG 644/2007 si a avut la baza AVIZUL DE MEDIU NR. 5953/18.09 2007, AVIZUL DE GOSPODARIREA APELOR PENTRU SITUATIL EXCEPTIONALE nr. 17/2007 emis de AN APELE ROMANE-DIRECTIA APELOR MURES, precum si Avizul si Acordul de functionare in siguranta emis de Comisia Centrala de Avizarea a Documentatiilor de Evaluare a Starii de Siguranta in Exploatarea a Barajelor. Solutia promovata a fost insotita de raportul de conformitate privind solutiile de proiectare adoptate intocmit de expert prof. dr. ing. Eugeniu Luca. Concluziile Bilantului de mediu intocmit la acea data mentiona urmatoarele: A. Analiza datelor existente referitoare la desfigurarea pand in prezent a activitaii pe amplasamentele obiectivelor si la aspectele de mediu specifice, puse la dispozitie de catre factorii responsabili ai societatii si observatiile efectuate in timpul vizitei la aceste amplasamente au permis evidentierea unor. @) aspecte de neconformare cuantificate (tabelul nr. V1.1); b) obligatii necuantificabile (tabelul nr. VI.2) B. Continuarea activititilor in situatia actualé va conduce la mentinerea neconformitatilor inregistrate si la accentuarea afectarii calitatii componentelor de mediu si asezarilor umane. Afirmatia este sustinuta de: ¢ ipsa masurilor de protectie a componentei de mediu: APA * ipsa masurilor de protectie a calititii solului si a apelor subterane. Avand in vedere cele prezentate, in cuprinsul studiului, semnalam posibilitatea aparitiei in viitor a unor evenimente cu impact major. Acestea pot figenerate de exploatarea iazurilor de decantare. Mentionm ca scoaterea din functiune si punerea in siguranjd sunt operagiuni la care trebuie supuse ambele iazuri (Valea Salistei i Gura Rosiei) dar urgenta intervengiilor de aceasta natura este mai mare la iazul Valea Sélistei, care se afld in pericol iminent de cedare cu consecinje extrem de grave. Actualul sistem de evacuare a apei limpezite din iazul de decantare Valea Salistei este vulnerabil. Eventuala scoatere din functiune a acestui sistem poate periclita siguranja iazului in conditii meteorologice nefavorabile (precipitatii abundente). In cazul producerii unui accident/avarie la depozitele de steril (de flotatie si/sau de mind), impactul asupra apelor de suprafaja este mare deoarece in receptorii naturali pot ajunge cantitiiti foarte mari de steril (material cu conginut foarte mare de metale cu efect toxic asupra ecosistemelor acvatice) dar trebuie mentionat ca mult mai grav este impactul asupra asezdrilor umane din imediata vecindtate. Un incident la aceste tipuri de depozite se poate solda cu distrugerea unor gospodarii si ceea ce este mai grav chiar $i cu victime in randul populatiei. Actiunile de respectare a instructiunilor de exploatare a iazurilor de decantare in vederea evitarii unor situagii de rise major pentru locuintele situate in aval precum si de verificare periodicé a starii tehnice a iazurilor de steril si realizarea méasurilor de imbundtafire a acesteia, sunt incluse in Programul de conformare al societéifii, dar analiza informatiilor asupra situagiei existente in prezent, au permis semnalarea riscurilor prezentate mai sus. azul de decantare Valea Selistei rdmdne in afara zonei de dezvoltare industriala. Pentru obiectivele nominalizate in afara zonei de dezvoltare industrial este prevdzutd dezafectarea $i reecologizarea, reabilitarea dupa caz. |Este necesaré insd definirea nivelului de afectare a calitatii componentelor de mediu, existent in momentul sistarii in zonele de amplasament ale acestor obiective. Trebuie subliniat faptul cd sistarea activitaiii si dezafectarea unor obiective nu va conduce la eliminarea imediatd a tuturor surselor de poluare, Efectele produse asupra mediului de activitatea desfaésuratd anterior si /sau de sursele remanente dupa sistarea activitdpii (iazurile de decantare) se vor menjine.”. Vy. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR V.1. Impactul produs pe durata realizarii lucrarilor V.1.1. Impactul produs asupra apelor ii ca urmare a lucrarilor Pe durata realizarii lucrarilor vor fi antranate suspen terasiere. Efectul va fi strict local, comparabil cu antrenarile survenite ca urmare a ploilor, Se acorda nota de bonitate: Nbap | V.1.2. Impactul produs asupra aerului ursele de poluanti ale aerului sunt - emisiile de poluanti din sursele fixe: buldozer, inc&rcator frontal; - emisiile de poluanti rezultate din transporturi cu autobasculant - antrenarea pulberilor de catre vant Impactul asupra mediului este nesemnificativ.Se acorda nota de bonitate : Nbaer =9 | V.1.3. Impactul produs asupra faunei si florei terestre Principalele surse poluante care pot afecta fauna si flora, sunt: - emisiile de noxe din transportul auto; - poluantii din apa. Nu se inregistreaz in zona specii rare (flora sau fauna) care s& solicite protectie special. De asemenea, datorita apropierii de asezarile umane considerim cA prin activitatea desfasurata nu se inregistreazi un impact major asupra acestor ecosisteme. Totodata, mentionam ca in zona nu sunt semnalate zone umede sau zone de cuibarit care sa necesite protectii suplimentare Se acorda nota de bonitat vid.) Nba 8.0 Jn solului si subsolului Pe durata executarii Iucrarilor nu se va inregistra 0 puare semnificativ superioara celei existente, Scopul lucrarilor este de ecologizare. Se acorda nota de bonitate Nobsol = 9.0 | V.1.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective intrucdt factorul de mediu aseziri umane este afectat prin intermediul factorilor de mediu aer, api si sol, nota de bonitate, se va calcula ca medie a notelor de bonitate pentru factorii de mediu mentionati:Nbmedam = ( Nbmedaer + Nbmedapa +Nbsol ) / 3 Nbmedam = (9 +8+9)/3=9 apa 'be=sr V.2. Impactul produs pe durata exploatarii lucrarilor V.2.1. Impactul produs asupra apelor Va fi redus la minim posbilitatea contactului corpului iazului cu apele pluviale si de suprafata evitandu-se astfel poluarea lor cu metale grele si acidifierea. Se acorda nota de bonitate: Nbapa=9.0 |V.2.2. Impaetul produs asupra aerului Impactul asupra acestui factor de mediu va fi neglijabil. Nbaer =9 | V.2.3. Impactul produs asupra faunei si florei terestre Ca urmare a ecologizarii zonei se va inregistra 0 imbunatatire a conditiilor de mediu ceea ce va duce la dezvoltarea acestor factori de mediu. Se acorda nota de bonitate: Nbff = 9.0 | V.2.4, Impactul produs asupra solului si subsolului Impactul asupra acestui factor de mediu va fi neglijabil. Se acorda nota de bonitate: Nbsol = 9.0 | V.2.5 Impactul produs asupra asezirilor umane si altor obiective intrucat factorul de mediu aseziri umane este afectat prin intermediul factorilor de mediu aer, apa si sol, nota de bonitate, se va calcula ca medie a notelor de bonitate pentru factorii de mediu mention: Nbmedam = ( Nbmedaer + Nbmedapa +Nbsol ) /3 Nbmedam = (9+9+9)/3=9 |asezari umane, erences ‘sol-subsol - incdrcarea utilajelor de transport auto la capacitatea nominalai si asigurarea acestora in scopul eliminarii pierderilor pe traseul de transport. |V.3 EVALUAREA IMPACTULUL Metodologia de evaluare a impactului, adoptata in prezentul studiu consté, in urmatoarele etape: - evaluarea indicilor de poluare pentru fiecare tip de poluant, Ip), a factorilor de mediu aer, ap, sol si subsol, faund si vegetatie terestra si asezari umane, exprimati prin relatia de mai jos: Cmax; - concentratia maxima a poluantului I obtinuta in urma dispersiei sau la evacuare din surst (CMA, - concentratia maxim admisé pentru poluantul i, conform legilor in vigoare Ip, = Cmax;/CMA, I= 1..n de poluare calculati cu relatia fn functie de valorile objinute pentru indici prezentata anterior, stabilirea notelor de bonitate pentru fiecare poluant in parte Nby si respectiv a notei de bonitate medii pentru fiecare sursd poluant& Nby; nota de bonitate medie, exprima cantitativ nivelul de poluare pentru fiecare surs& poluanta: Nb, = fpr € La; b ]) - pentru poluantul 1, 1= L..n Nbmed, = ( 5.Nb,) /n- pentru sursa poluanti: J, J = - stabilirea notei de bonitate medii Nbfmx, pentru fiecare factor de mediu considerat: Nbfimedy = (ENb,)/m - pentru factorul de mediu K, K| - costructia stiri ideale a mediului, a starii reale si determinarea indicelui de poluare global, ca masura cantitativa a gradului de poluare, comparativ cu starea IPG =f ( Nbfmedg ) = SI/SR | Din diagramaele indicelui de poluare global, rezulta valoarea acestuia: TPG turata reatizarit ucraritor = 1,35 € [1 32] | IPG duraia exploaarit ucraritor = 1,35 € [1 52] | Pentru modul de incadrare al IPG in scara de bonitate a mediului (anexata ideala: documentatiei), conform relatiei anterioare, rezulta pentru executarea acestui proiect MEDIUL ESTE SUPUS EFECTULUI ACTIVITATIL UMANE IN LIMITE ADMISIBILE. VI. ANALIZA ALTERNATIVELOR Nu s-a analizat alta alternativa intrucat iazul nu mai poate fi pus in functiune iar solutia cu oglinda de apa nu aste acceptabila pentru acest iaz.I] MONITORIZAREA Atat pe durata realizarii lucrarilor cat si in garantie si post inchidere se va realiza monitorizarea mediului. Pentru factorul de mediu apa sunt prevazute puncte de prelevare probe in amonte si aval de iaz (mentionate si in Avizul de gospodarirea apelor) precum si piezometre pentru verificarea nivelului apelor in corpul barajului. Pentru factorul de mediu sol s-au prevazut borne si repere pentru urmarirea stabilitatii suprafetelor. Dupa realizarea lucrarilor se va intocmi programul de monitorizarea in perioada de post-inchidere care va fi supus avizarii Se prezinta modul de realizare a monitorizarii in perioada de conservare si executie. VIII SITUATH DE RISC Riscurile pot sa apara doar in cazul aparitiei unor viituri mari in perioada dinaintea inceperii sau pe perioada executarii Iucrarilor si care sa conduca la colmatarea intrarii in galerias de subtraversare si a sondei inverse. Acest rise insa are 0 probabilitate mica avand in vedere capacitatea actuala de inmagazinare in iaz si capacitatea de tranzit a galeriei si sondei inverse nr. 4. IX DESCRIEREA DIFICULTATILOR Pentru a stabili caracterul depozitului s-a efectuat in timp analiza ale compozitie sterilului. Este clar ca nemaiexistand devesare in iaz sursa de poluarea a apelor o constituie sterilui si deci trebuie evitat contactul apelor cu acesta. Ca urmarea a rapoartelor de incercare executate de INCD ECOIND BUCURESTI si Laboratorul atestat al Administratiei Bazinale a Apelor SomesTisa (vezi anexa) s-a demonstrat ca desi sterilul are continut de metale grele singurul motiv pentru care acest depozit este catalogat ca depozit de material periculos este acidifierea ce se produce ca urmare a percolarii stratelor de steril de catre apele de suprafata. In masura in care se reuseste evitarea patrunderii apelor in corpul iazului este p transformarea depozitului intr-un depozit de materiale nepericuloase. X CONCLUZII SI RECOMANDARI azul Valea Selistei este un factor de rise major si poluare in zona. Este necesara urgentarea lucrarilor de inchidere si ecologizare Este strict necesara realizarea anveloparii iazului pentru evitarea percolarii corpului iazului da catre apele de suprafata, Se va realiza in continuare monitorizarea iazului atat in ceea ce periveste stabilitatea suprafetei cat sia nivelului apelor in iaz. REZULTATUL REALIZARII PROIECTULUI ESTE UNUL POZITIV CU ASIGURAREA STABILITATI IAZULUI, CU EVITATREA POLUARII SOLULUI SI APELOR IN AVAL SI CU REDAREA IN CIRCUITUL NATURAL A INTREGH SUPRAFETE OCUPATE IN PREZENT DE ACEASTA CONSTRUCTIE HIDROTEHNICA. INTOCMIT, Ing. AMARIEI FLORIN v= nam nEeEeeeEeEeEeeee wok Ministeral Mediului si Paduritor : a es Agentia Nationala penaru Protectia Mediului \ | Nr 435/ 28.09.2042 Carre SC CONVERSMIN SA Bucuresti su. Mendeleev ai.36 Referitor la: Proreer inchidere s ecoiogizare tar de docantare Valea Selistel, focalitatea \brud judeyal Alba atici depuse in wede ca objincrii acorduhui de mediu penta 4 Ca urmare a docume ctul de investitti nel Abrud judequl Mba, pe bare de decamtare Valea Selister” localirat si ecet informanilor proi punciclor ynute din documenny ated Cumisic: de analizd wchmed stu privind rimare de celehilre 1 Oring in cae vedere exp nid in vederea chbortri Rapotr 4.00.2012, va comunicim indr vsmpactutut supra mediull 1 prevazute in anexa arta HG 5 informatiile nctului asupea mediulul vor ri imps 2009, ile bilanyrite 1 atinigr Rosia Montani vetie Mediului \gentia pentru Pre obicciy de media nivel LH smite pentra ine mis avivul de mudi la incerarea activitayi pentne documentait ip. ba tiilor de Conform datclor prex tia Mediudui Mba, pe is yase, [1 aceasta situtic in analiza impactubui se va lusiv confinural contaminant al acestut 1 provenirea/minimizarea genwririé levigate stabilirea ob} Kpusi la Agenda pente de titular in documentaysa 1 Selisier au Gost depovitate si dey a porentiatal de generare a Jupa caz se vor stabil masurie Jui sia contaminiri apelor de ectaren si tratarea de decantare V evestualele solutii care se impt pentax cole: eventualclor extiltrati er ichaie, care va confine: edit, tia de depovinre 3 arului provenic din inseal De asemenca se va preventa un rezumat fara cata’ Jui, metodologii unbivawe fa evaluires impactalut aud pe componente upr Jescricrea amplasamer impactul prognovat asupra medrtui, masurila: de diminuace « imp ssupra mediuhtt care au revuliat din evaluarer i de media, cone je aire persoane Bice sau ertele de incegi« supra mediuhii se va realize Se vor ania dos cave care au ontorm 1 juridice cate vor reakica evaluaren ediutul Mba astail de gospodatire a + Proteus a tiadaratyi wagia pabliculis po pagine de internet, medi PROPPOTIAMEDE LOPALBA| Ministerul Mediului si Padurilor Agentia National pentru Protectia Mediului “Mediului Alba _ Agentia pentru Protec aluarorulai de medi. arija is pein Prezental indramar va ft can: nd evaluarea im La depunerea rapornali pra medi se va face ! \ 3000 Tet aferen: tapelor de definite a le evaluare a impact ra mediulai, in 2007 deril OM 890. } 009 penita modificarea OM 11 SEF SERVICIU REGLEMENTART Doina BARBAL Fra mit: Alexandra RISTIN AGENTIA PENTRU PROTIICTIAMEDUCTOTALBALED INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU ECOLOGIE INDUSTRIALA NATIONAL RESEARCH AND DEVELOPMENT INSTITUTE FOR INDUSTRIAL ECOLOGY BUCURESTI: Sex Pnduri 90-92, sector , cod posts 080653 fax: 04.021.1008, RM. VALCEA: Sir Uninet TIMISOARA: Plats Regina Maria It Regirl Comet, OIES1i1989, C1 360; A fal RO: Cont ve ROTHRNCHOOTOEG 1639001: BCR Fla eee $ > EXCELENTA IN CERCETARE SI SERVICII DE MEDIU «© «INSTITUT CU SMC CERTIFICAT 150 9001:2000 - BVQI » DEPARTAMERT CONTROL POLUARE ACREDITAT SR EN IS0/GEI 17025:2005-RENAR Pagina: 4/1 Exemplar: ¢ RAPORT DE INCERCARE Nr. 1 a JEVMT din 28.05.2008 i adresé client:SC.WESTCONSTRUCT COMPANY SRL Bdl Uni nr. 16/31,Baia Mare, ud Marmures 10'4.05,2009. ncercérilor: 15.05. ~ 25.05.2009 Date de identificare a probel: Steril de flotatie recoltat din lazul Vslea Saiistel Modul de prelevare gi conservare al probelor: proba de deseu a fost recoliata de beneficiar i Valoare indieatori | — Wetods de analiza Nr. Indicator um | “"DeseuvVales” | 7 13H SRISO 1030000 2 | Umitate proba ussata | % = [-S8150711465-07 S——Tarsen mags SREN 180 1190073 4 Gaamis mgikg su [082 [SRISO 1047-09, [ST cups maka su |< 0.08" [SR ISO-11047-90 6 [ Nichel mglkg su | < 008" [SR ISO 11047-09 | 7 [zine mgkg su | 2022 'SRISO-11047-09 6 Plumb maka su | 53.48 SR ISO 1047-09 o— | Fier total mghkg su | 9369 7 50 | Clonur gig su [oa fs | Sut mghkg 6. — 12 | Perdereta caterers | % su 73 Molen mage STAS 11422-66 j “valoarea limita de determinare a metodei de analiza Rezultatul prezentat In raportul de incercare se referd numai le proba supusa incerc&ri Se interzce reproducerea Raportului de Incercdri fn alte scopuri decat cel pentru care @ fost elberet sau reproducerea parjiald a Raportulul de Incercérifar& acordulscvs al INCD ~ ECOIND Bucurest Executant: Laboratorul Evaluare Poluare, Cercetari de teren, Monitorizare. b EF COMPARTIMENT, Ing. Marinela PETRESCU Rapon de tncercare tntocmit in doud exemplare din care originalul a client, Cod PSL-21-£41-RO-FSSHAD INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PERTRU ECOLOGIE INDUSTRIALA SBxogP_“ WaTIONAL RESEARCH AND DEVELOPMENT INSTITUTE FOR INDUSTRIAL ECOLOGY BUCURESTI: Soe Panduri 90.92, ecto, cod postal 050663; eel 04021.410067 16/410 03.7, fax: 04,021.410.65.75/412.00.42; email: ecoind@inedecoind ro, tt www inelsoind ro RM. VALCEA: Str Uzin tel: 08.0250,70.12.00iot 3457; tlifax: (4, 0250:73.75.45; email: ccoind @vl9 TIMISOARA: Pisa Regine Marit |, et 2: tefaxi 04,0256, 22.03.69, email: ecoind tm<@email.com ecisrul Comertall 14076851/1999: C1U 3268360: Atnbat ca: RO: Coot vinenens ROTORNCHIOT 629416590001. BCR Fi Set SOI » EXCELENTA IN CERCETARE S$! SERVICII DE MEDIU « « INSTITUT CU SMC CERTIFICAT ISO 9001:2000 - BVal » Pagina: 1/1 Exemplary RAPORT DE INCERCARE Nr. 81 at /EVMT din 25.08.2008 $1 adresa client:SC.WESTCONSTRUCT COMPANY SRL Bd, Uniri, nr.16/31 Bala Mare, jud Marmures "190/14,05.2009. Denumir 5.05, 25.05.2009 Date de identificare a probel: levigat din Steril de flotatie recoltat din lazul Valea Salistei Modul de prelevare si conservare al probelor: proba de deseu a fost recoltata de beneficiar T Valor indicatori Wetoda de analiza] Indteator um — | Raportulde fevigare Lis 10a | lazul Valea Saistei | 1 [pH - 34 [SR 1S0 1052307 | 2 Arsen mokg aa) = 0.00" SRISO 917408 3_| Caamia Timgg su O00 smiscazeera007 | 2 eupeu Cine ga = 0.0037 — SR ISO 6768/2001 S| Nichet magn 6. = 0.006" SR ISO 8268/2001 [zine maka sv 0.007" SR ISO 8285/2001 7 | Plumb mak su = 0.0%" —TSR1S0 8288/2001 — [Fier total malig 3.0 O77 SRSR 13515.06 (-9Tciener make 6 230.3 SR ISO 6265/2001 [Fort euian Parka su 357.4 'SRISOSTAS 8607770 1] Rezidua fivaBT TOS) | mong su 600 STAS 9187/64 12 [DOC mo/kg 8.u 64 SR ISO 6245/95 13. | Molibder [monosu | <0. ‘STAS 1142264 1 *valoare limita de deteminare © metodel de analiza, Rezultatul prezentat In raportul de Incercare se refera numai la proba supuse incercéri Se interzice reproducerea Raportulul de Tncercairi in alte scopuri decat cel pentru care a fost eliberat sau reproducerea partiald @ Raportului de Incercéri fara acordul scris al INCD - ECOIND Bucurest Executant: Laboratorul Evaluare Poluare, Cercetairi de teren, Monitorizare, tt SEF COMPARTIMENT, ing. Marinela PETRESCU (Cod PSL-21-Ed1-RO-F4— Pag 1/3 Exemplar: INTERPRETAREA REZULTATELOR Referitor la Raport de Incercare nr 61 a, a1/EVMT din 25.05.2009 Testul de levigare s-a realizat conform metodologiel Ordinului MMGA 95/2005 privind stabilirea crterior de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare @ deseurilor Ia depozitare silista nationala de degeuri acceptate In fiecare clasa de depozit de degeuri Testul s-a realizat pe o proba de steril de flotatie din lazul Valea Salistei Pentru determinarea comportari la levigare proba a fost supusa testului de levigare batch in conformitate cu cerintele SR EN 12457 - 2 / 2003 -,Test de verificare a conformitatii pentru levigarea deseurilor granulare si a namolurilor’ Principiul metodei folosite in testul de laborator consta in aducerea deseului in contact cu levigantul (apa cistilata) si mentinerea in contact timp de 24 de ore dupa care levigatul se separa. Principalele etape si paramettii de desfasurare ei experimentului au fost: - pregatirea probei — proba a fost sitata luand in lucru fractia de © = 4 mm - testul de levigare s-a realizat conform standardului SR EN 12457 — partea 2/ 2003 la un raport intre masa probel si levigant de 1:10. Pentru eluat s-a urmérit determinarea vaiorilor indicatorlior de calitate: pH, Cu, Fier total, As, Cd, Pb, Zn, Ni, Mo, clorur, sulfa, TDS(reziduu fitrabil ), DOC. Metode de analiza Metodele de analiz utiizate in Incercarile analitice efectuate pentru determinarea indicatorilor de calitate sunt prezentate in tabelul nr 1 { Matoda de analiza] Nr. i bs Indicator 1 [pH SR ISO 10523/97 2_| Arsen SRISO 9174/98 3 | Cadmiu’ ‘SR ISO 6288/2001 4 Cupru ‘SR ISO 8288/2001 J '5_| Niche ‘SR ISO 6288/2001 | 6_| Zinc. ‘SR ISO 8288/2001 7_| Plumb ‘SR ISO 6288/2001 8_| Fier total TSR SR 13315-96 9 | Cloruri SR ISO 8288/2001 10_| Sulfati SR ISO STAS 8601/70 +] Reziduu fitrabil (TDS) | STAS 9187/84 2_| DOC ‘SR ISO 6245/95, '3_| Molibden STAS 11422-84 } COD PSL-21-E41-RO-FD z— a Pag 2/3 Exemplar:{ Rezultatele tncerosrilor efectuate. Rezultatele incercarilor chimice pentru proba de eluat analizata sunt prezentate in tabelul nr, 2 Valori indicator bay UM | Raportul de levigare LIS 10 Ukg lazul Valea Salistei 1 [pH : 3.4 2_| Arsen maikg 5.0, <0.002" '3_| Cadmiu mg/kg §.u = 0.001" 4_| Cupru mark 8.u = 0.003" 5 _| Nichel mg/kg 5.u <0.004" 6 | Zine maikg S.u. 0.001" 7_| Plumb mahkg s.u <0.07" 6_| Fier total mg/kg 8.u) O77 ‘9 | Cloruri mgfkg §.u 439.3 a] [10 Sutati mafkg §.u 337.4 Reziduu _filtrabil 600 11 | Bey magykg s.u 72 [DOC 7 mafkg 6 64 13 | Molibden mg/kg §.u 0.007" lL caee “valoare limita de determinare a metodei de analiza evaluar Prin Ordinul 95/2008 sunt stabilte valorile maxime admise pentru indicatorli specifici levigatului pentru determinarea caracteristiclor degeurilor care pot fi acceptate in fiecare clasa de depozit de degeur (inerte, nepericuloase, periculcase) Limitele maxime admise pentru indicatorii specific levigatului tn cazul degeurilor care pot fi acceptate fn fiecare clas de depozit sunt prezentate tn tabelul 3 (conform Ordinului 96/2005 — tab.. 2.2, 3.1 $14.1). Tabelul nr.3 | Valori maxime admise (malkg su) Nr i US ~ 10 Uk | ert Instiostor: Tnerte | Nopertcutoase | Periculoase | 7_| Gadmia 004 7 [5 2 [Arsen 05: 2 25 3_| Cupru 2 50 100) 4_[Nichel 04 10 40 | Plumb 05 70 50 6 [Zine 4 50. 200 7_|Molibden [05 10 30 8_| Sulfati 7000_| 20000 50000 9 | Cloruri 800 45000 25000 10_| Reziauy iirabi(1DS)_| _4000_| 60000 100000 14 TOC. 5001 800 1000 COD PSL-21-E61-RO-F9— Pag 3/3, Exemplar: / Pe langa valorie limita ale levigatului din pct.2.2, 2.9.1, deseurile granulare trebuie sa indeplineasca urmatoarele crteril suplimentare: Tabel nr.4 [Valoare | Valoare admisa___| determinta minim 6 35 2 | pierderea la calcinare Ho%su | 1.19%su | Pentru deseul analizat - pH -ul probei de deseu supusa analizei prezinta valoare sub limita admisa pentru deseuri nepericuloase; - indicatorul de calitate ,pierderea la calcinare” prezinta valoare ce se incadreaza in limita admisa pentru deseuri periculoase; Analiza calitati levigatului si compararea valorilor indicatorilor de calitate ceterminati cu valorile prevazute in Ord 95/2005 — , Stabilirea criterilor de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptatein fiecare clasa de deseuri" a scos in evidenta faptul ca pentru levigatul rezultat din testarea deseului, valorile indicatorilor de calitate analizati se incadreaza in valorile admise pentru depozitele de deseuri inerte. Testul de levigare efectuat, caracterizarea eluatului si caracterizarea deseului au scos in evidenta faptul ca deseul testat este periculos datorita pH-ului scazut. DIRECTOR GENERAL, SEF courasues AO ing: Marinela PETRESCU COD PSL-21-E41-RO-FD© cp INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU ECOLOGIE INDUSTRIALA ‘o) NATIONAL RESEARCH AND DEVELOPMENT INSTITUTE FOR INDUSTRIAL ECOLOGY BUCURESTI: Sos. Pencuri 9092, sector 5, cd posal 050663; te: 04021 41067. 16/41003.77, fax: 06 (021 41005.38/412.0042. emall:ecoird@inadeenindso, pt www incdeoind ro RM.VALCEA: SoUzin! |; ts: 040350 7012 0/nt3457;_telfan: 040250 73.75.48; emall:cooindvl ro us 5x. | ag | nea oe ncaa ciara oe Pagina: 1/1 Exemplar: | RAPORT DE INCERCARE Nr. 81 b /EVMT din 25.05.2009, Denumire gi adresé client:SC.WESTCONSTRUCT COMPANY SRL. Bl. Uni, nv. 16/31,Baie Mare, jud Marmures ‘Comanda: 190/14.05.2008. Data executiril incerearilor: 15.05, ~ 26.05.2009 Date de identificare a probel: Steril de fotatie recoltat din lazul Gura Rosiei Modul de prelevare $i conservare al probelor: proba de deseu a fost recoltata de benetciar 7 7 Valoare indicator! | Wietoda de analiza Nr. ert. Indicator um Deseu Gura ee Rosie! 7 e 26 SR ISO 705009 2 | Uma proba useaia | 5 076 SR ISO-11465-97 3——Tareen ngigaa | 108.45 SRENISO 1196003 4 I Ceamia mo 1.65 'SRISO 1047-09 [cpa mtg su |< 0.08" SR ISO 11047-09 6 [Niche Ting su T= 0.08" SRISO 1047-09 T——Tzine maikg 6. SRISO-11047-99 3 Pump mh 5. SR ISO 11047-99 9 Fier total maka su 'SR ISO 11047-99 10 _| Cir mghkg su STAS 7184/7-67, 44 | Suifati | mg/kg 8.u ‘SR ISO 11048-99 [2 Prerdere ia eaicinare Tsu 127. SREN 1287902 (33 —Tieen mghgeu | <0.025" STAS 14422-04 *valoarea limita de determinare a metodei de analiza Rezultatul prezentat In raportul de Incercare se refer numal la proba supusa incere&ri Se Interzice reproducerea Raportului de Incerc&ri Tn alte scopuri decat cel pentru care @ fost elberat sau reproducerea partalé a Raportulul de incercdr far acordul sors al INCD - ECOIND Bucuresti Executant: Laboratorul Evaluare Poluare, Cercetari de teren, Monitorizare. DIRECTOR GENERAL, ‘SEF COMPARTIMENT, ing. Marinela PETRESCU Rapor de incercare Intocmit in doua exemplare din care originalul la client. t ' I 1 I 1 1 1 I I 1 JPe swarerres xamouas om nnaTAMe-CRZVOLTARE PRETEU EOOLODIEDUETRILA Bios “NATIONAL RESEARCH AND DEVELOPMENT INSTITUTE FOR INDUSTRIAL ECOLOGY BUCURESTI: Sr. Pandur 9-92, sec 5, cod portal 050563, el: 0402141067. 16/41008.7, fax: 4 G21 $10.05 75/412.0042emall: cond inoScind rwhp: sew inedecind ro [RM.VALCEA: SieUrine tel: 04.0250.70,12 00m 3457, tears 08.0250 73.75%, email: ecindvivo TIMISOARA: Pita Region Mars I 2; eta 03.1256 220369; ema coin meagan Resin! Commi 40/51/1998, C10 268360, Asut el RO: Cot ens ROTNCRDOTEORHIENONT: BCR Flat Set 8 OOF > EXCELENTA IN CERCETARE SI SERVICII DE MEDIU « «INSTITUT GU SMC CERTIFICAT ISO 8001:2000 - BVQI » nY DEPARTAMENT CONTKOL POLUARE ACREDITAT SR GN ISOC! 170252006 RENAR Pagina: 111 Exemplar: ¢ RAPORT DE INCERCARE Nr. 81 bt [EVM din 25.08.2008 Denumire $i adresd client:SC.WESTCONSTRUCT COMPANY SRL. Bal. Uniti, n.16/31,Baia Mare, jud.Marmures, ‘Comanda: 190/14.05.2009, Data executiri incercdrilor: 15.05, ~ 25.05.2000 Date de Identificare a probel: levigat din Steril de fatale recoltat din lazul Gure Roslei Modul de prelevare si conservare al probolor: probe de doseu # fost recoltate de beneficier ] ~ T ] Metoda de analiza’ | | nestor uu | Raportu de tvigare US 10g | tazul Gura Ro | __| 1 [pH : 25 SRISO 10529/67 | [2 [Aser a yeynzes we pyeped eassoupoudas - swowspDAy DY { Ly ruwaqunyy euoUpY Zu EY ce 0 ‘Uy eUOUN HY Bu — soja wouour myo uy VAVIVNY VIA YSNOdSTE AOLVYOAYT AAS a a a a ay] tro [soo | coro | 00> | e00> | oszs | orev sv ist zo> | soos | 60 | so0> | ev0> | aov'o | ors aos SSL zor | soo> | 1e00 | s00> | eoo> | ozco fort a9 SLL wo} soo | étoo | 80> | eou> | rro [oer a itt] 3 zoo> | soo> [8100 | s00> | coo> | isro | S81 895 ert | Tomes | sanrLie| toes | lormaca | losece| to/seze [cacivaiL | 10L6ce osius ‘us| ostus| _osius| ostus| _osius|_svis|__osius wad | wa wet wdt wd ‘wide |e __IN 29 1, aa yo | iz, ros 9 ywiyaa} aqoad Looe €0'sz~ £0" sreypyjatiag antes op wren Lo0z’e0' ‘ ‘88A BIE LOMYLSNOD LSA O'S sOyIHIE somurezey'V"0"'S YOLVYOAY T szteuE EIA" LO0TE0'OE/6¥E LIN VZVIVNY Sd NILATOG 1) 7 :8ed/eq 2 ig memiduaxa sojedy warUN|eD op nAopVIoquT / ‘PrOS7Z-190 "199 °Z tM 9ISUAHOH WOOLY “RIV VIVE SAUNWVUVNW “V'9'S fN'1d YSLI-SaWOs YOTaaY VLLITUIG ‘aNVIg viadv ‘N'Yoaow'eo pa’ Oe ‘vsizioyu 9959 you ojaqaud vy ous wiajed 9s ojapm|nZOE sniausuaay Vite asi OL 9StL es Pst oly 7 LL sly Femi eled-rsoy wD | OSL Tle ET ALANIS BND | BPEL y 66icrOrT ~ | Ostus eqyeus 2p “pore wade eqaar | wz] axemieoT | 209 | i / =— a oe 17 :3ed/8ea ig mmduant ISAS BIE A “oI wIPEA ToS 9404, Lo0z'€0'sz~ £0°61 Ryoyoung ax 9p BrETUDd: L007'€0'61 ‘Bq03d opxdoves RG ‘21 BEd LOMULSNOO ASAA O'S e1yoUI'T Seunuieaeyy'V'O"S YOLVYORY T :2zeue HHEINOT | L00z'£0'62/8PT IN VZIIVNV a NLLTING A0jody ¥9}ENNFED 9p [MsOFeI0quT PROSTT-Z90 “198 ‘7 “AU F9]SUD}A0}] wI9TV “TAVIN VIVA SAYNWVAVN “V'O'S " £NTD VSLL-SAWOS HOTA VILIIMIG u] @ anv avadv NVpee es ee 93 Sep 2007 16:14 DA SOMES TISA oosozs44a3025 pot ADMINISTRATIA NATIONALA APELE ROMANE” DIRECTIA APELLOR SOMUS - TISA LABORATORUL REGIONAL DE CALITATEA APET 17, 400213 Cluj-Napoca ail: lahorator a dast. ow str. Vanatorului, tel fay. 0264/433028: SC WEST CONSTRUCT SRL Probe sol CT Cod | Coe | | Nnert) Ne-proba | praba | praba | Localize | crt owt | Tiss entry compozitie (1g masa useate! 100 ml solutie) Gra Rose | Welea Selistei-raivz in “Tese alga tar | 281 seingredesptn preba 2 | | | Miresuiu.-proba 2 Tise 1 Tito | Wa Boa Ft Tis? [TS | lax Broain FZ faa | Tiss j Tse | lax Blows FS oleae eee eeSe ee ee 03 Sep 2007 16:14 DA SOMES TISA 000264433026 Probe levigat — raport lichid/solid :2/1 . Cod [Cod | 7) Nr | Toc A | Ne proba | proba | proba | Localizare | As igi | Se py a co_| vm] | met T Go] Ti39 [1149 | GuraRosei- 2,00 | <5,00 | S30 taluz ia 2.3 [2 631 [Ti40 | TISt | GuraRose < 5,00 | plajaiaz23 | 7 G2 [Tia [TIS3 | Gara Rosietiaz 1 <3,00 | =800 | 36 ia a 35 | F142] F135] Valea Selstel- = 3,00 1 taluz iaz, | 5 oa [7143 | TIS? [Valea Selistei- | <2.00 | =5.00 [3.87 | | plaja iaz stanga- dreapia é GST [TIS ~ | Valea Selistel- 281 | mijtoc iaz 7 GS [ Ts [TG TazTheverproba =a00 | BaP 1 =a 1 ¥ C37 | T1a6_| TSS lar Hievarproba | 3.55 [500 | 1995 | | i a 638 [T1427 [T165 | iazDieva-proba | executarea unor lucrari de consolidare pe o suprafaté de 300-400 m? Ja sustinerea peretilor laterali, Menjionez cd in peretii laterali au apirut o serie de fisuri, igurile 1 si 2, care trebuie consolidate cu beton marca B 200, respectiv clasa C16/20. + refacerea pe o lungime de 225 m a sectici de circulatie a personalului de revizie, inspectie si control datorita fisurilor si deteriorarilor care au aparut de-a lungul anilor. + lucratrile proiectate a fi realizate in conformitate cu prezenta expertiz’ nu vor afecta functionarea in condifii de siguranta a galerici de subtraversare a iazului de decantare Valea Selistei + decolmatare canal ape de mina pe 150 m. in urma verificar se conform indrundtoru > ‘Am primit 2 exemplare e\ Am redactat 3 exemplare S.C. SELINA S.R.L. ORADEA Director divizia lucrari hidrotehnice, proiectul se consider’ copespunzator semnindu-se si stampilindu- Expert, Ing. Temovan Mafin ing. Arad Dumitru Victor i¢Prof. univ. dr. ing. Dan STEMATIU Nr. 7/2011 Data: 20 mai 2008 Str. Mieilor Nr.6, Sect. 2, Bucuresti conform registrului de evidenta Tel: 242 11 61 REFERAT Privind verificarea de calitate la cerintele A7, BS a proiectului Inchiderea si ecologizarea minei Rosia Montana Obiect az Valea Salistei Faza Proiect tehnic 1. Date de identificare ~ Proiectant: S.C.EUROTOPAZ RESEARCH SRL Baia Mare - Investitor: M.E.C.M.A.— DGRM.— SC CONVERSMIN SA -Amplasament: —_ Exploatarea miniera Rosia Montana 2. Caracteris principale ale proiectului si ale constructiilor Obiectul prezentei documentatii il constituie lucrérile pentru inchiderea iazului de decantare iaz Valea Salistei apartinand Filialei RosiaMin — iaz Valea Salistei, avand in vedere sistarea activitatii exploatarii miniere. Inchiderea iazului de decantare Valea Salistei se face avand in vedere asigurarea stabilitéfii generale a iazului, a constructilor aferente acestuia, precum si integrarea in mediul inconjur&tor a suprafetelor ocupate cu depozite de deseuri miniere. Volumul de steril depozitat in iazul Valea Salistei pina la aceasta data este de ca 4milioane mc. Parametrii geometric’ ai iazului sint ~ suprafata activa 16, tha; - Inaltimea realizata a iazului —58,2m; - unghi de taluz 16; - cota coronament 656,20 mdM Lucrarile proiectate sunt DIG DEVIERE APE VIITURA. Digul s-a prevazut a se realiza din anrocamente de cariera (piatra sparta) si steril grob extras din reprofilarea taluzului iazului in zona coronamentului. Depunerea materialului in corpul principal al digului se va face in stratuti intercalate de steril si material de halda pentru a se imbunatatii caracteristicile fizico-mecanice a materialului din corpul digului. Digul va avea urmatoarele caracteristici geometrice in faza finala - inaltime: 4m - atime coronament: 5m - lungime coronament: 92m.me on os a ee oe oe + pantataluzamonte siaval: 1:25 DEVERSOR PESTE DIGUL DE DEVIERE . Peste digul de deviere sa prevazut realizarea unui deversor de mare capacitate, care poate tranzita un debit de cca. 46,3 me/sec (Q 0,1). Deversorul are o lungime totala de 44 m si se va realiza din beton armat. Digul de deviere va avea cota coronamentului 650,00 mdMN. Constructia se compune din trei tronsoane distincte - _primul tronson reprezentind deversorul propriuzis care se va realiza peste coronamentul si taluzul aval al digului de deviere, in lungime de 34m; - al doilea tronson in lungime de 5 m reprezenand compartimentul de disipare a energiei cinetice a apei ; - al treilea tronson in lungime de 5 m reprezentand zona de racord la canalul de deviere ape mari ; CANAL PENTRU EVACUAREA APELOR DE VIITURA A PARAULUI VALEA SELISTEI (Canal principal). Pentru evacuarea apelor Vaii Selistei, dupa ce trec peste deversorul de ape mari, s-a prevazut realizarea unui canal de mare capacitate din beton armat, in lungime de 1000 m. Panta radierului canalului va fi de 2 % spre puncul de racord cu canalul deversor de coasta existent. Racordul cu acest canal se va face perendicular, vezi planul de situatie cu lucrarile prevazute la iaz. Raza de racord a canalului la canalul deversor de coasta este de 25 m. Canalul deversor de coasta existent a fost prevazut pentru evacuarea apelor, colectate de pe platforma iazului si a Vai Selistei, in galeria de evacuare, ce subtraverseaza iazul si debuseaza in aval de acesta. Canalul care s-a prevazut pentru evacuarea apelor Vaii Salistei poste tranzita un debit de 57 mc/sec debit ce insumeaze: atit apele ce deverseaza peste digul de deviere prin deversor cit si apele colectate de pe platforma iazului si versantii adiacenti acesteia. CANALE PENTRU EVACUARE APE DE PE PLATFORMA IAZULUI, LA CONTACTUL CU CEI DOI VERSANTI. De o parte si de alta a platformei iazului, la contactul cu cei doi versanti s-a prevazut realizarea a doua canale de colectare a apelor ce se scurg de pe versanti si a acelor de pe platforma iazului si dirijarea acestora spre canalul principal de evacuare. CANALE SI-SANTURI PENTRU! EVACUAREA APELOR DE PE TALUZUL IAZULUI. Pentru colectarea si evacuarea apelor din zona taluzului iazului la contactul cu cei doi versanti s-a prevazut realizarea a doua canale din zidarie de piatra pe un pat din beton clasa C 20/25. Zidaria din piatra se va realiza astfel ca sa se creeze o rugozitate artficialaCANALE COLECTOARE APE VAI. Legatura intre pragurile de retentie si cele doua canale pentru evacuarea apelor de pe platforma iazului se va realiza prin canale din zidarie de piatra cu mortar de ciment M100, ou sectiunea trapezoidala, avind urmatoarele caracteristici geometrice LUCRARI LA CANALUL DEVERSOR DE COASTA. Pentru evacuarea apelor in canalul deversor de coasta in noile conditi (realizarea canalelor de evacuare a apelor de pe suprafata iazului si a paraului valea Selistei) sunt necesare realizarea urmatoarelor lucrari = demontarea si remontarea placilor ce acoperesc canalul deversor de coasta in noile pozitii deoarece cota de deversare a apelor va fi la 0 cota mult mai joasa decit cea existenta (21 buc); = realizarea unui gratar din profile metalice ce va acoperii zona de intrare in deversor pentru a o proteja impotriva plutitorilor agabaritici = remodelarea zonei de intrare cu beton clasa C 25/30. LUCRARI REPROFILARE SUPRAFATA JAZ. (Reprofilare taluz, dig protectie, umplutura cuveta iaz). Pentru a se putea realiza lucrarile de ecologizare a suprafetei iazului si in zona centrala (zona lacului) sunt necesare realizarea de lucrari de umplutura in cuveta iazului. Aceste lucrari se pot realiza numai dupa scaderea nivelului apei. Lucrarile de umplutura constau din: = asternerea unui strat din anrocamente de cariera sau refuz de ciur in zona mlastinoasa pentru a se impana cu materialul fin din aceasta zona si a crea un strat cit mai rezistent pentru a se putea circula cu utilaje; - _astemerea unui starat din steril grob peste stratul de anrocamente, in grosime de minim 20 cm, pentru a crea o suprafata uniforma in vederea realizariilucrarilor de ecologizare. LUCRARI DE ECOLOGIZARE — strat vegetal. Pe toata platforma iazului, (suprafata cu panta de 1 — 2 %), se va monta o saltea bentonitica pentru a impermeabiliza aceasta zona impotriva apelor de precipitatii. Suprafata amenajata cu saltea bentonitica este de 106 690 mp. 3. Documentele care se prezinta la verificare a. Piese scrise 1 MEMORIU TEHNIC 4. CAIETE DE SARCINI 5. ANEXE LA SPECIFICATIILE TEHNICE 6. BREVIARE DE CALCUL b. Piese desenate 31 de planse, dintre care 14 referitoare la lucrari de constructie si restul la terasamente. 4, Concluzii asupra verificarii Proiectantul si verificatorul au avut anterior verificarii finale consultari tehnice periodice si cele mai multe dintre observatille si recomandarile verificatoruluiPrivitoare la proiect au fost operate. In urma verificarii finale se aduce in ‘completare urmatoarea recomandare: Asigurarea unei atente supravegheri a executiei, cu precadere la lucrarile fundate pe steril neconsolidat. In urma verificarii se considera proiectul corespunzator, semnandu-se si stampilandu-se in consecinta, ‘Am predat 2exemplare, Verificator tehnic atestat ‘Am primit, S.C.EUROTOPAZ RESEARCH SRL Baia MarePLAN DE INCADRARE IN ZONA SC 1: 10.000