Vom utiliza notiunea generica de divort international in intelesul, de a desemna

acea situatie factuala in care, doua persoane de nationalitati diferite sau doua
persoane care nu mai locuiesc in acelasi stat membru doresc sa divorteze,
trebuie sa stie caror instante sau autoritati trebuie sa se adreseze si in ce loc.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire

prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care
poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci
cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil
vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea
ei.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana
poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai
multe sate si
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana
poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana
poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai
multe sate si
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana
poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana
poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana
poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Legatura politica si juridica permanenta dintre persoana fizica si stat,
Sanctiuni ce se aplica in cazuri anume prevazute de lege prin derogare de la regulile
comune.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana
poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci
cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil
vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea
ei.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire
prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
(lat. curator "ingrijitor")Institutie reglementata de C. fam., si care are ca scop ocrotirea
juridica a unor persoane fizice aflate in situarii speciale, prevazute de lege.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si
inaintea judecarii in recurs,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire
prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire
prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana
poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana
poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana
poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care
poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana
poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana
poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana
poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Persoana apartinand unui stat/teritoriu guvernat de un alt stat.
Legatura politica si juridica permanenta dintre persoana fizica si stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire
prin puterea de stat.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana
poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si
persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul
care determina nasterea altui fenomen.
Sistem de subordonare a elementelor, a gradelor, a functiilor, a autoritatii etc. inferioare fata
de cele superioare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul
care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care
poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul
care determina nasterea altui fenomen.

Intr-o astfel de ipoteza, cel putin doua probleme de drept substantial si

procesual apar, anume, care instante din cadrul statelor membre au competenta
de a judeca o cerere de divort si totodata, cum sunt recunoscute divorturile
pronuntate intr-un stat membru in celelalte state.

Din perspectiva reglementarilor Noului Cod Civil, putem retine regula posibilitatii
alegerii de catre parti, a legii incidente in cazul divortului, care conventie trebuie
pe de o parte a fi incheiata sau modificata cel mai tarziu pana la data sesizarii
autoritatii competente sa pronunte divortul, iar pe de alta parte, din punct de
vedere al formei, se cere a fi incheiata in scris, semnata si datata de soti.

Astfel, potrivit art. 2.597 C.Civ, sotii pot alege de comun acord una dintre
urmatoarele legi aplicabile divortului:
a) legea statului pe teritoriul caruia sotii au resedinta obisnuita comuna la data
conventiei de alegere a legii aplicabile;
b) legea statului pe teritoriul caruia sotii au avut ultima resedinta obisnuita
comuna, daca cel putin unul dintre ei mai locuieste acolo la data conventiei de
alegere a legii aplicabile;
c) legea statului al carui cetatean este unul dintre soti;
d) legea statului pe teritoriul caruia sotii au locuit cel putin 3 ani;
e) legea romana.

In masura in care, sotii, nu au ales aplicarea vreunei anumite legi, din cele
premise de lege, atunci, potrivit art. 2.600 C.Civ., legea aplicabila divortului
este:

a) legea statului pe teritoriul caruia sotii au resedinta obisnuita comuna la data

introducerii cererii de divort;
b) in lipsa resedintei obisnuite comune, legea statului pe teritoriul caruia sotii au
avut ultima resedinta obisnuita comuna, daca cel putin unul dintre soti mai are
resedinta obisnuita pe teritoriul acestui stat la data introducerii cererii de divort;
c) in lipsa resedintei obisnuite a unuia din soti pe teritoriul statului unde acestia
au avut ultima resedinta obisnuita comuna, legea cetateniei comune a sotilor la
data introducerii cererii de divort;
d) in lipsa cetateniei comune a sotilor, legea ultimei cetatenii comune a sotilor,
daca cel putin unul dintre ei a pastrat aceasta cetatenie la data introducerii
cererii de divort;
e) legea romana, in toate celelalte cazuri .

(2) Daca legea straina, astfel determinata, nu permite divortul ori il admite in
conditii deosebit de restrictive, se aplica legea romana, in cazul in care unul
dintre soti este, la data cererii de divort, cetatean roman sau are resedinta
obisnuita in Romania.

(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile si in cazul in care divortul este carmuit de
legea aleasa de soti.

Cat priveste competenta instantelor, se impune a avea in vedere urmatoarele:

Din perspectiva legislatiei romane: Pe de o parte, sunt incidente normele

substantiale, anume, cele prevazute in Codul Civil, anume cele privitoare la
``legea divortului``; iar relativ la competenta, devin incidente dispozitiile
Codului de procedura civila, anume dispozitiile art. 607 ce prevad ca ``Cererea
de divort este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cel din
urma domiciliu comun al sotilor. Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca
niciunul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cel
din urma domiciliu comun, judecatoria competenta este aceea in circumscriptia
careia isi are domiciliul paratul, iar cand paratul nu are domiciliu in tara, este
competenta judecatoria in circumscriptia caruia isi are domiciliul reclamantul.``
Din perspectiva legislatiei internationele; In speta Uniunii Europene, se aplica
dispozitiile Regulamentului (CE) NR. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie
2003 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti
in materie matrimonial si in materia raspunderii parintesti,

Aplica, oricare ar fi natura instantei, materiilor civile privind: divortul, separarea

de drept si anularea casatoriei si atribuirea, exercitarea, delegarea, retragerea
totala sau partiala, in acest sens, prin regulamente se are in vedere: (a)
incredintarea si dreptul de vizita; (b) tutela, curatela si institutiile similare; (c)
desemnarea si atributiile oricarei persoane sau oricarui organism insarcinat sa se
ocupe de persoana sau bunurile copilului, sa-l reprezinte sau sa-l asiste; (d)
plasarea copilului intr-o familie substitutiva sau intr-un centru de plasament; (e)
masurile de protectie a copilului privind administrarea, conservarea sau dispozitia
cu privire la bunurile copilului.

Prin regulamente, se determina si competenta instantelor de judecata . Divort,

separare de drept si anulare a casatoriei (Articolul 3), astfel, (1) Sunt
competente sa hotarasca in problemele privind divortul, separarea de drept si
anularea casatoriei instantele judecatoresti din statul membru:

(a) pe teritoriul caruia se afla:

- resedinta obisnuita a sotilor sau
- ultima resedinta obisnuita a sotilor in conditiile in care unul dintre ei inca
locuieste acolo sau
- resedinta obisnuita a paratului sau
- in caz de cerere comuna, resedinta obisnuita a unuia dintre soti sau
- resedinta obisnuita a reclamantului in cazul in care acesta a locuit acolo cel
putin un an imediat inaintea introducerii cererii sau
- resedinta obisnuita a reclamantului in cazul in care acesta a locuit acolo cel
putin sase luni imediat inaintea introducerii cererii si in cazul in care acesta este
fie resortisant al statului membru respectiv, fie, in cazul Regatului Unit si al
Irlandei, are ``domiciliul`` in acel loc;

(b) de cetatenie a celor doi soti sau, in cazul Regatului Unit si al Irlandei, statul
``domiciliului`` comun. (2) In sensul prezentului regulament, termenul
``domiciliu`` se interpreteaza in sensul sistemelor de drept ale Regatului Unit si
Irlandei.

Din faptul ca, in textul precitat sunt insiruite mai multe instante, se pune o prima
problema de drept, anume, daca, competenta este alternativa, prin urmare,
oricare dintre aceste instante este deopotriva competenta si poate fi sesizata,
ori, competenta este in ordinea preferintei legale, anume, daca de pilda,
competenta apartine instantei de la resedinta obisnuita a reclamantului potrivit
pct. 6 doar in situatia in care nicio instanta dintre cele aratate la pct. 1-5 nu ar fi
competenta, competentele prevazute de art. 3 alin. 1 pct. 1-6 se exclud unele pe
altele, in sensul ca daca sunt intrunite conditiile de la pct. 1, nu mai sunt
incidente cele de la punctele 2-6, daca sunt intrunite conditiile de la pct. 2, nu
mai sunt incidente cele de la punctele 3-6, s.a.m.d.
In acest sens, urmeaza a face deosebirea intre caracterul alternativ si cel
exclusiv, ce in cauza analizata nu se confunda.

Caracterul alternativ al competentei stabilita de art. 3, rezulta atat din

modalitatea literara de redactare a textului (se utilieaza termenul ``sunt
competente``, cat si la finalul fiecarui punct conjunctiva ``sau``) cat si din
modul de tehnica legislativa, in care sunt insiruite instantele declarate
competente, fara a fi distinct prevazut fiecare caz, separat la acte un articol,
alineat, fapt corect recunoscut si de catre tribunal.

De altfel, caracterul alternativ al art. 3 din regulament, a fost stabilit cu titlu

preliminar de care Curtea de Justite a Comisiei Europene 1 ocazie cu care s-a
statuat ca: ``instantelor prevazute la articolul 3 alineatul (1) literele (a) si (b)
din Regulamentul nr. 2201/2003 se intemeiaza pe mai multe criterii obiective
alternative si pe inexistenta unei ierarhii intre criteriile de atribuire a competentei
enuntate de dispozitia mentionata. Prin urmare, coexistenta mai multor instante
competente este permisa, fara a fi stabilita o ierarhie intre acestea.``

Caracterul exclusiv recunoscut de art. 6 din Regulament, evident, se refera la

faptul ca nicio alta instanta, in afara celor prevazute la art. 3 nu va fi competenta
sa judece o astfel de cauza.

Asa fiind, o data stabilit caracterul alternativ de competenta instituit de art. 6,

inseamna ca, oricare dintre instantele enumerate la art. 6 va fi competenta sa
judece o astfel de cerere de divort, iar alegerea de competenta, in lipsa unei
provederi special facuta de regulament, se va face potrivit normei de procedura
interna, in speta, art. 12 C.p.C., ce prevede ca ``reclamantul are alegerea intre
mai multe instante deopotriva competente``.

Av. Artin Sarchizian

Cabinet de avocatura ``Sarchizian&Sarchizian``
Bucuresti, Calea Victoriei (P-ta Ateneului) Stirbei Voda nr.2, sc,4, ap.141bis
Tel: 0722247555 ; 0722613202 tel/fax: 0213354805
Sarchizian_legaloffice@yahoo.com

1
CJCE Hotararea din 6 iulie 2009, in cauza C-168/08 Laszlo Hadadi/Csilla Marta
Mesko