IE

CEREALE
5r LEGUMTNOASE
PENTRU
BOABE
 II0Z.ltsarnJng
Yunrr(Ix
YUVrrSrrf,ArNn
olocuBV
purcpalt{*
'L de
oqsoqn4uod esBouFun8aT
Is eIBaraJ lSalocuS
:(zi v 'd
rBelocuA
I'IOA
eelelFc?c
'r'n'de
flINHflIOIIf, -eurcpo
'2
9) 9 de
16alocu8
:It'z'a
elulpsep
YgNUgS n4sp^olos uYuontrIIr^BO f,INIXV IBqII{I
pzeeNpe e
NVf,gIs utrBW
ec4llueJ
NYSUId INBd ngou ropoal YlIYgvI nIraFA
(rolBuoproor)
NW{OU tr!}uolB^ aqSrooq3
 ReferentStiiDlific:

Prof.univ.dr,doc.stGheorsheBILTEANU
Membrutitularal Academieide $tiinleAgdcolti Silvice
Manu
din instituti
Tehnoredactare:Ameluta Vi$an profil in in,
Coperla:AngelicaMiliiescu domeniilo
spcialiftil
Coplright O 201I biologie,ec
EdituraUniversitad
Director:Vasile Muscalu
Romania.
B-dul.N. Balcescu nr.27-33, Aces
SectorI , Bucuresti amploarefl
Tel.,fax:02i 315.32.47 / 319.67.27 universitar
\Mrw.editumunivemitara.ro
-maili redactia@editumuive$itara.ro
editatede P
Nicolae Se
manualele{
Constantin
EDITURA RECUNOSCUTADE CONSILIUL NATIONAL AL CERCETARII
gTlNTrFrcEDININVATAMANTUL
supERIoR(c.N.c.s.r.s.) Bamaue (l
SorinMunk
DscriereaCIP ! Bibliotcii Nalionale r Romaniei 200r,200
tritotehnie / GheorgheValentin Rornan(coord.),Valeriu Tabdr5, Plant
Gavrili Morar,... - Bucure$tii EdituraUniversitard,
201l- (creale;let
rsBN 978-606-59 I -276-2 rddtcinoas
Vol. l. : Creale$i leguninoasepentru boabe,- 2011. din suprafa
Bibliosr.- ISBN 978-606,591-277-9 cultivatepe
L Roman,Gheorghe Valentin(coord.) oamenilorg
II. Tabare,Valeriu primepent
III. Morar,Cavrile umane.
tn reo
631
tehnologice
O Toale drcpturileasupraacestejlucrtri sunt rezrvatEdituii Universitare poluant as
Tehnologii
Distiibutie:
teyfax:(021)315.32.47 fi ecologia
(02t) 3t9.67.27 .alsoiurilor
comenzi@editurauniversitara.ro
a energieis(
utile, const
ISBN 978-606-591-277-9 Au fost avu
 I8
'Ielledu! g]eosqjsepesnes.undldnsesele .ecelBoep
'ezeJelsocB lerl_led rod lncele ndoc
lcr4s el[ullop e ep lrcutp eNe 'glnSetec .roluldsrSolorq
u! aruelurrJgcgrpouep ol4osullrmseJerti rolelueldp louelxe lnFedse 000t-000teps
eluuadocseP 'cso
ul elr4q[rrqJs uud rsormce.reseJec'rrl3al oual (11po$)azDle]id.r & rl]cLd
coJln-eJ8ep eleluBld'elplunletrrel pugdrSe.reuluu8l ep le^_returlsec? !! $nI'(untasao u
q (eIz 06Z - 0rZ) :unl 6 ecrrc.p4seouerel urp elr4ryuoru! .gzBemp rcw e1'ea(aDJor
q.rureol op rnlngJ8 erlEeSe^ ep epeouad .ac13o1o1q lpl1to1nc1yo7 Iunf u!) ginllncul
guloJ etuud olso(
'C pdnp)etuepu
or18o1ora
euoT
'allslo8o^op rrropsJ nr
!$rtor !a arlaololqdF{rElncllEd't.Z.Z uud 'eelsoc!lel '
rS (urn4toaoq ds
.urAotd nc pdecul e (n1n
eror?cBoJeSrcrucul urpelunroselrlcnpordo%02 - 9l nJ lspdeplod Euqrq 'e a 'domg'V
qsoc?'elqero^eJlllpuor q tnlnuelodtdpqrge; e elolEme$eJauea urp euedoceJeJP '
ri gcqeruseldolc alelt1ue1sorlue ap pzeqed plercreuroc !.te s el Esnpord 'dsqns utltn$ao
'nVrBep gppqlq elettl
llugurps eiqlnc ul psnpoqur6og e ( e'S 'er81eg
'iueJJ)n-eJ? ep eJote^rtlncu_eleleunuJ,uuecopgnopelelllrllnul emtlncu8eePrS1
'(ezeru{unros
- usl8s rSEuoly) e.re^euudep rS (zeru.lJlos - JaJaN:.sen?un ros ur ePu4xee 0p p
- luorElul^l ^tr1 :qcseeugulor Ilu euoduooEen
e{Bercep- rnpu9d rSutnrnpoC)Ruutot '
oloce rqesoopt{
ip unrosp.rnllnJ ul plsrxr,,rurunp., ln-plrulurd.luJJnpEdqJseu."utoJ
orieeJcap InroslepueuocorelsepJe^eurudop unuoa InpJBrulued lUeZOJdBOmdJe
'('I elelueu8lel IS 1
Z qet)rolellocere elellllqqs.roleqeoq
e EcrSoJouqel ra p^4r4nu eleole,\'rloq ra gleces,e&urer ,JeS,eJeppc elrlrpuoc ul eulq ^!
e1 piuelszer 'eveqoqeuol 0t - EI pugd ep erlcnpordap pduelod u! lrJods p elleds l
6
un-4urJdpzazuapJec es untoselsacv .tl6eu-eruoJ elrrnlospuguruopeJd plrsecounu orea1
Vls\ u!'ufiubdsorqttua :lie^]6ry^ udlede eleo e[uoJ epuudnc epod Joluollcnpo
Ier.go 1nSole1ec urp unuoc n-el8op unros ep .I,,rtrs, rulued lt^l4od .
lntuouluos
'tunctuolod.u'utrptS.tkl tJ 'errolord aloiu4s
'un tp ,tJ w^ord.elec ulp '(Ellalrlos tIIp eued o r$ Brdorlg)lsg ep BruIV Furs9ur s'Molel
'unp.8.rhl u 'wrJnp 'q ,D ads
lnJlu.) :t^aaqdotuu,u tAutrrltqtn) J eugur-eJInqoq lele
'rJ'wtlJtorlp 'rJ'an)tocouout rJ ,otlJoa .dsqnsrS a,/r81rd.dsqns ''I pdnp) q/6I
'wtl 09
lJsaorJ ur^o.rdoIecurp,(erueuDlJnl urp rdunru,elzecrccsuEll,ueJJ 'ercml u!
'rJll^l rorsv lnp.rou I
lruouelur)ueueJettpow rnlnurzegplse td letdordy p1ueu6 'erle^[g Je uffI
'.wfiDocoraDqdsA tunlcDdaot ,afiZln| .dsqls rra'tunaljsaD $
llJ.JlrreJ purg 'lmllnc u[ ll
anrtLrJ Er.eds our^oJd'lEc urp ,(uelstloqzn ,ueNHllpel ,uBlstuegJv
'NeA-proNop erpuJ?urqJ) qlelluoCersv ,nuBotllg.q0 eNg uanl8 u! {Pj
InIuel :(1661
edomg u! tqosoe
Ednp) eurSuo ep a4uec ru]Ed ngr8 n-4uedlecgquept e ^olr^e^.N
'.elesrolrlpntsrSeJgdurqirolrrirpadxo Buunq 'lnvg8 oaargyo (,,Elleds,,ln-e$)('I
 Tdelul2.l4 Mai nou,ata
Zonareasoilrilor de greu de toanni in Rominia (2011)
apreciatca aceas
precisa9i au Pro
Boena I, Crina, Dor F, Drcpia, Fau. r. Closa,Cruia. lzvo.. Alex, fiziologicecelema
sudullSrii,irigat Ciprian,Lovin 34. RonulDsLv, KuskunSeri.a,Rercsansa, c.K.Cipo, cultivare a graului!
G.K.C6bi,O.K-Elet,G.K.Orhalom. Kralie!ica.ADacr!
Boena 1.Crina,Dor F, Dropia Closa,Iaor. Alex, Lovrin34, Romulus
exactAa stadiuluid
Sudul lirii, pentru stabilireacu
LV. Klskun Serira,G.K. Elet.C.K.Miska,c.K.Pdma c.K.Perur,Mv
a tratamentelordeI
Briana.$imnic 30, Crina,Dor F, Dropia.Closa,ctui4 taor. Ciprian.
Lovrin34, PKB Krktina,Kralievica.Renesansa
Ca urmar
elaborareaunor s(
A l b o r . ,I .r i \ a l ( . D o rf . C l o , a (. ' , u i a C a ) d n dA. p r c h e Prima scarade co
Alex, Cipdan,Lovrin 14, RonulusLV, Crigana,Briana.Dor F, FaurF, umatS de ca rea
Glosa.KuskunSerina,PKB K.kriDa,C.K.Cipo.C.K.tlet, c.K.C6b6, schimbtuilormorf
G.K.Kalaiz.C.K.Misk4 G.K.Olhalom,c.K.Peru.. Mv Magvas,Mv
Palma,Kraljevica,
Apache,Cezanne, Enesco,ltenan.Rencsansa, Bercy
multe modificdn
Large,1964;K -U
Critana,Arie$an.
Ciprian,Dor F, closa SlianaPl, Apache,Cezanne
Ulterior al
Apullum, A.dcal l, Ariegan,Tmnsilvania,Turda 95, Turda 2000.
Crigda. Dor f. D.obeta,DumbGla, Delabnd 2, Faur F, closa, Keller 9i Baggio
Esenlial.ElianaPl, casparom.lari 2, Suceava84, Voronel,KDskun, zecimal),iar Tott
Serin4 C.K.Cipo,C-K.Elet,C.K.Kalasz,c.K.Mkka. C.K.?eiu.,Mv
Magvas,Mv Palma,Apacbe,Cezme, Enesco.Renan,Bercy, Beli
pentru alte cereal
PI tendinta de gene
Gabriela,Moldova83,Elima PI, Dclabrad2, lati2, A.deal l, Turda95, dezvoltara Plant
Boemal. Dor F. Dropia,Faur F. laor, Closa,Crui4 C.K.Elet,Mv
Masvas.Mv Palma.Enesco care sunt divizate
Aniversa..Elima Pl, Esential,(iabricl4Catparom,la$i2. Motdova81. Trecerea 1
Suceala8,1, Voronet,Ariesan,Delabnd 2, Drobcta,Dunbnvr.
Critda, Turda 95, Tuda 2000. Faur F, KuskunSsrina.C.K-Cipo,
generativaestem
G.K.EletG.K.Kalasz, C-K.Pelur.Mv Palma,Apache.Ceanre, Enesco! scara Jonard, G
Bercy.BetiPl Zadocksti BBCI
Mai existi in cuhurasoiurile:Aximut,BC Renata,lelix, Ilinca.Litera,Mv Kolo, Mv
Marsall,Mv Regirncnt,Mv Toborzo,PKB Rodika, PKB Roxanda"pKB Viz_elika,
graului"spicla I I
Pobda,gimnic50,Zinbru, Cato,Joseph. parteasuperioarA
Este stadiul denu
in general,este acceptatiimpd4ireaperioadeide vegetatiea (dela Universita
plantelor de grAu in urmitoarele laze fenologice..germinare, Cunoa$t
inrdddcinare,infrdyire,formarea (alu.ngirea)paiului, ihtpicare-inflorire- potrivit Pentru(
fecundare,formarea Si coacerea (maturarea)boabelor. La rindul lor, acestora esteutili
fazeleprezentatese gupeazein etapa(peioada) vegetativd,caraateizati al plantelor,in ca
p n dezvoltarea organelorvegetativeale plantelor(de la germinarela
inft'lte) $t etapagenerddvd(reproductivA)caracterizateprin dezvoltarea
inflorescenfei, a florilor qi formareaboabelor(de la inceputulalungirii
paiului$i pandla coacerea deplind).

82
 t8
rurBunle lrundec
Be!llo^zopuud ?
'nrp5u ep ruolcej el olrqrsues Bl e$uruuoS ?l o
Ieu luns eelsereeJcuJ tololuEld Ie plezltalaerex 'p^!D
AIleleBeAlnlclc utp eirluJ tolrrpelseocagtluopr nluod glrln else EJolsecB '.rcI
Inpu_eJe'I .?
eele^Jesqo '9tepoloJ ..c6olouqal rdue^lolw eluoJrp n_4uedlr^l4od - 1,toL[ulancdsu
Inlueuou eprcop? n_quedglqn e$e tuelaeJcrolllpels Eerelseor.mJ 'afiutupR aaat
.(4tN urp pc^ols plo l8v
eetelsjo^run l ep) e odElaSo^ep r
uopleds Ilrug luoseJord eJlEcep ,,fell^ ep pund,, tllunuep Inpls elsA
'routlos
10661 ae^dnp'L'Z Bg) (erelsercep rnFuo. B p&ouodns eeued
'e)trrszr^ -Ep
BI pu,edrS.Ii9+ul ep rnlnpouFle^ru el ep lernspur),,urcI el crds,,lnlnpl8 8)d
^r\t oto) ^n r51r
Golofq ep eluFcnl u! trwnuop elso nrpBls lsocv .HJg{ !! slpopDz
all,lpJs ad 0t - 6Z tA tuuotSSog - ralpx DrDosad .prouof DrD)t 'o.soua5uue.J aq
H - D 'ootJ)
ad g - V'sapad orDcs ad C - , elunpoc uud ElecJrllelse e^qJeuo8 c u!r.s u
dBte el ,e^qete8e^edelo Bl ep ngl8 ep roletuEld eeJace{ 'Z
't8 ^optol,!
lal'
.upe$otctruul .roJ ,elszt^rp
lnpugl el luns eJec ^n ttu0
rrpe$or.erunes 'eldtcuudupsls uJ gl!!9dur! alseJolelusldeeretlo^zop lotg)C
6 'E6eprnl I
trprvz
eJBcul '(0l z .qe, HJsg epur.ez rrrgcs e aJezrlereLreB ep piulpuol
Plsrxeluszerd uI InzBAones InzJoluns runc .osBorgd5leJeaollp rulued ^w lnrod) D !)sl
o-letdepee r( eJeJsptsDJJelelJldu.loJe {lg6l) uDruUollel .(LeuItJr,,
urolsrsun pdnp) lezuo) rS SueqC ,$lcopBz nes .ruolor88pg r* lollo)
'000eRprn.L96 p
e4-e5ep lelriunuqule rcur uEcurpoc 5l[ucolu! lsoJ ne ]ouellrl
.(9161 .pue1.{eg.n-') :tg6t ,'AlrJ-I
'D g) rtsruqolotu
rS o1orq rrun o4pc op elenlcoJe,upcgrpoul allnru
retu lueJns ne upcs elsgce:ngJBep ralueld ep ecr8oloJJoru JolrJpqurqas ';q90)o!.tg)or
e Jouolxe el ee&Nesqo od opzeq ,saleeJ ep glezrledr eec ep gFutm
lsoJ e eJer '(9 2 3U) pJeuol ep !4turcotu!lsoJ e unpoc ep ?Iscs rlud
'odelo8e^ op ollrpels
lzeeqJJeruoJec.unpoc ep rrgJs roun eeJeroqele
utJd '-.tdtlotJSa^ o D)!fipoJ.. ptezlleal tsoJ e .JIELlJn eJ
.lolelueld ericelo.rdep
Joleluourele.rle
Is roleturrllpspl8ulruptlsruruipernlruuauou e elzrcerdnc e.[Iqels rulued ^w lnrd) c eute
plueuodruleueoJolse ue1urp ro1e1ue1d e erello^zepop rnlnpe6 e gl.exe
letrl l-eagIezl'eld o ,sues|saJeul .rellorel llrptuloJ tSmlnEr?e alE^rllnc
Is
ap rgtbolourlolJe alopel op Inlcund urp elue1rodrurreu eleo ect8olorzg
.rolnpels ererJelepep.eu$ IeuI ,. ugzrllpqns.. sndold n rs psrreld
ep luercuns else nu mlngl3 lelieleSo^ e,.orezr^rp,. plseecpc ltceJd
ne ISolouqrtrStpJ tolJleJtlJer8olotqur lSlletJJds
(noz
tetE,noulel^l , r'z ptagrJ
 Etapa vege
germinarea seminle
liigului.
Germinarea
v germinezetrebuie
'
-i.- samanF sA fie ca
germinativS ridicat
k noua,de preferatdir
pe de alti parte, in
\4 celdura$i oxigen.

v GeIminarea
numaidaceaceste
sub aspectmeteoro
o problemiPentruI
culturi a greului, n
deoarecede la re
rimene un inte a
-ii:=
I seminal).
Pusein con
BBCH01 -03)(tar
spre periferia bobu
active.Enzimeletl
Fig. 2.6.Sladiilede dezvoltare{ greului,dupn scnrile:FEEKES,BAGGIOLINI, molecule comple
ZADOCKS $i JONARI)
transportat9i de a
aminoacizi;amido
acizi gragi gi glice
Knauer, 1975).R(
moleculi micl, t
Transferulacesto
scutellumului.
incepedivi
muguralul $i ra
inveli$urile bobu
incollitului (sradi,
Fig.2.7.Stadiul"spiclr I cm" la grAu
5 raddcini),pe sup
se adencescin sc
mlneralenecesar

84
 s8
'redulnu eJeseaau olBJeurur
aluups nc ede qJosqe rS ElueJdealBolrr^ pzeexg .los ut Jsecuepeos
elurcppp :uelnJrpeJruosuadEzeouuoJos loJp, ieJeJdns ed .(rurcppglg
- ) ereuouque IurcgpptellBleler rs rede pugrn3
G0 tnlpoJi) rnFtdloruJ
.rnlnuouque
Fluoruou puecJeur InldeJp ul rnlnqoq elunsrle^ur
eleq9Jls 'EzrJoeloc 6p plefoloJd ,Blncrpeu .elnrlpl rS
'arelseJr0p rJrUlgA lnsEm8nur
lnop roJecJnle^luel p.r1n1eceaunrzr,ltpedocuJ
Inrpeurerur
uud acBJes uouqrueerds ,"n"j;tl::l:?:;j
'o$ouEJqes "i.nno..
Inuouque eIec n. .elrqelrurserosn ,!.rur glnJolour
nc e u3lo eluBlsqnsu! leSoq.soldplcns un ptlnzad .(S16l .JonEu)
N'puslfeH n-) ,I.eqqcsrd.D pdnp ,8.Z.Bg)puuecqBrS r6er8rzrrp
ul rel] eleptdrl:pzoanlS--ezollu-eurlxep
ut eaoJl :Etcou[uB
Inuopru
u! ce4 eJaurelold :ournuurS .uouqtuee4pc ep lelrl,urse
ep rSlBllodsrl?Jl
op roin 'pldurs IrD plnroloru nc eiu4sqns u!,pxelduroc plnreloru 'TNITOICSVS'S
nJ'urecsopuo urp pNezet op aleiuelsqnsguuoJsus{eleulzua.o^4ce
uhrp rs orlnlosul reJl rnlnuouqu. euleerd ugts mlnqoqeueJuederds
rqesoepu! eleueeloulzue,radBeriqrosqe-ednA.bl.Z.qei G0 _ I0 H)Sg
aMDJs)pdeqrosqengJBep eleqeoq,euruue8 ep tdlpuocur esnd
op ,qzeemp
Insn'der'EInBer rv., auz9r - 0, ep le^rorur
r
t'
nu leueues e1 qugd tS eJacururosJolrrnlol ueJellocgJel ep";ttjffi;:
eceJeoep
'lipllncrjrp eloun prede t-
es lod ,eseoroJultS epeun telrt ,tnln-e.r8
u prntlnc
Jp Jliuoz ul _tuet|un u! .glluoJutc gloJuBDeJr)J?ldrururd pruelqo.Id o
I
ernlqsuocnu laedsBlsaaD,erdugc ep oleuozul t6 or8oloJoeleu
Fedse qns
|'=F
rleurroullup ul lulutossnedelep epouodsmaEd ne ee]seregcep reunu r--_
EzeeSuelcep os los ur esnpo4ur ng$ ap Joleiurues Ee.reurruJeD
'etellptun
ep eo,rtdo
eldrpuoc01ruru1q
t-;
og u. ,", ,, ;"J;"r^t;U,"u'#'i;
:ruet - t6p eqJal relu nu 16luopaceldrnFue elJoJeJurp l"JoJeldep ,^enou
relu lpa rS leuruas InsnedoJutp plrsel ,pmleu eg
Fs,ptecrpu p^4euluJe8 rt-
olellnceJ o eposod gs tcop ,euluue8 e op glrqed8c eg ps eiugrups I
'oyd o ep ed
:eptiuese Ililpuoc pnop elrurldepur etnqe4 ezeunu:e3 I
,ss luerupd u1 gsnd nprB ep elu-etu-es eJ nJlued .D DulrataD
-
EoJruo^ q^r*le8e^
el qugd eJerlo^zep .rol"iu,,u".
16eer"rs".r" n"r"T,lfflH
rpuudnJquLUeot
ur nEtS:p lolJ|ueldprie:r8e^.g,r!tuta8arudetf -
tffi
 -T-

@ tf 1
lF !i
\)z \y
rtr4l
lt)q;r,

Fig. 2.8.f,tapelgerninnrii bobului

@@@-@ de greu

h acelaqi timp, mugura$ul,protejat de coleoptil, strebate

inveligurifebobului (stacliul 0n, se a1ungegre spresuprafatd,ifi inceteazA
cregterea $i estestrebatut de vdrful primei frunze,acestafiind momentul
rAsdritului(stadiul 09) Coleoptilul,lbarte rczistent,asigureproteclia
lesuturilor{iagilealemuguratului, penAla rdsArire,apoiseofile$te.
In condilii favorabile de temperaturefi runiditate,perioada
geminare-risdriredureazd,de reguld,8 - 10 zile; in mod frecventsunt
neceste pentruraserire15 - 20 zile, indeosebidin cauzainsuficientei
apei.
Comportarea seminlelorde grduin perioadade germinare-reserire
depinde de o se e de factori.. facuhatea germinativd Si energia
germina vA (vigoarea seminlelor), puterea cle stAbatere: starea de
sdndtateSi tratamentelela sdmAnldtmdrimea bobului El cantitalea de r-Ft

substanlede rezeh)d;atacul de boli qi ddundtorit compactareasolului gi

g
Fig.2.9. Plsl
Jbrtnareacrustei;asiguraleaumiditdlii, temperaturiiqi aeratiei in sol.
La sem5natsecereca solulsefie suficientde tasatin profunzime
pentru a lacilita ascensiunea apei; totodati, stratul superficialde sol lkfAamclnl
trebuiesa fie afanat$i relativ bine mirunlit pentrua asiguraincAkirea planta formeaze
solului, accesuloxigenuluiqi strebaterea coleoptiluluispre suprafafd. energieipe careI
Excesulde umiditate$i djsfugereastructuriisuperficialepot conducela luminoasa in ene
formareacrusteigi,in situaliiextreme,la asfixiereagermenilorin cursde ln stadlu
rdseriresaua tinerelorDlentute. dreptulbobului,!
al doileapultan
lilnze (fig. 2.9,d

86
 L8
(066t ,reuttos.C pdnp.6.2.39) ezun_U
rolp ellpJor.uudtu.rodJo^ eprmep ^qBle8e,{ elernSnupugundeeltopl?
-3p lec 'euncsunpouoturenopelezllnpr^rpur eleppp.re.rnlnqoqFldoJp
ul pintuplduud eun4reso ,(l I fltpDts) r?zun{ o,, ep lnrplsuI ep smc u! Jolruor
'^crurqcorzloueul psouluml l esnpuoclod oF
ereugpugruloJsupl ,oudoldBelglr^rlreuud gJn8rse 0-16eJered ter8reue '9lJsrdnseds mf
ezeqed puellgorolce4ellulrseedecuJri gzun4 erurrdpzearujoJtueld eeJrzlgculmErs
'eru?sqJgdnp
l?tpouq azun4 topaLrd Danurol ra DatDurcppp,tul
Ios op Frcg$dns
({te+urord)azrn{ t opInlpEls eurzurgoJduI 1gs
'|os uJ DUDDD
:erlrlsF - ar8uJurtaA
:!a!iBra8e^
lnlodaru!Bl ng$ op trrtd .6.2.3U I
A lqnlos oanpod
ap oap4tuDr A fil
ap o pts :arapq
b!8pua rt p^uD
eJuPs?l-oJeuruu
relueragnsurgzru
llms lua^ca{l pou
Bpoued 'otelryr
'rl'r '6$elrJo,s r
ed.oprd grnSlset
Flseuiour puru ?ls
'9i
9z?etosulrsl J?
epqg{s 'lqdoolo
ngr6rp
InlnqoqIrtrluuat 5
?
 Rdddcinlleembrionaresuntfoarteactive gi absorbapi 9i substange pentnr o noud faz
nutritive din sol. Acesterlddcini vor rdmeneactive pani la sfAr$itul "preinfrdlit": al d
perioadeide vegetalierdar importanfalor se reducefeptat, odatacu alunge$tein interio
dezvoltarea redecinilotadventive. cm de suprafala so
Deasuprasolului apara doua,apoi a treia frunzd(stadiile12 si La acestni
1J). Odati cu a doua frunzd, incep se se formezeprimele ridicini acesta,al doileair
adventive. venind de la rddici
la 12- 15zileduP
Tulpina Pr
embrionului;la ba
care vof dezvolt
primei frunze, al (
Fr4ii secundarid!
delocspice.
l-a Chiar dac
suprafale,o secli
constatecAfratii s
in momen
devine vizibil (st
inftAlire. Aceste
sirurilor minenle
depisescin imPo
inci din primele
ridicinilor adven
pan[ la inflodt, ci
Kutschera,1960r

i
Fig. 2.10.Plsnta de greu in fazade infrtrtit

infrdlitut. Crrind dupdreserireqi dupeformareaceleide-atreia Flg,2.11

frunze,cre$tereaplanteide grauaparentstagneaze sepregete$te
$i aceasta

88
 68
(q) rruouu!BI r* (") !ur8'
ur E.rsrtul EIruueol ap rnlngr3Is rslnrpsr Inurotsrs.JI.z .3!d el3elE8eJdes lsP
ere4 ?-ep raloJ?o
I
I
.(0661.esqlec ep
11!c!0961,e.reqJsln)
'I pdnp'l v
I Z 3rl) gurrrcurtol eoJello^zep e8uueas pu-ec,1r:ogug e1gu-ei
nnuquocJsolaeolsecv lrqB& Inlp4s uJ gzeenlrs os e^rluo^pe lolrurJEppr
e gsetu etu rcur ee3 .te1ue1d e qier,rep rugurgldqs elatuudurp qcug
sueturlllo^zep es rs e^rluo^perutcppgJ luns elg .gluegodurr ul csesgdep
eJ 'plde4'erea ed'olsuouqlueeltul'pppJep unl-?le,eleleururoJurups
rS rode priqJosqE el gdtJruedtl alsu^rtrDuI p4ur eolsecv .ordg{uJ
ep Fpou el ep rulcpppJlou qzeouuoJos ,eZ tnfpDJs)
lrqEl^ euhep
ole.gInuud rSeJledB rezutuJeeJacsJsop edocug pugc|queuour u1
'(0601'Jrutlos gdnp.61.7.Bgt
6 rlpuuoJ efeptunqI|iB{ Er;letsuor
es Es olrured *rip4u1 op rnFpou Inl6^ruel lnJqJound.eso ,lleJpJdns
el lllqrzr^ luns nu IIis{ 'ezun{ ep u,
f lnrp'ts U""O
-*il,a*
gTeeuroJ nu nesaAt)rnpoJd qels.rrru elrdsuoJunnepuepunres "o,"o
rrlelg
'oudeprLrrESprSenop /
e razun{Jezeqel e}.geeltopIe ,ezuruJreuud
ezeq el qzeiwroJ es ele{ Iu.uud .l Fulpn ap tjDq Elo^z.p Jo^ aJea
un8nu Z'?ln8erep .csesq8 osuocurpJoloreosrzung ezeqe1:rnlnuouque
le ^uDeBa^(oloJn8nu)fluo) up eur^otdpledtcuudeurdlnJ
'ere.urou
rdrpuoc
ur,edocu!
eeJris+ur jJ
."rr"",r;1'j"^fil!l?r"ii
;.11J
Ie,\eseJegodsue{n.Uuoddtuq e,l1g:celAe,uespo-"1u, :n1ie""
1" rurcqpgr elerurrd
qns .JriE{u! op pou lnloltt^ - ereSo.r8ulo elde ""1rope.J
le^ru tsecB tS ZI allryD$) gzu
'rnlnlos eleJoldns ep luc
Z ecrrcel ounrsuorseutp elieJdoes ra rnlnlrldoelocltrrouelur u1elie8tmp nJ glepo 'pldo.q
os_'leuruljol elern8nt.l gueod erec ,poruolur e6]|.op
Ie .,J!ip4u!ud,, lnlra.qls l pugd
elSeunu as erea setoJd un Jol elv.eriela8e^ ep pr"1 gnou o'n
tu"i oiu"$qns rSlde $o
 Prima fazl
Adencimeade formare a nodului este superficiale.aceasta temperaturiridica
deprnzdnd. inrr-ooarecare mdsurie. de conditiile de mediude la inceoutul temperatu scezu
\egelaliei $ideadencimea desemiinar. respiralieestescda
Graulsecancte zeazAprintr-obunacapacitate de inftetre. in lan cregterea organel
incheiar esledednritca-la inlrarea in jama.plantele de grausaaiba.2- J altabilantulacum
liali $i 3 - 5 frunze.Un infrdtit exageratestepigubitor,deoarece, prin A doua fat
comparafie cu frateleprincipat,fratii lateraliconsumdo cantitatemari de petrececandtemp
asimiiate, dar producpufin.De aceea,sediscutaadesea dacAestede dorit dupdunelepdreri)
ca soiurileamelioratesAse caracterizeze printr-ocapacjtate de infretire in aceastafazd, sa
maimarelau.dimpolrjrd. estebinesi infriteasca maipurin.Sirualia esre insi, concentrare
foartediferite,in funcfiede condiliileconcretede cultivare.Estecert ci, urmarea prccesul
prin inlidtit, plantelede grauau capacitatea de a compensa. intre anumite Conlinutul
limite. pierderilede densitatedatorateunor cauzi difcrite riemare. 2570$i poateajun
temperaturi scdzute). foarte mulli f'acto
In mod obi$nuit,procesulde infrdfire a plantelorde grau se seminatului(tab.2
petrecetoamna.Procesulpoatecontinuape timpul iemii, dacdwemea Ca urmare
este favorabile(in ferestreleiemii); o parte dintre frati se formeazi grau pot rczista pa
primdvara, daraceftiardmdnneproductivi
-20.c).
(d eoatecent parctrgstadiulde
Subaspec
in climateleumededin Europade Vest, cu ierni mai bldnde, grau aparc numal
infrdlitulplantelorde grauestefavorizatde wemeaumedi si rdcoroasd- pedcol poate sd
procesulcontinuand ferestreleiemii s
pe tot timpul iemii; prin comparafie,in climatelecu plantele absorb a
nuan[dcontinentalS (chiar excesivcontinentali,cum sunt unele zone
bruqte.Culturile b
rmportantede culturd a graului in Romania)vegetafiaplantelor,in
ger; la nivelul nc
general,qi inlielitul suntintreruptepe timpul iemii.
eventual,de un st
Semdnatul in epocaoptimdfavorizeaziinfi[tirea. Seapreciaze ci 20.c.
o culturi bineincheiatd$i cu perspective de a da recoltebune.trebuiesd Trccereasl
formezeun covor vegetalcuprinzand900 - 1.200frati/m2,din caresi loc in anii norma
rezulre, in finaI,450- 600ftatifenili. de nord a Moldov
Cdlirea.in paralelcu inriddcinaroa$i inftAtirea,plantelede grau dupi 20 decembr
trec pnntr-un prcceslent de adaptarela temperaturiscizute,denumit
procesde "cilire". Procesulpoatesd durezepeste46 zile constein
$i
concentrarea teptati a suculuicelularprin acumularea de glucidein toate
pa4ile plantei,dar indeosebila nivelul nodului de infritire. Glucidele
protejea.,a coloiziidin proloplasma in timpulgerurilordin iarni. in mod
convenlional, perioadaesteimpd4itAin doui faze,tjnandcontde evolutia
rremii)i. indeojcbj. de erolutialemperaturilor. pe rnasuracc seapropie
lama.

90
 I6
s'Ll 6 91 891 862 zertns)
0'02 8'81 r'02 6'92 erdordeas or pJn
9SZ l 808 ednlo^eopluo. p
"r"Is^ouolht
eluEu tz eu?lll II euEtuqq1r auquerou
zz poruul 9u.relulp
::trqord4elor:I lsoJn" Pu.to
lnros oloprcnlCerriq{
rp unros,)tu{rp strrrlE{rq rp rlunpou 3t tn.s urp %).prrnF tr!BuBlturruo.) aleolur eprtnlSg
sI z ppqDJ ul ?lsuocrSelrz
lrurnuep'olnzpc
'(0/61 ng$ op eleluPld'
loceqrog O ?dnp)reSorqoclnNe-pnsuJeuqurer.p0Z pdnp
lerqc'ruEiInlso^ ls lnpns u! ouqEFJep ts lrlul ,re^oplol e prouep
0z 0l
e?l4gurnfrterue^llsuBrJ ul orJqurocop
0l - g opJn[u!
.rFnuouIluBuJcol ps eJJurp 'zurl
ole rngJ8op.rolllnllni B ,,Eluerep snedel!ep e&ls aJdseobcerJ ps 6rnq0rl
'ounqat
'EInEer '!epecs 9C-ezercalduos e
- qns op nu erueladuel 'ppedpz epf"rf, .n
'rS tugugd .p ttlr 1".fr313
Z-l ep lelolold e.rri94u1 "p el :Jea
ep tnlnpou lnle^ru ug 'ro1e1ue1dede
ep esru$rpluns nu elrt9crs otrlP{ur leleurippqJul ourqelurulnJ efruq euoz eleunluns
urue8 ul^rns tS (etueJse8mlur^oporoluntnsoirS pde qrosqee1o1ue1d nc oleleullcul 'or
'runleredruolluol6oJcgluopp) oJe.rq^quudsep sl nes rrulor olo4seroJ 'pseoJocgJrSgpo
u!,,lr1?cep,r ne-s ol.tueld e'recuI elrrienltsul gJdeps aleod locued 'epu-elqlu ruler
tSeleJE :re8 ep osurJd.rns luns 'elrlpceu'aloluldpcBpretunueled?ngJB
eprolelulde oJere8ep ap Inlocuod'.ro8el raiuelsrzulnlcodseqng
_
'(t.02- ap ptpols Emc:e"
qzeeuJoJrs de{
rErq.)e{iq{u! .p rnlnpouInlo^ruel Cogl- o9l- el pu-ed eFrzerlod ngr8
alrl_c eoulel^pcep'rlru
ep ololueld'leurou lemsgJsep ep seaoJdrnun olgllJn eJ
'(t/61 'nuBelllg qO '9l es nerS op rolel
Ednp Z.qel)rnFteuquros
elep 'lnros 'Eulueotr u! rrutol^ Insreru oJer aJlulld,uolceJrilnu elleo] 'ergluor,alrJeJr
ep opurdep o&op^ plseore : ns utp %0t l gugdo8unfee$od rA o/ogz
'9ln8orep '.lseApdop ardp4ul ep ul oprcnlSuI eltunueo4ul'esu
Inpou Intnuiuo3
.ari?ltdsuefl
Jp lnlnseJold e eutn
'qauec alsg eJe
trc'rolueldJoloue3ro EercleJptqsap uud 'IelnlocmlnJnse&4uocuoc,psul alseedenlls urln
qnurluor:lsnperglellsuelutna eleos{Jsep os FseroJd n?s,ezEJplsecD ut errlpr;u1ep el4tc
'roleprcnlS eolelnuncEur loJun el rBurnu zalursoloJ :(uerpdeleun-ednp luop ep eNo9cep
'J.01- el gugdrprq.)
J"0 ep rnf ul 1nzgrsne oluntereduelpugcoce4od ep eleurol4rluc
es rS elrz EZ - 9l pzeoJnpoqpc ep mpsecorde gzpJenop V uud 'oce&oop'ro
',rrlrzodelserelueld elr.rnlnsei
u1 roleprcnlS rrrplnmJe Inlueltqlle t - z 9qrpsnv$
el rz o el 0p'oJeuln eC qllullecuJtlnu etserelueldJoleue8ro soJelse! ul ul erdp.gul5p
{4nzpcsop 'plepotot:FzgcsglsoedeJrdseJ
Flsoploluntplodluolznecurp
uud eprcny8ep lnurnsuo.pu-ec'(J.9,0) BeldouelnzgJsunle.reduel l$ndecu!el epnr
rS g^rlJ else ezetursoloJ pupr '(C.Sl - 0l) enrz olecrpuun:leJedrue] uNeece'Pler.ur
nr Bpeou.d ur col e.rBtA olrz 0Z - SI pzeeJnpgzeJ eurJd
 Repausul.Pe timpul iemii proceselevitale din plantesunt mult ridacinilor adventi
incetinite,din cauzacondiliilorde temperaturd putin favorabile.ContinuA productie.in aces
o seriede procesebiologice,esteadeveratcu o intensitate foarfereduse: ilustreazicorelati
absorbliaazotului(chiar la temperaturide 0"C, dupd ProfesorulEmil spiceformatePeo I
Spaldon),precum qi procesul de fotosinteze.Aparenta stagnarea
vegetalieiplanteiorde graupe timpul iemii i-a determinatpe cercetitorii
italienisd foloseascd temenul de "criptovegetatie"(vegeta[ie"ascunse")
(dup6Gh.Bilteanu,1974).
Perioada de regenerare a plantelor de griu de toamni in
primivari incepeodatecu dezghe(ul solului.Dataestefoartediferiti, de
la un an la altul, in functiede evoluliavremii la desprimavdrare. Pentu
condiliiledin Romdnia,dataceamai timpuriea fost l0 februarie,iar cea
maitfuzie27 rr'a1]ie (dupaO. Berbecel,1970).
Planteleiii reiautreptatprocesele vitale,incepeabsorbliaapei$i a
elementelornutritivedin sol. In acestmoment,foarte importantesunt
cantitdlilede azot aflate la dispozitiaplantelor,din rczeNelede azot
acumulate in plantegi azotulexistentin solutiasolului.
Curand incepe crcttereaintensi, care dureazdcirca 90 zile,
perioadecAndse acumuleazd 90 - 95% din biomasatotalda plantelorde
grau(comparativ -
cu numai3 5% din biomaseacumulate in perioadade
toamnd).
Etapa generativi. in dezvoltarea plantelorde grauaceaste etapi
incepe at Jbrmarea sar alungirea paiului- Pentr't)a tece de la etapa in aceast
vegetativala etapa generadveSi pentru a incepe alungireapaiului, dezvoltaream&{u
plantelede grautrebuiesAfi parcus procesulde vemalizare; procesulse filiand,va asigur
petrece!separat,la nivelul fiecirui frate format; inclusiv boabele ale inflorescentei!
germinare9i pl5ntutelein culs de r5s[rireparcurg,in condilii favorabile,
paocesul de vemalizare. Corelatir dintre n
Faza de alungire a paiului (.stadiul J0) se considerAincepute
atuncicandpaiulareinellimeade 5 cm. Nodurile,dispusefoarteapropiat
in fazade infielire,incepse se indepirtezeprin formareaintemodurilor.
Cre$tele au loc pe bazafesuturilormeristematice aflatela bazafiecirui
intemod.Cre$tereaunui intemod incepe cend s-a incetinit cre$terea
internoduluianterior.Paiul de grau estefo.mat din 5 - 6 intemoduri,a
ciror lungimesporegtede la internodulbazal spre cei superior,care
poart[ inflorescenfa. Intemodurilebazale(l - 2) au diametrulcel mai
mare$i^peretele cel mai gros,imprimdndrezistenlA la cddere.
In aceastdperioadA,sistemulradicularal grAului se dezvoltd
puternicpanaia inflorire,prin cregterea radiciniloradventive(fig. 2.12, Absorbfia
"Techniquesagricoles",1993).Condiliilecare favo zeazi dezvoltarea procesulde fotos

92
 t6
ezeJur '.rSololzglcedseqns 'osueluroueoJluns pzelursoloJ
ep lnsecoJd ealello^zepgzee
lS umJerd 1os ulp o^qulnu rolelueruolo rs tede eriqJosqv 'ZI Eg) o^Du
Z
s's 0'nl 9llo^zepes Inln
'eJa
l't s'8 Iru loc ln4ourc
9Z eJec'rouodnslo
e 'unpoulolur9 -
z'z earolserctruDoc
rruPJ.gezeqel q
0'9 '.rclunpouelur
?o
Intn elalml
lluBld ed e.rds ap lnl-eulnN lerdordeeUeoJes
rp EZEJ
u' 5^rlur^p?rurrEpEr
rp trugumN
los ap tnrl
plndecul-eJopr
rSrntn$d r arr8unp ap EZBJ or o^gm^ps lup?ptr :p Inlpluntr,ttmp sgsp'Ioi)
9I',Z Ftaqor 'elrqeJo^eJ
rdrpu
'roJeqeoq
rs reluecseroguroF eleqoq^rsnlcu
aluouoclluoc
lolelueuelerupuloJ eJeseaelleleiuelsqns
eJn8rs sA ,quellrJ es Insocold:olez
-oroJcerielurse uud ,elec 'aqetuisoloJ
Inlelede ptutxetllselello,4zop 'lnlnrPdsoJfun
el e8unfes rSJopzuul eeleluofeuezeeuuoJ os EzeJp$BeaeuJ Bdeloel .p era.
pdeF -eNeoce np$
5p pEorrodul ele
ep rololueld !l4
*t 'elrz
06 e.Jn V
!t
loze 5p ol5^loze
a!iBraSo^
.p azBJaluoJrpu! '!ur!Jugp8 luns alu?uodur e
ad nBrSep lalo8ldrollul'fplr e rSrodeuriqJos
Iossu Barezrusdau.ZI.Z.trJ
eeclsr 'eueruqoJ
nlued eJerp^Pr
ep 'ElueJrpoueoJ
ul 9rrueol 0p n-
(,,psun.se,,
odelo
|n|d|t |oiq !|||!rrrr!j ruolplaJJecedleul
e.rer6eNeluot
'n-eJBopqlueldo od oleuuoJecrds Irug lruoseJo{ g
0p FupwnutS e^rlue^perulcqpqrop lruptunuelurp erieloJoclzse4snll :Esnp.JaleoJepl
(0661 'reurlos pdnp)
C 9l z qel ulp .lelep 'sues$ece ul r4rnpord Pnu4uoJ olqero^
ep rolotuouoduoreoJeluroJ
rSIrolrpurpzealuengur .e,t4uelpdrolturcgppr
llntu tunsolu?ldu
de formarea paiuluiare loc diferentierea organeiorgenerative. Suprafata
-
de asimilalieajungela 30.000 34.000m'la hectar(indicelesuplaf'etei
foliare : 3 - 4, valori considerate optime pentruzonelede culturd a
grluluidinRomdnia).
Diferenlierea qpiculuiinleninctnainredc sldrrilulinfralirului.
stadiulde 4 frunze,mugureleterminalal frateluiprincipalprezintdun
apexscurtcarearela bazA,diferenliate, doarprimordiileliunzelor.Putin
mai tirziu, dace se face o secliunela acestnivel gi este analizati la
in
M
microscopsepoateobservacd,la frateleprincipal,existd5-6 frunzedeia
formate,precumqi o seriede striuri cu nuanfi mai deschisesau mai
intunecati,bine vizibile cu ochiul liber, indicdndinceputulalungirii

w
intemodiilor.Mugurele terminal (sau apexul) inceteazade a forma
primordiilbliare;cl se alungefte$i incepese se segmenteze in "riduri"
paralele,carereprezintdprimordiileviitoarelorspiculele.Acestedetalii
suntvizibiledoarcu o lupafoarteputernicesaula microscop(stadiulde
"dLLblurid") (fig. 2.13, dupd D. Soltner, 1990). Faza marche?,,d
tmnsfdrmarealnugurelui vegetativin mugure floral, deci momentul
initieriiflorale. \ ir
Pe durataalungirii paiului, conul de crcltere se dezvolti $i se
dif'eren.tiazespiculeqele,florile, organelemasculeti femele;concomitent V
V
cu diterenfiereaelemenlelor componente,inflorescentacreQte in
dirnensiuni,se deplaseazd, treptat,in sus pdn pai Si ajungein teaca
ultimeif'runze, marcind|'azade "burduf' (rrddiulprincipal4).
In acestinteNal,primordiilespiculuicontinui sa se dil'erenfieze:
"ridurile" se translbme in primordiilespiculetelor,la baza cArorase
observi,deja,primordiileglumelor.

^
Cre$terealralilor se opre$tein momentulin care, la nivelul
linarulursptc.incepefonnarea
intpicatul
Incheierea
tstadiul
glumelor.
principa! 5t. inflorirul t.tadiul priacipa! 6\.
fazeide alungirea paiului estemarca6prin apariqiaspicului
M
din teacaultimei frunze.Dupdcatevazile are loc infloritul, marcatprin
Totodate, la grau
deschiderea florilor (paleelor)qi apari,tia
la exteriora staminelor. La grau, deschidereaflorilt
deschidereaflorilor incepe de la mijlocul spicului spre extremitii,
(polenizareaa/oga
decalajulde inflorirein cadrulaceluia;ispicajungindpdnl la 3 - 6 zile.
dependentide me
de la virful gi ma
condi.tiile nelavo
elementelornuhiti
For| area
(coacerii)sr.rntdif

94
 5()
el elBcad 6rEoln,ep oluqrupou op edJunJu! apriuoreJrpluns (rDocBoJ)
-i)ro*rog
l4-etlnleu olezeJ rS (l lDdDaud plpDts) rynqoq
eiuercgnsul'p'ces)
ocr'orouqe'n
u.o,r" lt
"ot ;Liliil:J":1tJi,ffi:
ep ieJgrldtue .lse FsecoJd :rnlnrrds ezeq el ep sgle rcur tS
lrgJg^ el ep
eleielncrdsl eFlrluets eoJgdseteod,rlnloJ .Iluror,r
lnsraurep pluepuadep 'eyrz9-ge1g
rlsJ nu e Dzruelod.snld ul {psnlJyr.JttJeJd .Jlsr pwoBoloea:r.:zuapJl
'liptltuatxo ordd r
DutodotnDnuoleztlqo J)sa E ezruJlod leJu! .JolDoU euJptqJsap
IrJlsE 'n-ei8e'J Jolou[u?
ep rluleul col oJe elelue utp rnlnuelod eoJeloqrle.npJB el ,qlepoloJ
uud tecJer! lruuo
f^p8roua; Ed?F rJ ngr8 ap erurtd.I.Z.BIC rnlncrdsBduedu
'(g
lDdttuud lttlpo
'or?c u
FIo^Iu l
es Jorqazq q
iezeriueroJrpes gs!
'A'
Pd!)
e.eel uJ e8unfer
u! olseJc eluoc
lueluroruor :oleu
es rs 91lo^zepos
Inluetuor! lcop 1
e^m6t4ateru ezel
op lmpets)doJso
rllepp etsecv oio
,,rJnpu,,ul ezeluo
uroJ s 0p -cze
rur8unp pgndec
rsru nes psrqcso !
elepezun49-Spls
el plezrpuotsor
udnd 'rolozun{ol!
un e-lurzeJdledra
ut Intq$P{u! lntl
B grnllnc op Olou
reieJldnseleopu
eieJerdnse.{qero
suferAplantaca urnare a degraddriiclorofilei,precumgi in functiede
felul in care se prezinti continutulbobului in umiditate$i consistenta
acestuia.
l-ormarea bohului incepe.pracric.imedialdupa fecundare. in
primele 3 siptemani,bobul cre$temai ales in lungime,apoi domini
cre$tereain grosime(fi9. 2.14, dWA "Techniquesagficoles", 1993).
Durataacesteifazeinfluenleazd cantitatea de asimilatedepozitatein bob
gi mirimea boabelor.Formareaboabelorgi acumularea substanfelor de
rezervi in bob se rcalizeaze,in principal, pe baza substanllorasimilate
de citre plantein aceastdperioadd,deci dup5 inflorire. La fotosintezi
participatoatepd4ile vezi ale plantei;pe mesuri ce se avanseazispre
matudtate, cregte rolul tulpinii $i al inflorescen{eiin asigurarea
asimilatelor,deoareceacestearimdn inci verzi prin comparaliecu
frunzele careseusuci(fi9.2.15).

Y60000000 llrt!tl

AAAAANAN
VVUUUUUV
. rig.2.l6
ttolllltltrl!ll La maturit
nodurile tulpinii

000000CICI
!r l'fr2ta.aza
ingilbenit; asimi
intensitate.Boab
umiditatede circa
terci (lichid) alb
p54ile formate,e

ANANAAAN
ts/Wb/b/\d\s/lorh/
condifii favorab
substanleleprote
acumularea gluci
EU?'lts!l! Dupt une
Fig. 2.14.trvolu{iabobuluide griu de la fecundlrepentrh mrturitite din totalul asimi
ale planteiesteuI
O paftedin asimilateledepozitatein bob provin prin hansferdin 10%; limbul ulti
alteorganeale plantei(fig.2.16, dupaG. Fischbeck,K.-U. Heyland,N. imediat inferioar
Knauer,1975). fiunzelor-,36%.
Maturitata
culoareagalben
96
 LO
'eurdlq rSolozun4) pueqle8ee.rolnc
,esdocul eleeledra aleunl8 rSle[l.
qtpdec etueld Ug - E a\lpotN) (e^rearu!) puaqpB Dap!.otpJ,!
.o6gt _ ropzuw
elrcel nc Inrcd:o/0t - 6.1oueluerozun{ lnqurt :%g - eJeousJullstporur 'N 'Puel.{eH '
n-)
rezun{ lnqtull :%zl - (,,prepurls,,ezun4) ezun-{Jreur4ln lnqurrl :%01 urp JoJsrE4 u^
- In lds EUeodgrpc Inpouielur:%0E -
lnrrds :eoteolpurrnelse reluld op \uud
rllld roletueJlp Inuode 'np op Inqoq u! osndeprololEllrursInFtol up elsllinlBu 3l lug
'(t861 'ueJlss
I,4l)ErueuueDu! olentcaJoupurluretepeleun pdnc
'tolopldtl rStoleprcnlSeeJelnunce
-esu!gnulluoc :elelrlelol u! elerdoJdellnlrlnce n-s eareloJdololuelsqns
'gdEte plsBoce uJ euruue8 eelnd le 'elrqeJo^eJrdrpuoc
Inuouquo
u! '!pcEuuge oS e&nuquoJ u! el*orc rBrusA 'oporu olso 'a1eu:o1e1{.rgd
oteot ele InuorJqug rnlnqoq elunsrte^ul oJlurp 'sorclqle (prqcll) rcJel
t
un psergs psl 'eF8ep o4ul etrclolpzluns etel yo\g ecJrcep el?trplrun
u! lnuiuoa un ne rS turxeul Inunlo^ suqe ne eleqeoB elElrsuelur
ni qreosqlsopes qoq uJ roloiuElsqnsBorelnumcerS eriel[utse :lrueqp8ur
ne-s Ezeq el ep elozun{ rBunu 'eluecsoS.rnlluns ltutdlnl olunpou
'opJe^ otse elueld (ll
tl alt9Dts) (aldDl ul) apJa\,oalD!)np& e-l
BartnqgrslprSrzoruls.9t.Z.3II
nEl8.pfrnt8lulu8tdu!rotarBllruti8
nc ede&duoc uu
eelrnSrseul rgit
sJdS9zOSUe e eSI
pzolursoloJe'I err
elelnurse loleluelsq
rntnqoq3 aruroJ ep JoleiueFqnsee
tp spsolradul.alieltulsB ap ftslot slBJBidns qoq ul alBlrzodop.
q ngr8 ap rrruetd etr rirFd rotatlralrp '(t661 ',,sapt!.tap
arEdtrurBd ap Inluarord .St.Z .3!d
" gunuop rode 'our6
ul eJepuncoJ?dn
eiuelsrsuoJ IS olil
op .liiurg ur ra un
 se ingelbeneasce); doar nodurile superioarepot si mai fie verzi. Recoltaunel
Asimrlatia s-aincheiat.daracumularea ;ubsranlelorde rczerva in bobmai vegeta[iei(fi9. 2.17
poatecontinuaprin transl'erdin pai $j mai ales din cele 3 intemoduri fiecaresoi de gr.dus
supedoare, carenu sunt inca uscate.Endospermul are consistenta cerii. (fiecarc soi areo man
dac6estefritmentat (
innedegete.onlinutulin umjdirare estein mediede Numdrul de
30% $i poatescadepani la 25% la smr$itulacesteifaze.Embrionulare facultateagerminatl
dimensiuninormale.Spre sfarqitulfazei, prin deshidratare, boabelese toamnA,numerulde
contractd $i seintrerupelegdturacu plantamamd.Sepoaterecolta. asemenea,o anumi
Maturitatea deplind (stadiul 89). Planta s-a uscat in intresime. dintreplanteledin la
frunzele s-aubrunitical.Vajoritateapa4ilorplanreisunrresuturi moine, densitatesunt com
in afaranodurilorsuperioare. Odatacu scidereacontinutuluiin aDa.bobul numarulde ftali Pen
iii reducedin rolum 5i ipi modiljcaconsislenla. se int6reqre. paiul i5i Numiirul de1
pAstreaza o anumitielasticitate. urma diferenlierii i
Sereduceumiditateaboabelorde la 20%
la l5%. Boabeleau culoareanormale,sunt tari, nu pot fi striDunsecu alungireapaiului
unghia: suntrelalivelaslice.nu sespargulor.Trebuierecoltar. Numdrul de
Supracoacerea($adiul 9). Confinutul in apd al boabelorestede vegetafiedin Perioa
l5olosauchiarmai putin,in funcliede umiditateaaerului.Bobulestetare. infl oritr.rlui,condili
rigid 5i se spargela apAsare putemicd.paieleqi plevelecapitd o culoare de spiculele fertile
cenu$iemurdad, iar paiul se mpe ugor. pierderile sunt mari pdn dintr-un spiculel,an
scuturarea boabeformatetntt-
boabelor,cedereaplantelorgi spicelor,spargerea boabelorla h sfar$it,c(
releral.
mafurareinfluenlea
Structura recoltei la griu, Analiza morfologici a recoltei Relalii fa'
presupuneanahza componentelorde produc{ie (elementeleproduc_
necesitbtempra
ti\italii, care.in ca,,ulgrauluisunrurmaroarele: numtjrulde olante,m2.- semnificatiePmct
numttruldc spiceplantdinumdntldc bo,rbespiciMMB tg. sem5natin sol usc
pentru graul de Prl
gdului in Romani
,*""".,1 f--i;;i;-l
decimai aproape
-
dupi 7 l0 zile
de
(c
zile incepesI fie di
Prccesulde
inso te, luminoas
candtemperaturileI
Plantele dc
caracte zeazSpnn
l5'C, chiar-20"CI
acoperitcu stat de
Efectelete
diferite,ca forml d
Fig.2.l7. Formsreacomponnttor
de productiela gr6u de vegetaliein ca

98
 ou
'C pdnp '6l ETJ) puudms eetseceere. ul edF8e^ep ngr; q
Z li SI Z lngrg
ezeJep eriJunJul 'oJunpp ep pB eJ rSatelseJrueu op quuoJc 'elIJeJIp
tuns npJF ep roletueldBrdnsEetnz?csJol[nlJoduol elel.eJA
'-epeo!zap le.4snc luooocB
elsolnlos-erepselrelu'(eJrip.4ul ep rnlnpoulnlo^ruEl cooz-]eq. !Jo9l I-
- BI pugd) elnzgcslmleJeduol el piuelsrzereJBiuo-rluud e^zeazielaetei
es 'elllEc rS oIiE.lJu! eurq 'puueol ep ngr8 ep slolueld
'Jo9 qnspBcselunlertdu4 pu-ec i'
gugdEnurtuoclnsoJo.rd :Jo0l - 8 ep unlereduretnc 'eseoururnl 'eluosu! : lilr
i 'rl
ololrzop lEzrro^eJalsonp ep .roleluelde elliE{ul ep Inso.ord !*
'Erile8o^ orzrgluloreJeoep 'e.reolpunpp eUqsedeculelz
e4lpuocnc) elE 0l - , pdnp :Ll
El .Ned ep pFrnp o :(rdgerun ru?rn3rse r-ridi*
JOIOJernlngJ8eeJr.rgspJ 'Fnleredruel elsecE el ulldo ap edeoJde returcop
'cos - es mlnrePelunleledtuol'etuptuouul mlnprS
t__
I tl op Jnful pzeorurs
e leu9uresop epeouodul 'trnusrqoporu ul (9le^puludop lnpJ8n-4ued
rt LunJerd)rJdBesdrl urp erz.ryluree.:eurdu:8rt leJsn lo( ur tBupures '@)
p-s -ecepnes rlzJ-elelunlqu9tuesnJlusd nunu gcrFerd a4et!]tuuos '.zu/atuo4 ap
ltupt
n e r r o l e \ l l s r J e : J . t - l J p u n u r u r u ra p l . r n l e r a d u aBl t r s e r : u -cnpoJd olotueuo
ngr8 op eleiu[uos 'luruJtaan4ra7'a1l4a&at ap qto|nt nc ryio1ay r.llocor E lcr3olo
'157,1174 uud prerurrdr: JJeJnleur
) .topqooqoaauoa pzeJiuanUur
op rt roleqeoq eguroJ ep epeouadurp ellrilpuoJ1rfuqlsul El JoloqoqeeJoB
plun sz,|olt[uto-qu! atoatol aqnoq uud uru all
luns
dp lnltu?unue.JrlrqEts El 'lEuuur 'pueJnpuoJ tleque illnlrd. un-Jlurp e&olnc o -el-edec el
olluoJuou ep mlruEtunue rS piuecserogur o-4urp elruoj ololncldsep reJelelse
Inqog rn
mlruqurnuuobcnporel mquluoclod erite8e^ep eldrpuoc 'rnlntuogul 5p tlse roloqeoqIe
lnduq uI rnlnod !!.rpuuoJ lntnd.Ju!l rSlrig.lJulopepeouedurp erieleSo^ 'plloco
ep elrdrpuocep epurdep.rds u! oreuuoJulu,n"tdt uO.!#:#{"rrrr
nr esundp4sg lod
r"
'roloiueJserogulur"tiu".r";tp %02 l 0p roleqeo
1* 1qiprlu1ep JolozeJlndurl ul rsl Frd aN.4lul
u! e)lnz.,r (.a ad arrds ap lnLpanu nes)llluaf lbl! ap lnrpanN ",-n '!de ur rnlnln
'911ora, elinquluoc.ro^auedo rE[rnueJecerurp',tu ed d.urp In4lunu lnqoq
'euDoIII untnsgi
g11nze.r rnlnllp:3u1prlSrgs e1 :ld-e.guluud elesueduoctuns olslrsuep lu
'ourr8e4ul ul
ep uop:erdalsecy rjol-eun-p rAlloq ep rnFctenesuel urp eleluelde4urp lersn
'e11OCO't
ele
reiuerncuoc r3 -ezeerolep es rriplrsuepe oJeinperElllunu9o'eouelllase
ep :rruer ad'cqse.rpeesop'ecnperes oluldep 'puursol es 6l0qeoq 'ole}?+l
lndu4 luqurnu
op 1ng.r8 e1 lunxro8op alrdlpuocrSJoleiuur.se 9^rteuruue8 eoletln.BJ ere Inuouqug ez
'teugurJs .p e.lelrsu.p urp q\n,/ ep erpew uI alse el
,u dd atuDld ap lntpwnN
'(,,ellocoJ rn4suocrs-e,,epgcgrceds o ole tosoJecag) 'tueJ eluolstsuoJO
-e-lerueur
ralloreJe purldo qrnlcn4so-4ur:d gzeeztrtlJerea os n9r3 5p tos eleceg rJnpouelul I eloc
ga gze'o.tderrgrprcedg (0661 'raullos C gdnp 'Ll Z 3g) rs4ep8a^ retll qoq u! 9Nozer
B ptprnpe3eorlured gleroqsleolse ngl8 .p nllnc rounelloroU 'sJe,{ e$ reur
-e
Soltnef 1990).Rezistenlacea mai marese manifestdla cultudle bine necesarca umidit
inrddAcinate $i infralitej cele mai marj pagubese inregistreaz'in ca4Jl capacltateapentnral
cultu lor de grAusurprinse de gerin cursde r5sirire(fazade coleoptil).
Prrmarara. odalacu reluarea vegetalieicresccerinlelepl;ntelor
falade lemperalural remperarurile favorabileplanrelor de grduaf]atein
lazade alungire a paiuluisunrde l4 - 18.C.rir la inspicar de Io - 18.C.
In fazeleumdtoare,temperaturile pot cre$tepani la 20oC,valori care
asigura,in cele mai bunecondifii, fecundarea qi fbrmareaqi umplerea
boabelor.
dddder',ll' I

Vrrial
Fig.2.19.

Trebuieme
astfel incat germin
destul de neunifon
hogratoarepenhu(
Pierderilede reco
ireversibile.Ca um
urmireascaconse
din precioitalii,iari
ln prlmava
treptat, flind max
boabelor.In anii n(
estesuficientapen
vegetaiieiin prim

h
Fig. 2.18.Efectelegeruluiasupraplantelortinrede grau
inte(in uneon Pe
suferinfei plantelo
asociatacu tempe
scundegi slab Pr
amtaz'.
Fale de apa din sol, cerinlele graului sunt moderate,dar Vremeaus
echjlibrate
pe intreagaperioadide vegetalie.Seconsiderici in zonelede detemina un de
cultur[ a grdului, trebuie sd cadi cel pu[in 225 mm precipitafiipe absorbliaacestei
perioadade vegetalie(optimum600 mm precipitafii).Coeficientulde
tif/dvirea boabel
transpiralieal grduJuieste de 350 - 400, ceea ce reflecta o bunA favofizeazdacestP
valorificarea apeide cetreplantade grau. zile, 9i sesupraP
Pentrugerminare,boabelede grAuabsorb40 - 5o'yoap6,tuponat frunzeii tulpine,c
Ia masau.calaa boabelor: penmra asigura aceaslacanrirale
de apt, este A. Falisse, 1990)

r00
 IOI
rri9tllere rSroloceleFcnpoJ)eleqn8ed(6661,ess1pg.y
luns (relsoce else 'pde op ettllu
pdnp'97 7 39) (,,cuprqrnln-reqed,,
lnle^relur)qoq erlE. 'purdlnlrSozun{ teuodBr'pde%09-
ue ?^rezerep Joloiuelsqns ewr8lulep epeouadnc eundeldns es rS,elE
0l cJI'gzeemperr^E$r$ruluedpcrlucepeouedsoco-td $e.B pzeezuo^eJ Eunq o lt3ogsJ 0
olBcsnelrJruu-e,r
l$ J.0 ep uelu relu elun:leJedwelJoleqeoq,a/^ptjrj ep lquerrgooJ (r
ecnpoJdaleodes ru drumueu! 'olellun pJ los urp eralsecee4qtosqe ed rdetrdrcoldur
rS orieJrdsueluud rede eoJepJerd ellul nJqrlrqcezepun eultulelep ep elouozut !c ?J3
eleod mlnqoq rueldurnlndu4 u! pseolnpl9clS Ut"".n n"."rA.nr"rtu, Jep 'oletepou lr
ep alero ul rqesoepul'csolgo es elelueld 'e^llcnpotdqBls ra epun.s nBrFep 6
uguqj eleluBld'ptrqEJS olserlBFBe^'oleJrpureruunlaeduel nc pprcose
oNe elocosE eC ulElrptwnreiuarcgnsur ezncurp lolelueld reluuejns
ele eluepr^aoulueslBde eJecuI 'esEoleces epoueduoerm ut,\jolur ,
'pJlseouelel ul 'erunrrl lerrrJolrunl uI .pre^Eurudu3 rarlep8e,r
lnsmc
e eled eurudul udndloc'retueldelro,,reu uedoiee n4uedgluercgnsalse N
rruJarlndu4 ed los ul pleFrunoeEde,Izeumep leuuoullu uI .roleqeoq
ealeurroJr{ uepunJal lsJrdsurJp alJzeJ u! rurl\Eut puiU letde!
2,
cseJcelelrprumap EisJngJBep .rolelueldeleiuuec,qJe^pl'uud ul
'r{e8urnc truo^loluratnqe4eure4xerrienlrsul rer ,rdelldrierdup
redeee.lelnunce llszrJo^eJeg -esri 1osurp redeeaJedesuoc ?csEerpurm
os Es rnlnloseluganl eleol urJdec &seceuelse,eleuuneO .elrqrsJe^oJt
tuns'ElnSorep'putueot ulp loleFces zneJurp pllocel ep olrJepJerd lr
'Iuqlnc n4uedereolprgloq tl
4rsnoJnlued ra npl8 ep lolelueldeere11o,,rzop \ t/
luns guueot ulp rlrdeldrceJd'^llo(ll lseceurc .euuoJruneu ep Intsep
IS eplzJvlu! luns n-er3ep JolunlFc lnlrx^esPlrS eueuruue8 lgru! loJFe
*.Y.
&t{
'esaoleces lue,{ce{ luns olouureolrou e1 pc leuoduau emqul -*---r-
arEuo zapap lnrpsls
ap alirunJul'alnzE s Fnlsrodruat q IntrWS piuatslzo-Isd8us^ .6I.2.3|d
a|}l|rla^l,.zt,
eeJeldun rS eeJeu
fFdqao oJecuol^ 'co0z el
(r|'tnf '3.91 -
iIFFd 91 ep pcrds
tl&!S lurFot .D rtr9 - uI elege n$3 ep lol
Ftt{srrrq
mtdaar{ t|r|irtd i' taro --- rv doq rolelueld oloiuuocc
'(Ildorloc opsze
'rnlnlose gde n4ued Eeletr.edec
Fzec u! ?z?ollsrSo
ulp %08 - 0L ep lo^ru el ozenlrs 0s ps mlnlos eelelrprum ec ]eseceu eurq oluqlnc PI 9l
 cu atat mai mari cu cat conditiilecarefavorizeaza survinmai
$i$tavirea
spreinceputulperioadeicritice.

lid6.aF. l*Di.it r| r-.r-

-,ryft,..l..4....8r
I
ltl
Fal|rr'lr Ealct.ra brr rut(-rl
rmDactrEt I

Zone ecolo
tdrii se intunesc c
condiliifavorabil
ci seintrunescco
Bilteanu,1989)
Ca urmare
Romdniapot fi am
-.rk -
t-t.l.br| I.rd.a.r-r ""-" ccl|rirrialt .- Zo'na fioar
Fig. 2.20.Curbeledezvoltirii bobuluid griu ii producre$fcromnutuide situeaza, in Primu
sbtilvire Banatului)9i sect
preluvosol-roqc
Graulpreferesolurile mi.jlocii,lutoasegj luto-argiloase,
cu capa_ la semdnat$i in
cltatemarede relinerea apei,permeabile, cu reaclieneutrdsauslabacidA precipita{iilede t(
(pH=6-7,s).
nevoileplantelor(
Cele mai favorabilepentru greu sunt kastanoziomudle, cemo_
zjomurile, cemoziomurilecambice, cemoziomurileargice, preluvo_ tn Lampl
solurile-ro$cate. teraseleDunani
Nu suntpotrivitepentrugrausolurilepe carestagneazA Teleormanului gi
apa,fiind
expusela asfixierepe timpul iemii sauacoloundeapafreaticese ridicd- (Urziceni), vest
in anumirc perioadc.
pdnain zonaraddcjnilor (tab.2.l?, dupaD. Solrner. ftecvente,atatto
l9Q0).Dc asemenca. nu \unl polririte solurilcu$oare,cu permcabilirate (indeosebi in BAr
prearidicatd,pe careplantelepot suferide secete, precum$i solurileprea In Lamp
acidesaupreaalcaline. restransa; PreclP
In Romeniagraulestecultivatin primul r6ndpe cernoziomurisi asiguravegetali
pe preluvosoluri-ro$calc.A\and in redsrsjmp66rrt, culluriigrdului. In nord_e
aceastase extinde fi pe soluri mai putin favorabile,cum ar fi cat gi iama; Pe1
preluvosolurile,luvosolurile,luvosolurilealbice.pe asemenca solurieste temperaturiscdz
obligatorie aplicareaunor mdsuri ameliorative(amendarecalcicd. boab
ingrigareorganic5,alinareadencd). SiEi$tdvirea

102
 f0l
'Jolaqeoq e6rr^P$rlrs '?crclec erEpuou?
.rolelueldelllpd'lsnlol'cnpordosnu'rleruloulrueuJ.elnzpas unlJeduol else unlos eououes
el osndrJtuns npl8 Jp alatuld'eJa.rlnlnuozes lndull ad :eujet tS tpJ g JB lunC 'Olrqe
Brrueollple 'esnportetulunsaltrlBlrdtceJd .re^oplotr ul 'rnFV.6 runllnr eiu
trInNa-pJou
'JoleluEld? lluuou e4eF8e^Bm8tse rS unuorzouoJ ed
e ruluedeluorcgns tuns lle^ptuud ep ta puurolep elt4eudr.erd :psugJlsoJ
leui elsornln-ei8llrqlo^eJ eueoJeuoz'loruE^lrsueJl erdurBJ ul eeJdelunlos rSunce
'(u?3!rpgul rqesoeput) elllllqeeurad nc 'ol
'.leullos pdnp'/t'i
lrJea Inndacul BI tl e.re^gurudtS lg. leuqruesel 'suulol lgle .elue^ca{ C
'?clpu es gcrl?o48d
Ieru luns olaleces'ele6rp e$e.e ul tnlnue8qJpglrqso^ ,(ruecran)
purg 'edBgzeou8el
4saspuuv-rselPlpC-nrSrnrg-qSemcng a4ur pie;erdnso rSrnlnueuuoelel
rerdup3 e pns ep eelelpunf 'rnlnllo E8ugtsurp rupunfl eleserol
<roruello -o^nleJd 'eale ol
Fpns pdncoplrqero,te3 oUsoJeuoz .rulunc ldrugJul -oluea 'eltmtuotzo
'n13ep.rolelueld elro^eu
uedoJe n.quedeluerrunsluns p&^puludep !Sgurueotop elrdeytdrcod
lprJe qels nes !4n0u
:o1ue^ce{ urind }uns loleqeoq eruuoJ ap ezeJ ul rS leugures Bl -edecnr 'eseol6re-
eleleJesrer 'olqsJolJoueoJluns ecqerurtJelldrpuo) 1ec6o:1oso,tn1erd
rSruorzouecdq ep Jolunloseluezaduud gzeozualaetea es 16(rnlquBg
erdul-eJl3 rolunSuJerdug3) aoj
0plnlnuauroueJ
lse^ ep etdul-eJul ,pug.rlnuud u! ',ezonlrs
eS (S96t 'ncsergruez pdnp'tZ 3g) gllqEroaEJ
N Z elrsoJsu lil|l rF it:rar.o -d
'glqeJo^eJ raallqeio^e;eyeoj rdrpuocu1IerllnuelesldtuE g lod eru-eruou
ul n-eJ8 nc elaupwese&lceq ouBotlrurt.Z - I'Z elec ,eJeullneJ +-
'(686 'nuee
t lg
'qD
?dnp) mlnpJ8e.rulnc nlued olrqeJo^eJurind rdrpuor cseuruluJes gc
urpo7o1 eurc edJeoC.olrqBjo,{eJ Fitaq.i|tl-
eulrgeleodes?lrqs&eie3erdns t4lpuoc
o/o}Le.Jraed Jer'ngJBuluod elrqEJo,{eJ6ueoJ tdrpuoc csem4ul es tugi -
Fe.ariql
F-r.a -
,elrqJBieJeJdns urp o%02 ecJtced 'etuguroau1.acao1oca auo2
otz 082 u.08
9Ll 8tz u.09
0fl 061
00r 0t
n9rD
E.ree+adeeru,Juepy
tJllaa{ lazugdourlruvpeap gtBluenlur4sa aI pora
lI'z ppqrr Ieut ul^lns eeJt^.elsl
 2.2.5.Tehno
2.2.5.1'At tqt

Graul estePre
semAnattoamna,des
dsar5, seinfreFasca
planta de glau areul
mica de strabatereil
nutdtivedin sol.
Din acesten
recoltaretimPurie,c
permit lucrareadev
acumulezeapd $i n
marunfite resturilev
8ur ol
"s incorporatein sol.
Dinte Plant
Fig.2.21.Harlazonnriiecologice
a culruriigreuluide toamnain Romtnia '
fac parte: mazfuea
Zona favorabili. Se extindein vecindtatea inul pentru fibre,
zonei foarte favo-
rabile.in vestul!5rii, aceastA
zondesteasemdn[toare din punctde vedere fibre, mugtarul,ner
climatic,cu zonalbartefavorabild;solurilesuntinsi foartediferitesi mai masA verde, futun
pufin fertile (aluviosoluri,preluvosoluri,luvosoluri, stagnosoluriFi plantelor apreclate
gleiosoluri). include:soia,sfec
In sud, clima este relativ favorabild,dar spre estul zonei se porumbul Pentrub
manilestS. mai ftecvent.insuficienla apei.alalin sezonul de toamna. dar aceste culturi treb
$i primAvara gi la inceputulverii. In Dobrogea,condiliilede umiditate rimane un intervali
atmosfericasunt mai favorabilein vecinetatealitoralului. Gama de in ultimeler
solurile din zond cuprindecemoziomuri,preluvosoluri-roqcate, luvo- Romaniei s-a resh
soluri,r_endzine,erodosoluri(sprenordulzonei). pielei qi mar Pulm
In Transilvania,condiliileclimaticesuntfavorabile.Un dezavantaj agricultorii suntne
il constituietercnuriledestulde denivelate. Zona se extindein bazinele valorificate rentab
T6rnavelor, Muregului,Oltului,in depresiunile Bersei,FAgAmg, Ciuc. limiteazela catev
ln Moldova(iudetelela$i,Boto$ani,calati, poqiuneadin dreapta toamne9i de Prim
Siretului)toamnelesecetoase suntfoartefrecvente!i palireagrauluieste pulin soia,sfech
maiaccentuatd; de asemenea,condiliilede iernaresuntmai grele.Solurile graului, ca Prcme
prezente suntcemo,,iomuri. alu\iosoluri-prelurosoluri. faeoziomuri. in pondere insemna
acesteareale,aplicareaunor mesuri ameljorative,cum ar fi irigaliile, acestespecii, doa
amendarea, afbnirile addnci,pot crea conditii foarte favorabilepentru fadilie, foartebun
culturilede grau.

104
mate ei organicedin sol $i de aceea,existe unele recomanderide a rnteNenl cu prepar
administra circa25 kg azotlhala pregetirea patuluigerminativin toamnA. 2,5l/t desemanF
Datoritdacestorproblemecarepot aparela aplica.easistemelor de Pentruage
lucreriminime,uneoribeneficiileprin comparatie cu sistemulcu arituri pitic1 (Tilletia co l
nu slurtfoarteconsistente fi depindde contextulgeneralin carese face posibili fiatarease
cultivarea.Se citeazdcazuri in care semlnatuldirect a dat productii aceste tratamente
inferioarein climatele umede. darsitualiaa lostinversiin aniisecelosj
si putemicea solului
in climateleuscate. La produclii relatrvegaleobtinute prinaplicareacelor revenireagrAuluiPf
doui sisteme,costurilemult maj redusesuslinextindercasistemelorde Pe terenui
Iucriri minime. indeosebipe teren
Agricultorii care practicasistemede lucriri minime. insotesc cultivat dupi grau
lucrarilesuperficiale cu afinariaddnci. llra inloarcerea
brardei,efecluate vegetaliei- ganda
periodic.De asemenea, la intervalede 3 4 ani seintervinecu lucrareade spp.) fi afidelece
fiat. Rhopalosiphuntsp
Cultivareagrduluicu un minim de interventiiasuDrasoluluieste este putemice,es
condilionata dc prezenla ma5iniloragricolemoderne .peiifice,de marc insectofungicideI
capacitate.De aceea. in Romdnia acestsisleme\le pra;Lical actualmenle tuzariozd gi genda
in marile e)|ploalaliiagricolecomerciale. Frrindereasistemuluiin difenoconazol (TO
exploata{iide dimensiunimai mici va fi benefici,dar esteo Droblemdde viermii sarmisev!
viitor.care!inein principal
dedorareacu utilajelespecifice. 2,0 l/t d sdman
cerealelor,hatam
2.2,5.4,SdmArqo$i settudnotnl (NUPRIDMAX A
Tratament
SdmAnpde gteodestinatd seminatuluitrebuiesAapa4inAunui soi se cu mare aten
zonat, sd provine din culturi specialdestinateproducer;ide sdmaniA
(loturi semincere), sAmanla.
din genera{iileI (C1) $i a II-a (C2), sd aibd puritatea
q 8 o ol.a c u l l a l egae m i n c l i ! am i n i m u m Epoco .le
l i z i c am i n i m u m g 5 0 o5 i M V e c a r
venireaiemii sArI
ma1mafe,
in caresa se acu
Tratarea setfiinlelor inainte de semdnat este obliqatorie.
intarea in iamePl
fratamenlele se por dilerentiain funcliede agenrulpatogengi de
liunze (ftIa cafral
modalitatea de infestare.impotrivaagenlilorpatogenitransmisibiliprin
Dacasein
samanta. cu spori pe tegumentul seminlei,cum sunl m6luracomund
(Tilletia spp.)9i firzarioza(Fusariumspp.)se recomanda planteler5sarter
tratamentecu fiind sensibilela
preparatepe bazd de: tebuconazol(ORIUS 6 pS,0,5 yt de semant5i
imburuieneazd ma
A M I M L J F S . I l t d e s a m . i n l aK:R t p f O S U P E R6 0 t - s .0 . 5 I t d e
aparePericoluld
samantd);difenoconazol + ciproconazol (DIVIDEND STAR036FS. 1.0
aflate in curs de I
l/t de sAmanli):rebuconazol prorjoconazol TLAMARDOR400 FS,
0.150li d^esamdnLa); + rririconazol aceeaqisensibil
procloraz tKll\1(J DUO. 1.5lt de
semanla). sistemulradicula
In cazulagenlilorpatogeni cu sporiin inreriorul bobului,cum Dacasese
esteticiunelezbur5tor(Ustilagonudaf sp.tritici. sin.U ,.i/rci), sepoate
putemic,suntexp

122
 tzl
uol9un9pep InlncelererleleSe^ FndoJul Bl ep qcu!esndxeluns .cturo]nd elBodas'(lrl4.4 n
oJdpllo^zoposngJBop elelueld.eurol^epeoJdeueulBes es pJeC
.lllo^zepqelsgcultlncrpt unc 'rnFqoqlruor
lnttl4srs ep 9't 'onc oJ
nr'o1li?.lJuleuJep otugspl olelnlupldqlseJrueuetBlltqrsuesrsseece 'sdvt do(ruvtl
:elnzEcsrmFJeduell elrqrsues euoJluns aleuruue8ep slnc ur eleue 00t
'sJ
nwn ep eleqeoq'?euoueseec .Joleqeoq ol^plsr6 ep lnlocrJed6Jede 0'r 9t0uvJs (
'El?^ordselAogunleld ep vt 9'0 'sc 09d
os r* arztgluJese4elo8e^,rotn relu.pzeeuerrunqur
:piuvupsep Vl S'
os rS qcrLuelltllsuep o ee^ sA Inuel e&^pruud.Ie8 el ellqlsuespurg
'5lrlp.eurs olrlp{uleu puer u! p.qur .Jsei!{uJ nu .ntzrglJesEJelelueld nc elu0uelJlppu
'llapueuororglurldoepeorred 9UnUrOC rnJpUrlu
ep EiJ lqeupues eEl_elules prec
'(dello^zopeordrg rri.gec urJdrlrqrsllusueJ
r
?s ezun.g
-eleJ) ap rS ueSotedlnt
t - t Is IiB.r.J
E - Z op Inrpetsul -eSunfe ps ngJB ep eletueldpu?r ul BeJeJtur 'euoleSrlqo slso
el'ec nlued'a^rlrzod unleJaduet - I
J"009 ogn ezelnuncees ps elec ul
'plulou ezeleSo^,es elelueld6lc ur elrz0S - 0t pupru-el ps r(uer eelrua^
el -eugd'EcuI l6J1seet$eltqelsos rnF-el8 e ,Dupt,rasap D.rod| tgc BI t^{ rs %98ur
Bollund9qr9s '(Z
giugrugsep ruocn
nc rololeJedorde puuoJrunrclu lec ee*.elserue
-npuuqurin'leugures "dr"r" "*JtX:t:: rosrnunguriftdeqs
op olurEuJ rs elelueurelelJ
lelpeul lzEenlJeJe
'(q1ugu-es
epr/ts'z'sd zzz.Iv xvhl atudnN)
Iozeuocnqel + pudolcBp[lrr nc lerqJeJo g e In]uouele{ .roloFelet
elep+e ep Jele rm epe^oJdes oleJ u! elldetqrs ul:(giugrups ep VI 0.2 '0rur
'SJ
9tZ VJNrl ) lozsuocnqel1 pr.rdolcepnur nc turt e^ es guugsrrrruor^ ep puolqord o olsaI
rS Iluezerdluns EcBp:(piupups ep .Sn-Id
S,Z JINOJ) IozeuocouoJrp ul rnlnurolsls vo-l
+ urJ]ngetnc elueuleleJlelspueuoceJluns soqeqBcEpug8rl gzoueznJ elueulEruaeFcqce
'pJnlqur nc ele$aJul olunueJel rulutd
:ounue ti .eprcr8uruolcasur aJetuap 'ocgrcods
oleJedeJdna Jololutues selele{ eJeseceulnlosqe eNe.parluolnd eNe aNe rnlnlos erdnsl
(utnurwoJB srqdDzltps ,wnpoqnp wnrydopdo\al l ,.dds anqdtsolDdotlY
'aDuanDutrqdlsor)DtI -uts 'aDua^o,orgo15)
rolaleerac elep$s rS (.dds ap earercnl nc 0ur]lr
sapu8v) pvrjPs rwbr^,(sapouqauat snJqrz) soqeq8 repue8 - rodete8a^ elenlceJorropzfiq
Intndecq el ecele etB. uol?ungp nc ee.lelseJur16 (n,el8 pdnp te^4lnc cseiosul 'ourrurruu
lngl8 el nes) osorydep atew plruprl^ecuro nr elunuorel ed lqesorpul
'?ul,ueoluJ uol?unpp ep
lnc?ls luelceg olse epun elunuaJel od aP roleurolsrseeJo
'uorel rielaJeed lnlngJ8eelrueloJ
role. e&clldeuud
ep elurul e^znEd
ep elelu teur l relur rm l?seceuelsa rnlnlose ecrurelnd rSrsoleaosttu ul qs
ruplsoJur Inzes uJ'e.rele eJ .qsnpeJslellceclJe n elueuele4 elseJe r4Jnpold lep e tca
tep 'oprJ6ds osnpoJdnc 'leupruosep elurcu! loleiu[uos ee.&lsr]pltqrsod ecJes elDJ ur l?r9
eNe lzouezql rs qunuoc eJnlgut ap u\tple '(Dsb^o4uoc oya11g) e^cr1rd
Ernlqlena Inue]srs
pmlptu else lunc'los uud rllqtstursueJltuo8opd tdue8e rulued 0p JoleuelsrsBorB
.(plugurEs
ep l/l 9.2 '9ulueolUI ^rlBUr
'CC
002 XVAVJIA) ulerll + lulxoq&c.p ezeq ad elIedeldnJ rue^Jolur ap rJppueuocal
(afide,muqte)9i boli, lanulseimbu.uieneazi din toamnA;masavegetativi bund a plantelorp
bogati faceca plantelesi fie sensibilela ger $i asfixierepe timpul iernii; compensat prin nun
in primivari lanul estefoartedes,plantelesunt prcdispusela cidere qi Totodati,combate
sensibilela boli, boabelerdmdnmici datoritadensitafiiexagerate. mare atentiein cult
Indif'erent de zonade cultivare,epocaoptimdde semenat a graului buruienilor.
-
de toamnein RomaniaesleI 10 octombrie.Pentrltzoneledin sud,vest La densitili
qi Cimpia Transilvaniei,intervalulcare trebuieluat in calcul este 25 exagerate, costisit
septembrie- l0 octombrie;pentm zona colinara, nordul tirii Si putemrcd, aparepe
depresiunile intramontane, serecomandisdsesemenecevamai devreme, in cazuri er
rn intervalul20septembrie - 5 octombric. toamnelefoade s
Densitates de seminal la grau trebuie stabilita astfel incat sd se bulgdros,existapn
asigure.la recoltare. o densilatede 500- 700spice,m'.PenlruaJealiza nabile/m'.Trebuie
acestlucrutrebuiesd fie semdnate 450 - 600 boabegerminabile/m'. Intre pregetircaunuipa
acestelimite,densitatea de semdnatse stabile$tein func[iede capacitatea prin mirireadensi
de inAelirea soiului,datasemdnatului (l'atdde epocaoptime),calitatea in ultimulti
pregdtiriipatului germinativ,umiditateasolului (asigurareaumiditefii semenatla grau,c
pentruun r5saritrapid).De asemenea, trebuieluat in calcul un procent Europei.in acests
mediude rdserirein cemp,pentrucondiliibunede sem6nat, de 85 - 95% moderat sub aspe
(din boabelegerminabilesemdnate).Procentulde risirire in cdmp infr5fitulplantelo
depindein ceamai maremesurede: tratamentele efectuatela simanfd; Prin comparaliel
stareasolului la semenaqsub aspectulasigur5riiumiditAii Si a calitAtii favorabildinfidlitu
patuluigerminativ,gi caredepinde,la randulseude utilajelecu cares-a mari pentnra com
lucratsolul(tab.2.22,dupdK. Baeumer,l97l). adesea foarte imp
corela[iecu utiliz
rezistenlala iema
coreratiaitrrre germinarivr,
racurtatea detrnin
^tttnr^ror^t , ti,{"f,i!!!!^22 favorizezeproces
cNmo.lastrm'nt0de sreu tratatii si netrarattr
geminatva
Facultalea R J s e r i r ei nac d n o( % ) Desigur,consecin
(%\ griu ar fi consid
97 53 86 ocupatede cultura1
1966 90 53 6l CantitareaI
80 53 57
95 7l 73 calcul(pebazaden
1967 cup nsd,deregul6
88 67 69
95 67 76 AdAncime
1968 87 53 12 solului, soi, mirin
78 49 65
mandatd).In con
Craul are capacitateaca, prin infrelire sa-$i corecteze,infte adencimepe tere
anumitelimite, densitdlilenefavorabile.In asemenea situatii,adminis- grea,undeapapen
trareaingre$emintelorin prim5varS,
in dozecevamai ridicatestimuleazi spre suprafafi es
dezvoltareavegetativi gi productivitateaplantelor existente; prin insulicientala su
administrareade ingre$Aminteseurmere$te seseasigureo nutrifiefoarte

t24
 szl
euoJe4rlnu o e
Inzec uJ rS tuncord
'EJeoSnletu pnlxel el plueDunsul uud :eluelsrxeJ
lt ?leJe.rdns
olelrprun nc olunueJeled :?ltcltrp leru E^ec else ^eieJpjdns eJds 9zBelntuqs olecrpr
rolueuue8eJel?qp4s Jer'plernSrsB -srurupe'rdenlrse
elsoeleuruue8nquededuopun,8e.6
ardsarcolflu ?mlxol 16?luercgnseplrprurnnJ olunu*e1 ed etutcugpe e.4ul 'ezelceroi rd
ruc S - t Bl leupueselse IngJS'erugurodurp alrdrpuoJul .(glepueur
-oc tode op pieJ) rnlqugruosetep ,lolultueseeurugutios .rn1n1os 99
ZL
emlxol rSeeletrprunep epurdeplnlngr8 e ,ralraas ap oaralcxgpy 9L
69
'eq/piugur?s3)l .pln8erep ,psuudnc
oqz rS002 erluJ
alse(reiuruese olEttlBc ep Joltcrpure rSetrllq4sllipllsuepezEqed) Incpc tL
urp pletlnzal (leuprlresap ew:ou) to|caq o1plugwps ap oatDtluDJ LS
'rugurouu! t9
EutrrBolep rnlner8erqpc ep elednco 98
ueu oleieJeJdns ur
elope^ eln e luns prep .elrqe.reprsuoc U lg nel8
l leuPures op rolri"-rrsuap rrJernpelelE ec[uouocbeleiurcasuoc ,In8tsec
'e&urer rulued JolaluldeeJrlESord rS eldg+ul ep InsecoJdozezuo^eJ !lB
u! lntlrf6fr !arol8r
9s orEc'qruqdoecodr ul lnleupuesnc ri unce.rd,oltuerl piuelsrzeJ zzz pPqu
rs erip.gul ep elw elellaedcnc unros toun eeJezlltn nc erieleloc
ur 'eduele nc plEzrleueornqeJleuelqoJd elueuodur eueoJ ee$p
lr.msoJerrltuetInduq urp ep]rsuepep e1r:ep:etd esueduoce n4uedrreru B-s elc nc eJefell
teurripllsuoprouneelyzllgnedtpeJluud sndwrne.m1n1{9gu1 p|qero,reg Itigrll.e lS dplpt
!:uncs ep?ouodrS lou EI ep rolurer eelell.rser8e,erieJeduoauud :piugurps el etenlc
'orurururqns r[uer dluvc u! oJugspJ.
Fdruq ed e1ue1d op eluepJeldler ,]oletueldlnltip{uJ
p'zpo^Jelso 'Ilu:or lndtuq urp lolrmlEledruelInlaedseqns lB&pout 70S6- 98 op 1Pu9r
I3 perun'Arlcedsal IntButllcu! pc l4utue etnqe4,suoslseceuI .ladomA lueoo.d un Fclec u
lqse^ ury.yJ4cerd nc Jelrurrs.zrul.8q ggt qns Jerqc.n-a3e'i rupruos r4llrpluin eoJ?m8
0proliplrsuepeejornpeJ eldsoprouel ta-pmcsrp esdur-upur11pu1 elBllls. '(pruqdos
eel{JBdCep a4cu
'lerl'dreunu
alperoc
s ro c*r"r#'ifr:,:.::jl?T:J':";tj:#J: e4q zu.r/elrqeuru
'rnlnFupueseretapluJ) octSolouqel
eluo:egc puder ernqerl ,ruToltqeu Ezrler B ulued zr
-ruJe8aquoq001 el pugdEetetrsuep uptu e ap ecrpad plsrxe:so.rp8lnq 0s ps lgruJ loJlsepl
uerel uJ Eupruees es pu,ece4enlls ur ns eseoleceseueoJ eleuueol
uJ 16uncerd 'lerzj-elu!Inl?uguesel rqgsoepuJ .orua4xeunzecul 'otuot^epteut e oJ
'rloq op rs ru-ei Fp.rou 'p
lnclpcgtldrueosrSrueppJlnlo.uedeJede.-e;rulelnd
peJdalseoluBldelulp Eluencuoc.elerrjusnlouri erolrsrlsoc .olele8exe
sz alsoFcler ul l
luns ,elugwpsop olununsuor,uelu serd lupuesep liptlsuop.I lse^'pnsorpelou
lnlngJ8e luguoso
eluorncuoc e ruruod.ereJ
rgcod'eururrre
lrqrsod elunl,""r, 'aleJeSexr
"#fJJl
.qlepoloJ
ealelBqr[oc
rprunc llenlJoJeernqel eieplrrqleuud lolruernJnq rS oropp. el osnds
'?tEcrpuleru gtrAlW
ttc nc 'crdsuI eqeoqap ereru1rupunuuud lesueduoc :Iluler Fdrurl od oJ
eg qs ztu el ecrdstS de+ ep crlu F-rptunuec ru1uadro1e1ue1de gunq ,e,^.llelo?a^esetu:P
semAnaturilor timpurii,serecomandd sesesemene cevamai adanc,la 5 - Nu existec
6 cm. poatefi adaptaEd
Din anumitemotive(tercnuscat,bulgdros,nea$ezat suficientdupd au la dispozifie;t
arat datoritl recolterii tArzii a premergdtoaxei),gdul estesemdnat,in mod nesemdnate, obfin
liecvent prea adenc;consecinlelsunt risiritul intarziat, plantelenu mai rofilor tractorulu
au timp sd infreFasca $i se se prcgiteasc5 pentru iami, sau graul tractorului (de ft
inft5le$tetarziu $i putin. semdndtorii), iar c
In legeturAcu addncimeade semenat,trebuie semnalatcd, in rolilor tractorului$
Romeniaexisti in culturd soiuri de gr.iu (printre care,Lovrin 34, Rapid) ingrijire in vege
care se caracte zeazdprin formareaunui coleoptil mai scurt; la aceste corespunddcu le
soiuri, adancimeade semanattebuie sd fie maximum4 cm gi foarte tratamntele.
uniformS, pentru a asigura strdbatereatuturcr germenilor pand la ln rlgurar
suDrafa6.
- 1975)esteprezen
in prezent,existe unle recomandiri privind seminatul mai lucreazi cu un sin
superficial al grdului, la 3 crn addncime.AceastSvariantA,practicatA in m; maginapentu
unele liri prcsupuneun teren foarte bine pregdtit, m5runtit, a$ezat$i cu matinapenhuerb
umiditatesuficienti (eventual,printr-o udarede ris5rire), pentru a asigura Acolound
germinalul $i dsiritul. Avantajele ar fi rdsiritul mai rapid, o dezvoltare cu mijloace"avio"
maibunda plantelorti pregdtireacestora penh! iemarc. la semAnat,urm
Distanlele de sgmdnatla grau,pe plan mondial,srmtcuprinseintre semendtoar supri
l0 qi 18cm (dupdW. Brouwer,1970),IbrI a rezultadiferenfeimportante de dezvoltarea pla
de producfie.Ca atare,distantadinhe randuri tebuie aleasdintre aceste de lucrua mijloac
limite,in functiede ma$inilede seminataflatcla dispozifie.in Romania
graulesteseminat,in rnod obignuit,la 12,5-15cm (distanfapentrucarc
suntconstruitesemdnitorileuniversaleexistentemai ftecventin dotarc).
in anumitesitualii(culturisemincere) se recomanda distanlede
seminat ceva mai mari (25 cm), pentru a favoriza infrAftul gi a asigura
inmullireamai rapidi a seminlei;in asemenea situatii,se seamrndcu
densit6li maimicidecdrin modobisnuil
O metodade semenatmult extinsein terile cu tradiliein cultura
gdrtl].lj estesemdnatulin cdrdri. Aceastiimetodd,folositi in prezent,pe
suprafelein qeftere in Romania,a apdrut din necesitateade a asigura
efectuarea,cu mijloace tereste, a lucrdrilor de impri$tiere a
ingriqdmintlor, de combater a bolilor qi diunAtorilor,de erbicidare,a
ftatamentelor pentru prcvenirea cederii, in mod foarte precis, ca
uniformitatede impre$tiere,pani in faze de vegetafiemai avansate(chiar crrc.n4..t-|
pandla irceputul formdrii boabelor).Trebuierelinut cd in tehnologiile "_g-
'.d-ffi E
intensivese poateajungepini la 5 - 8 treceriin cursul perioadeide
vegetafie, penhuefectuarea dife telorlucriri de ingrijire. G

t26
 LZI
F FrFns{i.r. qriErrr.{{|| 'or
l
ep repBorJodInsJ
.-...Eit-FGL4
Dru,*.,-r,'' elfiSolouqelul Pc t
"--*-!Hf.ttrs:
Prqc) elesue^eleu
ec 'srcetq euBoJ
e 'elprf,rqJe
eP 'rol
B ererlspJdull op
gJn8rs e ep eelelr
!rrrlt ed 'luezeJd ul e-Iso
orInlatr?u|esn4[rd emlln u! o{rp3.4 n
?ureqrs.rz.z.3!J
nc pu?ulosos 'rd
BJnArsB B rSInldp{
ep elulsrp gpuBru
'(elelop ul
luo^ce
hl]|F- alec rulued eiutsp
!-||Far-ua
'Joleluouele4 Brugurouul odlzo
eeiealldn4uedolrsoloJ ot^e JoleJeolrrw e turnl op elsec?e4u! Eseop
eeludpl no llB8e U ^ euun -enope.4urp siuelsp :lolelueld e&tlo^zepep elusuodurelusro
elesue^erluezeJu! guedellqlzr^ luns 5.rBceulln .(eleuudns a.reolpugues e.4ulgsurrdnrlrms'
BI ep unqnl gnop)ru.0t - 08 ep.eleluauoep eur.rn.leupues el '0
ep 'eselespsppu?ruore.r as.(uJnl lsec epa^ord ereolfturnJ
osla) ,,ot,,re,, eJetlo^zePo 'prda
eriEo8e^ulp alugJcnlnlceJee op eltrlrqlsod qNrxaepunolocv em8rsee n4uad'(o
.rurnlep euriql ut eJe elpptcrqle tutued
ZI eurssru nc rStezaSe1dun4
JeI 'luanl ep etutpl ur 9 oJealulruqslj8urleJlsrurupen4uedeursr.u :(u ul gpcqcerd'!lu
f Jp ruJnlap eJultiEl nJ eteotpu9trlJs o nJ.JolJett ln8ursun nJ qzealJnl reur lnleu9urospu
es erecu! lnzecur rupJpru! |uqlrlosop Eueqcso pleluezejdelso(g16l
'reneu)l
N rSpuEI,{eHni) 5lceqqcsrCD pdnp)/Z Z rn8g ul l Eugd roluotut
'oleluorueleil elreoJ rs ruc t lun
ezeonpeJees e.rccnc tolurieru e cnl ep eeutlpl nc gpundsa.roc elseceel :uncsIe
Es ernqe.rlr4rgc ep elqcered e4urp eluelsr6 .edlo8a^ur ellfu8ut (prde{ 'tt uu^ol '
ep r4xJnleleluoJtpenlceJe lol oselecnc rolrurleur[s 16rnJtuolcpll Joplor u! '9a lePrlluos e
Ir4ueweueco nc ple36elso ug.rycEnoporlurpeluelsrpJer '(ruotpuEruos
ep !.mqq Z osqcul eU ps luercgns else .-?ln8eJep) lnlnJolcJl 'Eu.rrn
ln-er8 nes
Jolr.meud eourrlglnr epundse.roc rrgrgcteun eel,udql:rnlnJolce!lolrioJ Igw nu elslueld1e
oleuun ed tuolpugtuesrolunqnl eeJeprqau! uud elnuriqo.elpuPrueseu pow uI lugqresol
raroq Z elpc ?sBIes 'u_e&cu! Inlupru.s el ,etunuerS :orlzodsp el ne pdnptuercgns]B'z
Il e.&cod .locu8eruraeur ep lruesel lolFcn8u e&J.g op gpldeppg oteod
Puraqcs:rJ^eJpc u! Inleupl,uesrulurd p&puEspr.ueqrs o plsrxanN - 9 el rcu9pBrBru
 2.2.5.5.Lucrdrile de ingijite pan6 la 60-'70%
impiedicarea apar
Graul esteo culturecu o tehnologietotal mecanizabili,deosebit toate mijloacele:I
de rentabildsubaspectulconsumuluide lbr![ de munc5.Felul lucririlor densitateaoptimd,(
de ingrijire carese aplicegrauluiti numerulacestoradepindde foarte In culturag
mulli factori:calitateapatuluigerminativ;dezvoltarea plantelorin toamne obligatorie.Buruie
Si stareade vegetafie la desprimevdnre; mersulvremij ti al vegetalieiin condifiiledin laraI
primavari;rezervade buruieni;infestareacu boli Si deunetori:dotarea Sinapis arveksis,
tehnicd,posibilitililematerialegi calificareacultivatorilor.Suntsitualiiin Cirsium arve se,
caresuntnecesare sau sunt el-ectuate nurnaiI - 2 lucriri de ingrijire qi Chenopodiumalbt
suntsitualiiin caresuntefectuate foartemultelucreri(7 - 8 treceri). recomandd admi
Tdrdlugitul semindtutlor de grau imediatdupasemdnatapareca (DrcoPURD, l,o
necesar atuncicands-asemdnat in sol afanatSimaiuscat,$i seefectueaze AlAturi de c
cu scopulde a punesemanFin contactcu soiul $i de a favoriza,astfel, speciide buruien
absorbliaapei. M. inodofa, Agros
Conlrolul culturilot pe timpul iemii gi eliminareaapei pe rhoeas,Stellaria tl
po4iunile depresionare sau micrcdepresionarc sunt operafiunide buni asemenea situalii,I
gospoddrire, carese efectueazide cltre oricebun cultivatorde grau.La dicamba (DICOP
amplasarea culturilor de grau febuie evitate,pe cat posibil terenurile SL, 1,0l/ha);fluro
undepetimpuliemii aparbaltiri. 15 - 20 g/ha);tr
Tirdlugitul la desprimdvdrare este necesar numai in situatii GRANSTAR75 I
extremecand, din cauza altemanfeitemperaturilornegativecu cele FLO, 0,4 - 0,6
pozitivepe timpul iemii, rddicinileplantelorde greuau fost desprinse de florasulam+ 2,4 D
sol (plantele sunt descillate); ca urmare, la incilzirea vremii la (BUCTzuLTINIV
desprimevArare poateapareofilirea gi uscareaplantelorde grAu,pa4ial Administr
dezrddicinate;fenomenuleste mai frecventpe solurile areiloiluviale in f^za de infrilit I
{podzolile). Atuncicandsrluatia o impune- lucmreade taval;girtrebuie 2-4frunze(sub
efectuafipe sol bine scurs,dar inci reavdn,pentrua realizaaderarea temperaturaaeruh
rddecinilorgi a noduluide infri{ire la sol,darfbri a tasasuprafala solului. vant, timpul cildr
Gtdpatul culturilor de grau la desprimeverareesteo lucrare din erbicidelorpani 1
tehnologiaclasicAde cultivare.in prezent,grapatula fost scos din aparifia unor efe
tehnologiarecomandati,dar mai este practicati in anumite situalii, eficient$i candb
precum5i in agricultura ecologici.in majoritalea cazurilorse considera infrAlit ti panAI
cA lucrareade grdpata semen5turilor de grau la desprimdvirare, nu este cupiinseintre 5 $
necesarA, iar consecinlele negativesunt,adesea, importante:multeplante RIVAL 75 GD Po
de grau suntdi.lruse.altelesunlde./radacinale; terenul,incau*eJ. este Buruienl(
tasatpfln trecerea tractonrlui;cresccosturile. deratespeciileG
Cotrbatereabutuienilor esteprincipalalucrarede ingrijire din cirora se recoma
culturaglaului.Pierderilede recoltela graudin cauzaconcurenlei buruie- EC, 0,4 l/ha),aso
nilor sunt,in modobiinuit,de l0 - 20%,darpot ajungein situatijextreme

128
 6Zr
'ocremlruoJlns eueJlxor4enllsul
oprcrqroneso t.z nc lercose.(eqllt,0 ,la -emrnqraiuerncu
0SZNVDINOJ_)xrdrxoJongpuguriuocelel&derdppueuorol es ro.rqc urp orrfu8urgp $u
Pajeleqtrro. 1ued\lqDqa1 esdoapg * ahtudD anlpg olrrcedseleJep
-rsuoaluns rnlneJ8eJnllncul puelqoJdelEuopeluocrp tuerung else'poun 9rul 'ln
Jnprnqrp ereJu! gugd4eJlsrururpp lJ lodcD st lvAId eluldollnur:otu
'eeueurese
lS JC Sl,{VISNVUC olepl'rqre eC.CogZrS9 e.nu!esuudnc olsonu rereJP^gr
unlBredurolel lezrlqn g eleod InttdeJdgnpmq el gu-edtS friE+ul esrolun
9Jeprsuoc
el 5p else lnpJ8rur 'ewrilpu!ruc 0 - SZ ne olruemmqpuporStuercue '1$enlrselrurnueu
alse o.IJ ogunl lnprcrqra .ngJ8el eJxolotu epeJe roun Bduede urp socs lsoJ p ln
suruuelepepod pouleluteolop p-ep lnlac o&urroJel pugdroleptrlqJs urp eJsrcnlo else0
rulJrlde EetelzJglu!pJ gzBrurlqns es soutunl r* solnpE Indull .lug^ 'rnlnloseieJeJdn
p.rRJ'PlUsrurl
eetueJ^'Joolep eJetuleul eUgsatnqo4lnlrueeernielsdtuel eeJeJepe ezrleare l
:(uns J - pptrugle^d rulu.d lolelueldBeurilpu!ruc 0l qns).zun{ t - Z ernq.I tl8np^pt ap
ne a[uerunq ler 'pouelur mFtuud eereruJoJ el qugd16]dgrJuJep ezJuJ eleLmlrolrSle elunl
tunsngr8ep olelueldpuEc.e.re^Elulrd pzeentJeJe espe&Isrurutpv 'ngr8op rot
Ier&d
lewt I'-IvsdaAINn'In[3ns) el Ituer^ EoJrzl
0 t'z pr.e+ Irurxouorq
:(eqll9,0- t'0 .cNVJsnrtr)c t.z + weFserou ep esuudsop 1so3ne
:(eWIS'0 - '0'00t ]AdINO.I) prprrdotc:(eV 9'0 - t.0 .O.tC olec nc o^qe?eur
OSUnJ) AHA C t'Z + ruqnserou:(eq9 OZ- 9t .JO 9, {VJSNV'dD rdenlrsu! reuns r
'.ltB 'OD
0Z gt 9L UVIS TVAIU) Iqeu-uo.mu6qq:(BWB0Z 9l
'CC rrdrxornu:(ewl .tS
Sl'IVAIU) uoirglnsrolc:(eVI
8'0'ttTUAJ) 0.t elrmueJellrqrsodl
0t xadns Nlofusc :evt 0't 8'0'-ts t9t dor xndollc) equcrp e'J 'nW8 ap roF^ql
+ C-t'Z :eprcrqreroleleolgrumeoDcrldegpueluocgres ,Iienlrs seuewese qunq op rurdered
ll'ds unuo&tlod 'suDlpo,t Drollg , ds orruohl1 ,DlpaLuol,tD als,sDaoq,l od lod polsulrul
raADdDd'auuodD un1Dg ' ds snqcuos .oSoqIB Duruatro,tBv .oropoul .llJ
'DUr&ouDtlJouotl4Dw g Je (unc .c-t.z
el aluelsEel ruoriunqep rceds 'leJNB'zuo^PJ e
rSlBde ngr8 6p olunllnc u! 'oleuoduetueleleuopolqo.tpap unt?lv esrsJec
'(evt lzBenlceJe
B'0'ls 009vuJxa NoxeJsa:eqr0'l 'c dndoJlo) ec eJed leugues -e
O-t'Z lnprce uriuoc olBJ lolele.redald eele.4srurutp gprreuocol '(uerorr -
8 /)
es 'erolsec? elelequoc nttued .snlsao1 snqn[ 'unqp anpodouaqJ rS e.rrftJ8u!ep ullcn
'ds xald!4y'snuo,(c Da)n'tuaJ'asuaMD rdsolqJ'asua^rD utusrl3
'sltotsDd-ostnq D asdpJ ,un4suotldot u! Ilienllsluns rolr
snuoqdoy ,stsuaruo srdoutg eeJetop:uolEunpl
:luns rnlnrFBmllnc ul olue^ce.gretu elrrceds:plNeou l?l urp olrdlpuoc u! redle8e^p rar
u1 etualqordetlnru reu elec errprJ olEuopelrlocrpelruetrung .euole8qqo
Euureolu! rolstuel !
e&rcnl o elsoJoluerrunq e Ecturqc eereleqruoa.rnlnvJSerulnc uI egeoj ep purdoper
'eJlurqJrtaleqtlroJ.grut eJ]DllsuJp
tdo lolrpJcnl lnled 9c
nJ rS ecode ul Inleuputos ,rnJnlos allrglcnl ,e4eloJ:olecBolftru oleol
lrqeso.p'9lqtzuec
uud eluguun elnqeJlnglS ep eJrmllnJ ur lolsoJe relluedp ee&Jlpardul
rs uorn-mq ep reNez.t BerecnpeJ .arpuun e) .o/olL-}g el guBd.
 Administrarea acestorpreparatese fecfueaz5 in acelea5ifazede lawe/m2;adeseaes
vegetafieale grAuluiqi ale buruienilormenlionatemai sus,tratamentele de maximum7 - 10I
putandincepemai devreme,cendbmperaturaa dep5$it6oC.Combaterea larve/m2(l lawd,/m
buruienilormonocotiledonate apareca necesaredoar in anumitezone Pentru co
limitate din Romdnia.Speciile respective:Apera spica venti (ia.rba coninAnd:deltame
venfilnl) ,i Avenafatua (odosul)gisesccondi{iifavorabilede dezvoltare EW 0,150lAa); al
in zonelecolinare,umede,din Banat,Transilvania, Bucovina. cihalotrin (KARAI
Penfu combatereaierbii ventului se efectueaz5tratamentecu PROGRESS,3 l/ha)
erbicidepe bazdde iodosulfuronmetil + amidosulfuron + mefenpirdietil 0,2 lfta); tiametoxa
(SEKATORPROGRESSOD,0,150 l/ha), cdnd greul este in faza de Viermele ro
inftAfit Si pane la formareaprimului intemod, iar plantelede iarba ddundtorpericulos
vantului au 2 - 4 frtnze $i penAla infrifit; prin acest hatament sunt terenurilegrele,arg
controlate$i buruieniledicotiledonate anualegi perene.Tratamentul poate Dambovita,Oll se
fi ef'ectuatqi prin administrareaasociataa preparatelorpe bazi de timpurie a lanurilor
fluoxipir (CERLIT, 0,4 l/ha) qi metsulturonmetil (LAREN 60 Wp, l0 terenurile cu peste5
glha), carc asiguracombatereaburuienilordicotiledonategi a ierbii la avefiizare,in Pe
ventului;tratamentul poatefi aplicatpanela sfartitulfazeide formarea preparatede baza ,
paiului,eventualconcomitent cu un fungicidpentruboli foliare. deltametrin (DECIS
Combalareaddundloli/r/ din culturile de grdu se realizeaz6prin Gdndacul b
misud preventiveti cumtive. Penfu diminuareaataculuide gandac melanopus)extinst
gjebos (Zabrus tenebrioides), trcbuie evitati amplasarcagreului pe noastrdse comba
terenurile-infestategi, de asemenea,se tateazi simenla inainte de larvelor. Adullii aP
seminat.ln cazuriextreme,cendin toamnese constatiun atacputemic incepdnddin a do
de larve de gdndacghebos,se recomanddtratamentecu tiametoxam hibemanli/m'5i de
(ACTARA 25 WG, 0,07 0,10kg,&a)sauclorpidfos(PYRINEX48 EC, se efecfueazhcu u
2,5 l/ha), la avertizare;pmgul economicde diunare(PED) estede 50% EW, 0,l l/ha);lam
planteatacate. tiacloprid(CALYP
In cazul atacului de afide ale cerealelor(Schizaphisgraminum, EC, 0,1 l/ha).
Macrosiphum avenae, Rhopalosiphum maidis, R.padi, Metopotophiun Ceribuieii
dirhodum)se recomandaprcpamtele:tiametoxam(ACTARA 25 WG. efectuatela aparifi
0,07kg,&a);lambda-cihalotrin (KAISO SORBIE5 WG,0,150l/ha),tau- de 3 exemplare/
fluvalinat(MAVRIK 2F, 0,2 l/ha): imidacloprid(NUPRIDAL 200 SC, combatereaPlo$ni
0,275 llha,). $oarecele d
Impotriva plo$nilelor cercalelot(Eutygastef spp. gi lelia spp.) se stepi care se ge
efectueaze tratamente impotrivaadulfilorhibemanli,la avertizare,la un frecvente,in pre
PED de 7 exemplare/mr gi numaidupi ce peste80% din populagiade neluqate sauPo4
plolnile a p5rdsitlocurile de iemare (pddurea),de reguld,in a doua pandla 5 mii indi
decade a lunii ap lie, cand temperaturaaerului depdF$te 10.C. ataculuipot fi imp
Tratamentele impotrivalarvelorse efecfueaz5 la avertizare.la inceDuful in rctalie.Sistem
lunii iunie.dupace acestea au ueculde verslaa 2-a, la un pFD de J

130
 II
'e
t ep cad un el
ep erielndodutued piueuodurraJBmlnlos e&r.nl ep lnurelsrs.ellqor uJ 'olezu
Flndocu! el
eseorpdep lcrpu lueaordnc eleuozuI sele reu 'eluBuodrur lod rnlncp '1"01 egeSpdopl
U
oleJolepelueptord erypl^rpu rltlr gz- s I rrq. ,q,/rzL\rpul llru g EI pu-ed enop e ur 'plnSol
0p lcorosep lipllsuep gzEolrceS eladed eJlurpelrunrlod nes eteJcnleu ep edBlndodurp %
olrqerg LmuaJel'lou BI ep elocuSs eleuoz uJ.luezerd ul .oluelao{ un Bl 'elezrue^eel
'elBqJetuJeleleor u! rqosoepuJe$esp?
luns tuna ese es eJer ^Edels es ( dds 4/"U ra d
ep .rdq leltjrue un e$e ( lled slloMD sntorrrj,{) dugc ep eloce.reos
'JOIelrusolo edelequoc 'JS
002'IV Otud
rulued elepupuoceJ ele.redordrsBeleceputsoloJ ("u/eJelduexe ep -nel'(evl 091'0'D
CAd un el (erunrep lndeour
'lptll ep
lll.rgJs)rolrilnpe eduedel elenpoJe 'c,^[
9z \twIJVJ
elu.urBlB4 urJd lequoc es (.ds Dydosluy) rolaleejA. lleSnqFEJ tunrqdopdopl[ '!pt
_
'(eu I'0 '3e 'unuaDrB slqdozu
0l CVJSVd uulouledr.-eJle:(evl 80,0,Jg 08t OSdl-M) pudotcq
:(eWI09t'0 'C,^\ 9 :IISUOSOSM) uuleuredrc-epqul:(eWII.0 .r,lAg o/o9ep e1s0(oad)
0S V0ghl SICIC) uuleuetlep :olep&deJdurp lnun n. gzeentcojees 'JA
8t XANlUl.d)
elotueueleJl e4e^ uJ tnlncete Inzc u! ,ur/eNel 092 ep rS ,uI iueueqrq lueYoleur?q nc olu
dlnpe 0l ep elso Cgd :orlude rrrml e- a1e1Eulnf enop e inp pugdecul cruelnd cle un Pl
lecrqoep'Jo0l - 6 ap oca{ mFJeduelpuBctcunlelede lllnpv .role^.rel tp etulEuJ eiu-eul
e 13roldlnpe ,{ulodull'etledeJeluetuelB4uud olequoc es pJNeou 9d rnF-er8 eoJese
eref urp ngr8 ep eluqlnc uI uecepelourqF u! llnru su4xe(sndouolau oepug8 op rnlncel
oulaT uls 'sndouDptu DMaFO) .trrlrlzg^o F solpq Incepug0 uud 9zeozrleores n
'(?WI 'eletloJrl
E'0'JA S'ZSIJAQ)ur{eu?ttep
nes (eq/,I 'JA uueuuedrc-eJp ep Bzeq ep ataBderd
I'0 0l JYJSV0 e eleuuoj ep lezeJI
nc 'JoleMele eriuBdeep rl :olllnpe e Joqzep pBouedul {eiezrue^B el Ilqrar rs eleuop
'ep pruud eluellll.qezeenpeJees ,qtuld/a^lsl - e$ed nr
9 E elrmueJel 'd,{A.
0t 09 N!ruv'
ed 'los u! rnluotptmEpeera8tu ep eluleu!.etBcBl rolunuele eunduq ep pzq od IoIole
IerrreoJelloce.r rs rlmllncouoru eJell{e epueuocoJ es :1lo ,"ir^oqugd elod InluollleleJl
'e,{oqerd'npzng'ueuuorlgJ,SeEJV eleiopnfutpeseolrSle .eleJ8elunusJel
lUnS luetuele! lsoc
5d luo^ae.g reru llBlsulrleselse piuezerd rrupc e .solnrrJedJol-un?p eq&r ep elolu?ld l
un etse '(D|oul3,tDutslzoldtpoldDH) rnFred ie nsol eleulel^ ep ezeJ ul e]so Jn
'(eq,6)l 'DA
/0'0 SZ\.UVJJV) ruBxoleruerl :(rvt2,0 lqalp rrdueJew+ u
'VAVJSIS :eryt 'JS
t'0 08t OSd tvJ) pudotceq:(eWIr .SSaUSO)Id nc eludurElPll gzP
'?uIAO
NICVAON) reoFurrp :(evl 091'0 'No:IZ aIr.lIV)D ugropqlc
-Bpqtuel:(eqll t'0 'M 0t JVISVd uuleuuadrc-sJlE :(eWI ,A.A olEllo^zepep olrqe
091.0
09vcatr1,l
st3ac :eq,6l00'0'D,|[ sz stcac) uupuellop:pupuriuot eqrer) lJua4 Dclds
JolAprcrlcesur eeJrsoloJ qpueuocat es .oJelequroS rr4ued euoz elltunue tlr &
'(e.rocutuas
olunllnc nlued,Lu/E^lel I) "u/o^rl ee.relequoJ Jo9lril
oped sewpJreurne tueurBlel Imuud pdnp pcp.oltz'61 - I urnuixeu ep elelueuele4 rsns le
'rnFlueulele{ eeJelsdor
le^lo]ur un pdnp Eresoceuo$5 Besepe:7ule^41 ep ezeJrseal.ce q
 rozdtoareilucrArilede amnareaddnci a solului au efectecatastrofale Fuzarioza(Ft
asupracuiburilorderozetoare. zeae) s tansmit
$oareciide cdmps-audezvoltatmult in ultimeledeceniigi produc redAcinilor,a coletu
dauneimportantelanurilor de grau. Atacul de toamnese manifestA mdsurile preventive
imediatdupdresarirea gr6ului;plantelesuntroas,lanul avandaspectde folosireaunei semin
pA$unat. La popula[iimaride goarecisuntprodusepagubemariculturilor, echilibrati,respect
atat]a suprafatA prin roadereap64ilor aerieneale plantelor,cat ii in sol dar pa4ial eficiente
p n distrugerea ridicinilor. Ataculpoatecontinua$i in iami daci solul costlsltoare,
nu este acoperitcu zdpade,iar temperaturilesunt mai mari de OoC, innegrireabt
precum $i Ia desprimevdrarc. O altA perioadea atacului este intre t.]lpinii (Gaeunan
formareabobului$i recoltare;in aceastA perioadein lan pot fi observate graminisaHelga a J
tulpinidegriu cu spiculrereTat de la bata. sunt boli care se tra
Pentru combateresunt recomandatetratamentecu fosfura de Zn, rand, distrugereasa
37o,administratisub formtrde momeli;acestea vor fi aplicatein tuburi echilibratd; in situa
confeclionate din materialeimpermeabile, pentrua preveniefecteletoxice con$nandbenomil.
asuprafauneiutile.Esterecomandatd $i utilizareaurmitoaxelorpreparate: Septodoze
bromadiolon0,005% (BROMAKOL, sub formA de momeli gata S. nodorum) setran
preparate,2550 g momeli/galerie activdi RATITELL PLUS); broma- Misurile preventtv
diolon 0,25%(PARTIZAN,un rodenticidconcentatpentruformularea respectarea rotatie
de momeli: LANIMT, I l/50 kg momeali); flocoumafen,0,005% importante Pentlu I
(STORM PELLETS, 150 200 g momeli/stalie);locoumafen(STORM pmgul economicde
BAIT BLOCK, 150-200g momeli/stafie); COTEX (30% sulo, cafiu$ inflorit.
fumigen/galerie. Pentru com
Con batereabolilot se efectueaziin mod eficient p n combinarea graminis, Puccinia
metodelorpreventivecu celecurative(combatere integrati). Helminthosporiums
Flinarea (Blumeriagratni is f. sp.tritici, sin.Erysiphegraninis f. triadimetoat+ spro
sp. tritici), boald cu transmitereprin sol, se manifestAindeosebiin t floxistrobin (NA
perioadacrelterii intensea plantelorde grdu, cdnd acesteasunt foarte tebuconazol (PRO
sensibiie.Atacul este favorizatde o densitateprca mare a lanului, de epoxiconazol(TAN
aplicareaunor dozepreamari de azot,de vremearlcoroasd,umedl $i cu (DUETT ULTRA,(
nebulozitate ridicati. clorotalonil(BRAV
Mdsurilepreventiveconstaudin cultivareade soiurirezistente sau Prcvenbeot
tolerante, respectarearotafiei, distlr.rgereasamulastrei,asigurarca pe suprafelemari j
densitefiinormalea lanului.fertilizareaechilibratd. acoloundeseaPlic
in cazulunui atacputemicde fEinare,tratamentele de combatere Aplicareaur
seefectueazicu produsepe bazi de:proclorazt propiconazol (BUMPER evitareacdderii.D(
SUPER490 EC, 0,8 l^ra); propiconazol(BUMPER250 EC, 0,5 l/ha); folosindanumttesu
tebuconMol(MYSTIC 250 EC,0,5 l/ha). Praguleconomicde daunarc sunt folosite Prodr
esteconsidemt1a.25yopetepe ultimeletrei fiunze,dupeinfielit; 25% clorurd- STABIL
petepe frunzastindard,inainte de inflorit. perioadade alung

132
 ttr
od'(orurilEu!ulJ gZ - 0Z ne eleluBldpugc) rnlnEd e errSunleep epeo[od
ul'ererloJ urdols gzPenlcoJe es (u 0'z - g.l .Nv-Ilgvls - gnrolc '
%92 :tdp{ut gdnp
lenbeu.rop nes)qurloqc.rolcep prtuolc ap pzeq ed elesnpordelsoloJ luns e&rmpp ep c[uouo
lua^55{ relrtIeJ (luezlueu)luBpJelellJoJen. .iuelsqns elrumuepursoloJ :(eu s'o'Jg o9z
'eArlue^ardaluoueleJl elepueuoceJ
luns .euoureseec .tuop?t e.relho UAdI^[ng)lozuo
rulued glpriueseolseale^Ulnc op elceJoJrrSolouqolreune.recrldv erepqruoc
epel4u
'IOZEnr OlltltugspJ8ul op uetu ozopgcrldBos epun olocs
rS uncord'epoun aloleurp urp ngJE ep eluqlnc ul uetll ei.Jeldns od eJm8rse lrorlso
glenlsaJe errftr8uJ ep e-lejJnl o olsa nlataold !!rapp) Da4aa\ard nes eluelslzelunlos
(ryl 9.1 .JS 009 OAVt{g) IruotElorotc
:(q/l 8'0 'JXS.]V) wrzBpuoq.re.+ lozetrsnJ:(eryl 9,0 .VUJ.In IJSnC) nc rAppoum'pseoJ
Iozeuorrxodo+ lqeur leueJoq:(eq/l 91,,0d:Idns OCNYJ) Iozuocuode ep 'rnlnuul e oleu
+ Jrotuldorduoj :(eWI 6'0 'JA
St'o 092 OUVSOdd) Iozeuocnqal euoJ luns 90ls5ce
+ Iozeuocollord :(eWI 0'l 'JA
8'0 00t OAIIVN) ulqolsrxoul4 uJ rqosoopulPlse]r
+ lozeuocnqsl:(eqll 9'0'Jg 09t NoJ.II/c) eutluexorr(ls+ lolorurpeul 'g slutuot8 a1dtslq
+ :na eluauelerl elep[Errrocet l]uns (dds wnuodsol.ltuttupH '($sl8
IOZeUOJnqel
' dds w4,tosng'DloJtultuDrB ollataoqdsocttral'dds DtuDrnd,stu
aDt* eeJeurquoJurJdluo
olDtunlg) :mln tds ole r$ elertoJ rloq ep Inxelduo. n4ued
'llrouul Sn]lc 'Glns %0t)
el rnlncsleeele suolu! o%019l lerceide 5$e arBungpep ctrlouoce InSeJd I JUOIS) uoJeuno
'erlepSe,t u1 elelueurele4 ulued rnlncele
Eellllurl rulued elueuodul 0%s00'0'uoJs(uno
luns (loze op alerepout ezop Joun errplrlde .tedelo.t e$podseJ BerlnuuoJ tulugd le
'elusld ep loltrn]ser 'reJlselnues eere8nrlsrp)
e,{Dua^ald eJunsgtrAl -euorq:(sn'Id 'Itg
'elueld ep elunlser od
1os uud nes giuelttpsuud ttrusue.4es (anropou S eteg llouloruop
rS lr1t1tt otroldas uts 'olozutuDr8 D araDqdsoJtt[) elazouoldes :eleJedeJdJoloJeo&
'Iruloueqpu-eu4uoc earxol6lelcaJ0ruo^
el.redeldnc alueueleJl epueuocel es .ourellxe r4enlrs ul :gle.rqrlrqce unqnt ul elcrJdeg
eelesq.GulrS uncoJd'rodelol esrelcedser,teJlselnussBere8n_qsrp .pugJ 'uz 0p
-ervsoJ nc 0l
{ppueuocoJes
lnuud $ lpcul leJ}selos uud llursue4 os elec rloq luns
(saploqtl4odDq o afidsocral .uts,saprcqn4odraq DuDEpH,.sltuaDtB eleNosqo g lod uEl
snpqolqdo u$ 'D!t!tJ lei s !&DrB sn,{ulouuorufiaDD) rrutdltll e4ul else rnlncels
eor5qiunue8w rl rqco ul eclgd rA lrurdlnl rezq eo.tu8euul 'Jog sP ueur teu:
'el9olrsDsoc
lnlos Prep quler ul r
lep 'eluer.go luns orleF8e^ u! .laluourBlB4 ler ,eluetcge pr!d lep 'Jol0tu
'ruole8qqo IOsu! ls 19r
luns pluuurpsel olotueuelerl redetoJee.rcpedser,pteJqllqro 'rolunllnc rl?Luoqn
eoJYzrlrueJ 'leuEues op olureul qlleJl ,eseolgugs
elurues teun eotrsoloj ep lredse puV^BInu
'qleoq el sluprelol unros ap eel^tllnJ g Je uinJ.oADue
eJd elunsElrl -e$aJrueur 0s prrrug
Itms aluorrga ap ltqesoec lnlncrds lS rolezutuJ ,rnlnleloJ e .JollurJEpgJ cnpord 16ruocopel
ezoueznJ $npoJd rt qiugulps uud rS los uud elrusueJl es (araz
D1ataqtD ptxeJladeLuf,oJ nc 'tufirDamaDr8tunDsnl) ezor&znl aleloJlseleJ elcolo n
 vremelinigitaj lire vant, cu soarenu preaputemic,de dorit, searasau 2.2.5.6.Rec
dimineafa.Seaplice1,6- 2,3 lprepamtin 800 - 1.000lapa,fta.in cazul
ratamenlelorteresrre Si.100- 400 l,4ra,in cazultralamenlel;r..avio... Recoltared.
Prinacestetratamente seoblin:reducerea inillimii plantelorcu 25 maturitatea deplinA
- 30 cm: scunarea ingro5area intemodurilor acest stadiu ma$ini
5i bazale;dezroltarea
lesutului sclerenchimaticti deci marirea rezistentei la cAdere. pasftain bunecond
redistribuirea asimilatelor inlre organele planteiqi ca urmare,cresterea regda seincePerec
supmfelei foliare.a numdrului de boabein spic.a MMB qi a producliilor. din cauza suprafe
Se oblin culturi cu rezistenfdsporitdla cddereqi care pot fi recoltate preintdmpina intirz
mecanizat, lire dificultate. (datorita supracoa
in Romdnia,aplicareatratamentelor absolutnecesara ut
pentruprevenireacdderiinu
s-au extins degi cercetarileau ilustrat unele efecte pozitive asuora pestmre9i a evita d(
productiei Lucrareacle
la grAu{Ch.V.Roman. Iq6S- lq70);in maioriiatea zonelorde
culturi a gr:iuluic6derease pelrecedestulde rar, numai in anii cu circa12 - 13%um
primivara $i inceputul ve i ploioase gi cu vanturi putemice.carc seamplificdPierde
lanurile se imburu
favorizea/a caderea. sall in cazul imprd'rierii neunilorme a
recoltarea unuilan
ingd$Smintelor cu azot.. Lanurilede
Irigarca esteo lucraredin tehnologiade cultivarea grduluicare combineloru ive
prezinta interespentru majoritateazonelor de culture a ;aului din
aparatului de trei(
Romania. Necesarul de apaal grduluiestede 1.500_ +.500m,,traoe boabelor9i a Plan
intreaga perioada de \egeta!je Siesleacoperir. deobiceiin propo4ie de i0 recomanddrilede a
- 750%,din rezervade apda soluluila semdnat$i din precipitaliiiecnzute de evoluliavremii
in timpulperioadeide vegetatie. masade resturi ve8
Udatile de toamnd aplicatein cultura grdului sunl cele mai Recoltare
ellciente.In situatiile in caresolulestepreauscaL $i nu permite electuarea lanuile dezvoltat
araluriisaudacas-a aral.dar nu se poarepregitj patulgerminali\,se in situaliile
recomande adminisharca unei uddride umezire,cu normede 400 _ 600 apel^t 1^ rccohar
mr,fta. in situafiilein care pregatireapatului germinativs-a fectuat secerarea(t6iefea
corespunzAtor, da. s-a semdnatin sol uscat9i gr.Aulnu dsare din lipsa brazdi ceteva zil
apei,serecomande o udarederdsarirecu normede 300-500m3,4ra. prevezuta cu ridici
Uddrile de primdvard se aplici in func1iede situalia concretddin Combinel
primavard {apaacumulala in sol in se./onul pentnr tocarea pa
rece:regimulprecipiraliilorin
primdvard),cu normede 500-600mrlha.Se aplicd I panali3 uddri in combinei, conco
fazelede alungireapaiului(in lunaaprilie,mai rar, numaiin primdverile dificultat, incorp
sec^eloase doiit impreunl cu
)idupAiemisdrace in precipitalii).
inspical_inflorit
tiunamai,)5i
la formareabobului(lunaiunie).Metodade udarefolositi la er6uin tala descompunereaP
noastaesteaspersiunea. solului,cu rol de
limitapierderea af

t34
 Tobelul2.33
Structurahibrizilor de porumbin celetrei zonede culturl (%)
Ch. Bihcanu $i V. Bemaure,198
Zona CruDade precocitate
hibrizitarzii hibrizimiilocii hibrizi timDurii
75 20 5
II t4 50 36
I 26

Esterecomandat ca producitoriiag coli cu suprafete mai mari de

porumbs5cultive 3 - 4 hibrizi din gmpe de precocitatediferite pentrua se
e$alonalucririle de recoltaregi a se diminuariscurilelegatede evolufia Fig. 2.42.Sistemrlrad
vremii in anul respectiv, menlinando productierelativ constarti de-a radicul
(dupaAldn
lungulanilor.

2.7.4,Particularitifi biologiceti relafii cu factorii de vegetafie, in zona sub

Zoneecologice nodurilor subteran
vegetaliea hibridulu
Paflicularitdli ,ialrgice. Sistemul radicular. porumbul are o Din fiecaren(
singuredddcini embrionard.La catvazile dupi risirire in sol se Siulescu$i colab.,l
diferen{iaziprimulnodtulpinal.Po4iuneacuprinsdintre acestnod $i bob Acesterddacinise n
poartSdenumireade mezocotil.LungimeamezocotiluluiesteinfluenFta pernanente.
..
deaddncimea de semdnat (fig. 2.41). m anll cupre
primele2-Tnodu
aeriene,de suprat'af
Atunci cand
ramificd foarte mult
rol de susfineregi
cantitativcarc ume
mai puline radecin
pitrund in sol, putan
Sistemulra
pbtrundein sol pan
Fig. 2.41.Lungimesnezocotiluluih porumbin futrctiede ad5ncimsde semjtnat
(dupeAldrich,I 966,citatde ch.Bilteanu$i V.Bemaure,I 989)
l99s).
Stanley A
La 2-5 zile de la incollire, din mezocotilpomesc3-7 reddcini radiculareconstata c
secundare (adventiveseminale).Acesteaimpreuni cu rldicina embrio- 3 septdmaniiar apoi
naraformeazdsistemulradiculartemporarcareasigurinutritiaplanteiin 2 saptimanilungim
primele 2 - 3 sdptdmani,dupe car aceastefunctie este preluatAde apoi incepesi desc
sistemulradicularpermanent(flg. 2.42). genetic(hib dul),c
lucririlet
fertiJizare,

206
 L\z
'rnlnlos0ltJpJcnlterszrlruoJ
'qterrldeerSolouqel'(Hd ,erepeduoc) op
Ios elrirpuoc ,(lnpuqrq)cDeue8
pleiuenuur alseJolturc?pgetuupll .(tt.Z .3g) pcsebsop psed.cul rod 5p Plenle.rde$e 04
'ru-eru,eldgs ur reluelderir4nup
7 qluelsuoceuputgtrolrul'ppgJe pleloleeurrgunl luprugldgs7
ep dtu4etB.qdnptnlnltsqlgul eelslqumlelgugdJetullrodeler rugtugtdgs -ouqwo eulcpp9rn

eleuud ul pdueuodxecseJrrnlnqruruod elrurcppptEcplelsuocorElnreer rurcppgJL- csouo
ruqllo^zep rS luelsoJcectuurp pullpnts reqle8 V feluels
(686t erm
(966r t8tr*ruesrp eatupug
tEotunl{ S.I) Ieretelruc 001 - 06 IS ru - 7 e1gugdlos ul epurutgd
'pln.rcsJ else rnlnquruod
Ip lueueured leln'pBr lnuelsrs
'alusJeqntoJdloun e[uoJ qnseu-etuH pugnd.1osur puru1-ed
nu rS luercgnscselc nu ^eiejBtdns op e^que^peelrutcqpqreurind reu
luns oJroldqrC los ep lgleutrlueceldga reop rsezerunelec Arlelquec
esnporolrold ra leJtsepu-erguole,{.edqrosqeop rS elourlsnsep lol
oJeore, prcuJedns$lncrpel ulelsrsun ezeeuuoJts llnru eueoJqrgtweJ
1os ur purutpdrurcppPJ elsoreelue^ra.Uluns oltold pugc rcunlv
.lrorue lurappEJ nes,pieJeJdns ep ,eueuee
e^rluo^peturrgp,elelrunuep.rrurdlnl5lee4serolerdns unpou/ - z eleuud
urprSrurcgppipzeeuuoJ ,oluetcrJnstdeltdlceldnc trueuI
Inquiuod
'elusuBuued gleiuenuurolso mFI
rurJppqrnBsesE-nudo.rd o^rluo^perurcgpElcserunugs rurcqpprelsecv qoq rs pou tsacee{ul
'(6861 'orneugg .qO ep ,/S6l . qeloc ri ncseln9s es los ul aJu9s-eJI
A rS nu.tllg tell.
'N) rurcppqJep lerqcrS - g cseuoduBtolqns pou oJEeg ur(l o ale lnqtrlnlod 'r
0Z 9l
'rnppuqtqe e{ele8a,r
op rrpsoued eour8rml no ^rlrzod lEIeJoa o6a oue.relqns roJrJnpou 'oli?la8a^ op
lrulunN rJnpou0l - S p./EJUlo.l eutdlnl.puejotqns euoz ul lgo|re
(686r'elne[u?a.A
rsnuEsrUA .qct+Ivpdnp)
qOapr"lo .9961
pnozaw-z :blor- I :Geuo.ror)luamuDodrelnrrpsr e-ep ElueNuoc^ll
Fuatsls !6 ($Bl[u{.p Btroz)Illlnqttlruodts reuud.rstnrlpsr lnurolqs .Zr.Z.8rJ ednlo,{eep eleSole
es B n4ued oluoJrp o
ep elu reru eioJeJ
,L
9t
s
runourrrzriqrq
(%) lJnr|nr
fe'z ppqol
 Din nodurileba
3,OOO
de ,,copilL'. Prezenla
lastArireredusa.
25.O0 Tr.rlpinatrebuie
Aceasteinsu$ireare de
2.Oo/J desimea exageratA, n
nubilol is,D iabrotica I i
r-500 I
Frunzelesunt
o frunzd, a$ezarea PetL
5 Limbul este lat
Pe fata superioarea lin
de secetSplerd apafl
o 25 50 75 IOO tZ5 15O astfel Pierderilede aP
zire de I. r{6{rire ondulate.Fala super
Fig. 2.43.Dinamica luqimii totale a rtrdicinitor de porumb, cultivat in c6mp glabre.
( d u p aN 4 e n g e l tB
i a r b e ' .t o ? 4 ) Fomarea trunz
Num5rul de fn
- Tulpina porumbului,denumitlpopularcocean,strujansautuleu, Astfel, hibrizii cultiva
estefomatd din 8 - 15(21) intemoduripline cu miduv4 av-6nd o talie di
0,3- 9 m, fiecvent1,5- 3 m (I. BorceanSicolab.,1997). numir difedt de frunz
- sub 13fiunze
. L^ 2 - 4 zile de la rdsdrire.rulpina formeazaprimul inremod - 13-15ftunz
subteran(mezocotilul)umat de alte 6 - l0 noduri subtiraneapropiate
- 15-17frunze
intreeledincarevorcretterddecinile coronare. -17-19frunze'
, . .Pq"u- supmterani a tulpinii are 5 - 30 noduri(M. C stea,2004), - Peste19frun
obi$nuit12 20 noduri.Numirul de nodud este mai mic ta hibrizii
timpurii crescdndla cei tardivi. in tulpind se acumuleazisubstante Suprafalafolil
de
rezerva caresunllranslocale in bobconnibuind la umplerealui. pdnala condi$ide irigaredeI
3l%.din substan{a uscataa $tiuleteluiprovinedin subitanfelede rczery| Cresterasup
translocaledin lulpinaii lrunza( fig.2.44J.in condiliide secera lungimea asimilatienetdnega
inlemodurilor eslemaimica,delerminend reducerea plantelor.-
raljei ajungesuficientd.lum
Prin amello
frunzelor foartemlc,l
Dosibila cregteread
ieciproc(Conti,197
ti SuPrafafafoli
: sereducecaurmarea
n Inflorescetr
inflorescenlamascu
,' -- _-; =-- - : :1-l _::-=
spadi{(spicmodific
nodurilemediane ale
Paniculul are
Fig.2.44,Acrmularca substrnteiusc|tein diferiteorg0ne,l ptrntei de porumb
(dupaAl.Tianu,Ai.Liziroiu 5.a.,I986) axul centralsegase

208
 602
oJourqluns oloielncrds.elPlolelltle.grueJ 0t - 0l csespSes (
le4uoc Inxr quluod ap latusldol3
ed uc 0z - 0l op nrleuerp un rs etuGunl ttrJ 0z - gl eJeInlncrued
'rrurdlruele euerpeutolunpou !+t-
el lelrxe rleresur'.z - I tmuilqo.g - I op lpwnu ur (leigrpou.lds) xrpeds
:.:
un plaueJ iueJso.lol.Iut Jel <leuruuolInJrued un glnrseu eiuer$rolJur
pue^D'ptrouorulunxesrunglueld o etseInqunrod .oloiuarsorouul
'relueJd ezeqel ep loPzun{ Ilsplord e o.luuneJ ,inpeJ 6s
lsecerode luouul pdnp u.lrxpluun EzeeJlst8elul pJerloJeieJdns ',
'(lt6l 'DuoJ).ordbor
esseerqumas Es ealsocpec pleJ .rololueld liglrsuep eeJolssrcglrqtsod i,
oJeJec eooc'?lecrUe^edeordepurq lolezung erizod ,aruloUBoJJolozun.{ ,'L
p er esur ap lntqSun nc lztrqtq lnuriqo n-s oJlorloue urJd it
-puruml 'ro1o1ue1d tet1
-eluetcunseSunfD
nu elc BJ'JolaluJdzq ul ep olozun{ rulued g^rleSaugleu orieltturse eeluunl gte.esop lt
o puruuelep eurrtdo olollurrl otsed eretloJ teieJerdnseetselJ gNezer ep eleiueNq
'eql,ur el Eugd lnl eoJoldu
000 09 - 000.0Sop ele3ur op rrirpuoc
uJ ler 'ewzu 00009 - 0000t op trnusrqoelse eiegerdng ep eiuBlsqns PzBoln
'(00t edn) rragl eueo;r( uzrel- -aer1o3
ezumj61 elsed- rrzuqrq Bl Jllll letrl
'(t002 'eolsuJ
:(00t edru8) rrzrglruas- .zuruJ 6l_/l_ t\D u
t(697 ednr8) rr:ndruqruos- ezutuJ/l_91 _
:(001 edtu8) rundtu4 _ ezun{ Sl_l _ elerdoJdB eueJolqns
pouDlul lnuud -ez
:(06 ednJ8)runduuelxe - ezuruJl qns _ '\1
:(S661'uolunl,^l.S..I)ezutuJep tueJrprpumu
un-JlurpsndurocIrloJlnuelsls ne .ellseoursi uJ ri^qlnJ rrzuqrq ep erlel o pug^'?^n
'edtleSe^ep epsouednJ leJlsv 'nelnl nes ufruls'u
teleJocolsegluld ed ezuiuJop lrupunN
'rnlnF lued eriuede eJpzeolerurJolozun{ eeJeuJroJ
'-e.rqeliJ durgr o! re^gtnr
pJeorreJur ec ler gluocseqndelse rolezutuJ e -eJouedns eieC .elelnpuo
luns JerloJrnlnqutl olrut8Jt\l.erieJrdsue.4 ur.rdgde op e1r:ep;erdlayse 09t
os-npu-ecnp '.lerloJlnlnqurl eelrcnsg qutuuelap rS ede plord glocosop
rrirpuorul elec euloJrlnq alnlea esndstp]uns rnlnqrurle g:eouednsrie3 e;
'trlc
ZI - t ep tel lS Lrr.0g - 0S op Sunl ,lelo.Juel-tel olse lnqur.J
.gulelle elso gurdJnled eolezose .gzun{ o
)tsrse8rs pou aJeJeLj el qutl lS BJEJTutp rleouoJ luns Jlrzunll
l
'gzorJeznJA tu?fi8tt^ DraltBtl^
D)ltotqn1 'fltDIqnu
Dlur4SO ep FCele loze nc qluopunqe erirlnu .plele8exe eeursep
ap \rrPflauElDlurnUur il(: lep'gJtt.rua8JlDutuuJtJp
'ole8uerl rA erepqc el qunq gluelslzoJ
re aJtsnsul
,qrB!s crnqeJl urdlt
EtseJJV
I
o ne rlenrrerrzrJqrq
,nr .pruopau llifii:t:f,
olsenrorr"""n1u"r"rf
016urnu
UeodelJueppJcseuod,nurdlrueleeJzq
elrJnpou
urc
$r srmta$ezate pe doudranduri,pe ramificafii$i dejur-imprejurulaxului Ovarul estemo
centmlin po4iuneade deasupraramifica{iilor.Spiculefelesunt grupate lungi (10 - 30 cm), Pr
cetedoui, unul sesil(extem)qi unul pedicelat(intem).Spiculegul are 2 polenul.Dacb stlgma
glumecareprotejeazi2 flon {frg.2.4Sqi 2.46). ;jungdndpanaIa 75 cn
Florile masculeau-t.ei anterc,fiecarcanteri producend2.000_ Polenulaparec
2.500griuncioridepolen.intr-unlanrevinin medie20.000eliuncioride fenomenul fiind cunc
polenla fiecare oltl. seceti duc la cre$ter
Ilorile femele,segdsescgrupatecatedouein spiculet,unasterili creltereanumaruluide
girma fertili. Spiculetele
sunta$ezatede-alungulaxuluiingrogatal florii ViabilitateaPo
(ciociliu) in rdnduriperechi.Astfel, numarulrAndurilorde boabeeste telor PentruPoleneste
oat. Polenizarcaes
pe stigmatPolenule
fecundarea.Stiuletele
hind de formi cilit
itiuletelui variazi int
hibridului crescdndoc
Fructul (fig.
ABC reprezinti l0 - 15%
pericarpul5 - 6%
Fig. 2.45,Inflorescentam.scult h porumb MMB estecu
A - in|lotescenlanascutd (con,tar.amYlacea)
B - spi.llele cu stanine (l-stamina tu [nterior tJlorii; 2- stamina
, cqrearand) Masa hectoli
C - sectiunetrat$versaldp nloare (t anterd; 2-brucree:3, rulpindcu inflorescinle)
coacereaboabelord!
30 zile duPdcarecoa
iar apoi coacereadeP

1?- FI
ft

Irc
(dupdL Fena
Fig. 2.46.InflorescenFfemh la porumb I -pefica/p; 2-snatul.
(dup6D.G.Mackean,modificaldep.pir$an,2010)
A - inlorescehldfeneld ( I - stignote; 2-frunzd, 3-pdnusi)
B - secliunelonsitudinalaptin in1orc$cenlafedetd Ceri lefaq
(1-stignate: 2- pdnu;i: 3-pedun.1lt,t-bouDel
C - secliunetonsitudinaldpnnlloarcafeneb
latitudinesudicbsi
(l- stigmat; 2- stili 3- ovat: 4- owl: 5 bractee) 4.200m in Bolivia

2t0
 I17,
'Pr^rto8uI ru
00zt
el qugd53unfourpnlrllod ret .gclp.roueurpntqelogsrSucrpnseurpnlrlel
ozt orlu! 9^rllnc os Fqwnrod.alJotaSa^ap llrorrol ap piDr afu!,raJ
(ttnupd-t
Prryad,8:qp)ryu-t (or(]
:nntunF9 :tlldaap)-S :wqafirs-, :ut2dsopual :puonato nc fipl,s-Z :dtDrllad-t "
qun
(6861 .lnEu4g A rsnueltg qD eplelr. .8961.Iloreu:c ..I pdnp)
qurnrodrp Inqof,.lt.z .8tJ
,+ (-
.elrz tooelBr
0l pculqulloepeeJeJeor
ellz -9l 0l ercocur eerecBoc 'elrz eldeluJeeraceoc
0l gJu.gdnpalrz0t
- 0z qzeanp rnlnlJn{ eoteuuoc ellz 0g - 0s gzee.rnp loloqBoqeoJereoc (alu sanbq4nr Putdry
ri Bereuuol fu Og lS Ot e4u! psuudncelso p.Lrlrlot.eqesehl
'3 @urgDatDi DulwD
66tr- 997ep rro1e,,r orB gtrNr^rtr
'4e^rllncrzrJgrqe1 .(DaoD{aD.Je^uoc)
A 0OOl t* (outuDc'oltaaa tenuoc)3 0t allu! psurJdnJetsogl{nl
.o49_
'tnlnqoq 9 1nd:ecued
.rl'%98 - 08 Inruredsopuo ulp %Sl - 0l plurzeldeJ
'quruod e.l .psdouEco Imunlo^
lnuouqure elso (1; 7 .3g) lnpmg
'elleleSo^ ep epeouedn. Fepopuecselcmlnpuqrq
gjgrcedsoNe erl-resur ep eaurilpuy.? 009 0g e4ul pzeue^rnlolelnqs
eelelnerC ptluoJrsrunBs prruor-olpurlrc.garJputllapruoJ ep purg
luc a S'l ep ellllsotgrSurcAg g ep eou.ISunl eJeeleteln[S.e&puncoJ
ecnpoJdes elo gZ - 9l ur rS cruelod lnqnl elure lnuolodletu8Dsad
o8unleoc pdnpdo - e.I gllJoureue .plu8olB etseeere.zluelod
9 Z
'qtocosep lirpuoJ uJes-npupcnpet .olrz - g ep olsouelodru1ued.lo1e1 else oqeoqep Jolu
0l
-eruSrts eelelr^rldoceJ tet 'alrz Z - I ep elsarnlnuelodealelrlrqBrn ruou le lBsot8u!lnln
'eluels pll.lalseun'ielnclds
leri&dnesoluslselueldep lnlnjprunueoJelsoti
purlli.loFpe]B. tde!'alz ZI - / el rnlnfepcope.l4seJc el cnp gleces
ep olrdrpuoJ ,,eupu4ojd,,ep oleurnuqns lncsoun. putg lnueuouoJ 3p uor.un! 00002
'(olrz - Joleln^o rupmleuerturBuJ - 0002 pu-ernpor!
, t) elrze^olgcnr eledlnuelod
'otur8unl ruc A/ el puedpugAunfe
eerelaerc qnulluocrSJele'eleztualodluns nu eleletu8Ds pceq.puelod Z oJelnieln.lds 1u
udor ereceyrdednr rol eeur8unlpteoled .tnz^B^eJd .(ruc - atednl8tuns ol6iel
0 01) r8unl
tuns(eostgru) elelptu8qsJeln^orunrSreledreoouour o$e ltue^O rnlnxelnlnlerdtu!-
 FalAde temperaturi, porumbulare cerin{eridicate.Temperatura Pentrugeminal
minimede germinatie estede 8oC.La temperatura de l5 - 18"Cporumbul uscat.
rdsarein 8 - l0 zile. in ultimii ani s-auobtinuthibrizi de porumbcu Consumulmax
temperaturaminime de germinaliede 6 - 7"C, aceEtiavalorificind inceputul coace i in c
condi!iileprielnice
devegelalie dinprimd\ara. inregistreazi la aparilia
PenfturAsarirenecesitn90 - 120unitdtitermicecalculateDebaza CoresPunzato
lemperaturi inregislralela 5 cm in sol Si 50 unirAljtermicepe baza peste500 mm Precip
temperaturiiaerului. considereca oPtlmePr
Calcululunitdlilortermicese 1'acepe bazatemperatu.ilormedii mm in iunie, 100- I
zilnicealeaerr-rlui
dupi formula: V.Bamaure,1989).
ur: It-llllt' -10 Solul' Porumb
seu productiv neces
undetr, t2,t3,t4reprezintdtemperairaaeruluiimegistratdla ora l, lutoasA,luto-nisipoa
7, 13 qi respectiv 19, iar l0 este pragul termic biologic activ al Celemaibune
porumbului. rAuri,aici porumbulb
Gh.V.Roman(1994) recomandacalcululunitililor termiceutile freatic.
pentruporumbprin adilionareagradelorde temperaturipestepragurile Rezultatela fe
biologice de 10"C (pentru condifiile din Romdnia)sau 6.C (pentru asigurdaploviziona
climatelemaiumedesi dcoroase). toate cemoaomu
Temperaturile de cre$tere
aleporumbuluisuntcuprinseintre 10 ti eutricambosolu le.
30"C.Astfel,temperaturile mai coborateseechivaleaza cu 10.C,iar cele Aciditateasoh
mai ridicateseegaleazd cu 30'C (C.Vasilicd, 1991,citatde L.S.Munlean, porumbulsecultivl cl
1995). Solurileargik
Hibrizii timpuriiau ritm de crefteremairidicatincdde la incollire, incAlzescgreuin Prtr
astfel?ncatr5sarmai repede(P.Pirgan9i colab.,1997). permit formareaunu
Temperaturile scizutedupi semdnat influenleazinegativcretterea oblinereaunor Produ
redecinilor9i tulpinii. Brumele distrug fmnzele tinerelor plante, iar rupandrddAcinile Pla
temperaturile de -4"C distrugplanta. Solurilesubli
Variafiiletermicemari zi-noaptedetermini.reducerea ritmului de nu sunt recomanoa
crestere al olantelor. radicular Puternic$
in perioadade inflorire-fecundare, corespunzatoare. Pea
optime sunt temperaturile
mediide22...23'C9i o umiditaterelativea aeruluide ?0 - 80%. fertilizirii organo-m
In aceastiperioade,tempemtudlesc5zuteca gi cele ridicatede Pe solurilei
peste35"C Si secetasunt extremde diunetoarereducandviabilitatea alanareadance$i fer
caie imbunetAiesc ins
polenului1i receptivilalea sligmatelorpenlru acesra.in perioada
Valorile opt
fecundare-coacerea boabelor,tempe.aturilede peste30.C insolite de
culturaporumbuluis
secetasoluluiSiceaatmosfedcd determine fenomenulde sistdvire. Zonele ecolo
Fa[Ade umiditateporumbularecerinteridicatedar estein acela$i
pentru Porumbin 1a
timp o planterezistent6la secetA.Consumulspecificestecupdnsintre
zonei.
230ei440.

212
 tLz
'Ituoz
e]lu! suudnc else Jglc
Ie Jrurel rnFlerluelod zeq ed oreJ es pllseou eJei ur quruod ruluod raleceul eFe rBP4ecl
qmllnc ep roleuoz lllEllllqero,rej BeJerceJdv .?cl&oloJa apuoz 'eI^ElsIs ep lnu
'tE qq uI eleluezerd mlnquuod eruln.
Z luns 5p eltiosu! Joot olsa
n4ued Jolunlos ulolueJedrolrledrcuudoF otuqdo eluole^
'elolsiJe ale rjrt,/lJ peougd ul elsece
JlrJt{nsutJsJigtpunqutJleJ
(rzre,relurtupipr8ur 'p[eJBep roun8)qcrueSlo epllllqr^ pugcnpol
erEzrtlUeJ
rSE.u-epe orBugle
0p rJprcnloFpueuocar .oljduoc ,eseolr8te ep eleclpll oloc Is ec
luns alunlos ed '%08 -
'runtlnclup8ur raeluepunqe 0, 0p
alaaur.u-oue8JorupzlllgoJ
o|drpuocugaunqelel1nzer outiqo es unlos elun]?ledu$ lUnS ou
lod eNeaE ed .ereolpzundseJoc
rricnpordeJn8rsetod nu alernleu llilpuor ur rS Jru.relndJelncrpeJ
luelsrsrnun eJerlloJltuuod nu oJotctu lerrulu elepueuocoJ ep rnFullu Peloanpol
luns nu
eseodrsru ol[nlos ri sodrstunssorlordle4sqnsnc l.rriqnsa1un1o5
ler 'eluld rololoull
'pderr
osoraoes
elepeorod
urrrnlos
ersecv'rrfit:'i:iiX:Hi"ji:::*iifi elaelJ AIleSou?zBo
'1
om8rseps 6reJ lptlo,\zepcrutelnd .relnclpBrruelsrsrnun eeJeuuo]lluuod
.e.lilorul l eP qco! 1e
nu ISrolzundsotoreucuprqoloBaut8elun np ,ple^qluud qJneJAcsezlEcul
as ocoreoepelepueuoae.rluns nu elJeduloc osolfle elunlos
'ueelunt^{ S 'l oP1!{c
g ^rlcedsel'S Hd el puedounq elellnzornr p,{qlnces lnquruod
'cool nc s-ze
rEp'9', rS S'9 Hd e4uJ esuudnc else pulldo mlnlos eetetrprcv elet lel
IS 0l elul ossudn' lu
ri orunloso^nroJd'elunuorzoulser'""r";?l;:t;t":o*""J::1
alepuEruocerluns pde nc lolelueld e pluaueuuedopuorzr^oJdegrn8tse n-4uaE Co9 ns (?r
e.recunluotzotloc ed quruod sl udqo es eunq ep IeJ el elelJnzeI elun8etd eFod lruli
elqn ecluiol lollie^ll
uod' eprs1qro^eJ rmoppurrcgeueq
le.,.rrco'rur t"q*-oo r",;ilff-*
JollerSrupuncerunlurp oJeuor^nF eleclunsrJnlosounqrBu eleJ Jl
F ^rlce Jl8ololq
'ourlerleqlsnesoptcqels.eJlnou.qseodrsru-olnl,gseolnl 'l elo l Plellslbarull
pnlxel nc 'aleJnlcn.rls'olrueJ ,epuluo.ldunlos glrsoceu,{rFnpoJd
ngs
lnpduetodep elBrdoJde rrirnpordzrteois ulued lnquuod .lnlos
rsnueellls.q')
rsn'ne
ur08- 09rr orpr *t ;"1t1",",i'iJfJS* rpeut Jolunlrod
0Zl - 001
rreurDunlul ruur - ",
0g 09 el ep elrrieltdt.ald eruqdo. Ereprsuoc
oS lsnSn le tS relu I e{uJ ruru 0SZ eleJ utp,rdettdl'o.ld tulu 009 o$ed ezq 5d oclullol lill
JenuepEJ eJec ul rleuoz luns quruod n4uod oJeolqzundseJoJ ezeqed ollnslEto
'eq/rzlJu -
09 0S el e8unferStnlnlncruEderiuedeel -ezeJlsr8elul
rs u x?ul lnLunsuoJelr,/0s eJJtJrp dlutl .ejeeJur turJeoj lnlndJJul pupc[uole^ eqso
-rr.rgJldsuleluleul epeouadul
EzeeJlsrSotuJes rurxeu InunsuoJ nc quruod op lz|.r
t'"tn -
Fqrll od Jo8l 9l
rnrnqoqeseu BI reuodet gdeo/ort - /z oqreosqereu.rue, *ru"o EmleJedtuol 5lClp
 Potenlialultermic al unei zone in cazul porumbuluiesrc repre-
zentatde sumatemperah,.dlor mediizilnicebiologicactive(> lO"C) care
suntechivalentecu unit5litermiceutile (UT).
Pe bazapotenlialuluitermicau fost stabilite3 zonede culturi ale
porumbului(fig. 2.48).

Tabelul 2-34
PritrcipaliiparNmetriicalitrtivi si solurilor Ngricoledin Romenia
(dupdA. Canarachefi C. Riufi)
SuprafaFu valorj
optime,% din
solurileagricol
optime suprafalaagicoli
din Romania
totah
Textural% arsila) 12-32 4l
(s/cmr)
DensitateaaDarent?i t.25-1.45 1,00-1,70 x
Porozitatea
totalat"/"1 44-53 X
Porczitatede aeratie(o/o) 15-30
Fig.2.48.Zonedcrll
Capacilaleade apautili biologicactive>t0
(m'/ha) 2000 200-2400 58
Perrneabilitate(mm/orA) 2 0.1-50 39 Zona I cuprin
VoluJn edafic util (%) 50 35,100 83
Cradul de saturafiein baze cuprinseintre 1400$
(%') 75 45-100 x PodiguluiMoldovei
sud de Oradea.ln
ReacliapH 31 corcspunzatoalrecult
Conlinutulde slruri solubile sudul PodiquluiMol
(ng/I.000 g sol) r00 60-2000 96 porumb il reprezinti
ln aceast5zonasuntI
Conlinutulde sodiu
schimbabil(%) 5 2-60 97 75 - 80Yoaceitiaval
mijlocii 20 - 25%
Confinutulde hunus (%) 4-8 0,5-15 x etalonarearecoltatu[
Rezervade humus(t^a) t60-300 40-800 32 ZonaII cupri
Indicelc de azot 3-6 1-t2 11 intre 1200 $i 1400
Conlinutulde fosfor (ppm) 5-250 8 PodifuluiMoldoveii
Conlinutul de potasiu(pprn) 132-200 5-500 86 zona colinari subc
Conlinutulin icroelemente: Oradea).in aceastiz
Zn - ppn 1,4-2,0 0,2-J,0 X mijlocii 50 - 60%,hi
AdAncimea aDeifieatice(m) 1.5-3.5 X x 20%.
Pantaterenuluit%) 0-10 0-100 X Zona III cu
Gradulde lasare(%) 0-t0 0-19 X cuprinseintre 8009
CarpafilorMeridion
Depresiunea Maram

2t4
 )LO
rz$qtqo/osL
eslrag^t\ na es guozglsBece ul .rnlnselnweIeweeunrseldoc
'tJrue^lrsuprJ rS grnqrnj Jp .tleuorpu.nJolliedreJ
lnSrpod'rletu.rJO
elBeueluouqnseleuozqzeoJpEJur es rcrv .Jooozl rs 009 r4u! esuudnc X
uole\ Jre eJruurt pluelsuoJepun rlEJJeeput.rdnJ llJ Duol X
'%04 X
el gupdl^rprBjlzrJqrqt* %0f el pugd rnduU uzuqtq,o%09 - 09 Ilcolflru x
rErrqrq luo$puoderd p.rnlFcul ripueruo.er puozglsec
luns ul .(eepslo
ep prou l) rugi Inlse^-plouutp erdugc lS ?cDBfuecqns pru;lo. euoz 98
uJpns ep rerdugoe prouep eeuedur ENnBuJ alseJo .re^oplol rnlnsrpod
e ei.reoelelu leru eoc epnlcul quoz ,e$Ee.v c.00 Is 00zt 54ul lt
osurJdnr lunselqnerruuolelriplruneJerur oleeJe epuudncl[ Buoz zt
'rnlnlelloceleoJuoles6
X
nrlued rS oseofqdeleeJ.crulued uolp8Jer.uold ex ohgz - OZ rao(w
rEuqrq rS.tuuol Inleduelod rdcnpord urJdpu-er+uole^ erlseJe%0g - S, L6
ep odrodordu! r^rptellEuqrqgrnllncuJdepuBluoJeJ lunseuozpNeeceul
'griEte8o^ ep p?or.led
urp eluarcgnsureltdBlrdrcordplurzeJdor Il qurnJod 96
ap rolrricnpoJdle lsdtJuud.{geltlull InJolceJlo^oplolI rnln*tpodInpns
rS eoSorqoc'pns ap ErdurgJul lnlnquruod tunllnc e&olgzundseroc
l
elueJ alunlos elueulutoperdl(ms puoz qlseoaeul .eepeJoep pns
l Eugd (roqrg 'prv 'Srulll pnO lso^ ep rdugJ ,ra^oplot{rnlnsrpod x
'.rupi
Fpns rSee8oJqoc Inpnsulp Drduc:J.0091lS 00 oJluJ_esuudnc e8
elsaolln eJ[ruel loltigllun lunsopunelelBaJe epur]dncI uoz 6r
(r66t "qelocreuEerrog.t!dnp) (atrquopo-olludB)J,0I<e^rlrE r|'ololq 8S
rolunlareduDl purns szBqod otlllq3lslnlnqunrod E E.rnrtnJop ouoz.8t.z.3rI
t9
X
X
ll
-?Ietol
46c 9lo!u3
"leJErdns
up % 'etulldo
oP^ nc et"j"jons
8logulourlp
tt'z ptaqnr
i.oo.!oocm
! r0on.oaEl
a ele 9Jnllnc0p auozt
.":,.*'.*@
eler (Jo0l <) e^4c
-oJdoJ olse mFqurr
timpurii,diferenlarcvenindhibrizilormijlocii. Pentrua evitasituatiilein Monocultura
carehib.izii nu ajungla maturitatedatoritanerealizariisumeigradelorde cereacontinutuluiin
tempemturdbiologic active,la zonareahibrizilor se va lua in calcul o scbderea conlinutul
madi de siguran!5 de 100- 150'C(UT). Peterenu.ile i
solului de pane b 2:
2.7,5.Tehnologiade cultivare torentiale$i vantur
anhenat.Pe tercnur
2. 7.5,1. Arnplasareacull urii (rutalia) intalnesccele mal a
pierderilede apA!i
Porumbuleste pulin prctenliosfat6 de plantepremergetoare $i LazAroiu,2008).
poateli cultivatmai multi ani in monoculturi.Cultivareaporumbuiuiin Peacestesoh
cadrulunui asolament determinisporuride recoltecuprinseintre 15,39i de bazi ale solului 9
(D.
25,2% Gavrilescu,1986). conditii, "bilonatu
Porumbul di rezultatefoarte bune dupe leguminoaseanuale eroziunii.
(mazdre, fasole,soia)9i perene(trifoi, sparceta), darcel mai adeseaaceste Porumbul e
plante sunt utilizate ca premergatoare pentru graul de toamni. Bune primivarS. Pentrug
premergdtoare pentu porumb sunt cerealelepdioase,cartoful, sfecla cultive hibrizi cu o
pentruzahAr,inul, canepagi floarea-soarelui. tehnologii"minimti
In zonele mai secetoaselird condilii de irigare, datorita imediat,ceeace Pe
consumuluimarede apAcareduce la secAtuirea solului,lucemanu se de vegtalie.
recomandd ca prcmergetoare pentruporumb.Nu se va cultiva porumb
dupdsorg,iarbade sudan,din acelea$i considerente. 2.7.5.2.Adn
Pe solufile podzolicerezultatefoarte bune s-au obfinut prin
introducerea trifoiului in asolamentca premergAtoare penfu porumb. Porumbule
Efectulfavorabilnu sedatoreaze doaraportuluide azotfixat simbiotic,ci ConsumulspecificI
ti capacitdtiiredacinilorde trifoi de a pitrundeadancin solurilegrele estede 1,8- 2,8 kg
asigurand amnarea bjologici a solului,cu efectefavorabileasupraaeririi minime seinregish
soluluigi a inmagaziniriiapei.
cazul urlor producli
Foartebunepremergdtoare suntti pajittilecaresedeslelenesc. Ceamai ma
In structua actualede culturi din RomAniaporumbul;i grdul
producerea boabe
ocupdpeste60yodin suprafata,ceeace faceca rotatia grau-porumbsd fie
frunzelor.
foarte frecventd.Dupe greu, careelibereazeterenuldevreme,lucrdrile de
Consumul e
bazdale solului se fac in vari favorizandu-seproceselede nitrificare din
sol ri acumularea apei.Praclicatr se intensificiodat
timp indelungar roraliagr;u-porumb
favodzeazd ataculde fuzariozi,boaldcomunAambelorplante.in aceasta in pedoadade crett
situatieseva intrerupeaceastisuccesiune prin intercalarea Azol rl esteI
uneiplantedin
alt6familiebotanica. de porumb.
Porumbul suportdmonoculturarinsA rezultateleobtrinutesunt O aproviz
inlerioare celorobqinure in asolamenr. in monocultura crelLegradulde rapidi a Plantelor
atacal bolilor Si diundtorilor.in ultimii ani fiind liecventeatacurilede: suprafelefoliare.
Ostrinia nubilalis, Helicoverpaatmigerc SiDiabrotica virgifetu. Insuficienfa
suprafalafoliare,,

2t6
 9ZZ
'euroJl n ulrgs-eJreun aFudqo tuluad
'
eelBlllluoJlurl
4ueuodtul else orlqlFc ulld plezlPer Jolelulues '(800z"qeloc ep olernc rs olug
-l) JJluleudulind leu llllpuor ul 13lelqJ sleolgzundsoJ
rSueJtunl S
- e ra duernqrBcoPl
it er dLu-ecul e5rrJpsqlo'o0l \ InlrusJl ploJ ele uole^ el 9J e-TelJJroe
'ecEg rolusnsu!
J5 rnlnqulruod lrueupulJspdnp ue^purud rleun u! oltulglul lue^Jo{ '!l
\rleler '!nlnlos e neJlplJ Pslellplun Ls alrvEJs rlurusledulelduISJ Elueue^ glseac?
u! zuodnse op.roleiuturas eotelt.ledel pTetluepl\aJJeJ (lnlsel-plor)JJrr zll eleod3sou
eierteurLu.ro8 rp rrigttJedeJe/rleue rlso qruruodrutuod-etueuodtu;,
'ooOb elsedrp JriErlluut8 o l{ o086Jp glulultutleluno o -eqIE pugdpotdulllos u
'gpFqlq e\ 9s elnqel] otugttrys e-ePruc6g
9s leuoz plrqlq rnun gu{rede 9s 1n3un1
'r'9'l'Z
PttoaPuas lS Dtagtttqs 0, - 09 BI9cugp
'pleugwes elllnl9lB el Ilqelo^
ltqtsod
pugcRt'Jolunpug.reuoz u! JeopleJlnlold el." Inlot teltl" ls""' u!.elsrrr* runl9le eourcugp
ul. 0z el emllle 0
oundnsald '
u!rcerrp
lqeu?ues ete'1oBltt,:ff1x""##':6tj:_l!t*"n0", rt unlosornlerd
'leplclqlo '^lleutulle8 ed 'e1tur;1rolsece
lrecer lnop neserm uud ceJes (leugulaslszlllueJ 'utc - sz
0t
eerqp8erd,p,uppe
rnrnred eruprcnl,illlll"li,i,lj^i""rljl""u*,
Eereuse) eulcugPe'oJdq
psuudnco$als lo
prn8tsegc eleolnc qrlseouerei ul tcttu oielurdnsod PcIl'Bldos otlJlceds 'e&olp8louoldIt
ofplln op psdllurp ,,o8Bllqtunullurlu"ourrunu prcnl ,p IIH::I! '1
9 p",p"
'leugrues
epeecU e^ ^qeuIuDSrnlqede e{tut,,U"O.ljfjr'#l;r"*nr"
'ote^llotu:utq illllenlls ul lEop llnJslp nJ edel8 el el'de eA Js eJDe
'eseolalss teur Jl'uoz u! 'Puluull'p aJ loJ
sC qlltroJlunautrupsa o
-ti"nl tp urp -ede
los ep Inlruerlsluof,leolul e JJeuunEJ los ul 9de eP ueul le
""tu'"*pn "d
ep:erd uncitp nc eder8 nc opprcnl uud pc lnldeJ.lnudol o$qelJ
"s 'euqures^ 5s eJecod e4cerlped Dlntrpuedled . .
el llurupur ls ou
ereJrnes lruoleulquoJnJ Jz!ruJeJ!as 9s rleJJnl eurllln er lPJiJrld'p :e^qcolqo 0l5
,tr""^,la""n u! rg"tilor nr eder8n.>teSJiSe ul unJslpnJ edel8nr uplrnl
- 'lesel auoJ nBs luerunqu!
7 1 ur.rd rlp8e.rd e,l es ,rqeuture3 1$ed
,elerodro.uleueFre3e^unrser-'*r?:"J.:lri_t;Hlit*:""".o""u_a
'rualrunq grBJ 'oleJodrotu!'u
Z-l uud 4SatP8etdes ^llulwle8 Inled BI rS alnquluoi
J1"tr8"n
' ,.rrut", gJeJ tele\lu els! Inu:lel 9.rep.'qlel9ullld ul- , -,
'orrlelorsdel8ne<JzJ{ nJ teloJJdtp llgSelde\ 's \lleutuuJElrueo 6d rue9-telll
rEtu ozeq ul odsr
g:engruud u1 'repzelq eeJerreolul 9.rql lnlnlos IlJqugle lnzc ul
 i

Tmtarea semintelorimpotriva agentilor patogeni (Fusarium sp., Desimeade s

Ustilago sp., Pythium sp., Penicillium sp., Aspergillus sp.) se va face litatea solului, ingri
folosindun fungicid.Acesttratamentprevineqi fenomenulde ,,clocirea mivirare gi regimulh
seminteloa' in sol.
Densitatea op
in condiliile monoculturiisdmen[ava fi tratatdcu un insecto-
fungicid,la fel pe solurileacideunde s-a semnalatprezenlaviemilor consideratiaceeala (
sarme(lgriotes spp.). numerulde plantepf
In cadrulunui asolament rafionalgi in lipsaddun5torilor, tratarea Densitateaoptimi e
seminlelorse va face cu unul din fungicidele:FLOWSAN FS, 3 l/tj hibrizilor.
MAXIM XLO35FS,1 I/t; MERPASSED48 FS,2 Vt; SEMNAL 5OOFS, Hibrizii de po
3,5l/r; TIRADIN 500SC,3,51/t;TTRAMET60 PTS,3 kg/t,9.a. funcgiede habitusul p
Pntru combatereadeunitorilor carc ataceporumbul la rdsarire, frunzelor, etc. Hibriz
sAmAn[a se trateazdcu unul din insecticidele: GAUCHO 600 FS, 8 1/t; un habitusmai redu
GAUCHO70 wP, 12,5k#i IMIDASEED70 WS, PALISADE600 FS,
fi cultivali la dens
SENTINEL70 WS,NUPRIDAl 600FS,in dozi de 8 l/t; COSMOS250
FS,5 Vt; CRUISER350FS,9 Yt. comparativcu hibrizi
Epoca de serrdaat Semdnatulporumbului va incepe cand, in situalia u
dimineafala ora 8, in sol la l0 cm.adencime temperatura estede 8oC,iar prea mari din fazade
tendintaestecrescdtoarc. !i pand h inflorire s
Semanatul prcatimpuriudetermini"clocirca"unuianumitprocent ritm alert de crester
de seminle,risdrireacelorlalteintarzie,tinereleplanteauun ritm redusde plantelor,care se s!
crettere. mdrii organelorfloral
Lipsatempemtulor > 8"Cnecesare germin[riiareefectenegative in care suprafalafolia
asupraseminlelorimbibate cu ape, carc nu pot gemina. Crdparea influentat5 negativ
tegumentuluiseminalexpuneendospermul qi embrionulprocesuluide marc,ceeaceducela
degradare produs de diferitele ciuperci $i bacterji din sol, ceea ce aprovizionare cu fo
determinipierderide boabeti reducerea densitdlii. gtiuletelui,cu conse
La intArziereaseminatuluiexisli risculunui deficitde apdnecesar asupranumdruluideb
germinafiei,iar fenofazelecu sensibilitat ridicati pentu ape(inflorire- in fazeleurmd
fecundare) sunt"impinse"in var5,in perioadele cu temperaturi ridicate$i o uscarcpremafuraa
umiditatescazuta. putemic in cazul des
Se apreciazacA fiecare zi de intarziere determindo scdderede boabe/planta.
rccoltdde 120kg/zi in zonaI de favorabilitate gi de 45 - 50 kg in zonaa
in cele din r
ll-a.
fotoasimilatelortrans
Calendaristic semanatul porumbuluise faceintre I $i 15 apriliein
aparatfoliar diminua
stepadin sudulli sud-estullirii, intre 10 qi 20 apriliein silvostepadin
sud,inte 10 9i 25 apriliein silvostepadin vest qi din sudulMoldovei, Rezerva de
intre 20 ti 30 aprilie in Transilvania,nordul Moldovei qi dealurile influenleazi intr-o m
subcamatice. un deficit ce depdtef
in cazul unor hibrizi cu temperaturaminimd de germinatiede 6 - 5.000plante,4ra, iar ir
7"C serecomandd semdnatul cu 5 - 6 zile maidevreme. I 5.000plante/ha.

226
 LLC
'eryelwtd 'e
000 91
- 000 01 nc elieJce^ eaurrsepele8m ep olulrpuocuJJer'eq/eluBld op
- 9 ep edBuruuo8
000.9
- 000f nr ocnp esluqluesel eeleltsuop.wtu 0g elseSgdep ec lrcuepun
elE pde ep e^rozerpuVJ eeursepglusuodur gmsgu o-ttuJ pzeeiuenuur elunpep rS ra^opl
'Ie,^.oplotrr'\tr uP
reuoz Ie Juleuor^nld InurSeJ rs los utp pd ep eN.zod lnpns
'roleqeoqr4pner8eeJecnpeJ pu-eurulelep,lenululp.rBrloJ urp edelso,rlsu1eq
le&de u! erlud?Sl r$ I el]
rnune eJerrunec esnpelltu elseee$ecEetds eleJolsuellrolelBl[urseoloJ
elBlrluec Joleqoq eleldrln ep ezeJ uL !9u.m utp olec uI
.-elueld/oqsoq u o z u l3 { 0 S - S t
ep eDpPaso puruu
0p mlruPlunuBeJernpe.r el ecnpuorrs rJutrollursep Inzer u! cruelnd
Ieurllnu plsoJruruos Inueuoued elezeqlolezun_rle -dlu?ueld e&csn o rl el?crpuunprodu.
gurullelepJolliuezrlHeJe rs redeeiuercrJnsu e.reolpuunelezeJuI -aJuouu!) lde n4uo
'eqeoq ep rnlruptunu etdns
$seceupdoplrcgo
(696I 'e.ln"ul-gA rSnu"eltlg .qC -ednp) e^Ile8eu eiurcesuocnc llnleFlnrls
(g) plrad Bttp lnlnlozpodE !S(V) tru^o-t rl e elBllurrsPoloJnJ ereuorzr^o.rde eJ eoec 'Jos urp r
ap Intnurorouror at!$pror tr! rntnquruod ltuarcgnsuro el eJnp oc eec'e.Eur ep lnFsecoJdlnuou
3 llnInr ap littlsuoo .0s.2 .3!d Berursep ep ^rlPSou gleluenuur ee.rcdqr3 euruuo8
elsa qlueld^$rloJ eieJeJdnselc u! eNle36uopeJo6r! r
elrrirpuocul elBJoUJoleueSloruqu
D4/ td !!4 !! otlotttut?
-JoJ eunderdns os eJJ 'lolelusld ePsnperrulu un nPo
e euidlpuJul oJelsoJcop Uep tutu IUOCOJd
lrlunue rnun r
nr un 9tetsuoJJs eluouul Pl 9u?d l{
-- ler 'Jo8 ep elsoeml
C JluruJ 9 - S ap e/eJ urp ueu eard
'pugt edecu! e^ m
llgllsuJp loun elleruls uJ
an=t
+ l^lprEl!!/!rqlqnJ \llereouroJ
092
.Sd sohtsoJ
:vl8
ortF ueuJ reu ri9lrsuepel rie^rllnJ U OO9IICVSI'IVd
$ lod qg leJlsesnpeJrelu sntrqequn : 'sd
nB runduq rrzuqrH cle'Jolezun4
8
'eru?s?r oo9oHJ
tr l
edzod 'lolueld lnsnlrqeqep atlcury
Inqurr ,
.e.s1,6)I
u! lll9llsuepBerels..rc quruod ep ttzuqtH
el tueJrppzeeuodceel 'sc 009'rvNttasx
.lolErrqtq :1/tt 'sc NYstA
e olIcocerd ep edru8 ep ericung u3 qlue3rp o5e puudo Eolultsuoq eeJele.4'JolJol9u
'elEur reru er eoreolB^ete pieJetdnsep
Belpllun ed e1ue1dep p:gunu
lS qlueld od roloqsoq eelelnetSo4urp InsnpoJdeJe, el oecepl.reprsuos ropurer,reiuozerd1
-olcesurun nc ElEl
elso rouelue riEreunua ruolcBJep edJuru u! prurldo eole suec
'odete85^ep repeoued
lnstnc urp cuplq ImurSeJtSetP]q^pw e eJrcola"ep Fuour
-udsep el rnplos eeplrp(un tS el.llde eleutulgspJ8u!ilnlnlos Belelll
ecBJB^ es ( ds snll
-l!eJ le^qlnc Inpuqrq ep Eluepuadopalse toapwas ap baralsae
"ds arunsnl) $eB
 i

DensitArilepe tercnurilefertile qi in conditiile unei fertiliz5ri CombatercaI

corespunzetoare vor fi mai mari decat pe solurile sdracegi in lipsa realizeazd la Porum
fertiliznrii(fi g. 2.50). combateriibwuieni
In tunctiede factoriimenlionaliL.S.Munrean (1995),recomandl
Bilteanugi V. Bdma
densirdtile din rab.2.38.
Cuantumul I
tubelul2.38 imburuiendrii, confo
Dnsitates
optimtrlNporumb(mii plsnterecoltabil/ha) tam noastrt,rcprezin
(1.BorceanSicolab.
Aprovizionareasolului cu Aprovizionareasolului cu
Grupade maturitate CombatereaI
apeh semlnal elementenutritiv
a hibrizilor
Bune integatd, utilizandin
90 55 60 lucririle solului,lucr
Precipiialiisub 500 mm sau 100 50 55
deficit de apd de peste800 200
Dar o comb
50 50
m'lhap adAncimea de 1,5m 300 45 erbicidelor.Alegere
400 45 buruieni dominante,t
90 60 65 soluluiin humus.
hecipitalii peste 500 nm, 100 55 60
solul aprovizionat la 200 50 55 Combaterea b
capacitatead camp 300 45 50 ti manuale, numalcu
400 45 50 Combatercat
90 75
100 '70 volum maxede luqdr
Tercnufi irigate sau cu aporl DacA dupe s
ftatic 200 65
300 65 executao lucrarecu
400 60 pe dire
perpendicular
orientali u$orspreina
Distanlt inlrc rAnduri estede 70 cm. iar in cazul irigdrii prin
brazdede 80 cm. Daci nu s-af
AdAncimeade semiinat estedeteminati de umiditateasi textura plantele au una sau
soluluifiind cuprinsiintre5 - 8 cm. reglabili perpendic
Pe solurileumedegi grelese seamend la 5 cm, iar in cazulunor amiazacandplantele
soluriuqoareti uscatela 7 - 8 cm. Cdndplante
Cantitatea de semanlela hectarin funcfiede desime$i MMB este saparotativa.
de 15- 25 kg/ha.FafAde desimeade recoltare(mii plante/ha) seseamine DupA aceas
cu 10 - 20Voboabe,&a mai mult, acestprocentreprezentdnd pierderilein adancimea de8 - 12i
cursulresaririifi pe parcursulperioadeidevegetatie. Pragilaa dou
cu vitezade 8 - l0 k
2.7.5.5.Lucrdrile de ingrijire Dup[ altedo
6 cm adancime cuvi
Lucririle de ingrijire trebuiese asigwecombaterca
buruienilor,
bolilorqi d5unitorilor. DuPd Prime
manualeperdnd.

228
 6ZZ
'pu-er od elsnugu
elrsrdpnop,?nrexg es octueaeulolrSpldpnop eleurJd -ednc 'rolruemrnqeeJopq
'q^rq - epezelr^nc eul'ugpe tucg
zl 0l
- 9 EIp.rueJeulpl3erd Bre4 ltncexe es tu_eulldlspnopelp pdnc
'q?/uDl - ePBzell^n'
0l 8
llrlc el'6lrz
8 - L ep pel,urcugpe ,l - 0l gdnpeceJesenope qrseJd
'rrrul
9 - t e p S T J I ^n J ' u J z l - g J p p e u r J u e p ! u! eluepierdpugluo
el ?cruBaeru p[6eJd eulud llncexe es eJebnl plsecepdno gugureases (q/oluel
'q^4e1or des else SINI I ls eullse
nc 9zeeJcnlasPcrselc Efolouqel ur 'ezun{ g - } ne eleluEldpugJ
'eluocse8Jru urind leu luns olelueldpu-ecezerule rorm Fzec ul ler 'ru
pdnp ecBJes ee&Jcn.I rolunpua riJeJrped &lncrpuedledllrqplSel
4loc nc edBr8nJ erercnlo plncoxees ezun-l]-enopneseun ne aleluBld Jnlxet 16eel4rprun
pugcrnlnquruodInlupsHEdnp(e&Jcnl!4seocslncql e-s nu erc
'qruruoddp rrueuue8etllql-e^nu E ruluedrodeu!eds losn uud urq8ur Inzecu!
delueuo
pnFe^o 'riecrpug Jor{tedeJ8rdloc ,rolunpupJ edcotrped .plncrpu.dled
'leu9ures 09
?l ep elrz g - f el rlrqBISoJ riloJ nc edeiSnc eJeJcnlo glncoxe s9
es ruerrunqJede rB !4suJ pzeeu.roJInlos lsugruesgdnp lrBC 99
'Jlenueu 13rJrueJJul tJe-JJnl ap rlEL! unlo^ OL
SL
un eundnse.rdrolapDrqra DarDz1ttn p,tpj[roluarnrng Da.oJDqr]oJ
'leurquoc nesmleprcrqJe 09
,elenueulrs
lruolnfe nc rptunu 0s
aarueceurugrcnl uud reunu rcpJ eleod es JolruatrunqeeJelequoc 9S
'snunq uJ rnlnlos 09
'emllnc pzeerpBcules erer ut 'elueuluop tuellunq 99
Innurluor lrqueruBlose
ep elrJeds od ozozEqes ps ernqe4 lolepl'lqJe eeJaSolv .roleprcrq.ra 9n
eoJezll4n -ErqJecBJ elEod es nu ?luetcgo etatequoc o Jecl 09
'(eroudeluJ .mlnlos ss
ep ocrueJeu .lrJEtcnl eluptcnl 09
'rolunllnc edelor) rcruqeloJSolepolotupu9l .ElEJBelur pung o
Inruud u! pugzllqn
eridecuor o-{u! -ecej es 9s ernqol loJrue(unq eolalpqruoJ .^qutnu etuaus
'(/661 'qlor rSueecrog .l) nc 'nFlos 3a$uozr^
BWI 000 1.- 000 ^qcedser'ptlorar urp 0Z06- 0t pluEorder.p.qseouelei (3q/tMlF
urp oFlueuuodxe [mdels El el ep JololelFzel LuloJuoc.tuquelunqur 8 Z ppqoJ
eleJolsp qumrod el ?llo.oJ ep rclllepJeld InumluenJ
'(6861 'emulgg
A rs nueelllg '(s661)u
'qD) .rolruarunq rrreteqluot 9puruocer
!{pllsuep %01 rS rolelurulpAq$uJ o/o02
elt^or o/ogz 'ecruqelolg epoleu eluaJrp uud qutuod el e^zeele.r esdll uJ 16orrpso
as e.rec pllocoJ ep lelol luods :'Jto toflualnnq taot rq,aoJ ugzrlrueJreunolrd
 In cdzulcombateriicombinate,fiec8;nice gi chimicea bwuienilor,
numdrullucr5rilorsereducela doudpragilemecanice Erbicid rcomandrte
fi eventualo pnsile $i, u
manuala de corecliepe rend.
Combatereachimicd a buruienilor se va Ace pomind de la
rezervade buuieni existente.
Atunci cdnd in parceld sunt buruieni monocotiledonate si
dicotiledonate Mlrale.se va puteaoprapentrucombaterea buruienilor
monocotiledonate fi a unor dicotiledonate, prin utilizareaunuia din I.ALANEX 48 EC (480
erbicideledin tab.2.39(N.Sarpe, 2003)
2. LACORN48 EC(48
Acesteerbicidese vor incorpomsuperficial,la pregdti.eapatului
germinativ, nefiindvolatile.in zoneleumedesepot aplicaqi preemergent, 3. ACENIT 50 EC(500
dar existt riscul ca in situalia unei primdveri secetoaseefectul de
combatere 4. LINX 50 CE (s00g/l
sAfie mult diminuat. actochlor)
Pentrucombaterca bwuienilordicotiledonate in functiede sDectlul
de buruieni.se \a lolosj unul din erbicideleprezentate in tab. ,1.40 (820-86
5.GUARDTAN
(N.$arpe,2008).
(840g
6.DACMATSUN
Acesteerbicidese aplicdatuncicandplantelede porumbau intre
patru 9i $asefrunze.Atunci cdndculturilede porumbsunt infestatecu 7. CHALLENCER5O(I
costrei$i altemonocotiledonate perene,serecomandA utilizareaunuiadin
erbicideie prezente in tabelul2.41(N.$arpe,2003).
E$icidele se aplicd atunci c6nd plaatelede porumb au 5 _ ? 9. ACETTN880EC(88
frunze,iar costreiu I inte l5 - 35 cm. acetoclor+ ADE 80 s/ I
Dupi erbicidaretimp de 15 - 20 zile nu se vor efectuaDrasile l0.TROPHY(768g/ I
acetochlor+ 20 g/ I dich
inlrucil^se inLrerupe translocareaerbicidului
sprerizomi.
ln parceleleinfestatecu buuieni monocotiledonate perenenu se 1I. PROPONIT720EC
va maiefecruaerbicidarea impolrivamonocotiledonatelor anuale,intruciit
acestea vor fi distruseodaeicu monocotiledonatele 12.DUAI. GOLD960I
perenela erbicidarea
in vegetatie. EC
13.FRONTIER9OO
Combaterca ddundtorilor. Rdlisoara porumbului (Tanymecus ldimelhananid) sau
dilatico is) ataci plantele de la rdserir qi pani in faza de 3_4 frunze. 14.MERLIN750(7s0t
Adultul reteazAplantele de la colet, la un atac in masd cauzand
compromiterea culturilor. Cdnd sunt atacateplanteleintr_o faza mai
avansata, insectelerod marginalfrunzele,subformade trepte;plantelese
refac,dar suntintarziatein vegetalie.Larvelerod rddicinileDlantelorde
porumrr.

230
 Itz
ap roleluEldellulclpl
3Seleluld :eldoll .p r
rur EZBJ O-llU! 3l0lu
pulznea Psetu ul c
oruuxosr 'ezun{
?- ep Bzq
002'0 O s I0 0et'0 ru. I rdd r,6osa)osl.NrrdEr,,r
rr
nes(p[uEuPqlourpI F sntaa{uol) mlnqut
0-[-0 2 0 t-g'z s'z-0'z orc s rdd 006) Jt 006 ugllNoud fl
nes(rotqcetoFru-s IF 096) eelprcrqte el ouaJe
'IVNC
0'[-0 2 0't-s'z s'z'0'z rur s rdd Jg 096C'IOD ZI
nEs(rotq.osrdord l-ecrulul'elBnuloltlB
IF
0-i-0 t 0't-s'z s'z-0'z rxr I rdd OZZ)JI OZZJINOdOXd II es nu ouercdoluop
ms 'lul
(puotqrrp
I / 0Z+ lotqcotoc? elr*e.rd nlceJe lo^ g
0't-0't 0't-9'z s'z'0'z rur t rdd tF g9/)l.HdodJ'or
ns( lF 08 gcv +.rot5ol''?
0'[-sz l'z-0'z 0'z-sl'l rur t rdd r /t 088)Jr 088Nrr:rJY 6 L - I ne qurruod .
0'-s'z s'z-0'z 0 z-t L'l ru. I rdd (jolqroF. I /6 006)Iytad g
urp ernuneorBzllln9
ns(rotq.oprelF006)
'l, nc elelseJul luns qul
0-s'z S,ZO,Z 0 z-sz'l lur s rdd JS OO'UqDNS.IIVHJ
ns (Iolq5or5r" e!u! ne qruuod ep
0'-s'z 9'Z-0'Z 0 z-sL-l luc a rdd I F on8)
NnstvwJvcg
ns(iolqrotasn
0't-s'z I'Z-0'Z 0z-sL-I ur] t rdd Nvlotvnc g
La 098-oz8) 0? z qel u! 0le1u
F.4ceds ep ericmJ u!
(rotrpor3"
0'0t-0'8 0's-0't 0'r-0' urr s rdd 'n
lF oos)EJ oqxNr'r ep InlceJo oseoFc
nEs(rotq.oF.E 'lse8letrleetd lS?tlld
0 0r-0'8 0't-0'f 0f-0t uli s rdd Loos)Jg oslINaJv-e
nBs(rotq3ElE rnlnted ea.rrE36Jdel
0'0r-0'8 08-02 09-0s u5 e rdd LF osn)Ja st N.uoJV'lz
nEs($tqcp
urP ernun el['zlllln
0 0i-0 8 0'8-0'/ 0'90's lu. s rdd IE O8})JT 8' XaNVIV I
v" v-t rolrualrunq elelc
Yot-Z v" z-l arBrlld3 lS epuoPolllocou
alaptrtqJg
ap Brodg
snu.q u| Inlntrguorap atlrunJo!
tBpreurorsrpord u[rBlroq q apzoo el ep pulu.rod ec
lrlnquuod srnttn. q olsuopallortptoun s $ pllsd o Pnlue^e l
alsnur atBuopol!torouoru
roIIuernrnqBaralsqurornrluad rtspueuorar aplrKrl
'rolruolrunq eclu
6{'Z FldqDJ
 Tobelul2.40
f,rbicide recomatrdrtpntru combrterrburuienilordicotiledonate
ls porumb Erbicid rcomandat

Dozelela hectarin produscomercirl

in functiede continutulln humus
Epoc8 de L MISTRAL(40e
Erbicidele
aplicNre
t-2 0/, 2-3%
3-4 9to 2. TITUS25DF(2
L C A M B I O ( 9 0g / I d i c a m b+a 1 2 0 2,0-2,5
2 . C A I X M A N( 1 2 5g / l
3.EQlUP(22,
0.3-0,4 0,1-0,4 0,10,4
22,5
forams\rifurom
3. BUCTRILUNIVERSAL(280g/l 0,8-1.0 0,8,r.0 0,8t,0
bromoxvnilf2S0acid2.4' D) sau
4. COMPASC (480g/ldicanba) 0,6 0.6 0,6 Ctudbuquld
5. LANCET(80g/ I fluoxypyr + 1,0-1,25 r , 0t-, 2 5 I.0-1,25 formd de viermi alb
450e/ lacid 2.4- D) sau rimAn slabdezvol
6. MUSTANC(6,25e,/lflarosulam 1,0-1,25 r,0-1,25 t,0-1,25
+ 100s/ I acid2,4-D) sau manifestein vetre.
7. SANSAC(5 g/lmetosulan+ 360 1,0 1.0 1,0 Viermii sdnt
glele $i umede(pod
E.BROMOTRIL2,5SC( 250g/ I 1,5 germinare, iar la pla
planteleseingalbe
9. RrNC80 WC (30 % 25c 258 Gdndaculpi
primisulfuron
+ 50%prosulfuron)
CampiaRomAnA fi
10.BROADSTRJKE(80% 30s 30c 30g rdsdrire, retezandu
raddcinileplantelo
1 1 . S D M A( 6 0 0s / l a c i d2 , 4 D ) t,0 t,0 t,0 cu unul din insecti
12.M.DMA-6(060g/acid2.4-D) 1.0 1.0 1,0
70 wP, 12,5 kg
SEEDOPRID600
ll. SDMA SUPER600Nil< 6009/ 1.0 1.0 1,0 NUPRID AI 600FI
lacid 2.4' D) sau
1 4 .S D M A6 0 0 N H( 5 0g / l a c i d 1,0 1,0 t,0
9 Vt.
2.4-D) sau Viermeleve
15.MATON (600g/ lacid 2.,1-D) 1,0 1.0 1.0 virgifera Le Co\\te
periqorii rddicinilo
16.DMA CIC -660 SI (660g/ I 1.0 1,0 1,0 ddicinile mai gro
scizuti la cedere$
I7. ESTERON60 (850g/ lacid 2.4- 0,8 0,8 0,8
D subformddeelvihexilestcr)su frunze,apoicu pole
18.DICOPURD (600g/l a.id2,4- 1"5 t,5 fecundare, $tiulefii r
D) Dupi inflori
cu boabelein lapte.
Combater
interzisdmonocult
 ttz
unspEr01lv lnioEungp leleuues $oJ e pui rcrmlee.rnllncououpstzJelur
purg rol[nllnr radelol ee.relJedsel
uud pzeozrleoJas eoblequoJ
'oldl ur eleqsoqnr
rSJoldelnrts InJJg^urp eeseteunc csauPrqos rdFpe etuouul pdnc
'IIrJstsuguqJ rrieln4slelepuncoJ sl sl
ep olureur9leurnsuocelse Beselputgaeo eselgurrs uelod nJ rod .ezunq
80 80
nc .soupJq es ldlnpv lug^ ep Josn oleclnc luns rl e.ropgcl ,Elnzlrs
EiuelslzeJne olerelE elelueld .lo ul punllpd rS oseolS r?ttl elrulclpli 0'l 0l
pcele rode 'rolrur.pppl p lrluoc InlE4s nc rA Jolturj?pEr trJosrJed
nc csau^urqas rglul rctll 'eurrppgr pcele eleAJe.I '(eluoJ e-l ora{13,0.1, 0l 0-t
Dra!311^ DrauE4O) quxrcd ap rolluepppr lD ousa^ alaa,tatl
.1/16 0l 0l
'sc
I 'sc Oszsohtsocl/t 8 'sc 009Iv ctudnN 0l 0i
'sc osruastnuJ:vl
t{ocvguot 's,1[0, 'IaNItNas 'sc 009crudocaas
'sc 009
009 acvsr.Ivd 's,\\ 0, oa:tsvcrhu IFI E'zl 'd,^[ 0l 0l
0t
oHlnvD :eiuruesepvl 8 'sd 009oHcnvD :oleprcDcesur
urplnunnc 0'l 0l
Jol.iuluos eeletB4 urJd tequto. es uolgungp rl*ecv .lolelueld oltut.Epgt
nc csouPrr{es elede.l rnlnleloa Inle^lu EI 0p el-npuvzeler relugspt 3o! iot
ap e-zJul elelueld prele rdlnpv re^oplol Inpns rs pueurod elduec
ul lue^.e{ leUI elso ( 'I tafisopqDs unrtpdo) nltugurpd F)Dpug!) B9z Bsa
Ecnsnes rScseueqE8uJos olalueld
'lnFloc rSelrubpppJelscutB etqeepel4ueld el Jer 'eteuluuea
luns olu-esqJ st
ep sJncul .laiururespcele elo^lel (rlsr^ocq ,unlozpod) apoum rS oloJ8
elunlos ed lercedsul .seulptuJes ( dds salolt8v) pa,tgs ttubt.1 0i 0l
'o!0,\ u[
P]seJtuelu 9Z't'0'l sz-l-0r
os In.elv 'ejnzpis e4mpoJd op elellcEdco ne rs elello^zop qels ugrugJ
nps Jeld eleluBld ollurJqpEJled&d nBslelduoc poJ lql ruler^ op pruJo-J sz'r0't !z'r-0'l
qns olncsoun. ele,\lel 'fd Dsolll^ Drxouv) pdals ap ptnqptp3
90 9'0
(l^qla ue]rpexosr 0t-80 0180
I/ 3 9'ZZruo$rnsureroJ n 0'e0 t'0{'0
sz ule$od Fs'zz)dnros

rus (uonJlnsuru L? 9a-oz s'a'\a
0'z-9't tueNod 0sz)cc 9zsnJt|z
nesluorrylnsorru y. t-z
rllatsod vBot)Trurslr.tr
JJeJrtoeap Joo3 sntuoqo! tnrnqluor a
Fllv.relroqBl azoo opp!qrg plrrauot snporduUrBlr
nlnqlunrod Bln{nr
nlp !u'lod arruopallloronotI|
rollui!nrnq Earalsqtuornrlued 4spusruorarapl'Iqrg qunrod I al8uopallo
I''Z INPqDJ 0r1 ppqoJ
constauin distrugereasamulastrei de porumb,cultivareade hibrizi cu
sistemradicularbinedezvoltat. tolerantila atac.
Combaterca chimicese practicamai frecventimpotrivaadullilor
cand acegtiaatacemAtasea. Se utilizeazi pyRlNEX 24 EC. 1.5 l/ha.- 2.8.1.Impor
SEIZERl0 EC, TALSTAR l0 EC,2 l/ha; FURy l0 EC,2 tAra;
htpoflanld..
KARATE ZEON. 0.25 Lha.
o compozitiechimic
Sfredelitorulpotumbulut (Ostrinia nubilalis HB). Cdnd apar
furajareaanimalelo
larvelerod lrunzelegi organelenoraleale inflorescenlei mascule. de bazd in anumit
Paniculele atacatese ft6nguqor,apoi larvelepedoreaeitulpinadeasupra America Centrali),r
unuinod qi intrain interiorul ei. Combaterea se realizeaza
prin tocarea prcteineli alimente ,
tulpinilor la recoltare,efectuarea areturiloradenci,utilizareahibrizilor toleranta la seceti I
rezistenfi,iar la atacmasivsevor efectuatratamente chimice. Boabelede sorgre
producereade amido
2.7.5.6.Recollarea Inflorescen
de meturi,perii,imp
Porumbulpoate fi recoltatin boabesau $tiuleli. Recoltarcain inclusivpe teritoriu
boabesefacecu combineautopropulsante. Fitomasa sor
InteNalulde umiditateconsiderat folositacu bune rcz
optimpentrurecoltarea in boabe
estecuprinsintre 20 $i 25olo.O umiditatemai mice de 20yo ducela o maseverde,penhu\
valoroase pent r Prc
fragilitateridicatda boabelor,carecrapdgi sespargu$or.
Impofiantaat
O umiditatemai marede 25o%nu asigud o detaqare completea ridi
gi la temperaturi
boabelorde pe ciocalau.inregistrdndu-se pierderi.La o recolta.e subtropicale, dar $
corespunzdtoar, pierderilesuntsub2,5%,iar boabelespartesub3o%. climatului.Sorgulm
La recoltarecoceniipot fi tocali $i imprittiati pe terenin cazul fiind una dintre cul
combinelorcu tocetoa. deficienle.Totodat
Recoltareain gtiuleti se face cu combinetractatesau auto_ nisipurile^din sudu
propulsate,care smulg gtiulelii 9i ii depAnu$eazA. O reglarecorespun_ tercnuri,.ln plus,a I
zdtoareasigurao depdnugare de peste90%.Recoltarea in $tiuletise t'ace pantarcu scopulcol
la o umidirate cuprinsaintre25ti J0oo.gliuleliisunldepo.,,iraliin palule. Rdspindire,
Dupdrecoltare,boabelorde porumbse usuci peni la umiditatea picald,provenind de
depA$rarede 14- 16%,func{iede tipul de depozit. domesticit cu 5.000
Producliilece sepot oblinesuntde l0 - 12t+la. a fost cultivatdin !
in Rominia productiamedieestede 3 - 4 t&a, iar producfiide acestsens,secuno
- ani,descoperite inh-
6 8 Vhaseobtin frecventin zonelede bundfavorabilitate si in conditii Ulterior, so
climaticenormale.
cuprinzandcontine
Venezuela, Americ
in 1850,undea dev

234
eupd O !u. 0/ otsad ep ezei o ed as-npurpuedsFalri?rlJlrllpr Iurelel l?r 1uc
'lPllo^zep eurq 'qluelo^rdetseEulirppFu
002 rp eetul]ugpEnl pugBunh ^ .
'(st nu)
.lrz 0 rS 001 r!!rl lsuridnr ariEreSe{:peppou.d pug^EpssornSr^:r:t{ar.
o nr _?lnus-?lrmldo aNa rnlcleos-PrEolc'ax!8oprq iltuou4trrrd
!s
tJl8oloJt euoz'eriBleSe,{
)p l|rolJEJ nr ||ielrr rt rJr8ololq !ipIJBlnr!uBd.t.z.t Fi
63
!
'eroppcrs plo.ss lll?Agrurd ul apzms un:tuleduol
El rlrqrsuesreru Euqrq P^Illnc rc!\ es nrselod n. elBuotzr^oJdgaurq e eo] rs
aurq ela. ed rer 'q8unl relu edeleS.^ ap ?pEor.red n. rzuqrq DADlnclo^ es loJsoJ
ul ttsuorzr^ordEeurq alelecrd .d p ncs nes er.olftttl eriEta8e^ep speoD.d riF g
nc tzlqrq lsnun{ nl atEuorz^old q?Js nus neoru alec ed ler 'r^rprel ulu
rzuqrq g^41n. :s snrunrlul elESoqelarrEd ad snper l?ur ruloJ lsrpde nr rz,lqrq \
(snunq %t qns) elBuorz^ordeqels 6lec ed rpr 1r3oq letu ErIoJ t?lsds n. rzuqrq
n^lllnr lo^ es (/rt ap ltnul reu-Isnunq) elPuorzr^ordpeurq alunlos ad
'sluetlleI0otaltu !
'nlsPlod lolsoJ auelptu - rolelueld rdar^.ledu.se .lu.nrale
1oz?'gcrue8ro
ur ul (rnlnlos e elslrlrueJ.p
Inlnuiuoc llrr.ods sele]s purrj ^rlculsar lruot.e]
'olo.rri? rrieleoldxa rarqcag 'elarrsd ad lol ealPzulpdel eundnserd
lrupm uI
puqrq rnlpcau rnlnlEduelod e[olezundsoro. rd.npo]d 5p seraudqo
'elI1leJurtnd
rEruoFnJos eurq rsur lrguols^ eJ?c16-eloaes l duelsrzsrtzuqrq ppuetuocolos
e^oplol l urp lnuaNrsmaorSDruluad-plecesq iuatsrzal rs pSunl reru aristeSa^
3p qppolrad nr rrzuqrq ppueruo.or os r.Sorqoc ln6rpod rS puEtuou Erdlt[nJ
urp oleturou elrrnuar.l ed'-glnllnc ut liuetsrxerlzuqrq iol rulued eunq rdrpuor
preJo nrqunc B.un-l rA e]l5c arirnpord ep llDorpu elelrc?de. A srsdouoqJ
El riualsrzarrrTrqrq nr tlriqo as cFtlnzor eunq retu el.c lse^ ap rdrugJ ul
'rtepuPLuo))r 1
rolr/DqrqestPtuofeur rp reJluole\ rtsr rreSur:p l|irpuoJur sJl;
rsu lau-eruoureldurgJ le rgpe rS rrre(rl. InlEriuelod eruatsrsocaoltEod ase]
es pugc Eluorcue rglu alse Jolunros 16mluuqrq ee.EzrudergznEr ElsEacsurp ..1
rs rrlrpuo.0p ersu al4rsie^rp o -u.r3Jo Inle.reos-ruolJ
E Pmlln. ep eleuoz I
'greNecPPelPlllscra orirnpord ep eelelrasdl
'ru.topd rolrlueS? a I
In.ep tS e^Ile8eu e.rSoloroeFu aleuaurouoJap pieJ Iercads $
uJ'r^rt4rurl ruoFeJ ep -siuJeroNec! rrutiodruo. elepa^ uI qqrs es 9s ernqal
rolrzuqrq runpruls eorrlrq?lsel <elmu8erorlaprd pundseroereu nu arec rec locs
as rs rnlaJEos-eeleou ep rzuqrq rou -smllna uJ5npo.rlul5s lnu? scerooc
'asrdolts rt alEnlpu elaslnseJ louedns gcuuols^ at?a
'urelsrsoceor8p nes p^rlaadseiuoz nllued rzuqrq lir^utod rELLI ror ezezrlqnas gs -&
omqarl 'mlol?os-palPouEl llsru rpru lpr ionpordloun eeleztleoln-qued
'I ',qeluI riuezsrd ep ei
It luns rnlarcos-?elPolJ lzlqrq rledl'uud
'ursr3ru11'olu?suot\l'r.euord) eu|.t$etle ep pur4 rilntu l?u rat
1 .le deor.
'EruVmoXut 'err{ao9e4urc uuaurtu} rzrlqrrt rSrrdms rzuqrq
dnu'iqo runs Le t
 dintre rid;cirile latralecresc Ia inceputparalelcu suprafalasolului, la o la inceputulinflorituhi !
distantede l0 - 40 cn de riddcinaprincipalE,apoi incep sd patrundiin sol (accelereazdcoacerea fn
aproapeparalelcu pivotul ridacinii, formAndnumeroase radicelemai fine. O
alti partedin ridicinile latralede ordinulintei crescorizontalin stratulde sol
superficial,la adancimea de 5 - 30 cm, ramificendu-se puternicti formdndo
retealbartedeaslde firi$oaremdiculare.
Candsolulestemaiuscatridacinilsedezvoltimai in orolirnzime- cdnd
e.remai^umed seapropie de.upratata.
ln timpul vegetatiei, in urmaunorploi, se fornreazinumeroase riddcini
adeventive sau,,rdddcini de ploaie"careimpanzesc solul la suprafaii(Morozov,
1953,1959;Rollier,1972;Al.V.Vrdnceanu, 19?4,2000).
Sistemulradicularal florii-soareluiare o cre$tereviguroasaincA din
primele faze de vgetatie,avend numemaseramificafii,cu foarte numerogj
perisori absorban(iii cu o mare capacitatede solubilizarSi absorbtiea
elementelor nutritiveqi apeidin sol.
Adancimeade penetrar a rid:icinilor$i dezvoltarea acestora variazi in
funclie de tipul de sol, aprovizionareacu elntentenutritive, aerareali
leDperatumsoluhri,rezervade apn disponibild,parricularitetilecuttivarelor.
factoriitehnologici. prezenla sauabsenta hardpanului.
Astfel,candplanteleao 4,5 perecbide frunze,rndeciile ajungla 50 -
?0 cm lungime, la inceputulinfloritului ajung la aproximativ140 cm in
adaDcime$i 120 cm lateral,iar la inceputulmaturAriii$i renrini ahrngirea
(P.Semihnenko 5i colab..1960).
Rezistenlala secetAa florii-soareluise datorestein primul rand
sistemuluiradicularputemicdezvoltatqi carepilrundeadancin sol. Floarea- Frangerea tulp
soareluidezvoltiun sistemradicularmai plofunddecatporunbul,sorgulfi soia zonacentralA a calatidi
(Borg$i Gdmes.I 986:Bremmer$i colab.,I 986;Sadrasri colab..I 989). Ramificarea tul
Tulpina (fig. 4.3) esteerecti,groasA, dreapfi.neramificata, cilindric6,plin6 cu un caracternegativ,d
parenchimmedularfir interior,striati. asprupAroasi,cu excepliapa4ij bazale producfruclemici.
undeperii suntrari saulipsesc. Frunzele. Ris
Iniltimeatulpinii Ia hibrizii penrruulei oscileaza inre 60 9i 220 cm. in apadtiala sllprafata soh
limp ce la lbmele pentrufuraj. ranificate,iniltimea oscileaze intre 300 fi 500 Primele doua
Frunzelesunt variabi
Diamefrultulpinii la bazdestede 2 6 cm, crescandtrepiatin prima limbului, ti margini.L
oplimedin inalti||re. duta care\c subriazi)Freviri. Creprerea rulpiniiesti lenra fiuze de la bazEsunt (
pani candplanteleau 2 - 3 percchide trunze,apoi se accelercaze penein faza saua patra,aces@a sun
lbrmirii calatidiului,cendinregistreaza crcqteride 2 - 5 cm pe zi, dupdcare alterne,mari(10 - 40 cr
ritmul de crttcrescade,pentrua incela cregereala sfaDitul inflorii. Spr tiunghiular cordate,s
maluritate, iulpinasecurbeazA sprepaneaterminali,subcalatidiu.Potrivitesunt asprupiroasepe amb
cultivarelecu tulpinamijlocie.curbata.iar calatidiudispusobtic(la circa135"), tulpinii au intre l2 $i 4
cu lala in ios,deoarece florile Sifructelenr suntexpuseactiuniidirectca razelor culturi. tinii ccrcchto
solare$i a ploilor,iar fiuctslesuntprotejateimpotrivapdsdrilor. (Knowles,1978).
Frengerea pi(ii superioar a tulpinii sub greutatea
catat;diului,datorit; tJltimele frun
lesut rilor slabdezvoltate, influenteazinegativproducliacandfrangerca are loc invol cru al infloresc

40
 rs lz?a^qruuop as !eiuscserouursetetxto] n. E]?po 'leiueJsalouurl? ruJnlo^ur rol ere cere3u94pu9. tdrnl
ul prurojsusll rs rurdlnl e uPorredns ocued urp ezun{ clerxr}lf} 9luolep'rnlnrPrlsleoPeleln
.(816I .solnaor)I) 'rolllqsPd
lturdlnl rd szuru ap 0/ pl qugd ep lPrrnu tm pJpur otql$re. ull .!.rnllni rolezer P sljsJlp tlunlia?es
0p elrdrpuocep adcurg ul '(t/61 nuecugr^.A lV) nrc 0t rSZl erlu! nE urdln 'Gstl strlr D crlqo sndsl
Inlg^ el 5p 'a lzsq El ap aFzuruc rnlnqurl ele ci.J sl.qruE ed esDo4dudse luns o| lrlod nrPllpleaqns
rS Unrs'ateiurplnp'oteurrunr'loriodur etenueFUncs lelpprorrelnrqiunul ,rds'rrlouul lnlr$gJsel
nrs ale^o-lpprorlel lelelododSunl 'eleruoulJl.(etur8unlLLrc0t - 0I) usru ,ourotF ele. qdnp 'rz ad urr S - Z
luns rurdlnl e qurpeurEuozurp eJezrrnu ulalF asndsp tuns selsece.EqBde n?s Pzpl ur PuPdgzgalalaccse
ersrl e eeqrerednr pupdecu!lsr 'purdlnl ed sndo osndslpluns pzEqsl :p 5zuruJ lluel etso rrurdlru?elelsol'!
ep lqro.rad - Z eleuud -lr{oi nss pol.u eN3 InqLL[.] r$8leu rS .rnlnqurl eluld u! lrld.! PugrsaD
rlDq rnlryrD^euroJ 'euuoJ 'etDIZolJd'|sulEm tr rllqpue^ tun\ :lo/uuJ
',,atDrq^apn arun./t', .p eltuJnuep plpod eirlnzutul pnop eleu|r_rd 00s rs 00t a4ul e^z30l3s
'loleueop.lrlor e Inlnlos eiejaclns El
urirr?de ul 'ur. 0zz rs 09 5.uu!Eze
.p 9tDcreur .1sa rnls-rBos-Del1]ou op rolslueld perrrpsgu elazunu
'
'ratruelJuJ cnpold .lezsq rriryd elidocxanr
rS t9uolEseezeornleLuos enpunJos alrrprlelec arenoep' r1e8!u relrvl?J un nr purld rqcupur|t'FE.!rt
elso reln nlluad rnJeJuos salsou ep elsle^rllnJ ?J lolrurdlnl eal?rrJraued . 16861
'qBlo. rSsP
'prntso)rE
EleousJl eJplqunfut t3 Inlnrp elEre ?lDJlu)J puol eros rSInSroslnqluruod 13
u! rres etrn4 rp Inlnluecord selqset. euruu.lop rolrurdlnl s eSu-elg -Pe.rcolJ los ul cu9peaP
pugr lnuud ul el*arole
'f.i.Brd
|nltleos-sarEouap Eluetd
EerrSunlEqurul3l tS! rrrF
u! ruc oil ^lptuuorde
'.2
0s el Sunleelrul.qpq
'rolele^llln. ollilluEIn.u!
ra ealEl5e 'a^llunu 0lu
ul 9zeuE^elolsed ?elEllo
e e{qrosqe !s eruzlllqnl
rsorelunu ousoJ no lue.
ulp -P.u! PsEornSI^erels
'(
'^ozoroti{)
Plejerdnsel Inl
lutaqpq aseolounuPzea
puEc'etulzunloloul reul9l
o pugruroJIa aluetnd es-
los ep Inlrls uI FIuOZU t
o euIJ l?tu leJlpersse
'(loleljn{ eele.Eoc ezeelrlaccs) Ios ul 9puruud 9s d.iul
EcrSolorzuPelelunlelllel col elg pugr !zeep3.+
o nu rs mlnuogul Inlnd5culEI o el 'lnlnlos ei4?rdns n
 t
I
numerulde frunzede pe tulpind.Peliolulfrunzelorestbin dezvolta!ldtit la servi la descriereacultiva
locul de prinderepe tulpine. Pe parteasuperioard,pegiolulare lbrrni dejgheab, tari, lepoase,formando str
prin careapade ploaiecolectatide limb estecondusdspretulpindsi apoiinjos Caliciul florilor h
la radecina.Inse4iaptioluluideterminE poziliafrunzeipetulpine. Corolaactinomorfb. gamo
Suprafalafoliarae$e un indicatorimportantal cre$teriiplantelor,fiind se termind cu cinci dint
legatede acumularea d slrbstan[euscate,fianspiratie,
capacitate fotosinteticl$i atractiv pentru insect.Tl
ponocaliu, ro$u-brun,K
in prezentseumlreqte obtinerea de hibrizicu 25 - 30 frunze,cu limbul LungimeacoroleilEradin
mare fi grofat pentru a creqteindiclesuprafefeifoliare (ISF) la peste4, Andrccul este
realizendu-seo afiitecturA a aparatuluifoliar cu o suprafati activAfotosintetice albicioase,cu antereleun
mai nare. Cea mai mare suprafatafoliari de asimilaliea florii-soareluise lobi, fiecareformenddoi I
realizeazila inflorire,adici la sfergitullunii iunie-inceputul
lunii iulie. - 45 p,)avdndforma sferic
Frunzeleau prcprietateade a suportabine fenomenulde ofilire Gineceulestefor
temporari,detenninatde insuficienlaapei din sol, revenindla trrgescenta singurovul anatrop.Stilu
normald. cand umiditatease completeazA. Defolierea parfiald sau totali un stigmat bifurcat carea
determinasciderea productieij daci ramAnl2 frunzela vArfultulpinii,influenF Din cercetErilein
negadviasupraproductieisereduce(B.J.Johnson, 1972). se diferentiezecandPla
Pentrudetenninarea suprafe[eifoliaresuntpropusediferiteformule.una rdsirire),iar primordiilel
dintreelefiind a lui Schneiter (1978): 32 zile de la resarire)(\
condilioneazimarmeac
$ = (L x I x 0,6683)-2,45, in care: flori pe calatidiu st
aprovizionareacu api
S estesuprafalrfoliari (cm'z); (Al.V.Vrenceau, S.Voin
a = lungimeafrunzei(cm); imbobocirea inc
I - litimeafrunzei(cm) de la imbobocire(51 - 5
dureaza34 - 37 zile (Ma
in funcliede fertililateasolului,o plan6 maturede floarea-soarelui aro inflorirea in ca
suorafadfoliardde 3.000- 6.000cm'?. intedor,in6-8zone
Inflorescenlati florile. Florile sunt grupatein inflorescenlede tip intr un calatidiudureaz
calatidiu(anthodiu),formatdintr un receptaculdiscoidalcu suprafaladreapti. ore candPolenulesteP
concavasauconvexA, inconjumtd frunzemodificate(bractei)careformeazd un esteplantl alogamAenl
invelisin jurul calatidiului.Diametrulcalatidiuluiestede l0 - 40 cm, in functie din carecauzi autoPol
desoi sauhibridri conditiilede culturd. estelransportatgreude \
Pe discul receptacul,in alveoledispusein cercuri spirale,se insera Fructul este o
florile. Pe margineareceptaculului suntdispuseflodle ligulatepe 1 - 2 randuri, careatingelungimeama
in numarde 30 70, asexuate, rar unisexuate fbmele.Florile ligulateau formd 13mm la 14zile(Al.Vr
alungiti. ovoidaldsaurotunjitd.cu parteasuperioara carifelatdqi ceainferioara Pe misur! ce
fin ciliatd.Ligulelesuntlungide 6 - I0 cm ii Iatede 2 - 3 cm, avandculoareade situatedeasuPra ovaru
bazn galbenn-aulie. galbenn-pai,galben;-portocalie 9i cu rolul d a aftage cenugie,nagre,cu stri
insectele pentru polenizarea fl orilor tubuloasehermafrodite. dungi cenugii,neagri c
Floriletubuloase, in nulnir de 600 - 2.500,iar in cazuriizolarcpennla dungrnegr9saucenuf
10.000,ocupi restulalveoleior,arcurilespiraldradiinddin centrulcalatidiului. pericarp$i snmanleIn
Floriletubuloase suntseparate intre ele prin paleicu2 - 3 lobi, galbene-venui, protejatddc cuticuld.hr
caredepigesccu lobul cel mai lung floareainchisi, avandrol protectorasupra carbonogen,dispus in
tubr.rluicoroleiin cursde dezvoltare. Acesteoaleisuntfrunzemodificatesi Dot
 LV
'lolalur locl rs elPrurporu:zun{ }
JnurrqaueJEd rode lurqausrolJs 16 $qns erluJ sndsrp ueSouoqlea Hdnse rolcalo-ro pu9l
lo-r
nus ueleluolu InlPrlslelnler .p rrnPusrt' z urp eurcpod[] 9|1.r1r1.cp gleLlord 'rnzre^ oueqFg 'Iqol -
t
Dureprdaq^resqoas drEcoaduud ElEsra^su{run'j.es ut pjupruls rAdl]usd 'rolnrprlElu.
Inrue. UIPP
urP )rnt!.lD s. Inl.u.u iunrio$_u! (8/61 _s.l^\or')) a;u.. rrPs.ri.r r;unl el 9u9d elElozrunze. ul
nr qqtp 'eqtD rsrnp nr e'uajm 'arueJE.launrq rsunp no !$Bau 'rrAnuerrsunp .01l
na lriEeu 'cqlE r8unp nc priceu 'uoJnJ cluoJrp ep lriur.4sna 'pr8eau er$nrrea e8?lls c ap lnloj ni ra
'!qls
$ 3luod lolausqae 9eieolnJ pcj rs 9ansn es rnltue^o e&nseap Jl?ru,s ap ?aluolni)pug^?'rua g -
elProu elaluauoduo. atDot'PzeezunlDrr as 3leu3q3Ba. Pnsgu' ad
9leoua]ur Bar rS9l?lejrle
(696t 'qplo. ranueesugr^A ty) alrztl pl rrru'fl '
luuoj n? etBlnBtlslrrol.l
ap Esurigl rel arepun.ol 9dnp .|z 6 ul iur! sz ep gturx8urPeurrSunlrSurl0 .rPr 'nnput7r - odalElnII
'..tjjupu'ps" !(gusrlrpopnosd) Z I
nudordur plrunu qu.q.! o olso lnDnld
'sorrrdrl purq rpu_?A !$sul as'el?rrdsllnJD
cp ncr3lcUodsusrlotsa
l|lueloJ Dott urp doul eJrrJel rPoPrrnpord )c erre/rurlodolne 9/nPr rrP) Lrrp .rl.unj I ulc 0t - 0l 5p
'aupuEtordeP 'ellJoruolueplueSolsglusld also
InuauoueJ ElseJ'nstues alPr el un pzseluroJels. (IapEr
lnloruosper?olC1ZS6l'nuxollo xruolC) eleuaqrl u1 snd olsa lnuolod pulr.ro 'ltdEarp ejEJt.rdns
n. ID
'cllz (91) - (S) pzeernpnrpl]eleoun-!u!
9t tZ -snlrsapou$upr e.reollo rer 8 / dg ap eius.sc.rouurul
erruouul Esrolnqnluou ep unpuci f Z erpJn ':\r.rJirn. ruoT8 -.r ur 'rourlur
ds lniuuol) es rt 6rDInirl al'ro[ n5 edarul rrprlEIE] ut Earoouut op
o erg JnlerPos-eelgou
'(2961 'nBeaNoet10ep
Lt - tt pzEerlp
rolq.n4 persl|]tpllrra DerEUroJrE' '(ajlrpslr pl ep a|z 8S I9) erltoqoquJ ?t ep
alrztl - 0l 3l Eeruouul'erupsl.l cl apalrzSt-ztelederul?.rl.oqoqttll
'(296I Eauro^ n?e.ug^
s A IV)
aiete8a^ ap azEl eleuud ul e^r|rtl1u aiuqsqns rS lde ni eerEuorzr^ordt
'rolaluuld earurs3p ap plnsptu areur uJ
]?uorirpuoc olso nrpllsl?c .d uou :oltJ
ap ln-l9tullN'el?rluerejrpuou op lrugurnurSrolrrprlelPcuauluplu Pzauorirpuol
ezeJarsarEurp nrparu ap ruolrsC '(2961 'nfeeN elJ?r^l)(croqsF pl ep alrz ZC
'( D-sqr
17) ezun4 ep rqr::ad 1 - 9 ne .lelupld a. pdnp alErotl elflproruudlr ?un'elnuuojalu:JrP.s
q ap alv ZZ 6I) azun{ ep rqrerld } - ne eletul,ld pugi ezaguaralp es 'f
ps ada.u! E uecsarouur9. qllnzer lrsi ul roll el ,suud.rtul olrrplo.ra. urC eiuenUur'llurdlu lnlg^
'(aupuetoro alar.tue s. nrzrgl letu a$tunl?ur el e8unlparer tprrnJlqleulSls un
PlElol nes Ple$eo Pe.
eUeod'erelus .p lruro] rnlnqnt lruollatur ul 'sorcrqlB Inlrls do!us ln^o rn8urs eiuarss8m] ol puluo^at
un nr <l?lncoJrun lnJodrvcrq(ropeJulre^o un-4ulp lPuuoJa1s3
InecaurD o{IFO ap InueuouoJ 0
plrunt uind '9.rbJs eluroJpug^e (rl 9t - erlnl lrunl Inln
-r.rurtoorcPsroPpugnuoJerE3eLl'rqol
9) uBnr ^rlelar luns uelod ep rrror.un9rD os Inlersos-ruou 3 erlel
rop .re sroluv EcusEla-EulJgirlerdo lluud ele allu! ellun elareluEn3 <sseolcrqle prq.lursoloJp^[.e liPJE
'areqlJ eletueurPllJnJ 'aunxels IJUIa ulp lsuuoJ else
InaJorpuv 't arsed ?l (lSD srert
'luur {azun{
0I - 6 op elseIroSIiuIp-sleJleloroc eout8un'I Inqulrl n. 0t 9z
'lreollalur ealpd ed n$au rerqs nes nlSnuec-nsor'unrq-nSoJ 'nllpcouod
-ueqle8 rS lluelxe seu?d ed ueql8 etse raloroo InqnJ eFasur rulued ^qc?I? rSpcrtelursolojelelr.?de
rlJugpeu IeuI un qzsq el rs rouelur ul pllg^'r.rosliulp lculc na lullule} 5s purL+.lolaluPlolllelsorsl
r$ 6lrun'aleFd r.ur. urp pleuroJ eNa 'qsDolnqnlE|4edolrreS'eJ-loluouDce eloroJ 'Eulolnleo
'io6n px. erec alsdes qnop urp $LuroJ tts. tsPolnqnl rolrrog
InrrrlJ sof n! IodBrS ard
-?urdlnt
nrprtplp.l
ur rlrrrnU p-7p:\! rrur erelor\legrnl)nrrso fu?turoJ'rseodrl'uel 'qB3qSlep quroj ele
Inl
ur^op oloepd 'eleluntsru BT (8261 'sal^rou)) roleru^lllnr n:raursap ?l I^las el ltiql lello^zaP surq o
Prezentastratului carbonogenprotejeazaseminleled atacul moliei florii TemperaturilePre
so relnl (Homoeosomanebu|ella). relativhscAzute suntdiuna
SimAnF (miezul)careatingem;rimeamaximati consistenta nonna16 Temperaturlle pre
-
in 74 16 zile, esteinvliti intr-o membraneconcrescuth cu endosperrnul umiditate suficienta s in
Cotiledoanele suntrnari,formatedin mai multestraturide celule,reprezentand cresterea Procentului de fr
rezervaprincipaldde ulei $i substanteproteicel'n sdmanF.Intre cele doua $i cregterea aciduluioleic.
cotiledoane, la bazasemintei(varfulascutit)seaflbgemula(fig. 4.2). in concluzie,floa
Uleiul se acumrleaziin samantiin ritm suslinutin primele20 - 25 zile reugeDte binein zonelecu'
de la formareasemintei,iar substanlele proteices acumuleazimai tarziucu l0 22'C.
zile decatacesta. Cerirtele fa{i de
intr-o inflorescentide floarea-soarelui se gasesteaproapeintotdeauna intre 290 $i 705 duPeA. I
un procent d,,fructeseci", datorit[ lipsei apei in sol 9i posibiliElii dezvoltdrii qi Merrien,1990).O Plan
pericarpului chiardacSfecundarea nu a ar-tttloc. lhrctelesecise gisescmai ales 80 I apd. La germinaret
in centrulinflorescentei. semintei.De la risArirela
Se sconteazipentruobfinereade genotipuricultivate,cu ftucte mari 257odin necesarul totald(
(MMB=80 - 85 g) $i unifornre,cu masa hectolitrici mai mare de 45 kg. pAnd la 60 cm adenci
rezistente la si$tivire9i cu pste56%ulea. infloritului se consumac
Relqiile cu.faclorii de vegetAlie.Capacitateade productieSi conlinutul satisldcut$i cu umiditate
in ulei al achenelorde floarea-soarelui sunt;nlluentalein mod deosebitde daci solulesteaprovlzlo
umiditate, lumini, umiditatea relativda aeruhi. lipul fi fertilitatea difereDtiere a organelorfl
terrperaturi-
solului. pani la inflorire-maturii
arecapacitatea de a se Randamentulm
Ce ntlefa(i de temperaturi. Floarea-soarelui
scdzutemai alesin pentruapAalePlantei(M
adptala oscilatiilede temperatura, rezistabinela tempraturi
ln intervalulde
primapartea vegetafiei 9i rezistibinela seceg (circadoui treimi din Pe
De la semartat la miruritate. llorii-soarelui ii suntnecesare rnlre1.600'C
influenlatanegativde se
si 2.800'C. rezultalc dir insumarcamediilor zilnice mai mari de 7"C, iar conlinuirlin ulei des
remperatur; rninimala careseinsirrrinledd.
CETIOM,1983,citatde(
Temperatura optimede geminareestede 25"C.DacAexisti suficienti
umidirarein .ol ras;rireanece.ili acumularea a q0 - Lr5"C. in timpul
germinalieirezistala temperaturi de 0 pandla ,{"C qi chiarde -2'C in stadiulde r\
cotiledoane qi de -6"C... soc in fzzade 1 - 2 perechide frunze,dacanu suntde uki
)
lungd durate. Mentinereaacestor tempemturitimp indelungat determini
anomalii de cre$lere (ramiticareatulpinilor. delbrmareainfloresecentei),
provocand pagubedesinu dishugcultura.
Bnrmeletirzii, cand planta fi a diferentiatinfloresecenla, ramificd
planteleformandnumeroase calatidii cu ftucte seci (Gh.Bilteanu, 2001).
Floarea-soarelui rczistdla oscilaliide tenperatura,creftereadecurgand
normalatel la 25 - 30"C, cat si la ll 17"C,dar in ultimul caz se intarzie
inflorirea$i maturarea. Creite$i se dezvoltAnormalla tempraturi de 14 - l6"C
pandla aparitiainflorescentelor, la 18 - 20"C in timpul infloritului $i 20-22"C ni 32 12
panela maturilate- In timpulinfloririi, temperaturile mai maride 30'C determini
pierdereavitalitatii polnului,crestereaprocentuluide fructe seci, se reduce Fie. 4.4.Evolut
continutulin acidlinoleicdinrlei.

44
 1.ttl ap Dljrnpdd tu1t,.1 t:1u1ntu)lDtr'tltru)t .l
'.u)11- 3f fn1ryo.tdn1|u2.l
!lutp14,tpttltqrsuas D
:qtarasq rntrrcos-rr.rou
rDgr[rqrsurs3 dulq u! Blinto^! .t.t.4d ainpar es 'Ices apluJ ap
plol3e!_ qu|tllial0p Joot ap lEtu IE
opbol'dt -/ 9 9 ? t z I- t r
f -__f;r n -i; ri i; z'c n JJz-02 !s !nln]!,ogul lnd
lr|tpt4t' I lo
op{ii II CagI - tt eP Imler'duet sl
i arallu! es zra Intullln u!
0z
pugSrncopPe$$erc'Prusl.
'(t00Z'nu?ellg q
plJrruBl lPiue.osero[u! le
'(rriueaasemgu saEuloJ
t PurruDlep lESunJ.pul dlu
-< ep tuns nu 9ceP ezuruJoPl
ep Inrp?lsuI Joz 0p lelqr
lndurl ut J.9!l 06
.0002 .ueutou. .qc ep
l?llc.186I .I IoIIgJ Ptuer.uns qNrxe lrBd )o9
't
ldnp t BU)(q) ruuouur InlrArqlsel eurNalurer sFras ep ralnur lntnuduorler 'Jo,
'(e) aruouulpdnprSolurenr alrz0Z n. eurrunsorEoqecosap ADe3.uEpiuanuur 3P ll?ur lslu oclol
.Iurelndolsaeirflures.p sri.npord(aipteSo^ap epeouadurp rurrol -enop?rrr!) Jo009 I e{u! erPsa3oulun
rtprrnteurnl Err?d rleroUrolruuSroe.JrI]urr{rpBl :p Inle\rJur ul
'(266t 'ualJlalN)rolutdat?pderuluod tn sels rEcretnzgcsuqs.ta
ol0tutr.turp %02.luado.etunspue. pzrezrlEer es ruxurllUuarBpupu es e ap ?etelrJ?d?,ele FIo
.utteqou)eielunleul-eluogu!
11961 el _ugd 'rnltuo
rSu-Ica'l - I ep etsernlnrpteFr InJleurErp pupi alE-lourolou3ios eraiualojrp eetEtllluej Ia lndD
op epsoueduJedarulpderuuod lrrlui szECEdenr leuorzt,{ordE alsaJnloslrep ep llqasotp Pottl ul erEi
'(luc
0zr - 09) r.ugpersurlos 5pelunlellsq qlu.tsrxeEel4rpllunnr raln.gsrlDs lqnuduor IS oirnPord oP
elsoea lunsuo qoBap lEtot Irussoaau urp %0s pc.lr3llunsuoces rnlnluouqr
el pugd raiuasserouur s5t?ruro.+ '31
tntrsr"pjs el a(-eur.u-ep tu5 0g pl ?ugd St ep erelu leu g.u
rnFlosslaNazerurplncqFrps5N5erEcurnsuoc'9deep lrlol Inpsecauurp %sz ueru epnlj nc oF^qln. !
- 0z Punsuo.as (olrz0f e5rr3)rolrrprElceersttuoJl srupsprel 0c .lelultues
e ple.sn ?elElnerS ep qiel qde .pdp sel? rerurses98os lcesolo
%}tl OZI !trse..u eteuruue8E.I I 0g
rS0a e4u!edste8r^ep-epeoued u8Eel}uredgrunsuor_e eld O-(0661.uelllot{ rA rPllo^zep ldllllqlsod rs I
lozuol{) 009 elsaduo}ne{lp pdnprsr '(t961) re0pdlv -V pdnp90/ !S062e4ut eunEeploluled?oldeals.s
asuudntuolD^ elv pdEop rurcedslnurnsuo3gde ap -ele.Ielaiur.re3
').zz 0l nr nlzgl I?LuPzeslnu
- 8I ep tsn8neerlude rnlnle^lslur p arpau erUeleduel nc aleuozur eurq el*a{nal
ellz 9z - 0z alsuud u! nul
Is gmplg. 5p PiPJatslepolu eiuser ol rnlaluos-ereoll'elznpuor uI 1Z i 3q) Elnu
'arelo rnlnprceeeJe$5b ls
qnop eler e4ul Plugul9
rralourl prae 'reln ul rnJnlnu[uoceelarnpal 'raeselcn4 ep rnlnluerold seJolselc pugluszorder'eFlec ep u
9UrUUeFpeCeJSOep ^rlnurl jolcsJ pleprsuoa es'los ul pluarrgns alslrplun 'lnursdsopua nc Eln sor
ap rdrpuo. ul rprqc'lolelcruJ selaldun l elu.rprr Eerd elunleloduel -eleru-IoueiuelslsuoaIs pt
'rnler?osruog alsolpunpp
luns 9lnzqrs q^rlDlel
etPllpluln IS tl?csn unlug^ nr elpr3ospatecrpu eeld ol npladurel rerloru In.Ele ap
 Umiditatea scizud pene la deschidereainflorescenteidetermind toatesolurilecu texturaI
scidereaproductiei, chiardacain continuare urniditateasoluluiesteoptimA. se afle in perimetrecu ca
Ridicina florii soarelui are capacitateade a-$i modifica presiunea dezvoltabinepe soludle
osmoticdin functiedc continutulsoluluiin apa,dar nu estecapabilA se absoarbi '7,2).
apain condiliiletenperatrrrilor mai scazurc ii din aceasti cauzi, floarea-soarelui Dupi Slama!i E
se ofile$techiar dacAsolul are suficientdapd.Calendaristic, de la 5 10 iunie salinitate,aceasta influe
pandh 25 iulie - 5 august,adici o duratEde 45 - 60 zile se manifesticerintele de achene, MMB, conlin
celemai maripentruaphla floareasoarelui. rezultatesimilare s-au ob
Cu toatecerintelemari pentruapi, floarca-soarelui esteconsideratio Dintrc soluril
planti rezistentela secetndatoritesistemuluiradicularfoartedezvoltal,prezenlei cernoziomurile,Preluv
perigorilorpe planfa care reduc transpirafiagi parenchimuluimedularcare arabilprotund,fertile,bc
acumuleara canrilatimarideaDAreulilizabila. Nu se recoman
in condiqiilezoneide srcpeun rol insemnatare rezervade api din sol cele piehoase,
acumulatdin perioadaseptenrbri-aprilie. rezervi carese ia in consideratie la lntucet estead
stabilireadesimiideseminat. in Romanialloarea-so
Excesulde umiditate$i temperaturile sci4te reducrezistenfa la boli $i morlaneqi Premontan
nrpiedicEzborul polenizatorilorin ti,npul infloitului. La recoltare,factorul Zone ecolngice
cli'naticcel mai importantil reprezintA umiditatearelativi a aerului,care,daca conditiile pedoclimati
depA$e$te 80% provoacegreutili la recoltare9i indeosebila depozitarea- cultura(fig. 4.5,dupdC
p;strareaachenelor. Z-ona 1 _ cttP
Cerinfelefafi d lumin;. Floarea-soarehri esteo planti iDbitoarede Dobrogi,Campiade r
lumini. avando mare capacitatefotosintetica. Dupd multi cercedtorinu ste dezvollare pentru floa
sensibili la fotoperiodism, existind forme neutre,de zi scur6 fi de zi lungd profinde, cu txturElu
(Al.V.Vrenceanu, 1974;A.Bonjean,1986). ridicate de refinerea a
La durata fotoperioadeieste mai sensibila peni la diferenierea oscileaziintre 1.8009i
receptacuhhti,cdnd devine sensibilala intensitatea luminri (de la formarea estefavorabile,iar not
primoldiilor inflorescenlei peni dupa fonnareainflorescen(ele)- Conlnutul in sunt: compacBreasec
ulei esteinfluentatde intensitatea si calitatealuminii. La lunind insuficienta depresionare, ar$ileledi
tulpiniJesealungesc, foliarasereduce.semic;oreaza
suprat'ata productia. Tfnn ^ 2-a '
Fenomenul de heliotropism atcsticcriiiclc flor'ii-soarcluilali de lumira specific, cu itlsugin
$i inlensitateaacesteia. predominante, factorx
In procesultbtosintezei.cel mai putemic absorbitede clorofild sunt parteaadouaaper
radia-tiilcro$ii-oranj.Degi speciecu tip fotosinleticC:r, floarea-soarelui are puncte.
intensitatea fotosintczeicomparabilA cu a plantelorde tip Ca,intr 40 $i 50 mg 7nnaa3-a'e
Coy'dm'/h(Merriansi Milan, 1992). terenurineirigate. Terit
Desimea plantelor in lan influenleaznin mare 'nasure radiatia cu un numer de 6l _
fbtosintericlactivi in coeficintulde penetrabilitatea acesteiradiafiiin protilul preluvisolurilordin C
verticalal lanului. bonitare.
Cerinfelefa(i de sol, Restrictiileflorii-soareluifali de sol. se referela 7,orr a4-a-c
texturd.pH $i aprovizionarea cu lemente nutritiv. CAmpiaPleni(a.Camp
Avands;stemulradiculardezvoltatSifiind sensibileIa excesulpreluneiit Giivanu-Burdca. cemo
de apd. floarea-soarelui preferi solurileprofunde,cu texturi lutoasi li luto Blahniteiqi Plenitei.Su
nisipoasn.cu capacitatmare de relinerea apei. Cu exceptianisipurilor $i intre 3.600si 4.000"C
sol rilor cu un confinutmai marede 35% argila,productiimari se pot obtinepe de bonitare.
 LI
'a.t?luoq0p ed euriqolod esnPLUr{.np
elrund 09 - IS m <u-Iru erscSqdep
09t rotuiElrdrcardeuns .Jo000t rS009 t a.llu! rS rolundrsrueDda.xan:)
olso (JoS ap u"ur rELLr)
a^Drs rolunlEradruot? pl?nuEEunS leirueld rSroiruq?lg onl rs gssolnl9rn:tr4 n.
?punto! rlndurD) ur Lmloso^nlardrS rorqurE:rrrnluorzou.rJ'lBrprng-nue^rD tunled lnsocxoBlElrqrs
ErdrxpJul DnlosoUe^ uud gzeozoel3gle.es :reiruqelg ErdrugJ ,siluald prdrup3
lepuniod-na.I erdulgJ <peplng-nus^llg
srdlug3 epuudnc - e-b e utayz rnl
Dl FeJr-r.s 'los ap -?leJ
'atDllUOO
aP rolelculld eere.npeJ lsurrxlsFp E pugruou stdrueJ urp lolDnlosr^nlald
Inl$oro uI rrlBlperralseres
eiuez.rd rS qdB ap lrurcg.C arEtruoqop eFund 0l - 19 op rBnrtl un n. DlielPer pmslllu emul ul
'rnlarsos-ruou
lrqpJo^q ep nt'olfu! pJ tenalde alse lnrJoluatr aleS[rau unuatel
3d feSorqoc InsrpodrA puvulou erdugJ urp qlluloJ elso e-t e Euryz 3ru 0S rS0t alluJ'rJ dlr a
,olrund (tJ
elu InIeI?Os-?el?oD a
'oriElaSa^ep r3peouodD enop ? uaued
08 rS lt errul tuns erelruoq ep oleloN luns pluorolc 5p .llqrosq
up eleirsrc rS llielldlrerd ep Inlrcuap purrJ ^lletlull InroDeJ ,elupuruopord
rrnlosor^nl! nc 'rnlereosg.lBoll nJluad alrqslo^st urinsut nr .al|riads purlllnt ap gieJrnlereos-trr
alse InlErrrlcolrrt\l rupunc plleo rs s.un'l epuudnr - e-z e euoz ?d.npord lzeeroscl
'lolapn{ eereldurn-tuogurepeo ad urp elsirs'|E.eleuorsrdep
4uelsgnsul Purtunl?'I rIu
alouoz ul 9oe ep Inseaxo'tolunlos peJllnlplps.glpunses salelcedtuo. :luns ul lnlnu4uoJ (eleiuers.r
I^lstlurll opPc atrund 06 - Ig ep .lse eletruoq ep slou rer rg|qEjo^p] olso ealsuuoJ sl ap.) Irurrunl e
PurLtIn'Inrur 009 ri 089 eJltrtelrisladrsardrer ,)"000 1, r{ 008.[ allu! pzEstr.so eereriuere]rp sl gugd 9|q
'Jog ep eul .redBp eleuder ap gte.rpu
leur nes.ls?e rolunleredruol euns
etelroEdlo'o^rlulnu alueuele uJ le.rpu lnuiuor 'gspotnl _IUxotnc .epuryod p8unl rz ap rS -ellnrsiz 5
alunuozoureJ luns olueuruop ellnJos .mlaleos-I:alpog nlluad al?llo^zop aNr nu uolpFJac qlnur 9
.lsa^ ap ErdrugJ ,refforqoc
IS era$.r. ep rdrpuo5 eunq rcur .le. ErngrseeS ep 5-reotrqnrlluld o alss
rpugruou ptdrupJ urp awSur elumrarel epuudnr -
Insrpod I uoz
-(6861.qelor rSereH rJ qdnp.S -eJs}lzoclop sl rqasoep
t-39) pm{nr
3p euoz ass* ]ll|qls ne-s'rtssofl ptlri uJ elue$rxe ecrlprurlropsd elrrirplro. gcep 'e-l"c 'rnlnleBE E^rts
rAfnlerDos-eejeog .p roler^qlnc eleiurrocop eiautu uI.ar!3opca auoz -orPllo.ar lr'I
'eueluoutslo lruol.PJ lnl
rs aueluo$ rs rloq sl aiuelsrzoranpd
Ituoz 3dd53xen. islrunrSrJeleol uI e^rlln3 epod as tnlelos-?ajeou eruernou ul
'o.Dsurliopod '{rpuor ep qfuel ^r}Elel qure8 o el _lsldppselsa l9.ru l sl edsreprsuosul Rr os el
.eseolerdolea
'eEpo.r3eler 'rgeJrSalaedruor6lec 'espodrsru los urp qde ap P^lez.l 5r?
elunlos ppupruoceJas nN
'nrclecrSsrurnq ur aleSoqlalruoJ,punJord
lrq?r? elec Jelnpeu rnlnurqcuo
rolunlosor^nls'(o1rsot-unlq unlos) eFnloso^nJeld .alrtnruoEouDJ
lells na reluaz d 'lello^zep otsoJ r
eulq euBoj Pcguols^ lnlenos-eel?ou aFucz aFnlos a{ur(l o lprrprsuor ersernlerB
'rA?I
A|/{VSn el ep alulp.le. ur r* lnudqo n?-serelrunselElnzor
:ssJua reln op alsl4u?crSuncold'reln ul ralurues Inlnutiuo. <gru l.eueq.s ep eleluusc gtssJluEtuas 0llz I
edcnpordelcaJpe Ulj'loletuld Erlelwop ^D8eupueluenuureNeo.e .eFlrurlEs olunl 0I - s Pl ep cusuP
?l glueielol rlsl ets6 rnlerBos-Bel9ou !(8161)
Iplezno8 16ettlEtspdnc rnlaleos-alPou'lzngj-els
.r.,,
lqteosqs ps llrqsdsc elsen
- t'9-Hd) 9urls.lBqels npse.Dnau'.qpr.qsls ari.Earn. elrm{osed surq E]lo^zap ueunrserd ssurpou rs-e
es tStser. elalupld (9861 'ueefuog V) eloesapep eleusonr elleuruedm que.s 'Prugdoetssrnlnlos?
nss unq lPrnleuFueJp nB alJ 'qtEo*nrplu nes ?ol3 relu glnlx3] nc eJunJosal?ol puruuelep roiue.seroljul
 Factorii care determinaacest grad de favorabilitatesunt: textura grea, La nivelul intr
eroziunea,acidifierea,deficitul sau excesultemporarde umiditate, cuprinseintre 422 ti 5
rationale.

4.2.5.Tehnol(

4.2.5.1.Ampk

Fiind sensibil
cale chimica,floarea-s
rezolve urmatoarlepro
- succesiun
J superficia
"':;-
- plantecare
reducereag
- floarea-so
- saDuurme
Revenirea flo
monoculturi.a determ
Fig.4.5.Zoneledecultrrl i florii-soarlui
in Romitria helianthi),de la 2l,60
930 kg/ha(Gh.Sin,197
74'. ^ 5-^ - cuprindeCampia Jijiei. Podi;ul Barladului,Cempia RestricliilefaF
Transilvaniei.Acstteritoriuse afld la limita inferioarede favorabilitate pentru boli comune.Astfel,fli
-
floareasoarelui,cu 41 50 puncte la bonitare.datoritdprocesuluide eroziune. agentipatognicomun
dc la moderal la excesiv.careafecealerodlelipurilede sol.in Crimpia Jrlieigr cnmu'nesteSclerotinia
PodigulBarladuluise manifestAdeficit de api in perioadade vegetalje,iar in agentulpatogencomu
CampiaTrans'lvaniei xcestemporarde api, tempemtud,nai scezut ti pH mai diferitefome de rezis
mic al solului. una din acesteplante,r
Zfrna a 6-^ - crprinde PodiqulMoldovenesc. Piemonturilevesticeli timp a viabilitdtiiagen
PiemontulGeticsudic.Potentialulnaturalal soluluiesteapreciatla 31 40 de
punctela bonitare,fiind aproapede nefavorabil. Propunerea de a cultivafloarea-
soareluiin acestagrosistem arein vedererezultalele cercethrilorttiintifice de la Innuentaasola
Stali$nilede Cercetare DezvoltareAgricolaAlbota,Scuieni$i Livadacu noii
hibrjzi de floarea-soarelui,cultivati cu tehnologiiadecvatecarc au realizal
producliiridicate$i economice.
Solu le sunt incadratein luvosoluri (brune-luvice,Iuvisoluri) qi
erodosoluri(erodisoluri).clima esteumedASi rdcoroasi,excedandPiemontul
Geticsudic.
Fenomenenegativesunt aciditatea,aprovizionarea slabi a solului cu
humusSi elemente nutritive,eroziunea, excesulde api, compactarea, carepot fi
atenuate-prinm;suIi corespuDzdtoare.
ln afara celor |ase zone de culturd,rimene spatiulde perimetrual
Munlilor Carpaliqi al Depresiunilor Carpatice,undefloareasoareluinu poate
asiguraproductiicorespunzitoare.

48
 Lucrareade bazi a solului trebuie sd influentezeproceselefizice,
chimiceqi biologicedin sol,pentrua se realizaun schimbd gazeeficient,care
r
I 207,), 2,5 l/t - Pentrucom
B otrytis cinerea; G N'BEI
contribuiela incilzirea qi creqtereaumidititii solului, favorizandactivitatea fiarei (PlasmoPara heh
microorganismelor, cu deosbire a celor nitdficatoare.cortdbuindla sotubili m^rrcozeb23Va\,4 kgt|, M
zareafosforuluigi calciului$i la cre$terea sistemuluiradicularal plantelortinere. 10 g/l), 5 Vt - Pentmcom
Lucrareaaceasta s poate realizacu plugul,paraplow,cizelul,etc.in prezentpe alb (ScIe/ otinia scIe/otor u
primulloc se aflasistemul de lucrarea a soluluipri||aralura.carecontribuie la Dintre insecticid
combdterea agen!ilorpatogeniprin Incorporarea resrurilor\egelale.Ca,/deale 350 FS (tiametoxam 350 !
unor ciuperci,combaterea buruienilor,indeosebia celor perene,cu inmultrire 10 l/t; MOSPILAN 70 \
\eBelalivA prinmuguriideperizomiSisloloni. ralloarei porumbului (Id,
Epocade efectuar a areturiiareo deosebita importantd. evitandu-se cu precum9i COSMOS 250
desevieirearAtura de primbvarit. inlocurreaaratufii.u lu..ur.u qrupu.u
"u e/D,2 V0;roNlc 20CSI
diicurigreae5rede preferar draturii deprimava|a tCh.Sinti colib.,Is8b). sarmi.
Afanarca solului cr ajutorul cizetului $i plugului paroplow, liri Fungicideleasig
intoarcerea brazdi,mic$oreaza consumulde combustibilcu 20 - 302r. asiqu- viabilitagi acesteiain con
randu-"cproducliiasern,inarLoirfe celor din rerenularatobisnuirrCh. Sin si Siumedi. Acest efed ste
colab..lsqo). se realizeaza o peltcuB
Alanareaterenuluise realizeazipe o adancimede 20 - 25 cm. fiind dtzo
protector$i carese-1982
justificati adancimeamai mare numai pe terenurileimburuienatecu specii germinare(Gh.Sin'
perene, Insecticidelecu
Pentru inldturareastratului compac! 9i impermeabilformat prin viemrii sarm6, rAti$oaras
numeroascle Ireceriale traclorului5r mapinilorJgricole.dldllareaadi'rrca, Daci nu se efec
partiali a soluluiserealizeazA la adancimide 60 80 cD, disianlatla I - 2 m. o pierderi de Producliede
dati la 4 5 anj,in varasauin toamnl(cu MAS-60sauMAS-80). putregaiuluialb.;i cnu
Lucririle de pregAtirea patuluigerminativurmdresc nivelareaterenului. din cauzavternrltorsarm
distrugera buruienilor,creareaunui stratde sol miruntit, afanatti reavin, pe Eqoca de senti
adencimea de sernenat.Pentarretinera$i conservarea apeiin sol, trebuielucrat coincide cu realizarea
superficial.cu un numarcetmai mic de treceri.Solelearatedin varA.liri resturi semintelordefl oarea-s
vegetalet; nivelatese lucreazicu combinatorulsau cultivatorulde cultivatje Pentruca durata
loul; )i cu grapaelicoidali.iarcelearalein toantni.caleDrezinliLleni\elari Ji 12 zile) se ia in consl
Jnele resturivegetaleincompletincorporatese lucreazAcu grapacu discuri posibilitatade a cobo
ugoaldla adancineade semdnat, in agregatc$ grapacu colfi. ninimn(I.Picu,1984)
Calendaristics
4.2,5,4. SdmAnla ;i seminatul incepe seminatul), dura
Daci se seam
Sdnrinar.trebuiesAprovinddin loturisemincere certificate.din catesorii prelungescPerioadage
biulogrcesupcrioaresaur:manlahibrideFt. cu inLliciiratoriiurilede minirium goluri in lan. Intarzie
98% pentrupuritateti 850/0
pentrucapacitatea germinativi.avandmasaa L000 Straturilesupelficiale.
de boabe,catmai marc. achenelor9i germiner
Matedalul de senrinat se trateazaimpotriva agentilor patogeni,i e$aloneazd.favorizand
d;undtorilorcu o gami largi de preparate-mai utilizateflind unnitoarle: De asemcnea|
SEMNAL 80 PLUS (riran 80%),2,5 vt samanri;nRADIN 70 pus (tifadin perioadade seceti din
70%).3kg/t simenta:BAVISTIN 50 DF (carbendazim 50%),2 kgr; LUMILEX productie.In Cempia
50 PU (procimidon507o),I kg/t;TIRAMET 600 SC (tiram40q, + metittiofanat deteminalscideridras
 '(986t 'uB['od teueJortltetu + %0t ue4l) Js
A qD nusalllg rlD) 91lo.er.p e.qsErpuepgrsl?urura]op
? arlrrdE rrunl ele alrz alerurlln ur lnllugutcs gugruod ErdugJ ul erirnpord X:{.]thn'r 1,61Z'(%0Stulze
ap alu?trodrurrlepgrs nr lerlnr rrunl e eUEd rnop E urp qlr.es ;p cp?orrod urPerr) snd 0/ NICVUIJ :e
ul flr.rouut rzp..tou+qzmsvld.p is ' J-rPsprpeDrTrpllrtel 'esuaurrsD.(I :rlaiuol!tuln PUrIJaleTllDll I
'rsuEur '$ lo|rolgungp .Ezseuoleso r* rua8otld lolriuets! e^9to
Ie InrBl9es-npuEzuo^eJ
es ecruqspl 16 slElln.urp na lzeszrleat 3s lolejurruas |.rgurrulaSls toJauaqJe
'q^leurur
rrqqrqurJ -ErEse.eurcde EriqrosqE'E.nsn cs Inlnlos ale llErsuraclnsolunlsls o00 l e seu pug^Ir
lrBtu.p lol El nsunfEaulurrul.lep rnlruuluas pelerz]Elsl ,uel ul rJnloS ununurLu ap alDn lllolB^ rr.lp
qzt?a{sr8rul es rS rlEnFBlolrzrrqrq r ugs_err* rupurllucf sp?6ued cseiunlo.d ruoSeFc ulp lel?rglIsr ere.ul
elnz9js unlBradruel alclsruue^e laluat^5p reru gogrug3s es qcec
slrz 9 s ep purll rcuq(rcs5p lulldo uternp.(lnlupfiasedecur
eruDu 9z el) eiluoe 9t BI eraq.ul cs gs ernqol lntp qures'.rtsuspu0ls:)
'lilo' nr e
(t861 n.rd l) prxrurul
llse erDuruucSep lcrSolorq rlrlllll qns DlntBl.dru6l Hoqoc e op eelelqrqrsod Incsrp na sdelS n. lzE:lJnl
rrPr cl . ).al ll rp lo\ urp rrPoruyrnrurrduJ r./prrpr{uo.) ur ur rs (rlr/ zl rS uql.^rup gturzerdelE. llu
' 0ll 9uncs rErulPr eu 9s .Ir9sqr el !u9.1lBupluesel rp elerl1pBr rqued ede^4ln. eP lnlol!^ulnc nes
'co/ ep etse.rp,
lnler?ose3lEouep lolelurures untser qrqJ'!rP^ ulp elerDslrl
rupurruro8 Jss:aou lnlEredrust ep cfololq rnln8Erd pelezrleer nr epriuroa 'los ul rcdeeue
ler3nl elnqa4
lupues.p uJoda e4seou Dlei urp.lnirpuor Ltl .touptaas ap Dodx 'lluru9lu
ed 'up^?er IS l?u?Je
'qttuusJoJrurel^szrE. urp 'rl\\N\elal rasls\tr\\ i$nlU\
'%SZ - '%9t .(08_svwnls
0Z'.ropzutuJ ]iyp8q8 Ezne. urp 0Z:n'Snuo. rSqle rrtnrEial]nd
Ezne. rtp'o/aOZ - 9l :rau?ur Eznv. urp obgl - 0l :ep erirnpord ap [oprord o'ur z I 1:lreluqstp \nc 0
easriarul lod .s 'aiurtues el aluotuslE.qalsec0 DzsenlJetaes nu Drecl 'gcullp! erlrulJ'elo.u8!
'erupsgr ep epeoued u: !rnlrqunrod siu93r-e3nEsErBoiri!?r 'pLrugs Lurer^
uud lluuo] llq[eru]edul
'rloauel nrolgunPP BluPLUps qzPalEl]as 3Jr?ana alsplaDi)esul
tPqruor
'(286I 'urs qC) oreurureS
rraeds na al?ualnlnqul olu
Jp pllrrur(l slru?radrua!pz9e rcat cs pugr reunru g^Jozrpos erea rS lotratotd puru'I[t sz - 0z 0p aur]
lor ni apbr8uq aiuElsqns puguriuo. giuprr'ps ad plncrled o _zezrlEar as
erpr uud ..erpzrlojo$rq" llunu rnlnluarrElxrtpzoq el rSgls t.efe lsarv lpolun rS r{ urs rl5) lrnutlqo lel? l
eier lpoucd o pzeeu-rnlsustuas pdnp'e13. ul rl'rlrpuor ul Elelsa.e!4e-tlllqel^ -n3rce '%0t - 0Z nc IIqrN
?tl.u0ueu pugzuo^e]'tos u! reiurues ?d.elord qln8rsDaleprcr6unl grpJ '^\oldoEd rnlntnld I
-gLlups (9861-qelo! I{ uts q
rollulol^ ?erelequocrulued - yl g'z'(/6 002 uulnual) sl0z JtNoJ:(1/l z,(lr na ?d13 nc Ee.Dlanlna lll
'IVNOIS :r/t
00r uureuradr.) S'(rF 0Sz truordrt SJ 691 961a1963 r* ml3ard nr es-npug!^r 'qiueuodulr
'( ds sato?r3t')quugsroFruiar^ rA(sllor4rlrp srDrr./,(url) rnlnquuod
rel?os4lr
earet?qruocrutued 'Qb\L purdelcu)
fi\ 9'Zl 41110, NV.IIdSOI I l/l 0I ordlnuul n. 'euer.d lole.
'(ti6 '(lE
009 pudotreprurr)Sc 009 rV CIUdON :yt 0I 09 nrexoreluel])Sg 0Sg ele epzP8 leleleSe^rolunls
uEslnllJ :el.reol9urn .salururE as alepueluoDr eleplcll.esul eIUI(l EI ernqr4uo. ela 9JlrlPleu
'\w ollorzlrs olulplal1s) qF '^
ed tuazardq ,10 'Inlazlt
mlnrs8.Ind A (lqtuo1aq DrodousolJ) reueu paretpqlllorulued '(1,6 'erarll roleluPld I?{nilP
S 0I le
ru?xoueJorD + I/6 SZ lruoxorpng) .IX '(%tZ qazotew r3l
SJ 9t'0 htIXVln{ :t!l t rlrqnlos ?l pulnquluoc
+ %LZ txep.xeq) CS dildns Ngg,tVD :Qvlrolpq o.todoutsol,) rcuew e4elr^Ilc? PugzuoAPJ'r
carel?quor utued - tFI n 'Ql,gt lrxeleu.q) CS gt N.Cg-lVJ '.Darau1rsut.ttog e.rEo'tuucu. ez?8aPqurq
A wnrolpaps Dlulpnlrs rueSotudro|liuo8s e.tel?quo3rulued Vl S'Z'Qbl)Z 'eclzlJ eJeseJoloazolsen
 Desimeaplantelorpenniterealizarea productiilormaximeprin corclarea umiditatea,texturaSi ter
capacigfiide productiea hibrizilorcu posibilidlile de aprov;zionare cu api si incorporeazd mai adanc,ir
hranadin sol. La o desimesub cea optimdpotentialul productiv al solului $i $i umede,seminatuls I
energialuminoasasrnt incompletutilizale,creandu-se conditii de aparitieqi oxigenuluisi al cildurii
dezvoltare a buruienilo.. Din aceleatimo
Depi$ireadesimiioptimea plantelorgenereaza competilieintre plante incorporeaza la o adanc
pentruhrane$i apA,scadrezistenlala cedere,cresccondiliilefavorabileunor adanc.
boli. Adancimea oPtim
Cercegriledin RomeniaIa hibrizii de floarea-soarelui ce se cuftivein 5 - (5) 6 cm pe solurigre
diferitezone,au stabilitcd desimeaoptimee$e de40 50 mii plantela hectarin -
tl maruscale.
condifiide culturi neirigatnqi 45 - 55 mji plantela hectarin conditiide culturd CalitatealucrAr
irigatA.La hibrizii cu talie redusi desimease mire$tela 60 - 65 mii plantela rdseririicomplete,raPide
hectar.Crestereadesimii pesteacestelimite este insotiti alat de reducerea preciziela adancimea ti d
productivitdfii.cat $i scederea rezistenleila cddereqi frangerein cazul unor
precipitaliabundente, irigarsauturtun; (LPicu,1984).
4,2.5.5.Lucfiri
Daci in primavara,deficitul de uNiditate,dep;i$ette800 m'/ha pe
adincimeade 150cm, desimeaplantelorse rnictorazicu 3.000- 5.00()plante
Seminatdla eP
recoltabile,/ha.
in ceeace prive;tedesi'neala semanal(boabegerminabile/ha) inteNalin carenu suntn
$i ceaa D
plantelorrecoltabile,rezultno diferen$ de ,1 - ll%. datoriti pierderilorce se pregatitcorespunzitor.
inregistreaze de la geminareasemintelorla rdsdrireaplantelor.iar ulterior. in acestinterval aPar bu
datoriti bolilor, diunatorilor, pierderilorde plante cu ocazia lucrdrilor de avandgrijd ca adanctm
ingrijire. Pentrurealizareaunei anumitedesimia plantelorrecoltabilese vor nu le dislocaori a vdtim
semana cu l0 - l50%mai lrulte semin,te genninabilela unitatead suprafala- in acestintervalsedistru
o importanlideosebitiprezinti,la aceea$i desime.distribuliauniformi si nu seexecutelucriri c
in spaliu a plantelor,care permitevalorificareaeficienli a energieisolarSi Principaleleluc
fertilitiliisolului. careinfluenteaziho6ra
Intervaluldintreranduriestede 70 cm, sau80 cm in cazulirigarii prin efectueaze imediatce ra
brazde.in Frantareducanddistantaintre rAnduride la 80 crn la 50 cm s-a doudfrunze.PrimaPra$
realizatun sporde productiede 240kEha (A.Pouzet,1987). a douala 8 - 10 cnl iar
Cantitatea de snmanFtulositi la hectaroscileazn inhe (3,5)4 Si5,0(5,5) aplicareaingri$amlnte
kg.in finctie de desimea qi indicii calitativiai seminlelor. mecanicise execudca
in Italias-a oblnui in cultui irigati o productiede 4.500kg/hacu 80 dupel0 12ziledela P
mii plante/ha, iar la hibrizicu talie mice,panala 100mii plante/ha(Vannozziqi 40 - 50 cm. Praqilaa
Boldini, 1988).In culturaneir;gata,in ltalia, se recomanda desimeade 45 mii pulernicimburuienate s
plante/ha (Pirani,1984). AceastEPralila
In Franladesimeaoplimi sleconsideradde 60 - 65 mii plante/ha, cu au pandla 50 cm inal$r
i ' a r i. e o b r i n
d i s l a n li an r r er ; n d u rdi e o 0 c m t D e n r a ln0.8 6 ) l.n s l A . p r o d u c tm Floareasoarel
la desimicup.inseintre 44 qi 70 mii plante/ha(Miller 5i colab. 1984),iar in
buruieniin primele3 -
zonelesecetoase, de 30 - 35 mii plante/ha(Alessi$i colab.,1977;Hashimsi
fructein calatidiu.
Schneiter, 1987).
Pra$ilelenanua
AdAncimet tb sefidndl trebuie stabiliti cu rrultA arcntie.deoarece
sdmanla trebuiesi bneficieze de apn,cnldurn,aerpentrrra germinaqi a asigura sauinaintede acgasta
rdsdrirearapidA5i uniformi a plantelor.Aceastase stabilettein funclie de Zonade Protec
14 I5 cm la ultimaPr
5o
 "-
o1'.n.,dn.,rl'r Errur s I tl
l !u9d 'qllserdsu d el ur 0 L 8 el op alsel] rrA!.rdEl erioeloldep euoz eP elcunJ u! elsrlrqeFe
'E]s?ecP ap elurcu!nr]s Em8rse rSpuluiefr e n-llu
lcrugcaru llrserd aJeaeugdnp pupr ed Ezentaolees elgnutuel3lr*eid
aaa$oap 'eriuel!1lnu n
-nlplelsr uJ opn{
ri uou 4lntu telrl pugtu-roJlerrrysp Ednp rugrugdqst - g elaullrd ur ruernrnq rs urqs?H :Lr6l "qElocr
rp u! rDr'(t861 q?locrs rsl
nnfirord ot\J pue) !rDru rri)nporduud E/pJuoriJeJr Inlorpo\uJreolJ
'ellSeUrSeluo.se8rnloleluEldeldrlr nu e utuad (audEu! ut.0S el qugdm uiqo os ueLUrdrnpold'V
!J nc 'Pq/atutd
rrurS9- 09 .
elatueld)gieaururp ap pnor pcrpu es ac qdnp Fncexo os glrserd!$e5V
'elrSBJd qnop oleurJd erlurp lnlsNalut es npuglncs (eleuamnqrurJru.rolnd
rlru It ep ?eursap9pusl
sFlluarel ed retunu qrBseceueur^ep !:tezrupceu ere.qp eJrsptd nra 0g 0t
rSlzzouuA)uq/.lu?ld'uu
ap peurilqul ?l piunf ps elelwld er elursu!{llrserd eluud l ap elrz ZI - 0l qdnp
'ru3rrunq -olruernlnq 08 nc sq/6l 00Si ap o!.n
eP etErnc elunu sl eo JEr rsoe pugJ ptncaxe es -e3ru3alu .rol
qlrSed enop V pupr ed l?nueu ofesqrd es rode rS (rolelurrupAprgur eate.rtd? (s'9)o's Is t (s't) aau!lz
^rsnl.ur) lezruerotu llse6prd as rgtul 9
nr.8 - ?l ererl e r?r'ur:) 0I - 8 el enop e '0.8
'ur3 - ep eeurcu9pPPl qlenFeje arnqo! urrd-ezun{ pnop
8 9 9.ruereu -elrsercl P-s ru. 0E l ur. 0g EJr
elallrlrd ]?tuloJ nP s rSeurq Surlsrpes eluBldaP alunpuErao rprpaur pz?anFrJo uud rup8urlnze. ur urc0
es lrSprdInluud rellocerllrle^It| rSrolelupld p.re$erc rolprgloq -?zmiuenuurelB]
'alDnaou
lt arluttrau apliDtd up]dryrarrfu8ul ap up.lcnl elelpdrcuud rS enlos rer8jauop ltuor
'uel uJ rJnloSsro^ord
lod *rc r:9:cn1alncaxaas nu qs 9uro]rrm!rlnqr4srpieurs
gpBoll5d-eNe3e uJec else1r.ropag a,tr1up.radelSnc eSrulsrpes lp,^leur tsoreur 'gleJrdnsep?etEru
ElprtrroJ fl<rur elpntur^:l rrp<?r.p srnjrur rrueuurdEulEl?^e uo erolqrprl nrr ro^ es alrq?lJocet
lolalue
c rulued rolriururessetul'uppe eJ!8unfe nu -slucnl ep eaurruEpEEr gfuB pue^B ep rolrJpJcnlerzEJonr e
-rouqln Jer 'lololuPld
'rlrqelS.r riloo n. eladEf nc eSursrp
tod es ele'ruernrnq rede F^relur ls&? ur R5l
rS.rr9sq el teulues sl ep epeouedetse8uqerdes g.C rot?zundsaro.rlrt?3ord as ea ioluopJerd ^elllotlp !
]soJE ^rlBurLuFSlnwd gcep
'aJrfuSulap rtgrcnl aJesaceu
luns nu eJeJul le alul e Bec rS (eq/.lrqEurlu.3 eq
'ellz
zI - 0l ul .l?sF rnlereoseereou _uru4doProds !l ?leupues
etueld000 S - 000 nr 9z
a4{!t8u! ap afierth'I 'S'S'Z', ed ?Wrnr008 o]sesqdo,
(t
Joun InzEc ur oJo8us{ rS r
Jrrlrqsts
rl)iuRlsrp
r* esurruepeel rr,,rrrd
eerecnperep lge qriosu!
n. elrnqllsrParnq64eleiurulasrolaluElde euroJrunrseprder'elelduorruu-es9r
el elu?ld rrul 99 - 09 EI ed
reonefijn8rsetulued oreolgrgloqelse leugues ep nr-rcnleare]nE:l qmllnr op rdrpuooul lpl.oq
-alEcsn t?u d u! [treq el elueldrru 09 -
aleosnlunlos.d luc (6) 8 - 9 'epelunop luerrgns13ale rmlosad tur 9 (S)- S uJ q^lllns es 0a mleleos-e
prEiul rnlareos-nroLl
(i) ep elseErlsEou e lEupurosap qutdo leurcugpv
'rsvpe
roun eJrqero^EJelrdrpuoi it
rgur9u9ru3os erdsJer'qcrrurPularurrugpso ?l lz?dodrorul
es lrcodeInlrsrgJs eUeld a{u! eiltodruoc pze
es eleiurruasreupulasep .ode lnlnde.ur l 'a^Aou rAEele3B rrrc
-
'runpl9a rs rnlnueBlxo
J rS eriued op llilpuor as-
lnse.r! ruselule iuued.ugpe ullnd rem gzerucoje es Inleugtuesrepeumra rS rnlnlos IE ^rlcnpold lnp
|'er'3sEolr&selunlosed :rnlnlosIDpeun rsurInlerlsul tupperutupzeamdlo.ur rS qd na a&uorzr^old?ep
.s .leiurrues'glaresep rdrpuoouJ rnlnlosEln}?redu|ar r{ Ernlxat'palslryrum es:tlaroc urrd eur:.eurrolri:
 Printr-oupard bilonar(cu discuriinversate)a randudlorde plante,o Aplicarca unel
partedintreburuienilece se aflApe randsuntdistrusprin acoperire, radacinile erbicidareapostemerg
coronareale florii-soareluis fixe z; mai bine in sol gi crefte rezistentala favoriza ffanslocarea er
cadere. efectueaze praqilemeca
Folosirea erbicidelor.DacAdistrugereaburuienilordinrre rdndurise Folosireaasoci
poaterezolvaprin prAfitulmecanic,intrelinereape rendcu mijloacmanuale
donate$i cel dicotiled
estefoartecostisitoare$i solicid multafortade muncd. 199?
GabrilaPa$tinaru,
Comparativcu alte culturi, floarea-soareluiesteconsideradca avand Floarea-soare
partjcularitatea
de a,,lupta" mai bin cu buruinile,acestlucru fiind realizat producfia este cl ma
dupAce planteleatinginnltimeade 80 - 100 cm cend,prin umbrireasolutuise
ciupercilor.Cei mai im
reducposibilitatilederisarirea buruienilor.
conside.ati Plasmopara
Orientareaactualea combateriiburuienilorcolrstain aplicareaunui
complexde mesui, respectiva unor Dtetodevariate,prin a c.erorimbinarese alb), Phomopsishelidnth
realizeazd (putregaiul cnu$iu),I
o combatere eficiente9i eficacea buruienilor.Din acestcomplexde
mdsurifacepartefi corflbateres chimicda butuienilol (tab.4.14). macdonaldi (fot11o7) 9i l
Penlr! combale
Tabelul l-14 integratE,in care un rr
ataculuide agenlipatog
Principalele rticide utilizite pentru combatereaburuitritor ta
a culturilor.Tmtament
floara-soarelui
Denumirea
comercialia erbicidului economicde diunare(l
Gubsl.acti!d) (l/ha) patogenisuntegalesaur
COAI- 2 E Rv Rotatiaculturilo
a at:a,cllltide Sclerotini
DU L GOLD 960EC 1,0-r.5
1 ppi (3 cn) pI
(S merolaclor
9609,1) transmitpreponderent
Azotul in exce
FRONTIER900EC (dimetenamid deosebitdefavombileat
900 s/l) Distrugerea sam
CUARDIAN 1,75-2,5
(acetoclor 820-860g/l + antido0
reducerea ataculuideag
H.ARNES (acetoclor Au fost crea(i
900-940s/l) toleranF geneticAla ur
TREFLAN 48 EC ppi (8 cm) antagoni$tilor $i suPel
itritluralin480 s/,1) lupoaie sunt metodea
TRIFLUREX48 CE r,52,0 p p i ( 8! m )
(trifluralin480 s/l) (H.lliescu,1990).
RACER25 EC 2,0-1,0 Tmtamentele cu
(fluorodoridon 250sl) excludtratamentele din
M O D O W N4 F t,5-2,0 sauextinderiiin fazeleI
(bifenox480gn)
1.0r.5 9i frangerea tulpinilor.p
0.8 trbelosi). Se recoman
ACIL 1OO EC aviatic (de preferinlec
(prcpaquirafop
I00 gil) 1 . 01 . 5 diunaro(PED).
Pentfucombaf
FUSILADESUPER r,52,0 primul tratameot se
(uuazilb! P butyl r25 s/r) inflorescenlei. cel de al
circa7 zilc dupi ilflorit

58
 aiuogu! -EdnP alrz / E rr
Ealrs! le rEr 'rrrolJu! ep elurEul.lrz e^etg. nr uelrop IP cp Ic. 'ralua.srrouul
"l 0z-sr
rnlnuotnq E alPulroJ 5p rezeJ lnlnoeruJ el qtrloe .s luelusle.|l lnu o
'qlumpq slsdowoq.I leSolpd rnlnlua3eI erlela8o^ul erjoequo. nrued
.(cad, ej"un-Ep
st0'r
ep .rruouoca lnSad l eSunfe es pugc (lnieldo.rla nc piuuoJard op) crler^|r
nPs'Jo19CAI!CUJ Jolagq nC ellsrrel AlUeulElE4rerl qnop qpueuoaares (7ror2grl 80
I O'L
lqtu0ll,q rE^D2?DDloor./.rrld)rolrurdlnt P Pr8?euearstgd'rolruldlnlseteSuP{ls
gunlq eaElgd'nrsnuer rs qls lnlnreS lnd e el?su?Aersru alazP]ur ruepurlxonss
0'zs'l
ruqletsureeflra^lrd doss lderp ne ere.'rerispS5^ lndulll urp elalueurqe{ pnlcxa
nu 'rolnleupueselBurlsePaleiuruas l ecrurq. esnpordn. elelueuele.rl 0t0z
'(066I 'nrserll
HJ (u.8) rdd
prqasosp elg]rlrqgrrlde nJ'elel.a.roc ep ezeJ ur eleue epotatu luns eruodnl 0z-s'r
ep elelnsdecSnlsrp erpc aFasur roun e nes roldrzeld-lsrlnsrS rolrlsruo;?lut (u.0,dd sl-sL'l
eerrsolol '!q?r8elur orolqruor ul rueSorDdriua88 oun El !.qeue8 -eiueralol
re\ erurrsr/)r .p rue3 nr InlrrPbs-c eolj :p r/uqrq riEJr r\oJ nb
'reuetu e lelctds u!'tueSoled due8Pap InlnceleEretnper I Z 51'r
pl JrnqulumuntlnJ )lls urp InlJiEoseereouop lell:Plnurc\cr.ilSnltslc
'slsdoaoqd A s1rd4og'oluroDps ep
lnln?EF elrqBro^eJep trqosoop 9t I'l
rnrpnos gzEazrlEerrolslutrlo e ol?u eaurrssprs l,oc serxo ul Jnlozv
'Ios ugd tuerepuoderdlrusuPrl
(ur r) rdd t!'r-0'l
.s .. rjrz0jed 'aqruDqoro tA lutlltot?ps 'otodowsnfuI lolultotaps ep ld:.lnqP e
PJrJJnpJr Jp tuDuodul|i\ol[rruun ereruruoJur rueugr rolunllnJerlelou I
'nlnluaru?Prl
lnlsoJ l_?Jep usru l?ru neseJuSaluns JueSol?d
riuaSB nEs r-rotlunlp ep osnpord .laqn3?d pug.'(Cgd) arBungpep ]lluouorr
'Arterm
In8rd o6ul1ses pupc ?zEezrlEr as aalurqa sleluau?le]I rolrJnllnae Bl rotluam.Irq BlJ
prrurqc sricelordrSrole&^qlnc e pcuaue8niualsrzar'rueSolEd riueS5p rnlnr?le
e errue^erd ep e.ruqelor8e olrmslru ne luslodrur lor un alE. ul rqlHSelur vr'rptaqot
ptdnl l?dope ?-s r/rllrrrpuhpp li taaSoprl rolriuaBD oararoquo) f.rtued
'(y1tr n
'(Fle8ue^ 'reodnl) ,rr nt aq)uoqoto pltzelP.detueld * (EzowoJ) Iplouoprou }el
op xelduoi lso.p ur6 loll
,!/o?d !(sounqr9. lnrcBeJ4nd)oloxllt\Dq r/r4oralrs''(nrsnuer InreSolnd)
es elEurqrutloJgj E uud ,
D2tet4x s!tu1oq '(roltutdlrq eere8u-e4ra 9uruq eam&dr l4Luo?P11 slsdoaoqJ'(qlq
rnun earpcrlde ur plsuor
lnlqaer$d) wnlo4oDlts ttutpops'(espw) lluo\p1t orndousqd ieraprsro.
uns pllsEou fiBl uJ Inleteos-urolJrs rirzErPdriueuodur rstu reJ ro| odnra es rnlnlos e3lr.rqlunuud .p
'rolirzeld
IE l?rceds ul In.ele ap pPtcaJ? llnru rEur ler olso rl.npold lEzrl?oj purg ru.nl $o.E .
el?a sl ale^rlln. ellseds elurp ?un qFDplsuoa elsa InlarPos-eellolc pue^r ?J !$leprsuol eNo
11661'rueuqsPdBIaITqBD '
'llupoo afuptr{) eunq rLu ele. ol.tellnzar lsp s epuopelDorrp 5le. ri eteuop ol?nuBrl| ateoJlrur nc puu
-s|llorouoUr alruernnq lequoc eler rolaPrsr$e gleltose ?eJIsoJoJ 3s rJnpuF atlulp rolturrtu
rlenuDllrr{ rJruErJuJlrsgrdE/eJruJ{J
as nu luarusl?Jl gdnp ra slurul 'rtuozu uJ rnJnpl.Iqla Eal?aolsuel ?zLroAeJ el elualsrzeref5ro rS los
? ru ed roleprcrqre lliqllsuc4e eera$.r5 grnSlse plusSrauelsod d?prclql. slrur.eppr 'e ado.s ulld e
op alursu! elF 9I - 0l no aunrsreds! uud [-epn laun ParD3lldv o 'etueld ap lolunpug e (o
 Penlru mmbatereaputregaiuluialb (Sc/e/o/intasclerotiorum)9i a celtu'i jumdtate din ftunze sunt t
cenutiu(BotftD,tl cinerea),primul tratamentse aplicdin faza de difreniiere imediatduPAsemanat Pe
neH a calatidiului(diametrul5 E cnt, iar cel de al doileadupercrminarea in caz de carentain bor fi
infloririi. de udare(200- 300rn3/h
Produsele utilizatemai dessunt:SUMILEX 50 WP (procimidon507o), Normelede uda
1 kg/ha; TOPSIN 70 PU (tiofanat metll 70%), 1 kg,fta; BAVISTIN 50 DF solului,la un timPde rev
(carbendazim 50ak),1 kglha - pentrucombaterea putregaiuluialb 5i a celui
irigarea pe brazde,norma
cenu$iu;PRACTIC(carbendazin500 g/l). 1,5l/ha;IMPACT 25 (flutriafol250 800 - 1.000m'/hala urm6
g/l). 75 l,&a,9.a.- pentruPhomopsi-s helianthi.
Fungicidele suntcompatibileintreele,sepot asocia,nu suntinflamabile
4'2.5.6.Recolta
$i nu necesita mAsurispecialdeprotectiamuncrr.
Daunatoriiprincipali,mai alesin perioadainfloririi qi formirii primelor
frunzesunt:vierrnii s6rmE(Agrioteslinedtus);girgdrifafrunzelor(Tanymecs Momentul oPtfr
dilaticollis); viermii albi (Meblontha melolontha); molia florii soarelui tehnica,atuncicand80 -
(H omoeosomanebulella\. dorsald,bracteele, stigm
Pragul ded;unarelc dce$lidhunalori c\lcdc 5 lane In lavicnnri\inna. uneloau cAzot.
5 adulti^n' la gargaritafiunT-elor si 0,1% achene parazitatcd larve,la nrolia I-a umiditateafrL
florii-soarelui. fiziologicd,incepcun Pr
Tratamentelecu insecticidein timpul perioadei de vegetatiese plantelor,liri sesemala
ralizeazd cu ACTARA 25 WG (iianretoxan 25%),0,1ktha. Recoltarea cu cc
S-a incercatcombaterealupoaici ((lrcbanchec ndrd) folosindu-se este de 14 157,, intr-
tratamentechimice, dar cea mai buni combaterese face prin rotale combinePentmrecolta
corespunzatoare, echipeazecu dispozitiv
Protej.trea fiotii-soarclui impotriva pdsdrilor se poate realiza cu (RIFS-6M), ce seregle
eficien.t:mai redusi folosind unele preparatechimice,sperietodmecanice,
Cribirea usca
aparateelectronice,instrumentepirotehnice.ii in mod deosebit,creareade
substantedsicante(R[
cultivarerezistente la ataculpasarilor.
Polenizareasuplimenlarda florii-soareluise efectueazd prin instalarea calatidii sunt galbene
achenelor gs
de stupi cu albine(1,5 - 2,0 stupi/ha)in vecin;tateaculturilor,cu sporurila ' umiditatea
produofiede achenedc 300 - 600 kg/ha qi 50 kg miere la hcctar(l.Carnu, Pe suPrafele nn
ch.V.Roman,Ana Maria Roman,1982). fiziologici ti umiditate
Irigdza. Amplitudineavariafieiconsumuluide apa la floareasoarelui secera.suntpusela usc
ajungela 1.300- 3.000 m'/ha la neirigatsi l.'700 - 4.200 m'/ha la irigat, sau manualpe prelale,I
Indiferentde evolutiafactorilorclimatici,in Dobrogea$i CampiaBeriganrlui. mult pierderilePrinscll
floarea-soarelui consumacu circa 1.000panela 2.500m'/ha apd mai mult in Transportulac
condiliide irigaredecit la neirigat.Consumulmediuanualde apein acestezone etanFizatePentruevita
undelloarea\oarelr[ocupi supralele Inlin\e.esledc ].000 3.700m'ha la prealabiHcurilre a ach
-
neidgat$i 5.000 5.400m'/hala irigat(N.Grumeza 9i colab.,198?). Spafiilc de de
ln procesultranspiratieiplantelor,apa are rol de regulatortermic.prin prealabi!.O mare at
scAderea temperaturiifrunzelorcu 4 - 6"C fa-tdde aceeaa aeruluiinvecinat, temperatura $i umidita
avantaiand randamentul Iotosinte{ic. La floarea-so
I? floarea-soarelui, rczultatelecelemai bunes oblin candse aplica2 -
cultud neirigatA$i 4 00
3 udnripannla r^nceputul infloririi $i indosebi in fenofazade formaresi umplere Productiileme
a seminlelor.La slerfitul infloririi irigarease justifici numai dad cel putin

60
 19
'Eq/I009'l e u[no lec PrEp runu 9ru
lrunfu! pzlanlrsos?rueuiouur rrpeuelrd.npord e.leldlun rSerDturoJoPsze
-ple8ur
Elnllncul eqrl 009' 000t rSqle8ureu!rulnc - z 9.rtos es pu9r ullqo as
ul sq,6n 009 9 OO;Z ep lirnpo.td zztleortod es rnleleos-eeleou rl
'(9861'ueefuo8y) salsllprunraernpredurol
n? o rnlercos-gergou ep rol.l3tuJ elEllsgdur oduole eletu o lrqeJpeJd leuraa^u! Inlnree ? esot
uud 'crurel rolglnortP I
ul .lszrler.p rs elez4.esu'zep.u Es ernqerlcrpluodepep elrdpds -qeto.
'liqtlrndLuleproleueqrgE oliprnc qrqeleold 1186t
3I Pryrur00r't ' 000c e
o qdnpqent.oJeornqal uerElrzodep Je! 'lolueplordee-rqr^en4uedetpzlosuep auoz elsecYuJ ,Eo90p lenu
]lodsuI ep e.solftLun. ?zDanlraJe es uel urp roleueqre InUodsuerJ ul llnul retu 9ds Pq/rlu00
'_.unureppiroJErlnLLI qunsuo.oslep l.leinlnrs urrdelrrepterd 'rnlnue8H-BIdurV) re ?
llnu
cnpores le]lsv %lI - 0l 6p purrJroleueqcsrelutlpllun'el?lerdod l?nu?tunss '1P3 r et evrtu
00Zt -
PurqluocnJ allJero.D luns rods purdlnlap ,,unld"ed lecsnel asndluns 'gleras mleros-Beiol}el 9d? ep
nc alsrqlluns olrprlelsl %81 - 9l ep 3N5roleueqcsealqtprun ls grrSolorzu
at?]untsuep ezEJul rdetul aleodglenusueerBllocer lralluaisJerdns 'nurgf
ed t) lel.eq ?l ersrut
'(0861'qelor rSrnlurxng
N) %0i - 8 epatseJoleueqce ?elllpn[n el rruods nc 'rollnlF.
rS plesrop seusd .d .ncuruuq .p u$nde3u! no 'eueqle8tuns lrpqelc. eeIeplsul uld 9zsanlleJ I
urp %0s pugr zzeJ u! (ewl n 1nblp%02 3NO.I9:I$ oluecrsepsiuetsqns
nJ BJOlSea? ?erelBll uud 9lrqrsoclerss tolalusld rugcsn eeJrqgc ap Jeam lrqosogp pou
'ocluecou
arruqelrea!lrolpzundsaro. pou u! pzel85r esar '(t l 9-scld) loleFeds'etru
nc ?zleeJ ol?od as rol
9
unpugr ad mlor?os-ruol]E pledatut ?arvtlocarep ln tlrzodsrpnr Ezpedrq.e
es erB. lalEarao ap gsseeuPuror gulqurocrSajeaoJlo0dlellorat nlluadeutquoJ
eqgpr ulm scBJ as 0l
eP undrr allnul reu grsrxg elz 8 9
- ap qpeouado-J]'u!'obgl - tI ap elss
es-npulsoloJ(ouDuD eqt
rolotrnjJ?et?trprurn pw. aderul uel urp lJerrpsulqruor nr eletlosed '
sq,Ari
'ErsJsn JTJ|nunre
?iustsqns returs ps?JU lolJtu?ld 5s edete3e^ ep roPeo
I erecsnep rSslaruJurp radss gprdleraprerdap serordun adocur'-?cttolotz!
erereocn?selelunleuep uzeJPl rs %0t 8t ep rolelrn4 ?aletQrrrm ?.I r'our EI 'o^iel ep elsllzE
'lnze-a 6leun
l'te 'qturgs
IIu al^ ul zur/oNe
rSteosnne-srrurdJnl e -eleouoJurroluo0 elom5rSalelslu8r$'eJaeFeJq !pl?s.!op
uausded Pun-rq-gueqlr8 ee.ruolbnErrpq?lerurp %98 - 0g pu-.r.urUe'-ecrullel rnlersos-ruol] ellotu :(r
eel?lunleru ?J alsa rnJanos-ruog e alrrqocal op uldo nlueluol J srcaw{aDJ) )olsz|Jnqeitr
rolelurd rrrquuoJrs ruuol
oalonocal '9'9'z',
ellqeruel]ulluns nu '?lJos
'ueulou sl Bq/ru
19002 A qD) elr?oryuirn 000 I - 008
rA$?pn fiuud l eq/elu00ZI 000'I ep eNearupnopeurou <epzp.jq od eoreSur OszIoJe$nu)9zJJVd{l
rnlec 3 rs qls Inlnl?8{n
el ier 'aunrsDdseuud mls8ur ?l alrz - ep eflue^a]ep dulq un el 'rnlnlos
tI ,
- CC OS MISIAVS :9q,6
elursnsulep.q.uiu ul eq/ru 008 009 ep luns erepnep alauuoN '(7,69 uoprutcord)
'(Bq/ctu 4r1 6
00 - 002) elepnep
r.ru auuouas-npulzrllln5riep35^5p ezsJeleullrdul raioq ul piu:ler ap zer uI eleurulrelEdnpelropI
fir 'eprsrqra
ioun reluangsrs ruupspJ?olezuo^u]nrluedlgululespdnp}?rpeur ersl]uel'jlp ep YzeJul qu
rSwlceJael8odasels3!r!'qetas epze. ul 'rzr5^95u!lunsszun{ urp atElgurnf tnlec E rs \wnbvoJal$ D