Sie sind auf Seite 1von 4

GLUCIDEle

Glucidele, numite i zaharide sau hidrai de carbon, sunt o clas important de substane, care intr n
compoziia tuturor celulelor vii.
Alturi de proteine, vitamine i unele sruri minerale, glucidele sunt componente importante ale hranei.
Acestea din urm sunt utilizate de ctre organismele vii, n principal la obinerea energiei necesare proceselor
vitale. Organismele vii i fac rezerve de substane energetice sub form de polizaharide: glicogen (n regnul
animal) i amidon (n regnul vegetal), care sunt utilizate n caz de nevoie.
Monozaharidele sunt sintetizate n organismele vegetale n procesul de fotosintez din dioxid de carbon i
ap, prin intermediul clorofilei, folosind energia de la lumina solar. Procesul are loc cu degajare de oxigen.
Ulterior acestea sunt transformate n polizaharide. Fotosinteza este un proces chimic complex, care simplificat
poate fi reprezentat prin urmtoarea ecuaie chimic:
nCO2 + nH2O + energie CnH2nOn + nO2
n organismele animale, glucidele sunt degradate oxidativ, n procesul de oxidare celular, la dioxid de
carbon i ap, cu eliberare de energie. Reprezentarea simplificat a acestui proces este:
CnH2nOn + nO2 nCO2 + nH2O + energie
Glucidele pot fi clasificate, n funcie de capacitatea lor de a hidroliza, n:
Monozaharide, care nu pot hidroliza;
Oligozaharide, formate din 2 pn la 10 resturi de monozaharide unite ntre ele prin puni eterice (CO
C), care prin hidroliz conduc la monozaharidele constituente;
Polizaharide, care sunt formate dintr-un numr mare de resturi de monozaharide, legate prin puni
eterice, n lanuri liniare sau ramificate, care prin hidroliz formeaz monozaharidele constituente.

Clasificarea glucidelor

Dupa reactia de hidroliza, glucidele se impart in doua grupe:in oze si ozide.

Ozele se mai numesc si monoglucide.Ele sunt substante, monomoleculare care nu se hidrolizeaza cu apa.
Ozidele sunt substante formate prin unirea mai multor molecule de monoglucide, prin eliminare de
apa.Ozidele sunt substante care hidrolizeaza ,transformandu-se in final din substantele din care s-au format.

Dupa structura moleculara, ozele se impart,de asemenea, in doua grupe: in ologoglucide si in poliglucide.
Oligoglucidele sunt formate dintr-un numar mic de resturi de monoglucide (2-8), iar poliglucidele sunt
formate dintr-un numar mai mare ,din sute si mii de resturi de monoglucide.

Dupa natura compusilor care intra in constitutia lor, de ozide se clasifica in holozide si heterozide.
Holozidele sunt formate numai din resturi de monoglucide (aceleasi sau diferite) , iar heterozidele contin
in molecula lor pe langa resturi de monoglucide si alte resturi de substante neglucidice (alcooli, fenoli, alcaloizi,
pigmenti etc.) numite agliconi

Principalele glucide din tesuturile plantelor superioare sunt glucoza, fructoza si zaharoza.Monoglucidele si
ologoglucidele solubile in apa formeaza in plante'zahar total liber' , iar monoglucidele si oligoglucidele
reducatoare formeaza in plante 'zahar liber reducator' .
Zaharidele cu rol nestructural sunt formate in principal din amidon si fructozani. Zaharul total liber este
solubil in apa si se separa in zaharul nestructural prin cristalizare cu etanol. Continutul glucozei si al fructozei din
plantele superioare reprezinta 1-3% din substanta uscata, iar al zaharozei intre 2 si 8% .La unele plante (struguri)
raportu dintre continutul de glucozei si al fructozei este de 1:1.

Monoglucidele

Monoglucidele sunt substante cu functi mixte, care contin in molecula o grupare carbonilica si una sau
mai multe grupari hidroxilice. In functie de natura gruparii carbonilice, monoglucidele pot fi hidroxizi-aldehide,
numite aldoze, si hidroxizi-cetone, numite cetoze.
Monoglucidele pot fi considerate ca aldehide sau cetone ale polialcoolilor naturali.Monoglucidele sunt
substante larg raspandite in natura.Ele sunt prezente in sucul celular al tuturor organismelor vii.La plante sunt
raspandite in cantitate mai mare in fructe, seminte in stare de germinatie, muguri etc, iar la animale in sange si in
limfa.Pana in prezent, s-au indentificat peste 100 de monoglucide in stare libera sau sub forma de compusi
(glicozide , oligoglucide etc.).
Monoglucidele au un rol : biochimic important in procesul de respiratie, ca principalele substante
furnizoare de energie.Ele sunt substante energetice cele mai usor de accesibile organismului uman, fapt pentru
care inainte de efectuarea unui efort mare este indicat a se consuma glucide.
Ele constituie, de asemene, substantele de baza din care se formeaza oligoglucidele,poliglucidele si
numeroase alte substante compuse ce contin in molecula lor glucide (acizi nucleici, heterozide, coenzime, lipide
complexe, glicoproteide.

Nomenclatura monoglucidelor

Nomenclatura uzuala a monoglucidelor se formeaza cu ajutorul sufixului oza, care se adauga la radacina
cuvantului ce desemneaza monoglucida respectiva. Exemple glucoza, fructoza, manoza etc.
Nomenclatura generala se formeaza adaugand sufixul oza la radacina cuvantului din limba greaca di-,tri,
tetra-, hexa- etc., care desemneaza numarul de atomi de carbon din molecula monoglucidelor. Astfel,
monoglucidele care au doi atomi de carbon se numeste dioza ,cea cu trei atomi de carbon se numeste trioza, cea
cu patru atomi se numesc tetroza, cu cinci atomi pentoza, cu sase hexoza,cu sapte heptoza etc.
Pentru a desemna gruparea carbonilica se folosesc prefixul aldo pentru gruparea aldehidica si ceto pentru
gruparea cetonica, puse inaintea cuvintelor dioza, trioza etc. Glucoza este deci o aldohexoza, iar fructoza este
cetohexoza.

Clasificarea monoglucidelor

Clasificarea monoglucidelor se face dupa doua criterii: dupa felul gruparii carbonilice si dupa numarul de
atomilor de carbon din molecula.
Dupa felul gruparii carbonilice, monoglucidele se clasifica din aldoze, cele contin gruparea aldehidica
(glucoza) si cetoze, cele care au in molecula gruparea cetonica (fructoza).
Dupa numarul de atomi de carbon din molecula lor, monoglucidele pot fi: dioze, trioze, tetroze,
pentoze,hexoze, heptoze etc.
Cele mai raspandite monoglucide sunt triozele, triozele, pentozele si hexozele. Aldehidele glicolica,
tetrozele, octozele si nanozele se gasesc in cantitate foarte mica in organismele vegetale. Ele apar, de obicei, ca
produsi intermediari in diferite procese biochimice de importanta vitala (fotosinteza, degradarea anaeroba si
aeroba a glucidelor, in componenta unor glicozide, pigmenti, taninuri etc.).

Obtinerea monoglucidelor
In natura, biosinteza monoglucidelor se realizeaza in cea mai mare parte prin fotosinteza, iar in cantitate
mica si prin chimiosinteza. Unele monoglucide se obtin si prin extractia din materiile prime. Glucoza de exemplu,
se obtine in cantitate mare din struguri, fructoza din mierea de albine etc.
Monoglucidele se pot obtine si in laborator prin sinteza. Obtinerea monoglucidelor prin sinteza nu este
rentabila din cauza consumului mare de energie.
Izomeria monoglucidelor
Izomeria se face dupa mai multe criteri :
Datorita grupari carbonilice, aldoze si cetoze;
Datorita gruparilor hidroxilice secundare din catena carbonilica a monoglucidelor;
Datorita activitatii optice;
Datorita structurii moleculare;
Darorita hidroxilului semiacetalic;

Propietatile fizice ale monoglucidelor

Monoglucidele sunt substante solide, cristaline, inodore, solubile in apa ,greu solubile in alcool etilic si
insolubile in solventi organici ca eterul etilic, cloroform, eter de petrol etc. Majoritatea monoglucidelor au gust
dulce. Cea mai dulce monoglucida este fructoza, dupa care urmatoarea este glucoza, galactoza,manoza etc.

Propietatilile chimice ale monoglucidelor

Propietatile chimice ale monoglucidelor sunt determinate de gruparile functionale ce le contin. Unele
reactii ale lor se datoresc prezentei mai multor grupari functionale (carbonilice, hidroxilice, semiacetalice) in
cadrul aceluiasi molecule de, altele sunt determinate de asamblul catenei.

Monoglucide naturale mai importante

Monoglucidele din natura se gasesc fie sub forma libera, fie combinate cu diferite substante.

Trioze din aceasta categorie face parte aldehida glicerica si dihidroxiacetona. Aceste substante nu se
gasesc in natura in stare libera, ci numai sub forma de esteri fosforici, care au un rol important in
metabolismul glucidelor si in procesele fermentative. Prin deshidratare, in prezenta H2SO4 ambele trioze
se transforma in metilglioxal.

Tetroze - nu se gasesc liber in natura. E le apar ca produsi intermediari, sub forma de esteri fosforici, in
procesul de fotosinteza si de degradare a monoglucidelor prin ciclul pentozofosfatilor.

Pentoze - sunt larg raspandite in natura, mai ales in regnul vegetal. Ele se gasesc in cantitate mica sub
forma libera. In cantitate mare se gasesc sub forma de poliglucide (pentozani), glicozide, esteri etc.

Hexoze - sunt rapandite monoglucide din natura si cele mai bine studiate din punct de vedere biochimic.
Se gasesc atat in stare libera, cat si sub forma de oligoglucide, poliglucide, glicozide, esteri etc.

Glucoza este cea mai importanta si mai raspandita monoglucida din regnul vegetal si animal. Se gaseste
atat in stare libera in ( fructe dulci, miere, in toate organele plantelor), cat si sub forma de dizaharide,
poliglucide,glicozide, esteri etc. In miere glucoza se gaseste in amestec cu fructoza in raport de 1:1. Este
o substanta alba cristalina, solubila in apa si insolubila in eter, cloroform si greu solubila in alcool.Este o
dextroza si numita si zahar de struguri.

Galactoza este intalnita in natura sub forma de oligoglucide, poliglucide (guma arabica). In stare libera, se
gaseste foarte rar, in cantiati mici sau chiar reduse.In organismele animalelor se gaseste in creier,
contribuind la formarea unor lipide comlexe. Galactoza cristalizeaza usor ata in solitii apoase cat si in cele
alcoolice.
Fructoza se gaseste atat in stare libera cat si in stare de amestec cu glucoza, incantitate variabila,in fructe
dulci, miere, struguri, cicoare, cat i sub forma de dizaharide si poliglucide nereducatoare( inulina din
napi, dalii, bulbi etc).

CH O CH2OH
H C OH C O

HO C H HO C H

H C OH H C OH

H C OH H C OH

CH2OH CH2OH

D - glucoz D - fructoz