BARNA HARGHEL GABRIELA

FG/FS II

Dansul popular, poarta spre identitatea nationala a unui popor

Traim intr-o societate in care obiceiurile se imprumuta cu usurinta,, iar tehnologia apropie
persoane si comunitati cu o usurinta de neimaginat in urma cu 100 de ani. Cu toate acestea, cu
totii simtim dorinta de a ne mandri cu reusitele compatriotilor nostri si de a fi recunoscuti prin
unicitatea noastra ca popor.

Legatura cu pamantul nostru natal, cu identitatea noastra ca popor o mentinem doar

pastrand vii traditiile populare, portul specific fiecarei zone, cantecul si dansul popular, ale caror
origini se pierd in negura timpului si pe care suntem datori sa le lasam mostenire copiilor nostri.

Dansul popular romanesc este considerat ca manifestare a spiritului si identitatii nationale.

Dansul popular romanesc, atat de variat ca stil, tempo si ritm, este o manifestare plina de
forta si vitalitate ce exprima specificul, obiceiurile si traditiile fiecarei regiuni in parte, reflectand
trairile, sufletul si istoria noastra ca popor. Bogatia miscarilor din dansul popular izvoreste din
miile de jocuri existente in stilul propriu fiecarei regiuni, fiecare joc aducand cu sine veselia,
temperamentul si energia ce ne caracterizeaza. Jocurile populare romanesti ne ofera un bagaj
artistic bogat si variat, care cuprinde atat dansuri simple si line, dar si dansuri vii, energice si
indraznete, avand ca punct comun un pronuntat caracter social.

Dansul popular romanesc este o comoara cultivata din generatie in generatie, pe care
avem datoria sa o ocrotim si sa o lasam mostenire copiilor nostri, ca marturie a istoriei si a
identitatii noastre nationale. Si chiar daca multi dintre noi nu avem oportunitatea de a deprinde
dansul popular in mod natural, exista posibilitatea sa frecventam cursuri de dans popular pentru a
pastra vie legatura cu traditiile si identitatea noastra nationala.

Faptul ca dansul popular este atat de bine inradacinat in traditiile noastre, ar trebui sa ne
bucure, deoarece in acest fel reusim sa prezervam traditiile si obiceiurile noastre ca popor. Orice
eveniment important din viata romanilor, precum nunta, botezul, trecerea dintre ani si petrecerile
cu prietenii, este marcat cu o hora, o sarba, o invartita sau o batuta. Toate aceste dansuri populare
sunt sarbatoarea vietii si a spiritului nostru ca popor, exprimand bucuria, pofta de viata, veselia si
vioiciunea noastra.
 Pentru cei ce nu cunosc dansul si cantecul popular, frecventarea cursurilor de dans
popular este o modalitate de a lua contact cu portul, traditiile si obiceiurile ce se regasesc in
diferite colturi ale tari. Frecventand cursuri de dans popular, predate de instructori de dans
specializati in folclor, putem descoperi magia dansului folcloric, un univers plin de muzica,
armonie si voie buna, pe care vom ajunge sa il iubim si sa il salvam, transmitandu-l mai departe
si copiilor nostri. Atat timp cat suntem deschisi si dornici de a descoperi adevaratul tezaur pe care
il detinem, de a il perpetua si a il cinsti, nu avem cum sa pierdem identitatea nationala.

CARACTERISTICILE DANSULUI POPULAR ROMANESC

Dansul strvechi al poporului romn a nceput prin a ctiga expresia unei comuniuni
entice, ndrgit de toate categoriile vrstelor, avnd un ecou srbtoresc ocazional, intrnd tot mai
mult n rndul manifestrilor consacrate reuniunilor steti. Caracterul de generalizare al jocului
folcloric strvechi romnesc va reprezenta imaginea existenei umane.
Dansul popular romnesc este o manifestare artistic colectiv care se exprim direct, n
mod natural i original. Instinctul pentru ritm genereaz cu toat fora i vitalitatea creaiile
multiforme ale dansului popular. El exprim, n forme variate, variaia social i imaginativ a
poporului. Legtura dintre micrile exterioare i ritmul luntric, este topit ntr-o unitate
desvrit. Poporul triete fenomenul dansului fr s adopte o atitudine deliberat, cci trirea
dansului n toat spontaneitatea de exprimare, este justificarea i satisfacia interpreilor.
Dansul popular romnesc se caracterizeaz printr-o bogie nesfrit de micri izvorte
din miile de jocuri existente, ntr-o mare varietate a stilurilor proprii fiecrei regiuni i prin
vigoarea, veselia natural, temperamental i dinamismul interpretrii. n construcia dansului
romnesc se ntlnesc o mulime de forme, o variaie plcut de tempouri, o ritmic bogat i
nuanat.
Unele dansuri sunt simple i line, fr a fi totui naive. n simplitatea lor aparent exist o
profunzime de concepie i o expresivitate direct de mare valoare artistic. Unele dansuri sunt
vii i ndrznee, viguroase i trepidante. Multe dansuri au un pronunat caracter social, n
legtur cu anotimpurile sau cu muncile agricole.
Dansurile populare i au explicaia nu numai n dansurile de toate zilele a poporului sau
n legtur cu muncile din cuprinsul anului, ci n ele se reflect din plin influiena peisajului n
mijlocul cruia iau natere. Caracterul dansurilor noastre populare, variaz dup tipologia fiecrei
regiuni, cci diferena de peisaj i de atmosfer, creeaz o mare varietate de ritmuri, de
compoziii muzicale, de costume i stiluri de dans.
 Varietatea dansurilor romneti este aa de nuanat, nct repertoriul lor difer de la sat la
sat. n cuprinsul aceleai regiuni, ntlnim multe dansuri sub nenumrate variante, iar aceeai
denumire o gsim pentru diferite dansuri rspndite pe ntinderea unui spaiu foarte ntins.
Aspectele cinetice sunt cele legate de micare i se structureaz orizontal n elemente
simple i complexe.
Dansul popular romnesc este foarte variat n posibiliti cinetice, cuprinznd o
sumedenie de micri. La aceste micri predomin, n special, micrile de picioare n atitudini
i situaii foarte diferite. Micrile braelor, ale corpului se coordoneaz cu micrile picioarelor.
Micrile picioarelor pot fi pe podea sau n aer.
Micarea picioarelor pe podea. Picioarele n dansul popular romnesc lucreaz n diferite
poziii. Poziiile din dansul de caracter sunt poziiile ntlnite n mod normal n dansurile
romneti, cci picioarele se mic n general n atitudine dreapt, adic cu genunchii si vrfurile
paralele.
Mobilitatea genunchilor este o trstur esenial n dansurile romneti, cci piciorul ntins se
ntlnete numai la salturile n aer i n btile ardeleneti pe cizm, iar la fete, n tehnica
piruetelor pe clci.
Aezarea picioarelor pe podea se poate face cu: talpa, pernia, vrful sau tocul. Talpa este
inut n general n poziia natural. ntinderea vrfurilor nu se foreaz niciodat. n unele
micri vrful se desprinde de pe podea, dar piciorul rmne sprijinit pe toc. n dansul de caracter
romnesc aezarea picioarelor pe talp se face n diferite poziii, bine precizate.
Principalele grupe de micri a picioarelor pe podea sunt paii, care pot fi: simpli-normali,
alturai, nedepii, vrf-toc sau toc-vrf, genuflexiuni, extensii, glisani, ncruciai n fa sau n
spate, pinteni pe podea sau rsucirea picioarelor, rotarea picioarelor pe podea. Btile pe
podea care sunt: pline-cu lsarea greutii corpului, n accord-fr lsarea greutii corpului,
glisate (terse). n btile pe podea trecerea piciorului de pe vrf pe toc, de pe toc pe vrf creeaz
o mare varietate ritmic, iar mpreun cu grupa btilor tind s dezvolte uurina de a executa n
diferite combinaii ritmice micrile de tehnic a btilor.
Micarea picioarelor n aer se realizez prin ridicarea picioarelor n aer. Picioarele pot
aciona n diferite atitudini: deschis, dreapt sau ntoars, amplitudinea ridicrii i poziia
articulaiei genunchiului sunt redate prin indicarea unghiului de ridicare cu amplitudini diferite i
cu diferite poziii ale articulaiei genunchiului.
 Grupele de micri ale picioarelor n aer sunt diferite srituri drepte sau prin forfecarea
piciorului, pinteni, rsuciri de picioare, rotri ale picioarelor.
Micrile de brae nsoesc micrile picioarelor ntr-o coordonare perfect mai ales n
jocurile ardeleneti, unde braele lucreaz liber, pocnind din degete.
Braele sunt ntrebuinate diferit la jocurile noastre populare. Ele pot fi prinse de mini sau
degete, n hor, prinse n bru chimir sau bete, ncruciate la spate sau n fa sprijinite pe umeri
ca la srb, prinse de subiorii partenerei, de bra, de antebra ca la jocurile de perechi ardeleneti,
unde poziia braelor se schimb dupa necesitile i estetica figurilor.
Micarea braelor este foarte important n dansurile de hor. inuta caracteristic pentru
horele lente este cu braele ndoite din cot i prinse de mini la nlimea umerilor. n aceast
poziie braele se mic n ritmul muzicii pentru a sublinia accentele. Ele mai pot fi inute jos sau
ridicate sus n timpul dansului. n Oltenia dansatorii se prind in hor inndu-se nu de mini ci de
degetele mici sau mijlocii. n unele regiuni la horele iui braele execut n afara micrii de
accent pe muzic i alte micri, mai complicate, ca rotaii mici i repezi, rotaii cu opriri pe
accente, micri spre dreapta i stnga, nainte i napoi i micri largi de elan. La jocurile
solistice specifice unor regiuni braele creeaz un dialog vioi adeseori n contra timp cu micrile
picioarelor.
ncruciarea braelor la spate caracteristic a jocurilor olteneti de linie ct i jocurile de
cerc moldoveneti. Srbele se joac cu braele sprijinite pe umeri. n timpul jocului braele salt
pe ritmul muzicii, nviornd i nveselind ntregul aspect al dansului. inuta cu braele pe umeri
este proprie srbelor din toat ara. inuta specific brului adic prinderea minilor n chimirul
partenerului, sau inuta cu braul drept sprijinit pe umrul celui din dreapta i cu braul stng in
chimirul celui din stnga. La brurile pdurneti femeile, intercalate ntre brbai, sprijin braele
pe umerii brbailor, care se prind de mini la spatele femeilor pe sub subiotii acestora.
n dansurile de perechi exist nenumrate poziii de brae. Unele sunt specifice unor
micri, altele sunt de trecere de la o figur la alta. inuta braelor se deosebete dup dans i
dup stilul fiecrei regiuni. Astfel exist foarte multe variaii pentru aceeai inut a partenerilor
la un joc ntlnit la aceeai regiune.
Jocurile din Banat au micri de brae foarte variate si decorative. Partenerii schimb
braele dintr-o poziie in alta, desennd graioase linii in aer. n jocurile executate de un biat cu
dou fete, mpletiturile de brae dovedesc bogata fantezie a creatorului popular, n ceea ce
privete ntrebuinarea braelor n cele mai surprinztoare poziii.
La dansurile solistice, micrile braelor sunt mai libere. Braele pot fi lsate liber n jos
aezate pe old sau prinse la spate, inute in fa la nlimea umerilor, n timp ce degetele
pocnesc. Pot fi vrte in chimir sau cu degetere prinse in rscroiala pieptarului. inuta cu braele
aezate pe olduri, o ntlnim n jocurile de ansamblu i este folosit n mai toate jocurile igneti
i n unele jocuri solistice.
n jocurile brbteti sau cele fecioreti in Ardeal, flcii execut micrile cu braele tinute
liber, ndoite din cot la nlimea umerilor, n timp ce degetele pocnesc n timp si contra timp,
subliniind ritmica btilor.
Pocniturile din degete sunt caracteristice jocurilor ardeleneti. Micrile braelor sunt
combinate n aceste dansuri cu bti din palme, bti pe carmbul cizmei, pe pulp sau pe coaps.
Exist mai multe stiluri de a bate cu palma pe cizm, cu diferene simite ntre ele. Btile din
palme se ntlnesc nu numai la figurile fecioreti de btaie pe cizm ci i la unele dansuri de
ansamblu, unele bruri si jocuri bnene.
n dansurile cu obiecte cum sunt ciomegele la Clu, sucitoarele, bota sau btele la jocurile
ciobneti, micrile braelor depend de posibilitatea de a mnui obiectul respectiv. Ciomagul,
bota sau bul nu sunt numai un sprijin pentru salturi, ci i un element decorative si un simbol.
inuta corpului n dansul romnesc este dreapt, linitit i mndr. Corpul nu execut
intoarceri precitipate, aplecri rupte sau schimbri brute dintr-o altitudine n alta. n horele iui
olteneti, din pricina repeziciunii pailor, corpul juctorilor este aplecat nainte spre centrul horei,
iar n jocurile de linie corpul se apleac mult n fa pentru a creste elanul micrii generale de
naintare. n jocurile nvrtite din Ardeal inuta fetelor este remarcabil prin sobrietate i
elegan.Ele execut figurile cu precizie in jurul biatului sau pe sub mn, nurubnd piruietele
pe clcie pe o verticala perfecta.
Capul in dansul romnesc se ine intotdeauna drept, demn, fr afectare sau arogan.
Dansul romnesc nu cunoate micri speciale pentru cap. Interpreii privesc totdeauna n direcia
micrii.
Umerii au un rol important n dansul romnesc. inuta lor iniial este dreapt i
nencordat, iar n timpul dansului se mic vizibil, ridicndu-se i coborndu-se. La hore, umerii
se las antrenai de micrile braelor. La sbre, umerii salt pe accentual pasului, antrennd si
 braele, care flutur ntr-o micare uor ondulat. La brie, jocul umerilor este i mai intens. Ei
sunt tremurai n micri mrunte, n sus i n jos au scuturai cu putere spre fa i spre spate, n
ritmul viu al jocului. La jocul de doi unde umerii salt att de sugestiv, nct jocul pare a-i
menine ritmul, numai prin aceast nlare i coborre a lor. Pentru a executa uor aceste micri,
fata prinde biatul aeznd braul ei stng pe umrul lui drept i cu mna dreapt pe dup talie,
astfel c umerii lucreaz liberi si nencordai.
Descompunnd forma integral a dansului n unitile sale cele mai mici, reprezentate prin
micri simple (pas, sritur, balans, etc.) se ajunge la:
Elementul coregrafic care este compus din faze ce pot fi analizate teoretic separat, are
calitatea ca prin fuzionarea cu alte elemente s formeze grupe de micri legate ntre ele. Prin
repetarea identic sau alternant a elementului coregrafic se formeaz o succesiune de micri
care, n cadrul dansului poate avea un rol introductiv sau de legtur ntre dou uniti.
Celula coregrafic este o unitate de micare ce are n desfurarea dansului o oarecare
independen. Este o entitate mic, format din dou trei micri, cu o anumit configuraie (de
ordin ritmic sau cinetic i se grupeaz n jurul unui accent principal.
Motivul coregrafic este cea mai mic entitate a dansului, care exprim o imagine artistic
(coregrafic). Are construcie bine definit n care micrile stau n raporturi fixe ntre ele, avnd,
de cele mai multe ori, dou accente principale. Funcia sa este, ca prin anumite procedee de
construcie, s realizeze entiti coregrafice mai mari. n anumite cazuri (n dansurile de
construcie motivic) el poate nlocui figura coregrafic.
Figura coregrafic constituie entitatea cea mai important din punct de vedere al
exprimrii artistice. Figura trebuie neleas nu numai ca o sum matematic a motivelor care o
formeaz, ci ca o entitate superioar calitativ, expresia unui coninut de idei bine determinat. O
figur prin repetarepoate, n multe cazuri s constituie un dans. Din punct de vedere al
coninutului i dimensional n cazul dansurilor concordante cu muzica figura corespunde cu
fraza muzical. Ca i coninut coregrafic (cinetic), figurile pot fi omogene i eterogene.
Dansurile populare cele mai cunoscute sunt:
Hora este cel mai cunoscut si mai vechi dans popular din Romania. Cu totii stim ca hora se
joaca, nu se danseaza, de catre barbati si femei intr-un cerc mare format din mainile lor. Ritmul
este unul mediu, iar pasii sunt destul de simpli: inainte inapoi si fata spate uneori.
 Sarba este un alt stil de dans foarte apreciat in Romania care se realizeaza de asemenea atat de
barbati, cat si de femei. In realizarea acestui stil de dans, oamenii isi tin mainile pe umerii celui
din stanga si celui din dreapta si formeaza un semicerc in care se misca simultan cu pasi laterali.
Braul este stilul de dans extrem de cunoscut si de vesel care este jucat in mare parte de barbati.
Ritmul pe care se realizeaza acest dans este unul alert, de aceea este renumit ca fiind unul din cele
mai dinamice si mai vesele. Exista totusi doua tipuri de brau: braul pe sase (se bazeaza pe o fraza
muzicala care este alcatuita din trei masuri de doua patrimi) si braul pe opt (patru masuri de doi
timpi).
Ciuleandra este stilul de dans cel mai intalnit din zona Munteniei. De cele mai multe ori,
ciuleandra este alternata cu strigaturi din partea dansatorilor. Jocul porneste destul de lent, dupa
care devine tot mai rapid.
Alunelul este un joc vechi din zona Olteniei care este dansat in general de barbati. Este un dans
extrem de vioi care presupune o joaca in linie cu bratele incrucisate la spate si prinse de cel de
alaturi.
Hetegana este un joc realizat intre perechile formate dintre un barbat si o femeie. Acest joc
presupune plimbarea perechilor in semicerc si invartirea femeilor pe sub bratul barbatilor.
Calusul
Principalele beneficii ale invatarii dansului popular romanesc vom intelege mult mai usor
traditiile poporului romanesc,in cazul copiilor, dansul popular ajuta la procesul de crestere al
oaselor,este o terapie atat pentru trup, cat si pentru suflet,ne putem elibera de gandurile
negative,vom intra in contact cu frumusetea vremurilor de altadata,vom intra in contact cu mai
multe personae,devenim mai disciplinati si mai constienti de dinamica corpului nostru;, ne vom
elibera de unele inhibitii.