SANS ae ASOCIATIAINGINERILOR CONSTRUCTOR PROIECTANTI DE STRUCTURI @ ASSOCIATION OF THE STRUCTURAL DESIGN ENGINEERS re ee UE) CERCETARE Comportarea imbinarilor rege ee aa) Cee ee ec Evaluarea factorului de anc ae Rea Trea EXIGENTE Prevederi ale Codurilor de Fee eed conlucrarii FRP cu structura te rene eee NE peau) Pearce hres TST et ETI Reto he MEST Cree era pit seers RR ee Ree nea ee , A pe Etc peer tener aa: ee year eae de Constructii Metalice din Portugalia ‘Membru in Consiliul director si Po ener Pe keer ge een)Libertate, cunoastere si solutii sigure prin Unic reprezentant pentru Romania GORDIAS DESIGN OF STEEL STRUCTURES strong solutions S717 GE SOFTWARE PENTRU CALCULUL iMBINARILOR SIA STRUCTURILOR METALICE Pe Ee Reece 400089 Cluj-Napoca, str. Avram lancu 18/5 Tel: +40 371 185 917 + Fax: +40 364.815 112 E-mail: office@gordias.ro AICPS Inginerilor Constructori ctanti de Structu Asociati Pre Hembra coletv a Academiel Oomeniior de Sting Membry coleetiv al Uniunit Asociatiior Inginerlor Constructor cin Reménia Membru coleetv al ‘Asociatlel Generale a Inginerilor din Roméinia Publicatie editat de AICPS AICPS - Asociatia Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri Bucuresti ~ $os. Panduri 94, corp B, et.1, sector “Tel./Fax: 021-412.02.04 Mobil: 0788.35.96.95 Email: office@aleps.ro www.aicps.ro www.aicpsreview.ro Tevista online Colectivul de redactie: ING. Pere IONITA, oiRector execuTiv AICPS NG, CkiSTIAN SATU, DIRECTOR TeHtuc AICPS REVIEW TING, MIOARA BEATRICE DABJA, SECRETAR AICPS LUCICA ADRIANA STEFAN, REDACTOR REDACTOR SEF: VALENTINA MARES EDITURA MARLINK / MARLINK TRADING SAL Bucuresti, str. Vaselor nr. 2 TeL/Fax: 021-211 89 76 Mosit: 0744 36 00 65 ISSN 2067-4545 ING. CRISTIAN MIRCEA SAIU Ma intreb si gasesc ceva interesant despre. competitivitate, ceva esit din conceptul, definitia, data in doctrinele de dezvoltare regional8 ale Oficiului de Statistic’ al Uniunii Europene (Eurostat), unde totusi se recunoaste c3, de fapt, conceptul de competitivitate nu are un continut stabil, foarte precis. Astfel, competitivitatea este un termen ce priveste mobilitatea si migrarea factorilor de dezvoltare catre performanti. Competitivtatea se poate aplica oricarei unit ‘care converge cétre performanta. Pe termen scurt, imediat, performanta este neuniformé si reprezinta un fenomen normal slinevitabil, mi zic. TTotusi, exist factori ce au tendinta de @ uniformiza performanta; teoretic, cercetarea-dezvoltarea potenteaz’ competitivitatea fn practic’, astfel de factori duc arareorila efectele dorite si, ‘cel mai adesea, rezultatul este irosirea resurseler 91 incetinirea performantel Ar trebui oare si acceptim performanta neuniforma si ‘8 Ingelegem c& performanta rapida are loc prin intermediul ,celor ‘cu potential”, celor care concentreazé forts economics,” care turmeaza dinamica pietei? Cam asa s8 fie? Deci, unii rém&n inevitabil in urma... Specializarea, productivitatea munci, dotarea tehnic&, factori galopantiin poli de ‘dezvottare fac diferent. Ce faci dac& esti intr-o zon’ cu stagnare si regres economic? Deci..? Performanta este neuniforms, pe termen scurt, pentru & intervin: depopularea, migratia, naveta intra si inter"judete, ‘erigratiai, in final, intervine competitivitatea, Teoretic vorbind, asa este. Dacd ne referim la breasla noastra, vedem ci de céle mai multe on colegii nostri ingineri au lucreaza ca ingineri, ci ca maistri; specialist’ din domeniu s-au vvzut obligati fie 8 Se reorienteze profesional, fie sB aleag’ calea cemigri Totus), performanta se va realiza uniform in viitor, pe termen lung?_...pe masurd ce avantajele conferite de zonele de vart se vor distribul si cétre ,ramasi in urm&", iar ei, «rmagit fn ums" ‘vor face si ei capital... pentru ca au siel idei, au compettivitatea in €l, vorbim de uniformizare! TEORII! Fard planuriipaitic bine structurate pentru a crea infrastructure de baz, pentru a incuraja mobilitatea pe termen scurt si pentru a descuraja depopularea, migretia, navete intra si inter-judete, emigratia, nu avem a vorbi despre compatitivitate 1 performanta Adic&? Reducem potentialul si dinamica pietel, poli de dezvoltare? Adied oragele devin orage competitive, orase unde se face performants? Nu mal inteleg nimic... Inclins8 cred c& si criza asta, de fapt, este efectul unei performante neuniforme si cB ‘acum trecem prin perioada de distribuire c&tre ramasii in urm Creem Regiunea Centru, cu competitivitates ef din care distribuim catre celelalte regiuni? Cam aga scrie prin politic, dar intrebarea este: ince conditilfunctioneaza? fn ce conditii solute oferite de competitivitate sunt destinate performantei? P&i, ma gandesc si imi dau rispunsul: TRANSPARENTA, cnd procesele si factoril de competitivitate au transparenta, Asta este altceva, este ETICA; deci ETICA trebule sé ‘guverneze competitivitatee, si sigur obtinem performanta.COMITETUL DE ORGANIZARE A CONFERINTET Copresedinti: Secretari sti Paul IOAN (UTCB) Dan DUBINA (UPT) Comitetul stiinfific: Elena AXINTE (UTI) Cristina CAMPIAN (UTCN) ‘Adrian CIUTINA (UPT) Eugen CHESARU (UTCB) Serban DIMA (UTCB) Florea DINU (UPT) Mircea GEORGESCU (UPT) Daniel GRECEA (UPT) Zoltan KISS (UTCN) Zsolt NAGY (UTCN) Lucian NEGREI (UTCB) Vasile PACURAR (UTCN) Daniela PREDA (UTCB) Adrian PRODESCU (UTCB) Aurel STRATAN (UPT) Nicolae TARANU (UTI) Raul ZAHARIA (UPT) tific Bogdan STEFANESCU (UTCB) Viorel UNGUREANU (UPT) Comitetul de organizare Michel COUILLARD, Presedinte (APCMR) Daniel BITCA, Secretar general (UTCB) Stellan CONSTANTINESCU (UTCB) Mihai COVEIANU (UTCB) Ileana CALOTESCU (UTCB) Mihai DRAGOMIR (UTCB) Helmuth KOBER (UTCB) Dragos VOICULESCU (UTCB) AromR FACULTATEA DE ASOCIATIA PRODUCATORILOR ‘CONSTRUCTH CNILE, DE CONSTRUCT METALICE OIN INDUSTRIALE §1 AGRICOLE ROMANIA ~ APCR A XIII-a CONFERINTA NATIONALA DE CONSTRUCTJII METALICE BUCURESTI, 21-22 noiembrie 2013 UNIVERSITATEA TEHNICA DE ‘CONSTRUCT BUCURESTI Seria Conferintelor Nationale de Constructii Metalice @ debutat in anul 1973, la Timisoara, in organizarea Facult&tli de Constructii @ Institutulul Politehnic ,Traian Vuia", la initjativa $1 sub Indrumarea academicianulul Dan Mateescu. Inc de la debutul acestora, Conferintele Nationale de Constructii Metalice s-au bucurat de participare International’. Cu acest prilej, se dezbateau ultimele noutati stiintifice si tehnice in domeniu atat pe plan national, cat si international. Fiecare conferinta a constituit un schimb de idet util, o cButare de solutii inovatoare de catre cei mai buni specialisti din cercetare, proiectare si din invatmantul universitar. Dup anul 1989, Conferinta de Constructii Metalice a céutat s& se racordeze la nolle schimbari legislative tehnice, la tematica de cercetare si prolectare ce era la 21 in Europa, ajungand s& constituie un moment de mare important in viata inginereascé din domeniul constructiilor metalice, ceea ce s-a concretizat prin larga participare a specialistilor din Romania gi din stréinatate. Odaté cu aparitia Asociatiei Producstorilor de Constructii Metalice din Romania ~ APCMR, conferinta a fost organizat& in cooperare de c&tre Universitatea Politehnic& din Timisoara si APCMR. jn anul 2013 a avut loc cea de-a XIlI-a ConferinsS National de Constructli Metalice, organizatl la Bucuresti de cdtre Universitatea Tehnic& de Constructii Bucuresti - Departamentul de Constructii Metalice, Management si Graficd Inginereasc&, in colaborare cu Asociatia Producatorilor de Constructii Metalice din Romania Eveniment de exceptie asteptat si foarte bine pregatit, CONFERINTA NATIONALA DE CONSTRUCTII METALICE 2013 s-a dovedit un succes atat prin tematica abordata, cat si prin participarea unor invitati speciali, adevarate repere de marca in domeniu Conferinta a cuprins urmatoarele tematici: + Noutati si tendinte in metodologia de calcul, in proiectare, si in executia constructillor ‘metalice si a celor compozite din otel ~ beton; + Implementarea Eurocod-urilor in practica de prolectare; + Constructii remarcabile: proiectare, executie, montaj; + Comportarea constructillor metalice la actiuni extreme; + Comportarea in timp a structurilor metalice; + Reabilitarea constructilor prin solutii constructive bazate pe utilizarea materialelor metalice; + Impactul asupra mediului inconjurator: criterii si parametri de dezvoltare durabila; + Arhitectur’ structurala. Expuneri ale i r speciali in cadrul conferintei CE Marking for Steel Construction in Europe - Prof. Luis Sim@es da Silva, Civil Engineering Department, Universidade de Coimbra - Portugal ‘Toward improved European codification for the seismic design of steel structures - Prof. Raffaele Landolfo, Head of Department of Structures for Engineering and Architecture University of Naples "Federico II" Certitu isc in evaluarea actiunilor din hazard natural ~ Prof. Dan Lungu, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti 3 AICPS Review 3/2013SOLUTII ee PFEIFER Tehnologii de imbinare pentru pereti din beton armat C8nd Pfeifer Seil - und Hebetechnik GmbH din Memmingen a lansat sistemul VS@ pe piaté in rma cu 15 ani, odaté cu primul sau produs, clasicul VS® Box, nimeni nu s-ar fi asteptat la un succes de 0 asemenea amploare; ins avantajele incontestabile, precum si asocierea cu un model revolutionar al imbin&rilor intre peretii prefabricati din beton au dus la o rspandire rapid si de un real succes a sistemului VS@. Imbun&tatirea continu& a acestuia, axatd pe cerintele Utilizatorilor si in permanent concordant’ cu schimbarile aparute in standarde, a fost si va fi in continuare o prioritate pentru PFEIFER, in care se vor investi resurse semnificative. Acest lucru se refiect8 in politica de produs a companiei si prin pietrele de temelie agezate in timp: + imbin&riunice prin bucle din cabluri de ofel prinse in cutii metalice * Prima productie in serie a mansoanelor metalice de imbinare ce permit transmiterea intregii forte din cablurile de ote! + Primul sistem de imbinare cu cabluri care nu necesitd alte mijloace de cofrare + Primul aviz tehnic general pentru un sistem de imbinare realizat din bucle de cabluri de ofel + Primul sistem de imbinare intre st&lp si perete realizat din cablu de ofel + Prima aprobare tehnic8 general pentru rezisten}& de calcul dupi toate cele 3 directii principale - 3D PFEIFER FS-BOX - Sistem de imbinare pentru pereti din beton armat turnati monolit PFEIFER FS Box este un sistem complet nou i a fost conceput initial pentru imbinarea elementelor din beton prefabricat/monolit cu elemente semi-prefabricate (asa-numitii pereti cu strat dublu). Cu toate acestea, s-a dovedit 3 domeniul lor de aplicare este unul mult mai . vast si imbunatateste seminificativ modul de lucru’si execusia elementelor din beton armat turnate in-situ Sistemul PFEIFER FS BOX completeaz’ cunoscutele avantaje ale Sistemul PFEIFER VS" cu proprietati mecanice ° menite sa satisfacd criteriile existente la structurile din beton monolit. Cutia robust’ si cablul puternic au fost special gandite pentru corespunde nollor conditi 4 AICPS Review 3/2013, Cutiile PFEIFER-FS se utilizeaz4 preponderent pentru imbinarea elementelor structurale din beton armat. Pentru a putea efectua calculele de verificare, mai jos sunt precizate atat rezistentele de calcul pentru cutille inglobate, cat si modalitatea de verificare la solicitari compuse ce pot aparea dupa cele trei directii principale. Grosimea ‘cu imbinarea, Vacs [KN/eutlo] peretelul (mm) | tntinders, Zu Teaeutie]” | cuimbinarea, 625/30 30/37 Tunzeuticy 140 = % 30 ry 380 35 3 540 3020 Verificare la forté de forfecare paralela: Ves Vaan $ 1,00 Vas, [kN/cutie] - Valoarea de calcul a fortel de forfecare pe directia paralela cuimbinarea Vasu [kN/cutie] ~ Rezistenta de calcul pe directia paralela cuimbinarea (conform tabel) Verificare la forta de forfecare perpendicularé: Veao! Waax $ 1/00 Vas. [kN/cutie] - Valoarea de calcul a fortei de forfecare pe directia perpendicular cuimbinarea Vea [kN/cutie] - Rezistenta de calcul pe directia perpendicularé cu imbinarea (conform tabel) Verificare la solicitari deintindere/interactiune: Zu Zena Zea + Zeas unde: Zea = O,78*Vex 1 Slt Zeaw = 1,0 Vou Z,. {kN/cutie] ~ Rezistenta de calcul la intindere (Conform tabel) Zeon [kN/cutie] - Valoarea de calcul a fortei de intindere Zee [KN/cutie] - Valoarea de calcul a fortel de intindere rezultat din forfecare paraleli Zeow [kN/cutie] - Valoarea de calcul a fortei de intindere rezultat8 din forfecare perpendicular Flexibilitatea inerent8 a cablurilor aduce avantaje enorme in comparatie cu solutiile anterioare de continuizare cu armaturi ofel-beton, intrucat buclele de cabluri nu stau in cale si elimina riscul de accidente. Pe toata durata de executie, buclele din cablu pot fi indoite de cate ori se doreste, deoarece acestea revin in pozitia corect8 de fiecare data. PFEIFER VS-ISI-3D - Sistem de imbinare pentru panouri prefabricate din beton Lansarea noului Sistem VS*-ISI” deschide noi oportunitati pentru realizarea structurilor din elemente prefabricate de beton. Acest sistern | conceput de PFEIFER asiguré soluti! de rezolvare pentru toate tipurile de ‘imbinari posibile intre pereti sau pereti si stalpi. Consumul minim de mortar si dispunerea simetric& a buclelor aduc un plus de valoare | semnificativ in ceea ce priveste eficienta si siguranta. Mai mult, noul Sistem VS*-ISI” este aprobat de cétre DIBt, respectiv organismul de omologare german pentru produsele de constructii si dispune de Agrement Tehnic National. Calculul si dimensionarea noului sistem VS" IST 3D se bazeaza pe verificarea individuals a fortelor cu diferite directii de solicitare, pe interactiunile acestora si, nu in ultimul rand, pe transmiterea eforturilor | de intindere in elementul de beton. in locul verific’ exist’ un software gratuit, special conceput de PFEIFER, pentru a usura calculelor manual, implementarea acestora. In functie de cerintele utilizatorului, programul Poate genera o analizé complet8 pentru calculul structural si pentru verificarea protectiei impotriva focului, furnizand totodata si detalii CAD necesare in realizarea pianurilor de cofrare si armare. 5 AICS Review 3/2013,abel cu renistenfels de calcul ale Sstemului VS TST3D. Reristents de calcul la fort tdetoare pe directia evitema 4 saint eu tealas tear fan coated de peretelul ine itindere, Zu Temi tin cs0/37 | c3s/as_| cao/so |c45/55 | fmbinares, vans [N/m 7 a Ta a TE ‘a 3 i a7 ie 5 7 7 38 ra 8m ii on Fd 7 38 330 a8 ar are are 7 3 Verificare la fort de forfecare paralel Veal Vac $ 1,00 Vea [kN/m] Valoarea de calcul a forfei de forfecare pe directia paralelé cuimbinarea Vea:x [kN/m] - Rezistenta de calcul pe directia paralel& cu imbinarea (conform tabel) Verificare la forta de forfecare perpendicularé: Voss! Vas $ 1,00 Vsa: [kN/m] - Valoarea de calcul a fortei de forfecare pe directia perpendicular cu imbinarea Vero [kN/m] ~ Rezistenta de calcul pe directia perpendicular cu imbinarea (conform tabel) Verificare la solicitari compuse din forfecare paralel8, forfecare perpendicular si intindere. ‘Cand apar solicitéri dup& toate cele trei directii principale, verificarea se va efectua utlizénd diagrama de interactiune prezentat& mai jos si formula de verificare pentru solicitari de intindere: Verificare la solicitari de intindere: 22 Zee Zeawe* Zeon UNE: Zayan = 0,50" Vee Si: Zea = 0,25* Ves, Z..[kN/m] - Rezistenta de calcul la intindere (conform tabel) Zeen (kN/m] - Valoarea de calcul a fortei de intindere Zeon [KN/m] ~ Valoarea de calcul a forfei de intindere rezultatS din forfecare paralel’ Zeow [kN/m] ~ Valoarea de calcul a fortei de intindere rezultats din forfecare perpendicular& Un sistern de imbinare eficient si rezistent se traduce prin calitatea componentelor sale. Astfel, totalitatea caracteristcilor de performant de la baza sistemului VS" i fac pe acesta un model simplu de utilizat, sigur si im acelasi timp eficient, transformandu-I intr-un factor de succes pentru orice proces de constructi¢ in care este integrat. PFEIFER PFEIFER Soll und Hobetachnik GmbH (fila Sibi) Ste Maiului Ne7 550197 Sibiu Romania ww fete de Persoand do contact: Ing. Szabé Levente Tel: +40.740.898.509 6 AICS Review 3/2013, CERCETARE a COMPORTAREA {MBINARILOR CADRELOR METALICE MULTIETAJATE IN URMA CEDARII ACCIDENTALE A UNUI STALP MARGINEAN IOAN’, DINU FLOREA’, DUBINA DAN’, DREVENY ZDENEK4 Lucrarea studiaz’ comportarea imbinarilor grinda-stélp in urma cedsril accidentale a unor stélpi la structuri in cadre metalice multietajate. Continuitatea elementelor in noduri poate asigura redistribuirea eforturilor din zonele afectate, ins aceasta continuitate depinde de capacitatea imbindrilor de a prelua fortele axiale mari care se pot dezvolta in grinzi. Studiul a cuprins un set de cadre metalice cu diferite imbinari grind’-stalp, care au fost proiectate la situatii de proiectare permanent si seismic’ in conformitate cu normele actuale. Pentru a determina rspunsul structural dup cedarea unui stélp, s-a folosit o analiza dinamic& neliniar8. Cuvinte chei 1. Introducere Clidirile trebuie si posede o robustete adecvaté pentru a nu suferi avarii majore sau cedairi jn cazul producerii unor actiuni accidentale. Acest lucru se poate realiza prin asigurarea unel capacitati portante ridicate pentru elementele cheie, 0 bun’ continuitate intre elemente si de asemenea printr-o ductilitate adecvat, EN 1991-1-7 [1] contine unele prevederi referitoare la evaluarea unor actiuni accidentale, cum ar fi foc, explozie sau impact si precizeazi faptul c& structura trebuie s& reziste la astfel de evenimente cu avarii reduse, fara sa se initieze cedarea. Prevederi similare se regsesc $1 in standardul american ASCE 7-05 [2], unde se arat8 faptul ca sistemul structural trebule s& rand stabil si 88 reziste unor avarii locale f8r8 a ceda. Dificuttatea de a anticipa intensitatea si modul de actiune al unor astfel de actiuni face ca proiectarea direct8 a structurii la astfel de situatii s8 fie dificil Ca 0 msur8 suplimentara de sigurant, se poate evalua r&spunsul structurii in cazul in care elementele direct afectate cedeaz8, ceea ce conduce la identificarea zonelor critice si a msurilor ce trebuie luate. Acest principiu poate fi aplicat folosind metoda c&ilor alternative de transfer, care verific’ r&spunsul structurii in cazul in care unul sau mai multe elemente structurale ies din lucru. Metoda permite evaluarea capacitatii structurli de a redistribui incarc&rile din zonele afectate catre zonele invecinate. Existenta acestor trasee alternative permite in final evitarea colapsulul progresiv [3]. Anumite sisteme structurale sau cadre metalice, imbingri grinda-stdlp, colaps progresiv, robustete, actiune catenara detalii de alcStuire asigura o mai mare capacitate de redistributie. Un exemplu il constituie realizarea nor legituri continue in noduri (imbinari rigide grind8-stélp) sau asigurarea interactiunil dintre structur& si sistemuul de plansee ([4], [5], [6], [7]) Aceste caracteristici au un rol deosebit de important in special in cazul sistemelor structurale cu redundantS redus8. Metoda cBilor alternative de transfer (AP) face apel la anumite caracteristici structurale, cum ar fi continuitate sau ductilitate, care sunt de asemenea prezente si in metoda de proiectare antiselsmica bazata pe capacitate [8] Sunt ins& si numeroase diferente intre cele doua metode, cum arfi + interactiunea dintre fort& axial si moment incovoietor in grinzi si imbin&ri in cazul dezvoltarii unor forte mari de intindere (actiunea catenara) + rolul planseelor in cresterea gradului de legatura intre elemente + efectul de membrana in plansee + efectele dinamice produse la cedarea unor elemente sau parfide structur’ Pentru analiz& s-a folosit programul de calcul Extreme Loading for Structures ELS [9]. Modelul numeric a fost calibrat pe baza unor incercdri experimentale pe imbindri grind&-stlp cu plac’ de baz si suruburi supuse la moment si diferite niveluri de fort’ axial& de intindere (Fig. 1). rd. ing. Universitatea Poltehnica din Timisoara, Facultatea de Construct, e-mail: foan.marginean@ct.upt.ro *Conferentiar a. ing. Universitatea Poltehnica dit Timisoara, Facutatea de Construct, e-mail: Norea.dimut@ct. uptro;/ Academia ‘Romana = Pliala Timisoara, CCTFA, Laboratorul de Construct Metalice * profesor dr. Ing. Universitatea Poltehnica dn Timisoara, Facultatea de Construchl, ema: Nlorea.dinu@ct.upt.ro;/ Academia Romana Fiala Timisoara, CCTFA, Laboratorul de Construct Metalice “*M.Se. SUSCOS stud. ing. Universitatea Poltehnica din Timisoara, Facultatea de Construct, e-mal: zdenek.dreveny@ct-upt.ro 7 AICPS Review 3/2013,2 Spl » Fig. 1 Curba moment - rote la diferite nivele de forta axiala (a) si curba de interactiune forta axiala-moment ‘ineovoietor (b) ({10)) Lucrarea studiaz’ comportarea structurilor in cadre multietajate cu diferite tipuri de imbindri grinda-stalp in cazul producerii unor avarii locale. in acest scop, a fost proiectat un set de cadre necontravantuite la situatiile de proiectare 2. Studiu de caz Structura analizat& are 4 deschider, 4 travel si6 etaje si este realizatd cu structura metalic’ Fig. 2.2). Sistemul structural este alc&tuit din cadre necontravantuite pe ambele directii. Deschiderile si traveile au cate 7.5 metri, iar inditimea de etaj este de 4 metri, Structura este proiectata la situatia permanenta si seismic, far luarea in considerare a situatiel accidentale de proiectare. Atat incircarea permanenti cat si cea utilé au valoarea de 4 kN/m’, iar presiunea din vant este de 0.5 KN/m’, Structura a fost proiectat3 considerénd conceptul seismic disipativ (factorul q = 6.5), pentru o acceleratie de proiectare de 0.08g si un teren cu perioada de colt T. = 0.7sec Limitarea deplasérii relative de nivel pentru starea limit de serviciu este de 0.008 din indltimea unui eta}, Stélpil sunt realizati cu sectiune cruciforma din dou’ profile HEB450, grinzile principale sunt realizate din profile IPE400 jar grinzile secundare din profile IPE330 (Fig. 2.b). Sectiunile sunt realizate din profile laminate la cald si ofel S355. Pentru a evalua contributia imbin8rii grind& stélp la prevenirea colapsului progresiv, au fost studiate patru tipuri de imbin&ri: + imbinare cu placd de capat si suruburi (EP) (Fig 3.a): imbinarea are 6 randuri de suruburi M20, KKK bd KY a 8 AICPS Review 3/2013, permanenta $i seismica. Calculul rspunsului s-a ‘cut folosind 0 analiza dinamica neliniar3. in finalul lucrérii se prezint& rezultatele preliminare obtinute in cadrul programului experimental pe noduri grinda-stalp la scenari de tip stalp-lipsa grupa 10.9 si plac de capat de 16 mm grosime; + imbinare cu placi de capa, vuta si suruburi (EPH): imbinarea are 8 rénduri de suruburi M24, grupa 10.9 si plac de capat de 30 mm grosime. Vuta are 200 mm latime si 250 mm lungime. (Fig. 3.5); + imbinare sudat& cu sectiune redusa de grinda (RBS): imbinarea are reduceri de forma Circulara in tlpi. Dimensiunile a, b sic ale zonei reduse (vezi[11]) sunt a= 110 mm, b= 280 mm. si c=36 mm. Talpile si inima grinzil sunt prinse de talpa stélpului cu sudura cu prelucrare (Fig. 3.0). + imbinare sudat cu plici pe tipi (WCP): ‘imbinarea are plici de 20 mm grosime, 200 mm l8time si 250 mm lungime sudate pe télpile ___grinzii Fig. 3.4). imbinarea EP are un moment capabil mai mic decat cel al grinzii si poate fi clasificata ca imbinare partial rezistent conform SR EN 1993-1-8. Pentru imbinarea RBS, momentul maxim capabil in zona redusa a grinzii este mai mic decdt momentul plastic al grinzil Celelalte dou& imbinari (EPH si WCP) au o suprarezistentd fata de grind8. Fig. 4 prezint’ curbele moment-rotire pentru cele patru tipuri de imbin&r » Fig. 2 Structura analizata: a) vedere de ansamblu cu modelul structural; b) vedere in plan Fig. 3: imbinérile grind3-stéip studlate: a) imbinare cu placa de capt (EP); 1b) imbinare cu plac de capat si vut& (EPH); c) ji <) imbinare sudats 800 600 Beam. 1 kNm 00 Mom 200 ° 0.02 0.04 Fig. 4: Curbele moment - rotire: imbinare sudatd cu sectiune redusa de grinda (RBS); cu plc pe talpi (WCP) —RBS plastic moment 0.06 0.08 0 0.12 Rotation, rad 2) imbinare cu placé de capt (EP); ) imbinare cu placé de capat si vut& (EPH); ©) Imbinare sudatd cu sectiune redusa de grinds (RBS); 4d) imbinare sudats 3. Evaluarea rezistentei la co! Evaluarea rezistentei la colaps progresiv s-a facut pentru cinci scenarii de cedare a stélpilor: cedarea unui stélp de colt (A1), cedarea unui stélp de margine (A3), cedarea unui stélp interior (82), cedarea simultana a stélpului de colt si a celul marginal adiacent (A12) si cedarea simultand a dot stalpi marginali (A23), veziFig. 5. Analiza s-a efectuat in doi pasi. in pasul 1 au fost aplicate static incdrcirile gravitationale (100% din incarcarea permanent D si 50% din inc&rcarea util8 L) siincSrcarile laterale determinate cu ecuatia a) 0.002 x (suma incércarilor gravitationale (OD +L) (1) in pasul al doilea, stdlpul este scos din structura intr-un timp de 0.001 secunde, imprimand astfel un efect dinamic suplimentar. cu pli pe talpt (WCP) laps progresiv Fig. 6 prezint in timp deplasérile pe vertical’ deasupra stélpului eliminat pentru toate scenarille. Dupa eliminarea stalpului, deplasérile verticale sunt relativ mici, mai putin in cazul imbinérilor partial rezistente cu placa de capat (EP) unde colapsul progresiv este declansat in cazul elimingristélpuluiinterior B2. Pentru structurile cu imbinari EP si RBS, eliminarea a doi st&lpi declanseaz8 colapsul progresiv (Fig. 6.a sib) in timp ce structurile cuimbin8ri EPH si WCP consumé degradérile f&r8 a initia colapsul progresiv (Fig. 6.csid) Ilustratia deplasarii verticale maxime este prezentat8 in Fig. 7 siFig. 8 pentru eliminarea unui singur stlp interior (B2) si eliminarea simultan’ a doi stdlpi perimetrali consecutivi (A23) 9 AICPS Review 3/2013,> ® ® @@ a a ot T a L 1 v aie RF cone column removal scenario two columns removal scenario a ») Fig. § Scenarii de cedare: a) un singur stélp; 6) dol stélp! —«3 egenne Ditacome, So | o i m4 @ aa say ae ° » Fig. 6: Deplasarea verticals vs. timp din analiza dinamica neliniar’: a) structurd cu imbindri EP; 'b) structurd cu imbindri RBS; c) structurs cu imbindri EPH; d) structurd cu imbindri WCP Colaps proesv » Fig. 7: Deplasarea maxim pentru scenariul 82 (in metri): a) structurd cu imbinéri partial rezistente EP; ») structurd cu imbingri total rezistente WCP 10 AICPS Review 3/2013, NA i ay Ry Colaps rogresiv a) » Fig. 8: Deplasarea maxim’ in metri, scenariu! A23: a) structur cu imbinéri partial rezistente EP; ') structurd cu imbindri total rezistente WCP Fig. 9 prezint& variatia fortet axiale si a momentului incovoietor cu deplasarea pe verticala pentru structura cu imbin&ri EP. De precizat cd B1 si B2 sunt grinzile de pe directie transversal’ 5i longitudinal adiacente nodului de deasupra stélpului cedat. Pentru scenariul Al, momentul incovoietor la capatul grinzii transversale B1 creste pe masur’ ce deplasarea vertical8 creste, pana se atinge momentul plastic capabil, formandu-se o articulatie plastica (Fig. 9.a), Articulatia plastic’ se formeazé de asemenea $i in grinda longitudinal 62. Structura are capacitatea necesara pentru a preveni extinderea avariilor la elementele invecinate stélpului cedat. Forta axial tn grinzi este de compresiune, ceea ce arata ca nu se declanseaz’ actiunea catenara. Pentru scenariul B2, momentul incovoietor creste pan la formarea’ articulatiel plastice in imbin&rile grind&-stalp din grinzile adiacente stélpului cedat. Pe m8sur8 ce deplasarea vertical’ creste, deformatille plastice din imbinare cresc. Vertical displacemens, 2 a) Dupa ruperea placii de capat la nivelul talpli de sus a indicele de precizie a incerc&ril, [%]; 6- dispersia presupusé a unei proprietti a materialului selectionat; ©; dispersia presupusd a unei proprietatiin cadrul unei piese de material. *Notd: in cazul obtinerii unui rezultat negati se reia calculul mérindu-se numéirul materialelor selectionate Pentru coeficientul de variatie a proprietatilor examinate, V, se pot utiliza valorile medii prezentate in Tabelul 1: Tabel 1 - Numérului minim de epruvete Coaficient de variatic Proprietatea lemnulul toe Numar de inele anuale/em 7 Proven de lernn tare 26 Masa volumicS 10 Umiditatea de echiibra 5 Cooficient de contrager: linear’ 28 volumics % Rezistenta la compresiune paralel cu fibrele 7 Rezistentd la Incovoiere static& 15 Rezistenta la forfecare longitudinalé paralels 20 Madul de elasticta te la Incovolere statie& 20 Limita de proportionalitate (rezistenta limits 20 Conventional) la compresiune perpendiculara pe fibre aralela cu flbrele 2 Reastents |e Weetione perpendiculard pe fibre 20 Reziiente 32 Duritate 7 2.3. Pregitirea epruvetelor Exemple de epruvete pentru diverse tipuri de solicitéri, conform prevederilor SR EN 408: 2004, sunt prezentate in Fig. 3. Forma si dimensiunile epruvetelor trebuie s& fie cele specificate in standardele nationale (sau internationale) corespunzatoare. Suprafetele calibrate ale epruvetelor trebuie s& fle debitate cu atentie. Axa longitudinald a epruvetei trebule s& fie paralela cu fibrele lemnului. Inelele anuale pe suprafefele de capat ale epruvetelor trebuie si fie paralele la dou’ fete opuse perpendiculare pe celelalte dous. Fetele adiacente ale epruvetelor trebuie sa fie perpendiculare intre ele, Fiecare epruvetd trebuie si fie marcata. Marca trebuie 8 permita reperarea locului de unde a fost téiaté epruveta din materialul selectionat. Caracteristicile marcii trebule s& fie spectficate in standardele nationale. Fig. 3. ~ Tipuri de epruvete pentru incercari de laborator, conform SR EN 408: 2,Solicitarea de intindere (tracfiune) paralel cu fibrele si perpendicular pe fibre; '.Solicitarea de compresiune paralel cu fibrele $i perpendicular pe fibre; 37 AICPS Review 3/20134 Fig. 3. ~ Tipuri de epruvete pentru incerciri de laborator, conform SR EN 408: c.Solicitarea de incovoiere, cu dou’ forte concentrate; d.Solicitarea de forfecare paralel cu fibrele $i perpendicular pe flbre 2.4, Efectuarea incercérilor de laborator incercdrile se efectueaz& conform standardului national SR EN 408: 2004, care impune anumite conditii atat pentru dimensiunile epruvetelor, ct si pentru conditille de rezemare si incarcare a acestora. Fig. 4 prezinté exemple de scheme de solicitare pentru determinarea rezistentelor caracteristice ale lemnulu Temperatura zerului ambiant din laborator trebuie s& fie mentinut& la (20+2)°C. Umiditatea aerului trebuie sé fie de preferints (6543)%. Dupa incerciri, se determin’ umiditatea si, dacé este necesar, masa volumic3 a epruvetelor. Se recomand’ s8 se determine umiditatea pe esantioane téiate din epruvete. Numérul minim de epruvete pentru determinarea umidit8tii medii, ny, trebuie s8 fie de cel putin 3 si este dat de formula (3) ve = as (3) Wy = Bin“ @) in care: Ngg~ Numérul epruvetelor folosite pentru determinarea unei proprietti 2 lemnului avand coeficientul de variatie V; V,~ coeficientul de variatie a umiditatii epruvetelor, Fig. 4. ~ Schema de solicitare pentru determinarea rezistentei la: 2. Incovoiere, b. compresiune paralel cu fibrele, c. compresiune perpendicular pe fibre, d. tractiune paralel cu fibrele, e, tractiune perpendicular pe fibre, f. forfecare paralel cu fibrele, 9. forfecare perpendicular pe fibre, 38 AICPS Review 3/2013, unde: lungimea epruvetelor, sau deschiderea, in cazul solicitarii la incovoiere, [mm]; b - latimea epruvetelor, [mm]; fh ~ inditimea epruvetelor, [mm]; 1 - Jy ~ distanta dintre punctele de inc&rcare, [mm]; hy ~ lungimea de referint8, [mm]; F ~ inc&rcarea aplicat& asupra epruvetelor, [N]. 2.5, Calculul $i exprimarea rezultatelor Valorile proprietitilor lemnului se determin’ prin calcul utilizind formulele mentionate in standardele nationale/internationale referitoare la metodele de incercare corespunzatoare. Dacé este necesar, se corecteaz& rezultatele incercérii la umiditatea de 12%. intrucat umiditatea medie este determinat8 placénd de la umiditatea mai multor epruvete, se admite efectuarea corectiei de Media aritmetic’ % Abaterea mediel aritmetice, s,: umiditate pe media aritmetic’ a rezultatelor incercéril. in final, atenuarea datelor se face prin media statistic’ care este o valoare ce sintetizeazs intr-o singurd expresie numeric’ toate valorile din seria de masurdtori. Termenii seriei diferd de medie deoarece au fost influentati de diferiti factor! si de aceea dup exprimarea rezultatelor incercéril, se determin’ @ (5) (6) Valoarea proprietdtii prelucrata statistic se obtine din ec. (7): x=X+s, 2) Se calculeazi urmatoarele marimi care permit identificarea uniformitatii si omogenitatii materialului lemnos din epruvetele incercate a. Coeficientul de variatie V [%], cu formula 100 +100 xy; _~ valoarea unei singure observatii; n= numérul de observatil 3. Studiu de caz 3.1. Motivatia programulul experimental Studiul de caz prezint8 evaluarea valorilor caracteristice ale proprietitilor de rezistent si de rigiditate pentru un lot de produse ecarisate de lemn, valori care conduc la incadrarea lemnului destinat pentru utilizéri structurale, in sistemiul de clase de rezistent& necesare pentru aplicarea codurile de calcul al structurilor din lemn. Cercetérile experimentale fac parte dintr-un program experimental desfisurat in laboratorul Facult&tii de Constructii si Instalatil @ Universitati Tehnice ,Gh. Asachi" din Iasi, pentru incercéiinitiale de tip, care au avut ca scop incadrarea lemnulul intr- ‘oclasé de rezistentd conform SR EN 338:2010, [8]. Necesitatea acestor incerc&ri deriva din reglement&rile care fundamenteaz’ aplicarea (8) b.Indicele de precizie a incerc&rii p (%], pentru nivelul de incredere de 0,95, cu formula 9) marcajului CE la produse din lemn. Produsele din lemn fac parte dintr-o grup de produse pentru care sistemul de evaluare a performantelor este 2°, iar in conformitate cu Regulamentul 305/2011/EU al Parlamentului European si al Consiliulul din 2011 (Regulamentul Produselor pentru Constructii), [9], declaratia de performanta si marcajul CE cuprinde performantele caracteristicilor esentiale prevazute inreglementérile tehnice aplicabile. 3.2, Dimensiunile epruvete Dimensiunile epruvetelor au fost alese conform conditillor impuse de standardul SR EN. 408:2004) Valorile acestora, precum si numarul de epruvete incercate, sunt prezentate in Tabelul 2. 39 AICPS Review 3/2013Tabel 2 - Epruvetele pentru incercarile experimentale Wr Numar | Latime | Inaitime | Lungime ert. epruvete |_b{mm]_| h{mm] | 1 [mm] 1 | Tneovorere 16 50 60 1300) 2_[ Compresiune paralel cu fibrele 35, 45 70 300) 3_[ Compresiune perpendicular pe fibre 35 45 90, 70 ‘4 _[Tractiune paralel cu fibrele 15: 15 26 300) 5 Tractiune perpendicular pe fibre a4 45 is 70 ‘6 | Forfecare paralel cu fibrele 10 300) 55 32 7_| Forfecare perpendicular pe fibre 30 32 55 300) Dup& masurarea dimensiunilor epruvetelor, acestea au fost cAntarite, pentru a putea determina densitatea medie a lemnului de molid analizat, care areo valoare de p = 394 kg/m” 3.3. Desfasurarea incercérilor incerc&rile de laborator s-au desfasurat conform modului de lucru prezentat anterior, pentru fiecare tip de incercare find confectionate epruvetele din lemn si dispozitivele necesare pentru asezarea si aplicarea incarcérii i 4 e 3.4. Moduri de cedare Epruvetele au cedat corespunzator tipului de solicitare aplicat, CAteva exemple de probe incercate pana la rupere sunt prezentate in Fig. 5. 3.5. Rezultatele experimentale Valorile caracteristice obtinute In urma incercarilor experimentale au fost determinate conform formulelor din SR EN 408:2004 si corectate statistic conform procedurii descrise anterior. Tabelul 3 centralizeaz’ rezultatele obtinute in urma testelor de laborator si a prelucrariiulterioare. f 8 Fig. 5. ~ Moduri de cedare in urma incercéril experimentale pentru determinarea rezistentel la: a.incovoiere, b. compresiune paralel cu fibrele, c. compresiune perpendicular pe fibre, d. tractiune parale! cu fibrele, e. tractiune perpendicular pe fibre, f. forfecare parale! cu fibrele, g. forfecare perpendicular pe fibre, 3.5, Rezultatele experimentale Valorile caracteristice objinute in urma incercérilor experimentale au fost determinate conform formulelor din SR EN 408:2004 si corectate statistic conform procedurii descrise anterior. ‘Tabelul 3 centralizeaz’ rezultatele obtinute in urma testelor de laborator sia prelucrarii ulterioare. 40 AICPS Review 3/2013, Tabel 3 - Rezultatele experimentale Wr "pul den 7 fas os et Tipul de incercare (N/mm) | tN/mm® | (N/mm) 1 [Tncovoiere 39,145; 39,14 39,70 2_[ Compresiune paralel cu brele 31,740 33,61 33,43 3-_[ Compresiune perpendicular pe fibre 13,87 4 | Tractiune paralel cu fibre 19,56 5 Tractiune perpendicular pe fibre 1,99 6 | Forfecare parelel cu fbrele 3,73 7 [ Forfecare perpendicular pe fibre 5.20 unde: f= Fezistenta medie a lemnului, la umiditatea realé a acestula, [N/mm?]; fiz ~ rezistenta medie a lemnului, la umiditatea de 12%, [N/mm?];, “fiosinat ~ Fezistenta medie final’ a lemnului, dupa prelucrarea statistic’, [N/mm?] Valorile rezistentelor caracteristice care se obtin in final prin corectille prevazute de standard sunt prezentate in Tabelul 4. La valorile rezistentelor caracteristice trebuie adaugat& si valoarea modululul de elasticitate din incovoiere, valoare de reprezentare conventionala pentru clasa de rezistentS., Din incercérile experimentale s-a obtinut ‘Tabel 4 ~ Compararea rezultatelor obtinute expe! Exnm = 10249,5 N/mm’, dup’ aplicarea corectiilor in"Urma comparérii rezultatelor experimentale cu valorile din sistemul de clase de rezistenta stabilit in SR EN 338: "Elemente structurale din lemn - Clasele de rezistent&", clasa de rezistent a lernnului studiat este €22, valorile de comparatie find prezentate in Tabelul 4 ental cu valorile intabulate in SR EN 338 Nr. Valorile finale determinate experimental 22 Rezistenta le Ineovolere fox | 35,77 Nien _22 Rezistenta fa compresiune paralel cu fbrele Tex [30,12 Nimm? | 20 7 z 3_| Rezistenta le compresiune perpendicular pe 4 fibre eon | 12,56 N/mm? [5,1 Rezistenta le tractiune paralel cu fibrele fox | 17,58Nmm [13 5 | Rezistenta la tractiune perpendicular pe fibre fom [14s N/mm | 0,3 6 | Rezistenta la forfecare paralel cu fibrele fon | 386N/mm® [24 7__| Rezistenta Ia forfecare perpendicular pe fibre fescx [| 468NimmP? | 24 8 | Moauiul de elasticitate Eeman | 10249,5 N/mm? | 10000 12_| Denaitatea p seakgin [340 Concluzii Lemnul este un produs organic cu o structuré a materialului cu variatie mare de caracteristici reduc&toare de rezistent8 si particularitati de projectare. Exist’ anumite proprietati care caracterizeaz’ fiecare specie, dar aceste propriet3ti sunt supuse unor modific&ri apreciabile ca urmare @ actiunilor si conditillor din mediul inconjurstor. Din analiza rezultatelor prezentate in Tabelul 4 se observ c& valoarile obtinute din Incercéri de laborator nu sunt atribuite direct caracteristicilor necesare in proiectarea elementelor din lemn si c& rezultatele medii ale testelor sunt amplificate cu coeficienti subunitari specifici materialului, in sténsi leg’tur’ cu faptul c& in realitate nu exist8 doar stari simple de solicitare in coditii de mediu standardizate Cu cunostinfe suficiente despre factorii intrinseci care afecteaza rezultatele devine posibil s& se deducd relatiile dintre structura si compozitia chimic3 a materialului lemnos si proprietitile mecanice si fizice care sé permits o evaluare teoretic’ 2 capacitatii portante a elementelor de constructii. Acesti factori sunt evidentiati in valorile standardizate ale claselor de rezistenta. incepand cu data de 1 julie 2013 a intrat in vigoare Regulamentul (UE) nr. 305/201 al Parlamentului European si al Consiliului din 9 martie 2011 - de stabilire a unor conditii armonizate pentru comercializarea produselor pentru constructii. Acest regulament stabileste cerinte generale pentru introducerea pe piatd a produselor pentru constructii si, implicit, pentru aplicarea mercajului european de conformitate CE. 41 AICPS Review 3/2013Declaratia de performant& care confer& producStorului dreptul sa aplice marcajul CE contine in special urmatoarele informatii: referinta produsului-tip pentru care a fost intocmit& declaratia de performanta si sistemul sau sistemele de evaluare si de verificare a constantei performantei produsului pentru constructil. incercarile initiale de tip sau evaluarea initial cuprinde incere&ri conform cerintelor unui standard european {in cazul produselor din lemn utilizate tn constructii, procedurile pentru determinarea valorilor caracteristice ale proprietatilor mecanice pentru sistemele de evaluare si de verificare a constantel performantei se face conform DIN EN 384:2010, [10]. Din valorile obtinute in incerc&rile de laborator prezentate, se constat& c sistemele de clasificare prevazute sunt restrictive si generale, si nu utilizeaz& potentialul resurselor materialului in cazul elementelor de constructii din lemn. fin Europa exist multe reguli diferite pentru sortarea dupa rezistent& a lemnului. Acest lucru se datoreaza faptulul cd se tine seama de: + specii $i grupuri de speciidiferite; + originea geografic’; + cerinte dimensionale diferite; + cerinte diferite pentru utilizdri diferite; + calitatea materialului disponibil; + influente istorice sau traditi Datorit& diversitatii de reguli de clasificare existente, care se utilizeaz& in diferite tari, este dificil de stabilit un ansamblu unic de reguli, acceptabile pentru toate statele membre. De aceea, cerintele prevlzute in standardul european SR EN 14081- 1+A1:2011, [11], referitoare la regulile de sortare dupa rezistenf, stabilesc principiile de baz’ care trebuie urmate pentru a defini cerintele limit pentru anumite caracteristici ale produsului-tip.. Pentru viltor este de important major’ ca prin activitati de cercetare s8 se identifice proprietatile cele mai importante ale produsului din lemn, pentru satisfactia utilizatorilor finali si s8 se formuleze aceste cerinte in clase de rezistent’ precum si in proprietati specifice, cum ar fi parametrii de comportare in regim dinamic. CERCETARE ALINA HAUPT-KARP', CRISTINA CAMPIAN’, GABRIEL URIAN’, VASILE PACURAR* Folosirea stélpilor cu sectiune mixt& otel- beton este o solutie larg réspandita in zonele cu selsmicitate ridicatd. Tendinta actualé este de a ingloba partial sau complet sectiunea metalic’ in beton, din cauza importantei intensitatii seismice, Din aceste considerente, solutia aleas in analiza, efectuatd este cea de stalp mixt cu profil metalic complet inglobatin beton. Astfel, preluand rezultate concludente din literatura de specialitate, pentru sectiuni de stélp mixt, s-a realizat 0 comparatie intre rezultatele experimentale si cele obtinute folosind metoda ‘elementuluifinit. Pe lang cercetarea pe cale experimental a stalpilor cu sectiune compusé ofel-beton, o alt Dou’ dintre programele experimentale utlizate pentru calibrarea $i validarea modelulul numeric au fost realizate in cadrul Universitat Tehnice din Cluj-Napoca, Roménia (denumite in continuare programul 1 si 2), dou8 in China (denumite in continuare programul 3 si 5) si unul in Statele Unite ale Americil (denumit in continuare programul 4). Schema static a tuturor stalpilor incercati experimental a fost de element in consolé (figura latur3 foarte important& a cercetrilor este cea analitic’, de modelare matematicé a comportérii, cat mai apropiata de valorile obtinute pe cale experimental. Simularea pe calculator a comportarii elementelor este 0 metod’ mult mai Teftina, rapida si eficienta de cercetare, dar nu poate exclude si nu poate reduce importanta cercetarilor experimentale. Calibrarea modelului numeric a fost realizat pe baza a cinci rezultate experimentale, preluate din, literatura international de specialitate. Incercarile preluate au fost executate pe stélpi cu sectiune mixt3 cu profil metalic complet inglobat in beton, realizati cu betoane obisnuite si cu betoane de inalt rezistenta, 2.1). St&lpii au fost solicitatl la un efort axial de compresiune $i forte laterale orizontale (figura 2.2), cu exceptia celor din cadrul programului din Statele Unite ale Americii, care au fost testati la efort axial + moment incovoletor + forts taletoare. {in cadrul primelor 3 programe experimentale stAlpil au fost solicitati at&t monoton cat si ciclic, iar in cadrul programelor 4 si 5 stdlpii au fost testati doar ciclic. Dactorand, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, Facultatea de Construchl, Departamentul Structuri 2 Profesor, Universitatea Tebnicé Cluj-Napoca, Facultatea de Construct, Departamentul Structur! 3 Doctorand, Universitatea Tehnicd Cluj-Napoca, Facultatea de Construct, Departamentul Structuri * Profesor, Universitatea Tehnicd Cluj-Napoca, Facultatea de Constructii, Departamentul Structuri 43 AICPS Review 3/2013Aha a N Patee y Uae: er Figura 2.1 ~ Schema staticd 2.4, Program experimental dezvoltat de c&tre C. Campian Programul experimental realizat de cdtre CAmpian Cristina [1] a cuprins incercarea a 12 stalpi micsti avand sectiunea metalic’ complet inglobat in beton. Stdipli au avut aceeasi sectiune transversala si au fost grupati in trei grupe SI, SII si SII functie de lungimea acestora. Acestia au avut 2.00 m lungime, 2.50 m si respectiv 3.00 m lungime. Profil 112 2010 =I i 610 by [ol 170 Figura 2.1.1 - Sectiunea transversal Figura 2.2 ~ Modalitatea de incercare a stlpilor experimental Elementele experimentale sunt realizate in sectiune transversal dintr-un profil laminat 112 complet inglobat in beton avand armaturs longitudinala 4 10 PC 52 (figura 2.1.1.). Betonul utlizat a fost C16/20 si C20/25. Profilul laminat a fost realizat din otel de clas& OL37. Au fost efectuate teste de laborator pentru determinarea rezistentelor reale ale materialelor. Acestea sunt centralizate in tabelul 2.1.1. a elementelor experimentale si standul de Incercare Sera | Reaistents | Reaistenfa pe | Modul de [Lina de | Modul de [Uinta de | Woaul ae oe pe cuo a |ctindru a | clastctate | curgere | slastctate | curgere ofel | elasictate staipt | betonuiai "| tonal beton ote! amaturs | profi prof [Ninn (Ninn?) [wimne) | armaturs | (mm?) Ingiobat [imme [Nimes [Nimes] a 5 2a 5 559 207000 302 207000 SI 270. 225 + si-_[2as 245 waa Tabel 2.1.1 - Caracteristici materiale 44 AICPS Review 3/2013, 2.2. Program experimental dezvoltat de catre V. Sav Programul experimental efectuatin anul 2011 de c&tre V. Sav [2], tot in cadrul Universit&tii Tehnice din Cluj-Napoca a cuprins incercarea stalpilor cu sectiune mixt& cu profil metalic complet inglobat in beton realizati cu beton de inaltd rezistent’ de clasi 70/85. Sectiunea transversal a stalpilor a fost similar8 cu cea din programul prezentat in capitolul 2.A (figura 2.1.1). Profilul metalic folosit a fost un IPN120 Armatura flexibild utilizatd a fost 4 bare cu diametrul 10 PCS2. Etrierii au diametrul 08 0B37, dispusi la 10 cm distant pe zona potential plastic’, respectiv la 20 cm pe restul elementului. St&lpii incercati de V. Sav au avut lungimea de 2.00 m, respectiv 3.00 m. Au fost efectuate teste experimentale pentru determinarea caracteristicilor materialelor componente. Acestea sunt centralizate in tabelul 2.2. Rezistenfa pe cub ] Modul de sastctale —] Limit de curgere ofel | Rezistenja a rupere ofel ‘a betonuha beton rofl Inglobat Prof Inglobat Nim?) Nim] [Nin] (Nimm?) 923 74353465 380.20, 477.08 Tabel 2.2.1 - Caracteristici_ material 2.3. Program experimental dezvoltat cAtre H. L. Hsu, F.J. Jan, J. L.Juang Studlile experimentale realizate de c&tre H. L. Hsu, FJ. Jan, J. L. Juang [3] se axeaz pe comportarea la selsm a stalpilor micsti complet inglobati in beton. Studiul experimental a cuprins incercarea a 24 de elemente experimentale, solicitate la efort axial de compresiune si incovoiere dup& directia principal’ de rezistenté sau dup’ ambele directil. Dimensiunile sectiunii mixte au fost de 370 mm x 370 mm (vezifigura 2.3.1). Au fost utilizate gase tipuri de profile metalice inglobate in beton, si anume: H100x100x6x8, H150x100x6x9, H150x150x7x10, H200x100x5,5x8, H200x150x6x9 $i H200x200x8x12. Tipul armaturii utlizate a fost aceeasi in cazul tuturor elementelor incercate, si anume 4020 armatur’ longitudinal si etrieri dipusi ja 100 mm distanta in zonele plastic potentiale si la 150 mm in rest. Rezistenta otelului din armature longitudinal’ sitransversald a fost: 314 MPa, 543 MPa si respectiv 586 MPa. Rezistenta la compresiune a betonului a fost determinat& prin incercari experimentale, rezultand o valoare de 38 MPa. ” (ere) |) euoress Figura 2.3.1 ~ Sectiune transversal elemente experimentale 2.4. Program experimental dezvoltat de cdtreJ.M. Ricles, S. Paboojian incercdrile realizare de Ricles si Paboojian [4] au fost efectuate pe stalpi micsti, cu profil complet inglobat in beton supusi la efort axial, incovoiere si forta t8ietoare. Profilul inglobat a fost W 8x40, rezultind o sectiune mixt& patrat de 406x406 mm. Sectiunea trasversala a stlpilor testati experimental este DETALIULA Wexto prezentat8 in figura 2.4.1 Armarea longitudinals si transversal& a fost diferitd, si anume cu 12 bare longitudinale si etrieri dubli in cazul detaliului A si cu 4 bare longitudinal si etrier perimetral, in cazul detaliulul B fn tabelul 2.4.1 sunt prezentate caracteristicile sectionale ale stAlpilor testati, precum si rezistentele materialelor obtinute in urma incercdrilor experimental DETALULB wor40 ~| Figura 2.4.1 ~ Sectiuni transversale stélpi experimentali 45 AICPS Review 3/2013Sera de | Dei | Dametul arm Distana TAS | Lam [Tm e stip, Tongtudinate from} | eter mm] | mm) | (Nimne} | prot [ur x ERD a ase [ST 375 2 3 222 S35 zaso [365 3 az 22 953) 130 [300 4 3 236 Ex 1930 [ 311 7 ® 22 Ex 1930 [ 629 Tabel 2.4.1 ~ Caracteristici elemente experimentale 2.5. Program experimental dezvoltat de catre WENG ChengChiang, YIN YenLiang, WANG JuiChen, LIANG ChingYu incercérile experimentale realizate de ctre WENG ChengChiang, YIN YenLiang, WANG JuiChen, LIANG ChingYu [5] au fost efecutate in cadrul laboratorului departamentului de Inginerie Civil din cadrul Universitatii Chiao Tung din China. Figura 2.5.1 ~ Sectiune transversal8 stdlpi experimental St&lpii micsti incercati de c&tre acestia au avut aceeasi sectiune transversala, si anume 600 mm x 600 mm, avand aceeasi inditime de 3250 mm. Primele dou’ tipuri de stélpi au avut inglobat in beton un profil cruce 2H350x175x6x9, iar celelalte doua tipuri un profil din teav p&trata 275x275x10x10 (figura 2.5.1). Armatura longitudinala a fost realizat& din 16 bare @25 mm dispuse cate patru la fiecare colt si 4 bare suplimentare @13 mm dispuse diametral. Spiralele diametrale au avur diametrul de 013 mm, iar cele de colt de O10 mm. Spiralele au fost pozitionate in zona formsriiarticulatiei plastice la 0 distant’ cuprinsa intre 95-115 mm pe o lungime de 1.00m, iar in rest la 150 mm. Au fost efectuate teste pe materiale, iar rezistentele obtinute sunt prezentate in tabelul 2.5.1. Matera fe prof Grosime tabié (mm) _| armatur’ Beton Revistenss |s |e [ro [ow ors Joos | cma) somes | aor_[asr_| aoe [ar [ace | 459 40. (@-sRo3, 0 ses) | 550 _[s57_|sse | ss1_[oss oxo | 979,¢ -srcs.c-seea)_| SRc4) Tabel 1.6.3 ~ Rezistente materiale 46 AICPS Review 3/2013, 3. Modelarea numerica a stalpilor cu sectiune mixta otel-beton 3.1. Calibrare model experimetal Calibrarea modelelor experimentale s-a realizat printr-o analiza neliniar& 2D in programul de element finit FinelG. Stalpii au fost considerati ca flind bare plane ce au 3 noduri, conform Figura 3.1.1. Nodul 1 si 3 au cate trei grade de libertate (m,u,q). Nodul 2 are un. singur grad de libertate (m) ce permite a se lua in considerare o eventuala deplasare relativa intre ofel, sibeton. in analizi a fost fost consideraté o Interactiune perfecta intre otel si beton. Ae 45--4--# ine Tid Figura. 3.1.2 ~ Legl materiale utizate in calibrarea modelului numeric Deoarece s-au modelat rezuitate experimentale, pentru toate materialele s-au folosit valorile ‘aracteristice ale rezistentelor (factor de siguranta sunt egali cu 1). Elementele metalice (proflul si armatura flexibilf) sunt definite folosind o lege de material biliniar’ pentru analiza neliniar’, conform figuri 3.1.2.a. Pentru beton, se foloseste o lege de material tip parabols dreptunghi care iain considerare rezistenta la intindere a acestuia, conform figuri 3.1.2.c. Valoarea rezistentei la intindere este caleulat conform normativ SR EN 1992- 1-1, Fenomenele de contractie si curgere lent a betonului nu sunt luate in considerare, Suplimentar, s-a folosit valoarea confinatd a betonului, valoare calculat’ folosind legea Mander [10][11] in cazul betonului obisnuit si legea Cusson-Paultre [12][13] in cazul betonului de inalt’ rezistenté. Pentru modelarea incr de tip ciclc s-a ullizat legea Menegotto-Pinto (figura 3.1.2.6). 3.1. Validare model nume: Validarea modelului numeric este prezentat& in figura 3.2.1. prin compararea rezultelor obtinute experimental cu cele numerice. fn figura 3.2.1. a si b sunt prezentate comparatiile pentru stalpii din programul 1, incercati ciclic $1 monoton, fn figura 3.2.1, ei d pentru stalpii din programul 2 (monoton si ciclic), In figura 3.2.1. € sif pentru stalpii din programul 3 (monoton gi ciclic), iarin figurile 3.2.1. 9 sih pentru stalpii din programul 4, respectiv 5. Pana la atingerea fortei maxime valorile objinute numeric sunt aproape identice cu cele obtinute experimetal, diferenta fiind de sub 5%. Dup& atingerea fortel maxime modelarea nu mai este atat de acuraté, diferentele obtinute flind de pana la 15%. 47 AICPS Review 3/2013| Figura. 3.2.1 ~ Validarea modelului numeric Pentru 0 modelare cat mai exact cele mai importanta au fost: utilizarea valorilor reale ale rezistentelor materialelor si a modulilor de elasticitate, utilizarea valorilor confinate ale betonului si alegerea corect& @ parametrilor de degradare in cazul analizei sub solicitari ciclice. 48 AICPS Review 3/2013, 4. Evaluarea factorului de comportament q la structuri in cadre. Studiu de caz Utilizand caracteristicile reale ale elementelor puter obtine informatil utile si apropiate de realitate asupra réspunsului structural, prin verificarea parametrilor globali de disipare a energiei seismice, astfel urmarindu-se controlul comportamentului structural. Pe baza modelului elaborat si prezentat anterior, pentru modelarea numericé a stAlpilor cu sectiune mixté, s-a efectuat un studiu de caz pe structuri in cadre, realizate cu staipi cu sectiune mixtd otel-beton si grinzi metalice. Structurile analizate au regimul de inditime de 2 etaje, 6 etaje sirespectiv, 10 etaje (vezi figura 4.1). Modelarea a fost realizati in programul FinelG. Figura 4.1 ~ Imagini cadre din programul FinelG Planul de nivel curent este identic pentru toate structurile analizate si anume 5 deschideri de 6.00 m 15 travei de 6.00 m. inaltimea de nivel este aceeasi pentru toate etajele de 3,40 m. Riglele sunt considerate incastrate in stélpi. Conformarea structuriia fost aleasé asfel incat articulatiile plastice 88 se formeze in grinzi si la baza stélpilor. Zona seismic considerat’ are valoarea maxima a acceleratiei de referint& de 0,329 si 0 perioad’ de colt de 1.60 s. incircérile luate in calcul pentru structurile analizate sunt aceleasi_ pentru toate nivelele, si anume: permanente: 6.50 kN/m2 si utile: 3.00 kN/m2. Dupa efectuarea unei analize elastice pentru obtinerea eforturilor si a deplasérilor corespunzStoare s-a realizat 0 predimensionare, obtinandu-se sectiunile elementelor. Analiza elastic’ pentru predimensionare a fost efectuat’ tot cu ajutorul programului FinelG. Stélpii au fost modelati pentru predimensionare ca si stlpi metalici utilizindu-se un coeficient de echivalent& egal cu 7. Sectiunile st8ipilor micsti si a grinzilor metalice, rezultate In urma predimensionrii sunt prezentate in tabelul 4.1, Materiale alese au fost: beton clas 40/50, armatura otel $500 si profil ofel S355. Au fost utilizate valorile de calcul ale rezistentelor materialelor. Un coeficient de comportare q=4 a fost considerat in evaluarea fortelor seismice ‘Sirackurs Seqhiune stalp_] Profilinglobatin ] Profil ring tuna 8 nee M pt raeinds M pt ratty [kvm] [Nm] eae 500x500) HEB 300 TPE 300 2s Tis, 6 Etaje 510 x 730) HEM 500 IPE 300 223 3033 10 Etaje 510 x 1050 HE 800x444 IPE 300 223 3723 Tabel 4.1 ~ Caracteristicl cadre analizate Pentru studiul performantelor seismice ale structurilor analizate au fost efectuate analize de tip push-over i analiza’ ciclica prin deplaséri impuse, pe cele trei tipuri de structuri. Analiza push-over a fost realizaté prin aplicarea unor forte seismice cu distribute liniar crescatoare cu indltimea, aplicate in dreptul planseelor si, multiplicarea acestora cu acelasi factor de multiplicare. Analizele de tip push-over ofera o imagine globalé asupra modului de comportare 2 unei structuri in regim plastic, prin rigiditatea initial’ global a structurii, prin nivelul fortei tSietoare si panta curbei forta-deplasare. Parametrii de réspuns considerati in analize, au fost: curba fort’-deplasare sicurba forts-deplasare relativl de nivel. 49 AICPS Review 3/2013,R&spunsurile structurilor in urma analizelor push-over efectuate sunt prezentate in figura 4.2, prin curba caracteristicd fort t8ietoare de baza deplasare pentru ultimele nivele (figure 4.2.2 pentru cadrul cu 2 etaje, figura 4.2.c pentru cadrul cu 6 etaje gi figura 4.2. pentru cadrul cu 10 etaje) si prin curba fort tdietoare de bazi-deplasare relativi de nivel (figura 4.2.b pentru cadrul cu 2 etaje, figura 4.2.d pentru cadrul cu 6 etaje si figura 4.2.f pentru cadrul cu 10 etaje). Sunt prezentate prin puncte ingrosate (la ultimul nivel) + Nivelul ced&rii betonului, atunci cand in fibra_comprimati. se atinge deformatia limit de 3,5%e + Nivelul opriri curbei, cénd profilul metalic inglobat atinge deformatia la rupere de 1,5%. + Nivelul cénd structura atinge deplasarea realtiv8 de nivel maxima aleas&, si anume 0,008h (h=inditimea de nivel). Valoarea de 0,008h corespunde valorii admisibile ale deplasarii relative de nivel atunci cénd componentele nestructurale nu interactioneaza cu structura [8][9]. Starea de limitare a degradsrilor (SLD) este in toate cazurile studiate cea definitorie pentru dimensionarea cadrelor. Pe baza metodei N2 [8] a fost evaluat factorul de comportament q utilizat de structurd in momentul cedarii betonului, moment corespunzator acceleratiel de proiectare de 0,329 (aceasta corespunde verificérii la st&ri limit ultime). Rezultate obtinute se regisesc in tabelul 4.2, coloana 4. Se poate observa c& in momentul cedarii betonului nici una din structuri nu atinge un factor 1, valoare aleasa la inceput in predimensionare, Cel mai aproape de aceast valoare este structura cu 6 nivele, cu o valoare de 3.1 a factorulul de comportament. Pe baza aceleiasi metode a fost evaluat si factorul q la sférsitul curbei, adic3 c&nd profilul inglobat atinge deformatia a rupere de 1,5% Valorile obtinute sunt prezentate in tabelul 4.2, coloana 5. oe mt alg ind. mower Ef ememamnannem ab a ~ pu =z } im) 4] pie } aie rat seit i j i i on Denar et 4 o - ve Zw a ; = 2m ms i ~eWe i oe i” st eit oe Oe ta om om ame oe oe Drei el f Figura 4.2 — R8spunsul seismic al structurilor analizate in urma analizei push -over 50 AICPS Review 3/2013 tomy | rm) a | cae StructurS cu 2 etaje 0.105 079 13 [so Structurd cu 6 etaje oart 0.162 a1__|o2 StructurS cu 10 etaje 0.636 0.322 20 |s1 Tabel 4.2 ~ Valorile factorulul q pe structuri Conform normativului de proiectare antiseismic’ SR EN 1998-1-1 [8] structurile din regiunile seismice trebule protectate astfel incat s& fie satisfécute cerinta de neprabusire si cerinta de limitare @ degrad8rilor. Pentru indeplinirea cerintei de neprabusire actiunea seismic& de calcul are o probabilitate de dep&sire de referint& de 10% in 50 de ani, cu o perioadd de revenire de 475 ani, iar pentru limitarea degradarilor 0 probabilitate de depsire de referint de 10% in 10 de ani, cu o perioada de revenire de 95 ani. in tabelul 4.3 sunt prezentate valorile fortelor de bazi atinse de structuri, cu deplasarile aferente, pentru indeplinirea conditiei de limitare a degradsrrilor. Sunt prezentate deasemenea acceleratiile atinse de structur la acest moment. fn figura 4.3 sunt prezetate relatile forts- deplasare obtinute pe cele trei tipuri de structuri analizate in urma analizel ciclice. Figura 4.3.a prezint8 curba obtinutd pe cadrul de 2 etaje, figura 4.3.b pe cadrul cu 6 etaje si respectiv figura 4.3.c pe cadrul cu 10 etaje Foe NI a, tO) atl Istructurd cu 2 etaje 992.053 042 0.183 Istructurd cu 6 etaje 982.358 ota 0.189 [structurd cu 10 etaje 828.552 0.190 0.176 Tabel 4.3 ~ Valorile corespunzStoare SLD For BM eprom) Figura 4.3 ~ Curbe forté-deplasare pentru structurile analizate in urma analizel ciclice {in urma analizei ciclice se poate observa c& structurile analizate prezint o capacitate mare de disipare a energiei, cu o comporatre histeresis stabil&, cu degradari de rigiditate si rezistent& relativ scazute. st AICPS Review 3/2013,transfer rapid de figiere mari Interfata usor de utilizat, avand incredere ca datele dumneavoastra g > 8 3 se S28 t $266 8 sok ga e oD 9 oo & gu = o ek g N = = 2 she 2 en = 8 6 Ser zs es a <= 5 oS gn es 2oOeoc cn Zo =o SE gifts 5 Oto 25 © G2 o gare = 9 2 oo @ Zvee £ svezcs case § BEV«w O SE ge & so8sa zee S25. 0 eo eee & Se2e 5252 SEzR SEs sFes ine ostaOnl Stocheazi fisiere online S 5. Comentarii StAlpii cu sectiune mixt8 otel- beton reprezint& o solutie competitiv8 pentru realizarea structurilor actuale, in special pentru structurile inalte, la care este necesaré pe Inga o mare capacitate de rezistent& si obtinerea unor sectiuni acceptabile din punct de vedere arhitectural Solutia de stalp cu profil metalic complet inglobat in beton, devine si mai competitiva in raport cu celelalte tipuri de stélpi micsti, datorit& bunelor performante seismice si nu in ultimul rnd pentru protectia imbundtatitd la foc. Pentru studiul performantelor seismice ale structurilor in cadre, realizate cu stélpi cu sectiune mixta cu profil metalic complet inglobat8 in beton au fost efectuate in pragramul de element finit FinelG dous tipuri de Cry Cer ee cee ree eens Rare ire analize, si anume: analiz’ de tip push-over si analiza ciclicd prin deplasari impuse. Se poate observa o mare capacitate de absorbtie a energie! In ceea ce priveste proiectarea actualé la criterii de performanta este necesar atribuirea unei valori ale acceleratiel terenului corespunzatoare starii de limitare a degradérilor, mai mici decat valoarea de referinta de proiectare, datorita faptului c& forga seismicd in aceasté situatie are o probabiiitate de depasire de referinté de 10% in 10 de ani, cu o perioada de revenire de 95 ani, fn cazul structurilor analizate valoarea acceleratiei de referinta pentru starea de limitare a Gegradirilor este de 0.17 pone er orem se ay Son een eect Lene eee etme free 241-252, February 1, 2003 Coe Cie are Cone nes See had Peete kerr aT are Foret ae recom iecy ASCE re ons tn 7 ‘Clif Schexnayder_ a oe 3 Proctce Periodical on 2, Studiu privind golure tn perei exterior pastrind aspectal arhitectural “HR SSeS, fe aermeemarmaraeas ese Veer ee suaremare cin 1080 9) 1000, ‘iasunD: Marshal 9) Paul J. Coulston 4. Delorminarea aproxmatva a I ‘Arturo Tora-Cokinga 3 Luis Ai sr cadrelor de baton armat Marine Boveri 5. Pll In gol orizontal gi ncorc la sear real Eliya Metin, George Marcaus s! Maher K Taaros 6: Moto cde preetare patty bare compra rae go calel ups ‘anthony Boe en 7. Ghid do prolectare perty contol crpturir in elomente de beton de mare rezistent Ni’ Bawooa st Marzo a ‘a 8, Eundatile Inca, pregtive amplasament gi drenaje la Machu Plecha ie, preastre amo si denay 8. Discull pentrs metode practice de analiza intraciune so-structur, FRogisu! Colasant Jahn &: Horvath Rezumat selectv +. Supon temporarcarcase metalics In timpul constr ‘Michael J: Casey 3! Grum S. Urgessa. Procice Parodi on Structural Design and Construction 2. Pert i tip natin in expen “ Goran Shang Rocavaran, Ghrsine Hort, Ci Schexnayder a 3. Abordare practea pont utizarea condor certo structural ca stuctrd 4 Eton e mse, tolerant umane sa schimbarea unr param n imp, probably, coetsent de varia, xempie ‘Temshid Mohemmadl and Mahi Moderas 5. Folosirea froor de carbon pentru repararea scsi laterale ‘Adel Saf ard Matthew K Graef! rina de beton armat 6. Protete pon sunorcaviate a bocunle datlecoar la impact cu mare vied Chntophort Abc . “Monitrzarea podurior metacs, 8, Eratbulatin Mal “Proiactare ab ‘Anthony Fee Jor matalice la compresiune” Metode avansate pentru proiectare in zone seismice Sear meN Cen n une 4. Probleme de proiectare a poduror pe baza deplaséridatorate acjunl seismice. ci. cab, MAN. Presi Mu! Kowa 2, Stuctu in cadre, deren in proiectare prin metoda forelor sau a deplasdrior. 7 Satan 3, Prolectarea baraslr prin mstoda fortslr sia deplasailor, Stud neiner KS Aesesoe 4. Metode nelinaare pentu proietarea optima a cliciror inate. .A Astras 6. Disiparea energie seismice la cadre in dameni inelastic. AA. Cori, JP Ale Pio 6. Incorcare psoudodinamca pont o clade cu 4 ojo. 2. Coyote, M Psa, Kites F Toor Fi Metra 7. Folosea lexiliifundatilor pentru performant la pllotarea poduror. Kase. 5. Paar 8. Prolectarea ginzlor tn | pent poduri pe baza duct. ezs, 5. eu 0. Markogannas 8, Ctr de polectars pentru conducte. x Maticrs 10. Schimbar recente In proiectarea sels In Califia. Yashnty 11. Voricar pon conductola do gaz sub presiune. C1 anes, 6 Govlaviae 12. Consoldare pod San Francisco. wang SNe AIM Abdo Aa, D West 13, Consoldarepalat Victoria cu TMCS. Pavey T. Pope 0 Sace 14, Consoldare botonarmat cu pendul eu cure. Brana, Zann, Lig E Mozno 16, Construcja 4 solitateaelementolornestructurale. 0. Mak Dias, 0 Sone 16, Aniversare Prof, James Marshall Kelly Wane 17. SimpoziosneCERCETARE ——— Simularea numerica a comportarii componentelor T-stub ale imbinarilor rigla-stalp cu placa de capat extinsa si suruburi DANIEL GRECEA', ANA-MARIA POP”, ADRIAN CIUTINA® Projectarea strucutrilor amplasate in zonele seismice se face conform principiulul de comportare disipativ’ a structurii. Pentru a asigura acest comportament ductil, elementele disipative trebuie dimensionate astfel inc&t s8 formeze articulatii plastice, in timp ce elementele nedisipative, mai fragile, s& posede 0 suprarezistent fat’ de cele disipative, Conceptul de structuré dualé (dual-steel structure) reprezint8 0 solutie de alcétuire care, prin utlizarea otelului de inalt& rezistent& (hight strength steel - HSS) in elementele nedisipative (stAlpi, placa de capat dintr-o imbinare) sia otelului carbon moale (mild carbon steel - MCS) in elementele disipative (grinzi), poate asigura structurii un comportament care satisface atat cerinta de ductilitate, cat si pe cea de rigiditate impuse constructiilor antiseismice. Pe baza acestui principiu, a fost conceput un program experimental pentru evaluarea performantei seismice ale nodurilor grindé-stélp realizate in solutie dualé, Ia incércéri ‘monotone i ciclice. Programul experimentale a fost compus din incercéri pe materiale, detalii de sudur’, imbinri cu suruburi de tip T-stub si noduri grind&-stlp. Lucrarea de fat prezint modelarea numeric3 a comportamentului unor T-stub-uri testate experimental, atat in regim monoton, cat si ciclic. De asemenea este prezentat un studiu parametric al cSrui scop este optimizarea comportarii T-stub-ului, prin exemplificarea parametrilor care influenteaz major acest comportament. 1. Introducere Pentru o proiectare optim’ a structurilor amplasate in zone seismice, care s& ofere atat sigurant& At $i eficient& economic’, elementele disipative trebuie dimensionate astfel incdt s& se apropie cat mai mult de rezistenta plastic3 sub efectul incarcarilor seismice, pentru a reduce cerinta de supra-rezistent& impus’ elementelor nedisipative. O modalitate ar fi folosirea otelului carbon moale (mild carbon steel - MCS) in elementele disipative (grinzi), iar pentru elementele nedisipative (stAlpi, plac’ de capt), otelul de inalt rezistent& (hight strength steel - HSS), Acest tip de structura se numeste structur’ dual (dual-steel structure - DSS), iar in acest tip de structurs elementele din otel carbon moale trebuie sé functioneze pe post de sigurante, disipand energia seismicS prin incursiuni in domeniul plastic, iar elementele din otel de init’ rezistent& trebuie s8 rim&n& preponderent in domeniul elastic, cu avarieri minore, asigurnd robustetea structurii Conform EN®1993-1-8, articulatille plastice din grinzi pot fi localizate fie la capetele grinzilor, fie in nodurile grind&-stalp. {ntr-o imbinare grinda-stdlp cu plac8 de capat extins8 si suruburi, un rol deosebit in comportarea ductilé a imbindrii o are si placa de capat. Studiile anterioare au ardtat c& o imbinare cu plac& de capat poate avea o capacitate de rotire adecvatd, dacd se lau céteva masuri: utilizarea unor plci de capat subtiri sau evitarea cedérilor fragile att ale sudurii cat sia suruburilor. Conform metodei componentelor prezentat& in EN°1993-1-8, 0 imbinare cu plac de capat si suruburi poate fi echivalata cu un macro-element de tip T-stub (Figura 1), care functie de componentele caracteristice, are 3 moduri de cedare specifice (Figura 2). "CS1, Academia Romans - Filiala Timisoara, CCTFA, Laboratorul de Constructif Metalice; Profesor, Universitatea Politehnica Timisoara, Departamentul de Constructs Metalice $i Mecanica Constructilor *Doctorand, Universitatea Politehnica Timlsoara, Departamentul de Constructil Metalice $i Mecanica Constructillor *Conferentiar, Universitatea Politehnica Timisoara, Departamentul de Constructii Metalice si Mecanica Constructillor 54 AICPS Review 3/2013 Figura 1 - imbinare cu placé de capat si suruburi: element T-stub echivalent ee ‘a ® Figura 2 - Modurile de cedare specifice ale unul element de tip T-stub Modul 1 de cedare caracterizeaz3 un comportament foarte ductil al imbindrii si este specific imbin&rilor cu plac de capat subtire, neflind totusi 0 solutie din punct de vedere al cerintei de rezistent’ impuse constructillor antiseismice. Modul 3 de cedare in schimb satisface cerinta de rezistent3, ins8 cedarea imbin&rii este una fragil8, manifesténdu-se prin ruperea surubului. in concluzie, modul 2 de cedare reprezint& solutia ‘optima, att din punct de vedere al ductilitatii, cat si alrezistentei. Conform acestor moduri de cedare, conceptul dual de alcStuire al unel structuri se poate extinde si la imbin&ri, prin utilizarea otelului de inalt& rezistent& in elementul nedisipativ, placa de capat si @ ofelului carbon moale pentru restul elementelor imbin&rii, considerate elemente disipative. in acest mod se asigura supra-rezistenta elementelor nedisipative si se asigura astfel respectarea atat a cerintei de ductilitate, cat si a cerintei de robustete Pornind de la cele expuse mai sus, un amplu program experimental s-a derulat la Universitatea Politehnica Timisoara, Centrul de cercetare CEMSIG pentru a studia performanta nodurilor grinda-stalp, dual-steel la incarcari monotone siciclice. [1], [2], (31- Lucrarea de fat8 prezinté rezultatele simulérilor numerice efectuate pe elementele de tip, T-stub, atat pentru specimenele solicitate monoton, cAt si pentru cele testate ciclic, Este prezentat de asemenea gi un studiu parametric efectuat pe specimenele solicitate monoton. 2. Descrierea programului experimental si a rezultatelor acestuia pentru elementele de tip T-stub: Desi programul experimental a fost unul mult mai amplu, pentru lucrarea de fat s-au ales pentru prezentare rezultatele incercérilor experimentale doar pentru elementele de tip T-stub. [1], [2], [3]. In Figura 3 sunt prezentate tipologille de T-stub-uri testate, identificarea acestora fcdndu-se functie de geometria imbindrii dintre grind’ si stalp, iar in Tabelul 1 sunt prezentate caracteristicile T-stub- urilor de tip Asi, alese pentru analiza numeric’, I Pack cat Ragan Swit beam | ‘ Ir Tagan || | ee ae fee Figura 3 - Tipurile de elemente T-stub incercate epxerimental 55 AICPS Review 3/2013,Tabelul 1 - Caracteristicile T-stub-urilor de tip A si B TpuldeT -stib Denumirea | Grosimea tcasa | Grosinea W/ dasa de Materialul de sudurd deots tel 7] 7008 -GAWS TST_8A S800 1818235 18690 a 00s “GiAWws ER 1008 -GIAWS ST10a s460| 18/8235, 1018460 a i008 “GiAws Ist12a.szs5| 158 235 1218236 @ssieN 440 T005-GAWS rst_66_s890 1818296 818690 eeana wans ER 1005 -GIAWS ST108 s4s0| 18/8235, 1018480 ees AWS ST128_s235| 18/8235, 1218208 @3sieN 440 —'o-Leol— Elementele de tip T-stub au fost incercate atat in regim monoton, cat si ciclic, fiind dimensionate pentru a ceda in modul 1 si 2 (Conform EN 1993-1- 8), eliminandu-se astfel _modul fragil de cedare (modul 3), caracterizat prin ruperea produsa in tija surubului Materialele pentru incerc3ri au fost furnizate de c&tre UnionOcel, Czech Republic. in Tabelul 2 sunt prezentate valorile furnizate de producitor si cele obtinute din incercarile experimentale pentru limita de curgere f,, rezistenta la rupere f, si alungirea la rupere A. Se poate observa diferenta semnificativ’ intre valorile nominale si cele reale ale caracteristicllor de rezistent ale materialelor si de asemenea se poate remarca ductilitatea excelent a ofelului de marc’ S460, Tabelul 2— Proprietatile materialelor cia nominats | gusty | quay | chy | cite reatb toa oa 265 ate [38 os 560 eI 65 [8 560 Tabelul 3 - Graficele FortS-Deplasare pentru T-stub-urile de tip A si B testate 2 & @eebha.ceceueu | S8heeacueenee 56 AICPS Review 3/2013 Rezultatele incercdrilor pe elemente de tip T- stub cu grosimi diferite ale plicli de capat, sunt prezentate in Tabelul 3. incercarrile au fost efectuate in control de deplasare la intindere si in control de forta la compresiune. in cazul specimenelor de tip B (cu inima rigidizat8 partial) nu a fost posibil’ aplicarea unor cicluri simetrice de incarcare, datoritS voalérii inimil, Modul de cedare prezis analitic (modul 1 si modul 2) pe baza prevederilor EN 1993- 3. Analiza numerica 3.1, Descrierea modelului numeric Calibrarea modelului si deci validarea modelulul numeric ales, s-a fScut prin compararea rezulatelor numerice cu cele experimentale. Utilizand programul de calcul ABAQUS si pornind de la ideea c& discretizarea elementului finit trebuie s& fie suficient de rafinatd incat rezultatele obtinute s8 fie c&t mai bune, dar si c& numérul elementelor si al nodurilor trebui s3 fie cBt mai mic pentru a avea un timp de analiz’ cat mai scurt, s-a gsit un model numeric cu urm&toarele caracteristici: + pentru toate componentele T-stub-ului, elementele finite folosite au fost elementele solide continue cu 8 noduri C3D8R (reduced integration with hourglass control) de tipul tensiune/deformatie (stress/displacement); + pentru definirea legli de material s-a folosit curba real8 efort-deformatii, modificata cu ajutorul rezultatelor incercarilor experimentale pe material, folosind relatia (1), conform EC3-1-5, anexa C: Gy.= 0 (148) $i &y.= ln (1+8) a + tipul de analizé folosit este analiza dinamic& explicit; + Interactiunea dintre elemente s-afécut astfel © contact general: lege de tip contact cu componet normala (hard contact) si tangential (f8r8 frecare) si care permite separarea elementelor dup’ contact (intre placa de capat-talpa stlpului, suruburi-placa de capat si suruburi-talpa st8lpului); ©. imbinarea elementelor prin sudurd a fost modelati folosind legitura de tip tie; + Incdrcarea a fost definit& in control de deplasare si aplicati la partea superioar’ a T-stub- ulul; a) procedure implicit 8 a fost confirmat experimental in toate cazurile in general, specimenele au dat dovadi de o ductilitate adecvaté, cu toate acestea, specimenele cu placa de capat mai groas8, chiar si din otel $235, au avut o duttiltate mal redusd. Se pare c8 alegerea grosimii pl&cii de capat si a marci ofelulul sunt importante pentru @ obtine un echilibru intre rezistenta, rigiditatea si ductilitatea componentelor. (41, (51, [61 + discretizarea: elemente de forma hexagonal, folosind tehnica de discretizare de tip structurat, S-a observat din testele experimentale c& asupra comportarii generale a unui T-stub, comportarea surubului si geometria sudurii joacé un rol important. in consecinta, modelarea acestor componente este esentialé in obtinerea unui r&spuns numeric similar cu cel rezultat din testele experimentale, Astfel, surubul a fost modelat tinandu-se cont de caracteristicile geometrice si mecanice reale ale acestuia: diametrul tijei modelate corespunde parti filetate reale a surubului, iar efectul de pretensionare a fost introdus in tija surubului printr- © alungire sub efectul unei forte axiale a cérei valoare corespunde unui procent de 50% din valoarea fortel de pretensionare necesare pentru tipul de surub folosit la imbinarea dat (M20, grupa 8.8). Motivul alegerii acestei metode de pretensionare a fost dictat de inexistenta optiunii de definire a pretensionarii surubului in acest tip de analiz& folosit, analiza dinamic& explicit’, comparativ cu analiza dinamic& implicit’, unde exist aceastd optine. Pentru verificarea aceastei metode, s-au fcut simulari numerice pe surub, folosind atat procedure ce calcul dinamic explicit, c&t si dinamic implicit Figura 4a si Figura 4b prezinté rezultatul efectului de pretensionare in termeni de distributie a eforturilor Von Mises, atat pentru procedura explicit’, cat si pentru cea implicit’, Se poate observa eficienta acestei metode folosite in analiza dinamic8 explicit, deoarece distributia eforturilor si valoarea acestora este similar cu cea din procedura implicit’: >) procedura explicts Figura 4 ~ Efectul de pretensionare 37 AICPS Review 3/2013,Pe baza observatiilor modurilor de cedare ale elementelor sudate in K din timpul unor teste experimentale efectuate in laboratorul CEMSIG, din Timisoara, s-a considerat o forma specialé geometriei sudurit (Figura 5b). Practic, s-a observat & in majoritatea cazurilor sudura nu penetreazi complet grosimea plécii (Figura 5b), chiar dac& recomandarea teoretic’ este de penetrare complet’ (Figura Sa). in Tabelul 4 sunt prezentate valorile geometrice utilizate pentru modelul numeric. a)suduré recomandats _|P) dimensiunea suduri_ ta modetul | e)

Das könnte Ihnen auch gefallen

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Von Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (5820)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  Von Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (353)
• The Art of War: A New Translation

  

  Von Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (3045)
• • Zeitschriften
  • Podcasts
  • Noten
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  Von Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (5646)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  Von Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (7770)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Von Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (20114)
• The Handmaid's Tale

  

  Von Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (13283)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  Von Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (20479)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  Von Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (3314)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  Von Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Brontë

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (9991)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  Von Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (9054)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  Von Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (3321)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  Von Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (7503)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  Von Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (10370)
• The Hobbit

  

  Von Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (25894)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  Von Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (2487)
• Freakonomics Rev Ed

  

  Von Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (7879)
• How To Win Friends And Influence People

  

  Von Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (6704)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  Von Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (9975)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  Von Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (2559)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  Von Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (2499)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  Von Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (12957)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  Von Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (2508)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  Von Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (5734)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  Von Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (2572)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  Von Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (9765)
• Stardust

  

  Von Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (8160)
• Life of Pi: A Novel

  

  Von Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (13495)