SANS ae
ASOCIATIAINGINERILOR CONSTRUCTOR PROIECTANTI DE STRUCTURI @ ASSOCIATION OF THE STRUCTURAL DESIGN ENGINEERS
re ee UE)
CERCETARE
Comportarea imbinarilor
rege
ee aa)
Cee ee
ec
Evaluarea factorului de
anc ae Rea
Trea
EXIGENTE
Prevederi ale Codurilor de
Fee eed
conlucrarii FRP cu structura
te rene eee NE
peau)
Pearce hres
TST et ETI
Reto he MEST
Cree era pit seers
RR ee Ree nea ee
, A pe
Etc
peer tener
aa:
ee
year eae
de Constructii Metalice din Portugalia
‘Membru in Consiliul director si
Po ener
Pe keer ge een) Libertate, cunoastere
si solutii sigure prin
Unic
reprezentant
pentru
Romania
GORDIAS
DESIGN OF STEEL STRUCTURES
strong solutions
S717 GE
SOFTWARE PENTRU CALCULUL iMBINARILOR
SIA STRUCTURILOR METALICE
Pe Ee Reece
400089 Cluj-Napoca, str. Avram lancu 18/5
Tel: +40 371 185 917 + Fax: +40 364.815 112
E-mail: office@gordias.ro
AICPS
Inginerilor Constructori
ctanti de Structu
Asociati
Pre
Hembra coletv a
Academiel Oomeniior de Sting
Membry coleetiv al Uniunit Asociatiior
Inginerlor Constructor cin Reménia
Membru coleetv al
‘Asociatlel Generale a Inginerilor din Roméinia
Publicatie editat de AICPS
AICPS - Asociatia Inginerilor Constructori
Proiectanti de Structuri
Bucuresti ~ $os. Panduri 94, corp B, et.1, sector
“Tel./Fax: 021-412.02.04
Mobil: 0788.35.96.95
Email: office@aleps.ro
www.aicps.ro www.aicpsreview.ro
Tevista online
Colectivul de redactie:
ING. Pere IONITA, oiRector execuTiv AICPS
NG, CkiSTIAN SATU, DIRECTOR TeHtuc AICPS REVIEW
TING, MIOARA BEATRICE DABJA, SECRETAR AICPS
LUCICA ADRIANA STEFAN, REDACTOR
REDACTOR SEF: VALENTINA MARES
EDITURA MARLINK / MARLINK TRADING SAL
Bucuresti, str. Vaselor nr. 2
TeL/Fax: 021-211 89 76
Mosit: 0744 36 00 65
ISSN 2067-4545
ING. CRISTIAN MIRCEA SAIU
Ma intreb si gasesc ceva interesant despre.
competitivitate, ceva esit din conceptul, definitia, data in
doctrinele de dezvoltare regional8 ale Oficiului de Statistic’ al
Uniunii Europene (Eurostat), unde totusi se recunoaste c3, de
fapt, conceptul de competitivitate nu are un continut stabil,
foarte precis.
Astfel, competitivitatea este un termen ce priveste
mobilitatea si migrarea factorilor de dezvoltare catre
performanti. Competitivtatea se poate aplica oricarei unit
‘care converge cétre performanta.
Pe termen scurt, imediat, performanta este neuniformé si
reprezinta un fenomen normal slinevitabil, mi zic.
TTotusi, exist factori ce au tendinta de @ uniformiza
performanta; teoretic, cercetarea-dezvoltarea potenteaz’
competitivitatea
fn practic’, astfel de factori duc arareorila efectele dorite si,
‘cel mai adesea, rezultatul este irosirea resurseler 91 incetinirea
performantel
Ar trebui oare si acceptim performanta neuniforma si
‘8 Ingelegem c& performanta rapida are loc prin intermediul ,celor
‘cu potential”, celor care concentreazé forts economics,” care
turmeaza dinamica pietei? Cam asa s8 fie?
Deci, unii rém&n inevitabil in urma... Specializarea,
productivitatea munci, dotarea tehnic&, factori galopantiin poli de
‘dezvottare fac diferent. Ce faci dac& esti intr-o zon’ cu stagnare si
regres economic? Deci..?
Performanta este neuniforms, pe termen scurt, pentru
& intervin: depopularea, migratia, naveta intra si inter"judete,
‘erigratiai, in final, intervine competitivitatea,
Teoretic vorbind, asa este. Dacd ne referim la breasla
noastra, vedem ci de céle mai multe on colegii nostri ingineri au
lucreaza ca ingineri, ci ca maistri; specialist’ din domeniu s-au
vvzut obligati fie 8 Se reorienteze profesional, fie sB aleag’ calea
cemigri
Totus), performanta se va realiza uniform in viitor, pe
termen lung?_...pe masurd ce avantajele conferite de zonele de vart
se vor distribul si cétre ,ramasi in urm&", iar ei, «rmagit fn ums"
‘vor face si ei capital... pentru ca au siel idei, au compettivitatea in
€l, vorbim de uniformizare!
TEORII! Fard planuriipaitic bine structurate pentru a crea
infrastructure de baz, pentru a incuraja mobilitatea pe termen
scurt si pentru a descuraja depopularea, migretia, navete intra si
inter-judete, emigratia, nu avem a vorbi despre compatitivitate 1
performanta
Adic&? Reducem potentialul si dinamica pietel, poli de
dezvoltare? Adied oragele devin orage competitive, orase unde se
face performants? Nu mal inteleg nimic... Inclins8 cred c& si criza
asta, de fapt, este efectul unei performante neuniforme si cB
‘acum trecem prin perioada de distribuire c&tre ramasii in urm
Creem Regiunea Centru, cu competitivitates ef din care
distribuim catre celelalte regiuni? Cam aga scrie prin politic, dar
intrebarea este: ince conditilfunctioneaza?
fn ce conditii solute oferite de competitivitate sunt
destinate performantei? P&i, ma gandesc si imi dau rispunsul:
TRANSPARENTA, cnd procesele si factoril de competitivitate au
transparenta,
Asta este altceva, este ETICA; deci ETICA trebule sé
‘guverneze competitivitatee, si sigur obtinem performanta. COMITETUL DE ORGANIZARE A CONFERINTET
Copresedinti:
Secretari sti
Paul IOAN (UTCB)
Dan DUBINA (UPT)
Comitetul stiinfific:
Elena AXINTE (UTI)
Cristina CAMPIAN (UTCN)
‘Adrian CIUTINA (UPT)
Eugen CHESARU (UTCB)
Serban DIMA (UTCB)
Florea DINU (UPT)
Mircea GEORGESCU (UPT)
Daniel GRECEA (UPT)
Zoltan KISS (UTCN)
Zsolt NAGY (UTCN)
Lucian NEGREI (UTCB)
Vasile PACURAR (UTCN)
Daniela PREDA (UTCB)
Adrian PRODESCU (UTCB)
Aurel STRATAN (UPT)
Nicolae TARANU (UTI)
Raul ZAHARIA (UPT)
tific
Bogdan STEFANESCU (UTCB)
Viorel UNGUREANU (UPT)
Comitetul de organizare
Michel COUILLARD, Presedinte (APCMR)
Daniel BITCA, Secretar general (UTCB)
Stellan CONSTANTINESCU (UTCB)
Mihai COVEIANU (UTCB)
Ileana CALOTESCU (UTCB)
Mihai DRAGOMIR (UTCB)
Helmuth KOBER (UTCB)
Dragos VOICULESCU (UTCB)
AromR
FACULTATEA DE ASOCIATIA PRODUCATORILOR
‘CONSTRUCTH CNILE, DE CONSTRUCT METALICE OIN
INDUSTRIALE §1 AGRICOLE ROMANIA ~ APCR
A XIII-a CONFERINTA NATIONALA
DE CONSTRUCTJII METALICE
BUCURESTI, 21-22 noiembrie 2013
UNIVERSITATEA TEHNICA DE
‘CONSTRUCT BUCURESTI
Seria Conferintelor Nationale de Constructii Metalice @ debutat in anul 1973, la Timisoara, in
organizarea Facult&tli de Constructii @ Institutulul Politehnic ,Traian Vuia", la initjativa $1 sub Indrumarea
academicianulul Dan Mateescu.
Inc de la debutul acestora, Conferintele Nationale de Constructii Metalice s-au bucurat de participare
International’. Cu acest prilej, se dezbateau ultimele noutati stiintifice si tehnice in domeniu atat pe plan
national, cat si international. Fiecare conferinta a constituit un schimb de idet util, o cButare de solutii
inovatoare de catre cei mai buni specialisti din cercetare, proiectare si din invatmantul universitar.
Dup anul 1989, Conferinta de Constructii Metalice a céutat s& se racordeze la nolle schimbari
legislative tehnice, la tematica de cercetare si prolectare ce era la 21 in Europa, ajungand s& constituie un
moment de mare important in viata inginereascé din domeniul constructiilor metalice, ceea ce s-a
concretizat prin larga participare a specialistilor din Romania gi din stréinatate.
Odaté cu aparitia Asociatiei Producstorilor de Constructii Metalice din Romania ~ APCMR, conferinta a
fost organizat& in cooperare de c&tre Universitatea Politehnic& din Timisoara si APCMR.
jn anul 2013 a avut loc cea de-a XIlI-a ConferinsS National de Constructli Metalice, organizatl la
Bucuresti de cdtre Universitatea Tehnic& de Constructii Bucuresti - Departamentul de Constructii Metalice,
Management si Graficd Inginereasc&, in colaborare cu Asociatia Producatorilor de Constructii Metalice din
Romania
Eveniment de exceptie asteptat si foarte bine pregatit, CONFERINTA NATIONALA DE CONSTRUCTII
METALICE 2013 s-a dovedit un succes atat prin tematica abordata, cat si prin participarea unor invitati
speciali, adevarate repere de marca in domeniu
Conferinta a cuprins urmatoarele tematici:
+ Noutati si tendinte in metodologia de calcul, in proiectare, si in executia constructillor
‘metalice si a celor compozite din otel ~ beton;
+ Implementarea Eurocod-urilor in practica de prolectare;
+ Constructii remarcabile: proiectare, executie, montaj;
+ Comportarea constructillor metalice la actiuni extreme;
+ Comportarea in timp a structurilor metalice;
+ Reabilitarea constructilor prin solutii constructive bazate pe utilizarea materialelor metalice;
+ Impactul asupra mediului inconjurator: criterii si parametri de dezvoltare durabila;
+ Arhitectur’ structurala.
Expuneri ale i r speciali in cadrul conferintei
CE Marking for Steel Construction in Europe
- Prof. Luis Sim@es da Silva, Civil Engineering Department, Universidade de Coimbra - Portugal
‘Toward improved European codification for the seismic design of steel structures
- Prof. Raffaele Landolfo, Head of Department of Structures for Engineering and Architecture
University of Naples "Federico II"
Certitu isc in evaluarea actiunilor din hazard natural
~ Prof. Dan Lungu, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
3
AICPS Review 3/2013 SOLUTII
ee
PFEIFER
Tehnologii de imbinare pentru pereti din beton armat
C8nd Pfeifer Seil - und Hebetechnik GmbH din Memmingen a lansat sistemul VS@ pe piaté in
rma cu 15 ani, odaté cu primul sau produs, clasicul VS® Box, nimeni nu s-ar fi asteptat la un
succes de 0 asemenea amploare; ins avantajele incontestabile, precum si asocierea cu un
model revolutionar al imbin&rilor intre peretii prefabricati din beton au dus la o rspandire rapid
si de un real succes a sistemului VS@. Imbun&tatirea continu& a acestuia, axatd pe cerintele
Utilizatorilor si in permanent concordant’ cu schimbarile aparute in standarde, a fost si va fi in
continuare o prioritate pentru PFEIFER, in care se vor investi resurse semnificative.
Acest lucru se refiect8 in politica de produs a companiei si prin pietrele de temelie agezate in
timp:
+ imbin&riunice prin bucle din cabluri de ofel prinse in cutii metalice
* Prima productie in serie a mansoanelor metalice de imbinare ce permit transmiterea
intregii forte din cablurile de ote!
+ Primul sistem de imbinare cu cabluri care nu necesitd alte mijloace de cofrare
+ Primul aviz tehnic general pentru un sistem de imbinare realizat din bucle de cabluri de
ofel
+ Primul sistem de imbinare intre st&lp si perete realizat din cablu de ofel
+ Prima aprobare tehnic8 general pentru rezisten}& de calcul dupi toate cele 3 directii
principale - 3D
PFEIFER FS-BOX - Sistem de imbinare pentru pereti din beton armat
turnati monolit
PFEIFER FS Box este un sistem complet nou i
a fost conceput initial pentru imbinarea
elementelor din beton prefabricat/monolit cu
elemente semi-prefabricate (asa-numitii pereti
cu strat dublu). Cu toate acestea, s-a dovedit
3 domeniul lor de aplicare este unul mult mai
. vast si imbunatateste seminificativ modul de
lucru’si execusia elementelor din beton armat
turnate in-situ
Sistemul PFEIFER FS BOX completeaz’
cunoscutele avantaje ale Sistemul
PFEIFER VS" cu proprietati mecanice
° menite sa satisfacd criteriile existente la
structurile din beton monolit. Cutia robust’
si cablul puternic au fost special gandite pentru
corespunde nollor conditi
4
AICPS Review 3/2013,
Cutiile PFEIFER-FS se utilizeaz4 preponderent pentru imbinarea elementelor structurale din beton
armat. Pentru a putea efectua calculele de verificare, mai jos sunt precizate atat rezistentele de calcul
pentru cutille inglobate, cat si modalitatea de verificare la solicitari compuse ce pot aparea dupa cele trei
directii principale.
Grosimea ‘cu imbinarea, Vacs [KN/eutlo]
peretelul (mm) | tntinders, Zu
Teaeutie]” | cuimbinarea, 625/30 30/37
Tunzeuticy
140 = % 30 ry
380 35 3 540 3020
Verificare la forté de forfecare paralela:
Ves Vaan $ 1,00
Vas, [kN/cutie] - Valoarea de calcul a fortel de
forfecare pe directia paralela cuimbinarea
Vasu [kN/cutie] ~ Rezistenta de calcul pe directia
paralela cuimbinarea (conform tabel)
Verificare la forta de forfecare perpendicularé:
Veao! Waax $ 1/00
Vas. [kN/cutie] - Valoarea de calcul a fortei de
forfecare pe directia perpendicular cuimbinarea
Vea [kN/cutie] - Rezistenta de calcul pe directia
perpendicularé cu imbinarea (conform tabel)
Verificare la solicitari deintindere/interactiune:
Zu Zena Zea + Zeas
unde: Zea = O,78*Vex 1
Slt Zeaw = 1,0 Vou
Z,. {kN/cutie] ~ Rezistenta de calcul la intindere
(Conform tabel)
Zeon [kN/cutie] - Valoarea de calcul a fortei de
intindere
Zee [KN/cutie] - Valoarea de calcul a fortel de
intindere rezultat din forfecare paraleli
Zeow [kN/cutie] - Valoarea de calcul a fortei de
intindere rezultat8 din forfecare perpendicular
Flexibilitatea inerent8 a cablurilor aduce avantaje enorme in comparatie cu solutiile anterioare de
continuizare cu armaturi ofel-beton, intrucat buclele de cabluri nu stau in cale si elimina riscul de accidente.
Pe toata durata de executie, buclele din cablu pot fi indoite de cate ori se doreste, deoarece acestea revin in
pozitia corect8 de fiecare data.
PFEIFER VS-ISI-3D - Sistem de imbinare pentru panouri prefabricate
din beton
Lansarea noului Sistem VS*-ISI” deschide noi oportunitati pentru
realizarea structurilor din elemente prefabricate de beton. Acest sistern
| conceput de PFEIFER asiguré soluti! de rezolvare pentru toate tipurile de
‘imbinari posibile intre pereti sau pereti si stalpi. Consumul minim de
mortar si dispunerea simetric& a buclelor aduc un plus de valoare
| semnificativ in ceea ce priveste eficienta si siguranta. Mai mult, noul
Sistem VS*-ISI” este aprobat de cétre DIBt, respectiv organismul de
omologare german pentru produsele de constructii si dispune de
Agrement Tehnic National.
Calculul si dimensionarea noului sistem VS" IST 3D se bazeaza pe
verificarea individuals a fortelor cu diferite directii de solicitare, pe
interactiunile acestora si, nu in ultimul rand, pe transmiterea eforturilor
| de intindere in elementul de beton. in locul verific’
exist’ un software gratuit, special conceput de PFEIFER, pentru a usura
calculelor manual,
implementarea acestora. In functie de cerintele utilizatorului, programul
Poate genera o analizé complet8 pentru calculul structural si pentru
verificarea protectiei impotriva focului, furnizand totodata si detalii CAD
necesare in realizarea pianurilor de cofrare si armare.
5
AICS Review 3/2013, abel cu renistenfels de calcul ale Sstemului VS TST3D.
Reristents de calcul la fort tdetoare pe directia evitema 4
saint eu tealas tear fan coated de
peretelul ine
itindere, Zu
Temi tin
cs0/37 | c3s/as_| cao/so |c45/55 | fmbinares,
vans [N/m
7 a Ta a TE ‘a 3
i a7 ie 5 7 7 38
ra 8m ii on Fd 7 38
330 a8 ar are are 7 3
Verificare la fort de forfecare paralel
Veal Vac $ 1,00
Vea [kN/m] Valoarea de calcul a forfei de forfecare pe directia paralelé cuimbinarea
Vea:x [kN/m] - Rezistenta de calcul pe directia paralel& cu imbinarea (conform tabel)
Verificare la forta de forfecare perpendicularé:
Voss! Vas $ 1,00
Vsa: [kN/m] - Valoarea de calcul a fortei de forfecare pe directia perpendicular cu imbinarea
Vero [kN/m] ~ Rezistenta de calcul pe directia perpendicular cu imbinarea (conform tabel)
Verificare la solicitari compuse din forfecare paralel8, forfecare perpendicular si intindere.
‘Cand apar solicitéri dup& toate cele trei directii principale, verificarea se va efectua utlizénd diagrama de
interactiune prezentat& mai jos si formula de verificare pentru solicitari de intindere:
Verificare la solicitari de intindere:
22 Zee Zeawe* Zeon
UNE: Zayan = 0,50" Vee
Si: Zea = 0,25* Ves,
Z..[kN/m] - Rezistenta de calcul la intindere (conform tabel)
Zeen (kN/m] - Valoarea de calcul a fortei de intindere
Zeon [KN/m] ~ Valoarea de calcul a forfei de intindere rezultatS
din forfecare paralel’
Zeow [kN/m] ~ Valoarea de calcul a fortei de intindere rezultats din
forfecare perpendicular&
Un sistern de imbinare eficient si rezistent se traduce prin calitatea componentelor sale. Astfel, totalitatea
caracteristcilor de performant de la baza sistemului VS" i fac pe acesta un model simplu de utilizat, sigur si
im acelasi timp eficient, transformandu-I intr-un factor de succes pentru orice proces de constructi¢ in care
este integrat.
PFEIFER
PFEIFER Soll und Hobetachnik GmbH (fila Sibi)
Ste Maiului Ne7
550197 Sibiu Romania
ww fete de
Persoand do contact: Ing. Szabé Levente Tel: +40.740.898.509
6
AICS Review 3/2013,
CERCETARE
a
COMPORTAREA {MBINARILOR CADRELOR
METALICE MULTIETAJATE IN URMA CEDARII
ACCIDENTALE A UNUI STALP
MARGINEAN IOAN’, DINU FLOREA’, DUBINA DAN’, DREVENY ZDENEK4
Lucrarea studiaz’ comportarea imbinarilor grinda-stélp in urma cedsril accidentale a unor
stélpi la structuri in cadre metalice multietajate. Continuitatea elementelor in noduri poate
asigura redistribuirea eforturilor din zonele afectate, ins aceasta continuitate depinde de
capacitatea imbindrilor de a prelua fortele axiale mari care se pot dezvolta in grinzi. Studiul a
cuprins un set de cadre metalice cu diferite imbinari grind’-stalp, care au fost proiectate la
situatii de proiectare permanent si seismic’ in conformitate cu normele actuale. Pentru a
determina rspunsul structural dup cedarea unui stélp, s-a folosit o analiza dinamic& neliniar8.
Cuvinte chei
1. Introducere
Clidirile trebuie si posede o robustete
adecvaté pentru a nu suferi avarii majore sau cedairi
jn cazul producerii unor actiuni accidentale. Acest
lucru se poate realiza prin asigurarea unel capacitati
portante ridicate pentru elementele cheie, 0 bun’
continuitate intre elemente si de asemenea printr-o
ductilitate adecvat, EN 1991-1-7 [1] contine unele
prevederi referitoare la evaluarea unor actiuni
accidentale, cum ar fi foc, explozie sau impact si
precizeazi faptul c& structura trebuie s& reziste la
astfel de evenimente cu avarii reduse, fara sa se
initieze cedarea. Prevederi similare se regsesc $1 in
standardul american ASCE 7-05 [2], unde se arat8
faptul ca sistemul structural trebule s& rand stabil
si 88 reziste unor avarii locale f8r8 a ceda.
Dificuttatea de a anticipa intensitatea si modul de
actiune al unor astfel de actiuni face ca proiectarea
direct8 a structurii la astfel de situatii s8 fie dificil
Ca 0 msur8 suplimentara de sigurant, se poate
evalua r&spunsul structurii in cazul in care
elementele direct afectate cedeaz8, ceea ce conduce
la identificarea zonelor critice si a msurilor ce
trebuie luate. Acest principiu poate fi aplicat folosind
metoda c&ilor alternative de transfer, care verific’
r&spunsul structurii in cazul in care unul sau mai
multe elemente structurale ies din lucru. Metoda
permite evaluarea capacitatii structurli de a
redistribui incarc&rile din zonele afectate catre
zonele invecinate. Existenta acestor trasee
alternative permite in final evitarea colapsulul
progresiv [3]. Anumite sisteme structurale sau
cadre metalice, imbingri grinda-stdlp, colaps progresiv, robustete, actiune catenara
detalii de alcStuire asigura o mai mare capacitate de
redistributie. Un exemplu il constituie realizarea
nor legituri continue in noduri (imbinari rigide
grind8-stélp) sau asigurarea interactiunil dintre
structur& si sistemuul de plansee ([4], [5], [6], [7])
Aceste caracteristici au un rol deosebit de important
in special in cazul sistemelor structurale cu
redundantS redus8. Metoda cBilor alternative de
transfer (AP) face apel la anumite caracteristici
structurale, cum ar fi continuitate sau ductilitate,
care sunt de asemenea prezente si in metoda de
proiectare antiselsmica bazata pe capacitate [8]
Sunt ins& si numeroase diferente intre cele doua
metode, cum arfi
+ interactiunea dintre fort& axial si moment
incovoietor in grinzi si imbin&ri in cazul
dezvoltarii unor forte mari de intindere
(actiunea catenara)
+ rolul planseelor in cresterea gradului de
legatura intre elemente
+ efectul de membrana in plansee
+ efectele dinamice produse la cedarea unor
elemente sau parfide structur’
Pentru analiz& s-a folosit programul de calcul
Extreme Loading for Structures ELS [9]. Modelul
numeric a fost calibrat pe baza unor incercdri
experimentale pe imbindri grind&-stlp cu plac’ de
baz si suruburi supuse la moment si diferite niveluri
de fort’ axial& de intindere (Fig. 1).
rd. ing. Universitatea Poltehnica din Timisoara, Facultatea de Construct, e-mail: foan.marginean@ct.upt.ro
*Conferentiar a. ing. Universitatea Poltehnica dit Timisoara, Facutatea de Construct, e-mail: Norea.dimut@ct. uptro;/ Academia
‘Romana = Pliala Timisoara, CCTFA, Laboratorul de Construct Metalice
* profesor dr. Ing. Universitatea Poltehnica dn Timisoara, Facultatea de Construchl, ema: Nlorea.dinu@ct.upt.ro;/ Academia Romana
Fiala Timisoara, CCTFA, Laboratorul de Construct Metalice
“*M.Se. SUSCOS stud. ing. Universitatea Poltehnica din Timisoara, Facultatea de Construct, e-mal: zdenek.dreveny@ct-upt.ro
7
AICPS Review 3/2013, 2
Spl
»
Fig. 1 Curba moment - rote la diferite nivele de forta axiala (a) si curba de interactiune forta axiala-moment
‘ineovoietor (b) ({10))
Lucrarea studiaz’ comportarea structurilor in
cadre multietajate cu diferite tipuri de imbindri
grinda-stalp in cazul producerii unor avarii locale. in
acest scop, a fost proiectat un set de cadre
necontravantuite la situatiile de proiectare
2. Studiu de caz
Structura analizat& are 4 deschider, 4 travel si6
etaje si este realizatd cu structura metalic’ Fig. 2.2).
Sistemul structural este alc&tuit din cadre
necontravantuite pe ambele directii. Deschiderile si
traveile au cate 7.5 metri, iar inditimea de etaj este de
4 metri, Structura este proiectata la situatia
permanenta si seismic, far luarea in considerare a
situatiel accidentale de proiectare. Atat incircarea
permanenti cat si cea utilé au valoarea de 4 kN/m’, iar
presiunea din vant este de 0.5 KN/m’, Structura a fost
proiectat3 considerénd conceptul seismic disipativ
(factorul q = 6.5), pentru o acceleratie de proiectare
de 0.08g si un teren cu perioada de colt T. = 0.7sec
Limitarea deplasérii relative de nivel pentru starea
limit de serviciu este de 0.008 din indltimea unui eta},
Stélpil sunt realizati cu sectiune cruciforma
din dou’ profile HEB450, grinzile principale sunt
realizate din profile IPE400 jar grinzile secundare din
profile IPE330 (Fig. 2.b). Sectiunile sunt realizate din
profile laminate la cald si ofel S355.
Pentru a evalua contributia imbin8rii grind&
stélp la prevenirea colapsului progresiv, au fost
studiate patru tipuri de imbin&ri:
+ imbinare cu placd de capat si suruburi (EP) (Fig
3.a): imbinarea are 6 randuri de suruburi M20,
KKK
bd
KY
a
8
AICPS Review 3/2013,
permanenta $i seismica. Calculul rspunsului s-a
‘cut folosind 0 analiza dinamica neliniar3. in finalul
lucrérii se prezint& rezultatele preliminare obtinute
in cadrul programului experimental pe noduri
grinda-stalp la scenari de tip stalp-lipsa
grupa 10.9 si plac de capat de 16 mm grosime;
+ imbinare cu placi de capa, vuta si suruburi
(EPH): imbinarea are 8 rénduri de suruburi M24,
grupa 10.9 si plac de capat de 30 mm grosime.
Vuta are 200 mm latime si 250 mm lungime.
(Fig. 3.5);
+ imbinare sudat& cu sectiune redusa de grinda
(RBS): imbinarea are reduceri de forma
Circulara in tlpi. Dimensiunile a, b sic ale zonei
reduse (vezi[11]) sunt a= 110 mm, b= 280 mm.
si c=36 mm. Talpile si inima grinzil sunt prinse
de talpa stélpului cu sudura cu prelucrare (Fig.
3.0).
+ imbinare sudat cu plici pe tipi (WCP):
‘imbinarea are plici de 20 mm grosime, 200 mm
l8time si 250 mm lungime sudate pe télpile
___grinzii Fig. 3.4).
imbinarea EP are un moment capabil mai mic decat cel
al grinzii si poate fi clasificata ca imbinare partial
rezistent conform SR EN 1993-1-8. Pentru imbinarea
RBS, momentul maxim capabil in zona redusa a grinzii
este mai mic decdt momentul plastic al grinzil
Celelalte dou& imbinari (EPH si WCP) au o
suprarezistentd fata de grind8. Fig. 4 prezint’ curbele
moment-rotire pentru cele patru tipuri de imbin&r
»
Fig. 2 Structura analizata: a) vedere de ansamblu cu modelul structural; b) vedere in plan
Fig. 3: imbinérile grind3-stéip studlate: a) imbinare cu placa de capt (EP);
1b) imbinare cu plac de capat si vut& (EPH); c) ji
<) imbinare sudats
800
600
Beam.
1 kNm
00
Mom
200
° 0.02 0.04
Fig. 4: Curbele moment - rotire:
imbinare sudatd cu sectiune redusa de grinda (RBS);
cu plc pe talpi (WCP)
—RBS
plastic moment
0.06 0.08 0 0.12
Rotation, rad
2) imbinare cu placé de capt (EP);
) imbinare cu placé de capat si vut& (EPH);
©) Imbinare sudatd cu sectiune redusa de grinds (RBS);
4d) imbinare sudats
3. Evaluarea rezistentei la co!
Evaluarea rezistentei la colaps progresiv s-a
facut pentru cinci scenarii de cedare a stélpilor:
cedarea unui stélp de colt (A1), cedarea unui stélp de
margine (A3), cedarea unui stélp interior (82),
cedarea simultana a stélpului de colt si a celul
marginal adiacent (A12) si cedarea simultand a dot
stalpi marginali (A23), veziFig. 5.
Analiza s-a efectuat in doi pasi. in pasul 1 au
fost aplicate static incdrcirile gravitationale (100%
din incarcarea permanent D si 50% din inc&rcarea
util8 L) siincSrcarile laterale determinate cu ecuatia
a)
0.002 x (suma incércarilor gravitationale (OD +L) (1)
in pasul al doilea, stdlpul este scos din
structura intr-un timp de 0.001 secunde, imprimand
astfel un efect dinamic suplimentar.
cu pli pe talpt (WCP)
laps progresiv
Fig. 6 prezint in timp deplasérile pe vertical’
deasupra stélpului eliminat pentru toate scenarille.
Dupa eliminarea stalpului, deplasérile
verticale sunt relativ mici, mai putin in cazul
imbinérilor partial rezistente cu placa de capat (EP)
unde colapsul progresiv este declansat in cazul
elimingristélpuluiinterior B2.
Pentru structurile cu imbinari EP si RBS,
eliminarea a doi st&lpi declanseaz8 colapsul progresiv
(Fig. 6.a sib) in timp ce structurile cuimbin8ri EPH si WCP
consumé degradérile f&r8 a initia colapsul progresiv
(Fig. 6.csid)
Ilustratia deplasarii verticale maxime este
prezentat8 in Fig. 7 siFig. 8 pentru eliminarea unui
singur stlp interior (B2) si eliminarea simultan’ a
doi stdlpi perimetrali consecutivi (A23)
9
AICPS Review 3/2013, > ® ® @@ a a
ot T
a L 1
v
aie RF
cone column
removal scenario two columns removal scenario
a »)
Fig. § Scenarii de cedare: a) un singur stélp; 6) dol stélp!
—«3
egenne
Ditacome,
So
|
o
i m4 @
aa say ae
° »
Fig. 6: Deplasarea verticals vs. timp din analiza dinamica neliniar’: a) structurd cu imbindri EP;
'b) structurd cu imbindri RBS; c) structurs cu imbindri EPH; d) structurd cu imbindri WCP
Colaps proesv
»
Fig. 7: Deplasarea maxim pentru scenariul 82 (in metri): a) structurd cu imbinéri partial rezistente EP;
») structurd cu imbingri total rezistente WCP
10
AICPS Review 3/2013,
NA
i
ay
Ry
Colaps rogresiv a)
»
Fig. 8: Deplasarea maxim’ in metri, scenariu! A23: a) structur cu imbinéri partial rezistente EP;
') structurd cu imbindri total rezistente WCP
Fig. 9 prezint& variatia fortet axiale si a
momentului incovoietor cu deplasarea pe verticala
pentru structura cu imbin&ri EP. De precizat cd B1 si
B2 sunt grinzile de pe directie transversal’ 5i
longitudinal adiacente nodului de deasupra
stélpului cedat.
Pentru scenariul Al, momentul incovoietor la
capatul grinzii transversale B1 creste pe masur’ ce
deplasarea vertical8 creste, pana se atinge
momentul plastic capabil, formandu-se o articulatie
plastica (Fig. 9.a), Articulatia plastic’ se formeazé de
asemenea $i in grinda longitudinal 62. Structura
are capacitatea necesara pentru a preveni
extinderea avariilor la elementele invecinate
stélpului cedat.
Forta axial tn grinzi este de compresiune,
ceea ce arata ca nu se declanseaz’ actiunea
catenara.
Pentru scenariul B2, momentul incovoietor
creste pan la formarea’ articulatiel plastice in
imbin&rile grind&-stalp din grinzile adiacente
stélpului cedat. Pe m8sur8 ce deplasarea vertical’
creste, deformatille plastice din imbinare cresc.
Vertical displacemens, 2
a)
Dupa ruperea placii de capat la nivelul talpli de sus a
indicele de precizie a incerc&ril, [%];
6- dispersia presupusé a unei proprietti a materialului selectionat;
©; dispersia presupusd a unei proprietatiin cadrul unei piese de material.
*Notd: in cazul obtinerii unui rezultat negati se reia calculul mérindu-se numéirul materialelor selectionate
Pentru coeficientul de variatie a proprietatilor examinate, V, se pot utiliza valorile medii prezentate in Tabelul 1:
Tabel 1 - Numérului minim de epruvete
Coaficient de variatic
Proprietatea lemnulul toe
Numar de inele anuale/em 7
Proven de lernn tare 26
Masa volumicS 10
Umiditatea de echiibra 5
Cooficient de contrager: linear’ 28
volumics %
Rezistenta la compresiune paralel cu fibrele 7
Rezistentd la Incovoiere static& 15
Rezistenta la forfecare longitudinalé paralels 20
Madul de elasticta te la Incovolere statie& 20
Limita de proportionalitate (rezistenta limits 20
Conventional) la compresiune perpendiculara pe fibre
aralela cu flbrele 2
Reastents |e Weetione perpendiculard pe fibre 20
Reziiente 32
Duritate 7
2.3. Pregitirea epruvetelor
Exemple de epruvete pentru diverse tipuri de
solicitéri, conform prevederilor SR EN 408: 2004,
sunt prezentate in Fig. 3.
Forma si dimensiunile epruvetelor trebuie s&
fie cele specificate in standardele nationale (sau
internationale) corespunzatoare. Suprafetele
calibrate ale epruvetelor trebuie s& fle debitate cu
atentie. Axa longitudinald a epruvetei trebule s& fie
paralela cu fibrele lemnului. Inelele anuale pe
suprafefele de capat ale epruvetelor trebuie si fie
paralele la dou’ fete opuse perpendiculare pe celelalte
dous. Fetele adiacente ale epruvetelor trebuie sa fie
perpendiculare intre ele, Fiecare epruvetd trebuie si
fie marcata. Marca trebuie 8 permita reperarea
locului de unde a fost téiaté epruveta din materialul
selectionat. Caracteristicile marcii trebule s& fie
spectficate in standardele nationale.
Fig. 3. ~ Tipuri de epruvete pentru incercari de laborator, conform SR EN 408:
2,Solicitarea de intindere (tracfiune) paralel cu fibrele si perpendicular pe fibre;
'.Solicitarea de compresiune paralel cu fibrele $i perpendicular pe fibre;
37
AICPS Review 3/2013 4
Fig. 3. ~ Tipuri de epruvete pentru incerciri de laborator, conform SR EN 408:
c.Solicitarea de incovoiere, cu dou’ forte concentrate;
d.Solicitarea de forfecare paralel cu fibrele $i perpendicular pe flbre
2.4, Efectuarea incercérilor de laborator
incercdrile se efectueaz& conform
standardului national SR EN 408: 2004, care impune
anumite conditii atat pentru dimensiunile
epruvetelor, ct si pentru conditille de rezemare si
incarcare a acestora. Fig. 4 prezinté exemple de
scheme de solicitare pentru determinarea
rezistentelor caracteristice ale lemnulu
Temperatura zerului ambiant din laborator
trebuie s& fie mentinut& la (20+2)°C.
Umiditatea aerului trebuie sé fie de preferints
(6543)%.
Dupa incerciri, se determin’ umiditatea si,
dacé este necesar, masa volumic3 a epruvetelor. Se
recomand’ s8 se determine umiditatea pe
esantioane téiate din epruvete.
Numérul minim de epruvete pentru
determinarea umidit8tii medii, ny, trebuie s8 fie de
cel putin 3 si este dat de formula (3)
ve
= as (3)
Wy = Bin“ @)
in care:
Ngg~ Numérul epruvetelor folosite pentru
determinarea unei proprietti 2 lemnului avand
coeficientul de variatie V;
V,~ coeficientul de variatie a umiditatii
epruvetelor,
Fig. 4. ~ Schema de solicitare pentru determinarea rezistentei la:
2. Incovoiere, b. compresiune paralel cu fibrele, c. compresiune perpendicular pe fibre, d. tractiune paralel cu
fibrele, e, tractiune perpendicular pe fibre, f. forfecare paralel cu fibrele, 9. forfecare perpendicular pe fibre,
38
AICPS Review 3/2013,
unde:
lungimea epruvetelor, sau deschiderea, in cazul solicitarii la incovoiere, [mm];
b - latimea epruvetelor, [mm];
fh ~ inditimea epruvetelor, [mm];
1 -
Jy ~ distanta dintre punctele de inc&rcare, [mm];
hy ~ lungimea de referint8, [mm];
F ~ inc&rcarea aplicat& asupra epruvetelor, [N].
2.5, Calculul $i exprimarea rezultatelor
Valorile proprietitilor lemnului se determin’
prin calcul utilizind formulele mentionate in
standardele nationale/internationale referitoare la
metodele de incercare corespunzatoare. Dacé este
necesar, se corecteaz& rezultatele incercérii la
umiditatea de 12%. intrucat umiditatea medie este
determinat8 placénd de la umiditatea mai multor
epruvete, se admite efectuarea corectiei de
Media aritmetic’ %
Abaterea mediel aritmetice, s,:
umiditate pe media aritmetic’ a rezultatelor
incercéril. in final, atenuarea datelor se face prin
media statistic’ care este o valoare ce sintetizeazs
intr-o singurd expresie numeric’ toate valorile din
seria de masurdtori. Termenii seriei diferd de medie
deoarece au fost influentati de diferiti factor! si de
aceea dup exprimarea rezultatelor incercéril, se
determin’
@
(5)
(6)
Valoarea proprietdtii prelucrata statistic se obtine din ec. (7):
x=X+s,
2)
Se calculeazi urmatoarele marimi care permit identificarea uniformitatii si omogenitatii
materialului lemnos din epruvetele incercate
a. Coeficientul de variatie V [%], cu formula
100
+100
xy; _~ valoarea unei singure observatii;
n= numérul de observatil
3. Studiu de caz
3.1. Motivatia programulul experimental
Studiul de caz prezint8 evaluarea valorilor
caracteristice ale proprietitilor de rezistent si de
rigiditate pentru un lot de produse ecarisate de
lemn, valori care conduc la incadrarea lemnului
destinat pentru utilizéri structurale, in sistemiul de
clase de rezistent& necesare pentru aplicarea
codurile de calcul al structurilor din lemn.
Cercetérile experimentale fac parte dintr-un
program experimental desfisurat in laboratorul
Facult&tii de Constructii si Instalatil @ Universitati
Tehnice ,Gh. Asachi" din Iasi, pentru incercéiinitiale
de tip, care au avut ca scop incadrarea lemnulul intr-
‘oclasé de rezistentd conform SR EN 338:2010, [8].
Necesitatea acestor incerc&ri deriva din
reglement&rile care fundamenteaz’ aplicarea
(8)
b.Indicele de precizie a incerc&rii p (%], pentru nivelul de incredere de 0,95, cu formula
9)
marcajului CE la produse din lemn. Produsele din
lemn fac parte dintr-o grup de produse pentru care
sistemul de evaluare a performantelor este 2°, iar in
conformitate cu Regulamentul 305/2011/EU al
Parlamentului European si al Consiliulul din 2011
(Regulamentul Produselor pentru Constructii), [9],
declaratia de performanta si marcajul CE cuprinde
performantele caracteristicilor esentiale prevazute
inreglementérile tehnice aplicabile.
3.2, Dimensiunile epruvete
Dimensiunile epruvetelor au fost alese
conform conditillor impuse de standardul SR EN.
408:2004)
Valorile acestora, precum si numarul de
epruvete incercate, sunt prezentate in Tabelul 2.
39
AICPS Review 3/2013 Tabel 2 - Epruvetele pentru incercarile experimentale
Wr Numar | Latime | Inaitime | Lungime
ert. epruvete |_b{mm]_| h{mm] | 1 [mm]
1 | Tneovorere 16 50 60 1300)
2_[ Compresiune paralel cu fibrele 35, 45 70 300)
3_[ Compresiune perpendicular pe fibre 35 45 90, 70
‘4 _[Tractiune paralel cu fibrele 15: 15 26 300)
5 Tractiune perpendicular pe fibre a4 45 is 70
‘6 | Forfecare paralel cu fibrele 10 300) 55 32
7_| Forfecare perpendicular pe fibre 30 32 55 300)
Dup& masurarea dimensiunilor epruvetelor,
acestea au fost cAntarite, pentru a putea determina
densitatea medie a lemnului de molid analizat, care
areo valoare de p = 394 kg/m”
3.3. Desfasurarea incercérilor
incerc&rile de laborator s-au desfasurat
conform modului de lucru prezentat anterior, pentru
fiecare tip de incercare find confectionate
epruvetele din lemn si dispozitivele necesare pentru
asezarea si aplicarea incarcérii
i
4 e
3.4. Moduri de cedare
Epruvetele au cedat corespunzator tipului de
solicitare aplicat, CAteva exemple de probe incercate
pana la rupere sunt prezentate in Fig. 5.
3.5. Rezultatele experimentale
Valorile caracteristice obtinute In urma
incercarilor experimentale au fost determinate
conform formulelor din SR EN 408:2004 si corectate
statistic conform procedurii descrise anterior.
Tabelul 3 centralizeaz’ rezultatele obtinute in
urma testelor de laborator si a prelucrariiulterioare.
f 8
Fig. 5. ~ Moduri de cedare in urma incercéril experimentale pentru determinarea rezistentel la:
a.incovoiere, b. compresiune paralel cu fibrele, c. compresiune perpendicular pe fibre, d. tractiune parale!
cu fibrele, e. tractiune perpendicular pe fibre, f. forfecare parale! cu fibrele, g. forfecare perpendicular pe fibre,
3.5, Rezultatele experimentale
Valorile caracteristice objinute in urma incercérilor experimentale au fost determinate conform
formulelor din SR EN 408:2004 si corectate statistic conform procedurii descrise anterior.
‘Tabelul 3 centralizeaz’ rezultatele obtinute in urma testelor de laborator sia prelucrarii ulterioare.
40
AICPS Review 3/2013,
Tabel 3 - Rezultatele experimentale
Wr "pul den 7 fas os
et Tipul de incercare (N/mm) | tN/mm® | (N/mm)
1 [Tncovoiere 39,145; 39,14 39,70
2_[ Compresiune paralel cu brele 31,740 33,61 33,43
3-_[ Compresiune perpendicular pe fibre 13,87
4 | Tractiune paralel cu fibre 19,56
5 Tractiune perpendicular pe fibre 1,99
6 | Forfecare parelel cu fbrele 3,73
7 [ Forfecare perpendicular pe fibre 5.20
unde:
f= Fezistenta medie a lemnului, la umiditatea realé a acestula, [N/mm?];
fiz ~ rezistenta medie a lemnului, la umiditatea de 12%, [N/mm?];,
“fiosinat ~ Fezistenta medie final’ a lemnului, dupa prelucrarea statistic’, [N/mm?]
Valorile rezistentelor caracteristice care se
obtin in final prin corectille prevazute de standard
sunt prezentate in Tabelul 4. La valorile rezistentelor
caracteristice trebuie adaugat& si valoarea
modululul de elasticitate din incovoiere, valoare de
reprezentare conventionala pentru clasa de
rezistentS., Din incercérile experimentale s-a obtinut
‘Tabel 4 ~ Compararea rezultatelor obtinute expe!
Exnm = 10249,5 N/mm’, dup’ aplicarea corectiilor
in"Urma comparérii rezultatelor experimentale cu
valorile din sistemul de clase de rezistenta stabilit in
SR EN 338: "Elemente structurale din lemn - Clasele
de rezistent&", clasa de rezistent a lernnului studiat
este €22, valorile de comparatie find prezentate in
Tabelul 4
ental cu valorile intabulate
in SR EN 338
Nr. Valorile finale determinate experimental 22
Rezistenta le Ineovolere fox | 35,77 Nien _22
Rezistenta fa compresiune paralel cu fbrele Tex [30,12 Nimm? | 20
7
z
3_| Rezistenta le compresiune perpendicular pe
4
fibre eon | 12,56 N/mm? [5,1
Rezistenta le tractiune paralel cu fibrele fox | 17,58Nmm [13
5 | Rezistenta la tractiune perpendicular pe fibre fom [14s N/mm | 0,3
6 | Rezistenta la forfecare paralel cu fibrele fon | 386N/mm® [24
7__| Rezistenta Ia forfecare perpendicular pe fibre fescx [| 468NimmP? | 24
8 | Moauiul de elasticitate
Eeman | 10249,5 N/mm? | 10000
12_| Denaitatea
p seakgin [340
Concluzii
Lemnul este un produs organic cu o structuré
a materialului cu variatie mare de caracteristici
reduc&toare de rezistent8 si particularitati de
projectare. Exist’ anumite proprietati care
caracterizeaz’ fiecare specie, dar aceste propriet3ti
sunt supuse unor modific&ri apreciabile ca urmare @
actiunilor si conditillor din mediul inconjurstor.
Din analiza rezultatelor prezentate in Tabelul 4
se observ c& valoarile obtinute din Incercéri de
laborator nu sunt atribuite direct caracteristicilor
necesare in proiectarea elementelor din lemn si c&
rezultatele medii ale testelor sunt amplificate cu
coeficienti subunitari specifici materialului, in sténsi
leg’tur’ cu faptul c& in realitate nu exist8 doar stari
simple de solicitare in coditii de mediu standardizate
Cu cunostinfe suficiente despre factorii
intrinseci care afecteaza rezultatele devine posibil s&
se deducd relatiile dintre structura si compozitia
chimic3 a materialului lemnos si proprietitile
mecanice si fizice care sé permits o evaluare
teoretic’ 2 capacitatii portante a elementelor de
constructii. Acesti factori sunt evidentiati in valorile
standardizate ale claselor de rezistenta.
incepand cu data de 1 julie 2013 a intrat in
vigoare Regulamentul (UE) nr. 305/201 al
Parlamentului European si al Consiliului din 9 martie
2011 - de stabilire a unor conditii armonizate pentru
comercializarea produselor pentru constructii. Acest
regulament stabileste cerinte generale pentru
introducerea pe piatd a produselor pentru constructii
si, implicit, pentru aplicarea mercajului european de
conformitate CE.
41
AICPS Review 3/2013 Declaratia de performant& care confer&
producStorului dreptul sa aplice marcajul CE contine
in special urmatoarele informatii: referinta
produsului-tip pentru care a fost intocmit& declaratia
de performanta si sistemul sau sistemele de
evaluare si de verificare a constantei performantei
produsului pentru constructil. incercarile initiale de
tip sau evaluarea initial cuprinde incere&ri conform
cerintelor unui standard european
{in cazul produselor din lemn utilizate tn
constructii, procedurile pentru determinarea
valorilor caracteristice ale proprietatilor mecanice
pentru sistemele de evaluare si de verificare a
constantel performantei se face conform DIN EN
384:2010, [10].
Din valorile obtinute in incerc&rile de laborator
prezentate, se constat& c sistemele de clasificare
prevazute sunt restrictive si generale, si nu
utilizeaz& potentialul resurselor materialului in cazul
elementelor de constructii din lemn.
fin Europa exist multe reguli diferite pentru
sortarea dupa rezistent& a lemnului. Acest lucru se
datoreaza faptulul cd se tine seama de:
+ specii $i grupuri de speciidiferite;
+ originea geografic’;
+ cerinte dimensionale diferite;
+ cerinte diferite pentru utilizdri diferite;
+ calitatea materialului disponibil;
+ influente istorice sau traditi
Datorit& diversitatii de reguli de clasificare
existente, care se utilizeaz& in diferite tari, este dificil
de stabilit un ansamblu unic de reguli, acceptabile
pentru toate statele membre. De aceea, cerintele
prevlzute in standardul european SR EN 14081-
1+A1:2011, [11], referitoare la regulile de sortare
dupa rezistenf, stabilesc principiile de baz’ care
trebuie urmate pentru a defini cerintele limit pentru
anumite caracteristici ale produsului-tip..
Pentru viltor este de important major’ ca
prin activitati de cercetare s8 se identifice
proprietatile cele mai importante ale produsului din
lemn, pentru satisfactia utilizatorilor finali si s8 se
formuleze aceste cerinte in clase de rezistent’
precum si in proprietati specifice, cum ar fi
parametrii de comportare in regim dinamic.
CERCETARE
ALINA HAUPT-KARP', CRISTINA CAMPIAN’, GABRIEL URIAN’, VASILE PACURAR*
Folosirea stélpilor cu sectiune mixt& otel-
beton este o solutie larg réspandita in zonele cu
selsmicitate ridicatd. Tendinta actualé este de a
ingloba partial sau complet sectiunea metalic’ in
beton, din cauza importantei intensitatii seismice,
Din aceste considerente, solutia aleas in analiza,
efectuatd este cea de stalp mixt cu profil metalic
complet inglobatin beton.
Astfel, preluand rezultate concludente din
literatura de specialitate, pentru sectiuni de stélp
mixt, s-a realizat 0 comparatie intre rezultatele
experimentale si cele obtinute folosind metoda
‘elementuluifinit.
Pe lang cercetarea pe cale experimental a
stalpilor cu sectiune compusé ofel-beton, o alt
Dou’ dintre programele experimentale
utlizate pentru calibrarea $i validarea modelulul
numeric au fost realizate in cadrul Universitat
Tehnice din Cluj-Napoca, Roménia (denumite in
continuare programul 1 si 2), dou8 in China
(denumite in continuare programul 3 si 5) si unul in
Statele Unite ale Americil (denumit in continuare
programul 4).
Schema static a tuturor stalpilor incercati
experimental a fost de element in consolé (figura
latur3 foarte important& a cercetrilor este cea
analitic’, de modelare matematicé a comportérii,
cat mai apropiata de valorile obtinute pe cale
experimental. Simularea pe calculator a
comportarii elementelor este 0 metod’ mult mai
Teftina, rapida si eficienta de cercetare, dar nu poate
exclude si nu poate reduce importanta cercetarilor
experimentale.
Calibrarea modelului numeric a fost realizat
pe baza a cinci rezultate experimentale, preluate din,
literatura international de specialitate. Incercarile
preluate au fost executate pe stélpi cu sectiune
mixt3 cu profil metalic complet inglobat in beton,
realizati cu betoane obisnuite si cu betoane de inalt
rezistenta,
2.1). St&lpii au fost solicitatl la un efort axial de
compresiune $i forte laterale orizontale (figura 2.2),
cu exceptia celor din cadrul programului din Statele
Unite ale Americii, care au fost testati la efort axial +
moment incovoletor + forts taletoare.
{in cadrul primelor 3 programe experimentale
stAlpil au fost solicitati at&t monoton cat si ciclic, iar
in cadrul programelor 4 si 5 stdlpii au fost testati
doar ciclic.
Dactorand, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, Facultatea de Construchl, Departamentul Structuri
2 Profesor, Universitatea Tebnicé Cluj-Napoca, Facultatea de Construct, Departamentul Structur!
3 Doctorand, Universitatea Tehnicd Cluj-Napoca, Facultatea de Construct, Departamentul Structuri
* Profesor, Universitatea Tehnicd Cluj-Napoca, Facultatea de Constructii, Departamentul Structuri
43
AICPS Review 3/2013 Aha
a N Patee
y
Uae: er
Figura 2.1 ~ Schema staticd
2.4, Program experimental dezvoltat de
c&tre C. Campian
Programul experimental realizat de cdtre
CAmpian Cristina [1] a cuprins incercarea a 12 stalpi
micsti avand sectiunea metalic’ complet inglobat in
beton. Stdipli au avut aceeasi sectiune transversala
si au fost grupati in trei grupe SI, SII si SII functie
de lungimea acestora. Acestia au avut 2.00 m
lungime, 2.50 m si respectiv 3.00 m lungime.
Profil 112
2010 =I
i
610
by [ol
170
Figura 2.1.1 - Sectiunea transversal
Figura 2.2 ~ Modalitatea de incercare a stlpilor experimental
Elementele experimentale sunt realizate in
sectiune transversal dintr-un profil laminat 112
complet inglobat in beton avand armaturs
longitudinala 4 10 PC 52 (figura 2.1.1.). Betonul
utlizat a fost C16/20 si C20/25. Profilul laminat a
fost realizat din otel de clas& OL37. Au fost efectuate
teste de laborator pentru determinarea rezistentelor
reale ale materialelor. Acestea sunt centralizate in
tabelul 2.1.1.
a elementelor experimentale si standul de Incercare
Sera | Reaistents | Reaistenfa pe | Modul de [Lina de | Modul de [Uinta de | Woaul ae
oe pe cuo a |ctindru a | clastctate | curgere | slastctate | curgere ofel | elasictate
staipt | betonuiai "| tonal beton ote! amaturs | profi prof
[Ninn (Ninn?) [wimne) | armaturs | (mm?) Ingiobat [imme
[Nimes [Nimes]
a 5 2a 5 559 207000 302 207000
SI 270. 225 +
si-_[2as 245 waa
Tabel 2.1.1 - Caracteristici materiale
44
AICPS Review 3/2013,
2.2. Program experimental dezvoltat de
catre V. Sav
Programul experimental efectuatin anul 2011
de c&tre V. Sav [2], tot in cadrul Universit&tii Tehnice
din Cluj-Napoca a cuprins incercarea stalpilor cu
sectiune mixt& cu profil metalic complet inglobat in
beton realizati cu beton de inaltd rezistent’ de clasi
70/85. Sectiunea transversal a stalpilor a fost
similar8 cu cea din programul prezentat in capitolul
2.A (figura 2.1.1).
Profilul metalic folosit a fost un IPN120
Armatura flexibild utilizatd a fost 4 bare cu diametrul
10 PCS2. Etrierii au diametrul 08 0B37, dispusi la
10 cm distant pe zona potential plastic’, respectiv
la 20 cm pe restul elementului. St&lpii incercati de V.
Sav au avut lungimea de 2.00 m, respectiv 3.00 m.
Au fost efectuate teste experimentale pentru
determinarea caracteristicilor materialelor
componente. Acestea sunt centralizate in tabelul
2.2.
Rezistenfa pe cub ] Modul de sastctale —] Limit de curgere ofel | Rezistenja a rupere ofel
‘a betonuha beton rofl Inglobat Prof Inglobat
Nim?) Nim] [Nin] (Nimm?)
923 74353465 380.20, 477.08
Tabel 2.2.1 - Caracteristici_ material
2.3. Program experimental dezvoltat
cAtre H. L. Hsu, F.J. Jan, J. L.Juang
Studlile experimentale realizate de c&tre H. L.
Hsu, FJ. Jan, J. L. Juang [3] se axeaz pe
comportarea la selsm a stalpilor micsti complet
inglobati in beton. Studiul experimental a cuprins
incercarea a 24 de elemente experimentale,
solicitate la efort axial de compresiune si incovoiere
dup& directia principal’ de rezistenté sau dup’
ambele directil.
Dimensiunile sectiunii mixte au fost de 370
mm x 370 mm (vezifigura 2.3.1).
Au fost utilizate gase tipuri de profile metalice
inglobate in beton, si anume: H100x100x6x8,
H150x100x6x9, H150x150x7x10, H200x100x5,5x8,
H200x150x6x9 $i H200x200x8x12.
Tipul armaturii utlizate a fost aceeasi in cazul
tuturor elementelor incercate, si anume 4020
armatur’ longitudinal si etrieri dipusi ja 100 mm
distanta in zonele plastic potentiale si la 150 mm in
rest.
Rezistenta otelului din armature longitudinal’
sitransversald a fost: 314 MPa, 543 MPa si respectiv
586 MPa. Rezistenta la compresiune a betonului a
fost determinat& prin incercari experimentale,
rezultand o valoare de 38 MPa.
”
(ere)
|) euoress
Figura 2.3.1 ~ Sectiune transversal elemente experimentale
2.4. Program experimental dezvoltat de
cdtreJ.M. Ricles, S. Paboojian
incercdrile realizare de Ricles si Paboojian [4]
au fost efectuate pe stalpi micsti, cu profil complet
inglobat in beton supusi la efort axial, incovoiere si
forta t8ietoare.
Profilul inglobat a fost W 8x40, rezultind o
sectiune mixt& patrat de 406x406 mm. Sectiunea
trasversala a stlpilor testati experimental este
DETALIULA
Wexto
prezentat8 in figura 2.4.1
Armarea longitudinals si transversal& a fost
diferitd, si anume cu 12 bare longitudinale si etrieri
dubli in cazul detaliului A si cu 4 bare longitudinal si
etrier perimetral, in cazul detaliulul B
fn tabelul 2.4.1 sunt prezentate caracteristicile
sectionale ale stAlpilor testati, precum si rezistentele
materialelor obtinute in urma incercdrilor
experimental
DETALULB
wor40 ~|
Figura 2.4.1 ~ Sectiuni transversale stélpi experimentali
45
AICPS Review 3/2013 Sera de | Dei | Dametul arm Distana TAS | Lam [Tm e
stip, Tongtudinate from} | eter mm] | mm) | (Nimne} | prot
[ur
x ERD a ase [ST 375
2 3 222 S35 zaso [365
3 az 22 953) 130 [300
4 3 236 Ex 1930 [ 311
7 ® 22 Ex 1930 [ 629
Tabel 2.4.1 ~ Caracteristici elemente experimentale
2.5. Program experimental dezvoltat de catre WENG ChengChiang, YIN YenLiang, WANG
JuiChen, LIANG ChingYu
incercérile experimentale realizate de ctre WENG ChengChiang, YIN YenLiang, WANG JuiChen, LIANG
ChingYu [5] au fost efecutate in cadrul laboratorului departamentului de Inginerie Civil din cadrul
Universitatii Chiao Tung din China.
Figura 2.5.1 ~ Sectiune transversal8 stdlpi experimental
St&lpii micsti incercati de c&tre acestia au avut
aceeasi sectiune transversala, si anume 600 mm x
600 mm, avand aceeasi inditime de 3250 mm.
Primele dou’ tipuri de stélpi au avut inglobat in
beton un profil cruce 2H350x175x6x9, iar celelalte
doua tipuri un profil din teav p&trata
275x275x10x10 (figura 2.5.1).
Armatura longitudinala a fost realizat& din 16
bare @25 mm dispuse cate patru la fiecare colt si 4
bare suplimentare @13 mm dispuse diametral.
Spiralele diametrale au avur diametrul de 013 mm,
iar cele de colt de O10 mm. Spiralele au fost
pozitionate in zona formsriiarticulatiei plastice la 0
distant’ cuprinsa intre 95-115 mm pe o lungime de
1.00m, iar in rest la 150 mm. Au fost efectuate teste
pe materiale, iar rezistentele obtinute sunt
prezentate in tabelul 2.5.1.
Matera
fe prof
Grosime tabié (mm) _| armatur’ Beton
Revistenss |s |e [ro [ow ors Joos | cma)
somes | aor_[asr_| aoe [ar [ace | 459
40. (@-sRo3, 0
ses) | 550 _[s57_|sse | ss1_[oss oxo | 979,¢ -srcs.c-seea)_| SRc4)
Tabel 1.6.3 ~ Rezistente materiale
46
AICPS Review 3/2013,
3. Modelarea numerica a stalpilor cu sectiune mixta otel-beton
3.1. Calibrare model experimetal
Calibrarea modelelor experimentale s-a
realizat printr-o analiza neliniar& 2D in programul de
element finit FinelG.
Stalpii au fost considerati ca flind bare plane
ce au 3 noduri, conform Figura 3.1.1. Nodul 1 si 3 au
cate trei grade de libertate (m,u,q). Nodul 2 are un.
singur grad de libertate (m) ce permite a se lua in
considerare o eventuala deplasare relativa intre ofel,
sibeton.
in analizi a fost fost consideraté o
Interactiune perfecta intre otel si beton.
Ae
45--4--#
ine
Tid
Figura. 3.1.2 ~ Legl materiale utizate in calibrarea modelului numeric
Deoarece s-au modelat rezuitate experimentale,
pentru toate materialele s-au folosit valorile
‘aracteristice ale rezistentelor (factor de siguranta sunt
egali cu 1). Elementele metalice (proflul si armatura
flexibilf) sunt definite folosind o lege de material biliniar’
pentru analiza neliniar’, conform figuri 3.1.2.a. Pentru
beton, se foloseste o lege de material tip parabols
dreptunghi care iain considerare rezistenta la intindere a
acestuia, conform figuri 3.1.2.c. Valoarea rezistentei la
intindere este caleulat conform normativ SR EN 1992-
1-1, Fenomenele de contractie si curgere lent a
betonului nu sunt luate in considerare, Suplimentar, s-a
folosit valoarea confinatd a betonului, valoare calculat’
folosind legea Mander [10][11] in cazul betonului
obisnuit si legea Cusson-Paultre [12][13] in cazul
betonului de inalt’ rezistenté. Pentru modelarea
incr de tip ciclc s-a ullizat legea Menegotto-Pinto
(figura 3.1.2.6).
3.1. Validare model nume:
Validarea modelului numeric este prezentat&
in figura 3.2.1. prin compararea rezultelor obtinute
experimental cu cele numerice.
fn figura 3.2.1. a si b sunt prezentate
comparatiile pentru stalpii din programul 1, incercati
ciclic $1 monoton, fn figura 3.2.1, ei d pentru stalpii
din programul 2 (monoton si ciclic), In figura 3.2.1. €
sif pentru stalpii din programul 3 (monoton gi ciclic),
iarin figurile 3.2.1. 9 sih pentru stalpii din programul
4, respectiv 5.
Pana la atingerea fortei maxime valorile
objinute numeric sunt aproape identice cu cele
obtinute experimetal, diferenta fiind de sub 5%.
Dup& atingerea fortel maxime modelarea nu mai
este atat de acuraté, diferentele obtinute flind de
pana la 15%.
47
AICPS Review 3/2013 |
Figura. 3.2.1 ~ Validarea modelului numeric
Pentru 0 modelare cat mai exact cele mai importanta au fost: utilizarea valorilor reale ale rezistentelor
materialelor si a modulilor de elasticitate, utilizarea valorilor confinate ale betonului si alegerea corect&
@ parametrilor de degradare in cazul analizei sub solicitari ciclice.
48
AICPS Review 3/2013,
4. Evaluarea factorului de comportament q la structuri in cadre.
Studiu de caz
Utilizand caracteristicile reale ale elementelor puter obtine informatil utile si apropiate de realitate
asupra réspunsului structural, prin verificarea parametrilor globali de disipare a energiei seismice, astfel
urmarindu-se controlul comportamentului structural. Pe baza modelului elaborat si prezentat anterior, pentru
modelarea numericé a stAlpilor cu sectiune mixté, s-a efectuat un studiu de caz pe structuri in cadre, realizate
cu staipi cu sectiune mixtd otel-beton si grinzi metalice. Structurile analizate au regimul de inditime de 2
etaje, 6 etaje sirespectiv, 10 etaje (vezi figura 4.1). Modelarea a fost realizati in programul FinelG.
Figura 4.1 ~ Imagini cadre din programul FinelG
Planul de nivel curent este identic pentru toate
structurile analizate si anume 5 deschideri de 6.00 m
15 travei de 6.00 m. inaltimea de nivel este aceeasi
pentru toate etajele de 3,40 m. Riglele sunt
considerate incastrate in stélpi. Conformarea
structuriia fost aleasé asfel incat articulatiile plastice
88 se formeze in grinzi si la baza stélpilor. Zona
seismic considerat’ are valoarea maxima a
acceleratiei de referint& de 0,329 si 0 perioad’ de
colt de 1.60 s. incircérile luate in calcul pentru
structurile analizate sunt aceleasi_ pentru toate
nivelele, si anume: permanente: 6.50 kN/m2 si
utile: 3.00 kN/m2. Dupa efectuarea unei analize
elastice pentru obtinerea eforturilor si a deplasérilor
corespunzStoare s-a realizat 0 predimensionare,
obtinandu-se sectiunile elementelor. Analiza
elastic’ pentru predimensionare a fost efectuat’ tot
cu ajutorul programului FinelG. Stélpii au fost
modelati pentru predimensionare ca si stlpi metalici
utilizindu-se un coeficient de echivalent& egal cu 7.
Sectiunile st8ipilor micsti si a grinzilor metalice,
rezultate In urma predimensionrii sunt prezentate
in tabelul 4.1, Materiale alese au fost: beton clas
40/50, armatura otel $500 si profil ofel S355. Au
fost utilizate valorile de calcul ale rezistentelor
materialelor. Un coeficient de comportare q=4 a fost
considerat in evaluarea fortelor seismice
‘Sirackurs Seqhiune stalp_] Profilinglobatin ] Profil ring
tuna 8 nee M pt raeinds M pt ratty
[kvm] [Nm]
eae 500x500) HEB 300 TPE 300 2s Tis,
6 Etaje 510 x 730) HEM 500 IPE 300 223 3033
10 Etaje 510 x 1050 HE 800x444 IPE 300 223 3723
Tabel 4.1 ~ Caracteristicl cadre analizate
Pentru studiul performantelor seismice ale
structurilor analizate au fost efectuate analize de tip
push-over i analiza’ ciclica prin deplaséri impuse, pe
cele trei tipuri de structuri. Analiza push-over a fost
realizaté prin aplicarea unor forte seismice cu
distribute liniar crescatoare cu indltimea, aplicate in
dreptul planseelor si, multiplicarea acestora cu
acelasi factor de multiplicare.
Analizele de tip push-over ofera o imagine
globalé asupra modului de comportare 2 unei
structuri in regim plastic, prin rigiditatea initial’
global a structurii, prin nivelul fortei tSietoare si
panta curbei forta-deplasare. Parametrii de réspuns
considerati in analize, au fost: curba fort’-deplasare
sicurba forts-deplasare relativl de nivel.
49
AICPS Review 3/2013, R&spunsurile structurilor in urma analizelor
push-over efectuate sunt prezentate in figura 4.2,
prin curba caracteristicd fort t8ietoare de baza
deplasare pentru ultimele nivele (figure 4.2.2 pentru
cadrul cu 2 etaje, figura 4.2.c pentru cadrul cu 6
etaje gi figura 4.2. pentru cadrul cu 10 etaje) si prin
curba fort tdietoare de bazi-deplasare relativi de
nivel (figura 4.2.b pentru cadrul cu 2 etaje, figura
4.2.d pentru cadrul cu 6 etaje si figura 4.2.f pentru
cadrul cu 10 etaje).
Sunt prezentate prin puncte ingrosate (la
ultimul nivel)
+ Nivelul ced&rii betonului, atunci cand in
fibra_comprimati. se atinge deformatia
limit de 3,5%e
+ Nivelul opriri curbei, cénd profilul metalic
inglobat atinge deformatia la rupere de 1,5%.
+ Nivelul cénd structura atinge deplasarea
realtiv8 de nivel maxima aleas&, si anume
0,008h (h=inditimea de nivel). Valoarea de
0,008h corespunde valorii admisibile ale
deplasarii relative de nivel atunci cénd
componentele nestructurale nu
interactioneaza cu structura [8][9].
Starea de limitare a degradsrilor (SLD) este in
toate cazurile studiate cea definitorie pentru
dimensionarea cadrelor.
Pe baza metodei N2 [8] a fost evaluat factorul
de comportament q utilizat de structurd in momentul
cedarii betonului, moment corespunzator
acceleratiel de proiectare de 0,329 (aceasta
corespunde verificérii la st&ri limit ultime).
Rezultate obtinute se regisesc in tabelul 4.2,
coloana 4. Se poate observa c& in momentul cedarii
betonului nici una din structuri nu atinge un factor
1, valoare aleasa la inceput in predimensionare,
Cel mai aproape de aceast valoare este structura cu
6 nivele, cu o valoare de 3.1 a factorulul de
comportament.
Pe baza aceleiasi metode a fost evaluat si
factorul q la sférsitul curbei, adic3 c&nd profilul
inglobat atinge deformatia a rupere de 1,5%
Valorile obtinute sunt prezentate in tabelul 4.2,
coloana 5.
oe mt alg
ind. mower
Ef ememamnannem
ab
a
~
pu
=z
}
im) 4] pie
}
aie rat seit
i
j i
i on
Denar et
4
o -
ve
Zw a
; =
2m ms
i ~eWe
i oe
i” st
eit oe
Oe ta om om ame oe oe
Drei el
f
Figura 4.2 — R8spunsul seismic al structurilor analizate in urma analizei push -over
50
AICPS Review 3/2013
tomy | rm) a | cae
StructurS cu 2 etaje 0.105 079 13 [so
Structurd cu 6 etaje oart 0.162 a1__|o2
StructurS cu 10 etaje 0.636 0.322 20 |s1
Tabel 4.2 ~ Valorile factorulul q pe structuri
Conform normativului de proiectare
antiseismic’ SR EN 1998-1-1 [8] structurile din
regiunile seismice trebule protectate astfel incat s&
fie satisfécute cerinta de neprabusire si cerinta de
limitare @ degrad8rilor. Pentru indeplinirea cerintei
de neprabusire actiunea seismic& de calcul are o
probabilitate de dep&sire de referint& de 10% in 50
de ani, cu o perioadd de revenire de 475 ani, iar
pentru limitarea degradarilor 0 probabilitate de
depsire de referint de 10% in 10 de ani, cu o
perioada de revenire de 95 ani. in tabelul 4.3 sunt
prezentate valorile fortelor de bazi atinse de
structuri, cu deplasarile aferente, pentru
indeplinirea conditiei de limitare a degradsrrilor. Sunt
prezentate deasemenea acceleratiile atinse de
structur la acest moment.
fn figura 4.3 sunt prezetate relatile forts-
deplasare obtinute pe cele trei tipuri de structuri
analizate in urma analizel ciclice. Figura 4.3.a
prezint8 curba obtinutd pe cadrul de 2 etaje, figura
4.3.b pe cadrul cu 6 etaje si respectiv figura 4.3.c pe
cadrul cu 10 etaje
Foe NI a, tO) atl
Istructurd cu 2 etaje 992.053 042 0.183
Istructurd cu 6 etaje 982.358 ota 0.189
[structurd cu 10 etaje 828.552 0.190 0.176
Tabel 4.3 ~ Valorile corespunzStoare SLD
For BM
eprom)
Figura 4.3 ~ Curbe forté-deplasare pentru structurile analizate in urma analizel ciclice
{in urma analizei ciclice se poate observa c& structurile analizate prezint o capacitate mare de
disipare a energiei, cu o comporatre histeresis stabil&, cu degradari de rigiditate si rezistent&
relativ scazute.
st
AICPS Review 3/2013, transfer rapid de figiere mari
Interfata usor de utilizat, avand incredere ca datele dumneavoastra
g
>
8
3
se
S28 t
$266
8
sok
ga e
oD 9
oo &
gu =
o ek g
N = =
2 she
2 en =
8
6 Ser
zs es
a <=
5 oS
gn es
2oOeoc
cn Zo
=o SE
gifts
5 Oto
25
© G2 o
gare =
9 2 oo @
Zvee £
svezcs
case §
BEV«w O
SE ge &
so8sa
zee
S25. 0
eo eee &
Se2e
5252
SEzR
SEs
sFes
ine
ostaOnl
Stocheazi fisiere online
S
5. Comentarii
StAlpii cu sectiune mixt8 otel-
beton reprezint& o solutie
competitiv8 pentru realizarea
structurilor actuale, in special pentru
structurile inalte, la care este
necesaré pe Inga o mare capacitate
de rezistent& si obtinerea unor
sectiuni acceptabile din punct de
vedere arhitectural
Solutia de stalp cu profil
metalic complet inglobat in beton,
devine si mai competitiva in raport cu
celelalte tipuri de stélpi micsti,
datorit& bunelor performante
seismice si nu in ultimul rnd pentru
protectia imbundtatitd la foc.
Pentru studiul performantelor
seismice ale structurilor in cadre,
realizate cu stélpi cu sectiune mixta
cu profil metalic complet inglobat8 in
beton au fost efectuate in pragramul
de element finit FinelG dous tipuri de
Cry
Cer ee cee
ree
eens
Rare ire
analize, si anume: analiz’ de tip
push-over si analiza ciclicd prin
deplasari impuse. Se poate observa o
mare capacitate de absorbtie a
energie!
In ceea ce priveste proiectarea
actualé la criterii de performanta este
necesar atribuirea unei valori ale
acceleratiel terenului
corespunzatoare starii de limitare a
degradérilor, mai mici decat valoarea
de referinta de proiectare, datorita
faptului c& forga seismicd in aceasté
situatie are o probabiiitate de
depasire de referinté de 10% in 10 de
ani, cu o perioada de revenire de 95
ani, fn cazul structurilor analizate
valoarea acceleratiei de referinta
pentru starea de limitare a
Gegradirilor este de 0.17
pone er orem se ay
Son een eect
Lene eee
etme
free
241-252, February 1, 2003
Coe
Cie are
Cone nes
See had
Peete kerr aT
are
Foret ae
recom iecy
ASCE re ons tn
7 ‘Clif Schexnayder_ a oe
3 Proctce Periodical on 2, Studiu privind golure tn perei exterior pastrind aspectal arhitectural
“HR SSeS, fe aermeemarmaraeas ese
Veer ee
suaremare cin 1080 9) 1000,
‘iasunD: Marshal 9) Paul J. Coulston
4. Delorminarea aproxmatva a
I ‘Arturo Tora-Cokinga 3 Luis Ai
sr cadrelor de baton armat
Marine Boveri
5. Pll In gol orizontal gi ncorc la sear real
Eliya Metin, George Marcaus s! Maher K Taaros
6: Moto cde preetare patty bare compra rae go calel ups
‘anthony Boe en
7. Ghid do prolectare perty contol crpturir in elomente de beton de mare rezistent
Ni’ Bawooa st Marzo a ‘a
8, Eundatile Inca, pregtive amplasament gi drenaje la Machu Plecha
ie, preastre amo si denay
8. Discull pentrs metode practice de analiza intraciune so-structur,
FRogisu! Colasant Jahn &: Horvath
Rezumat selectv
+. Supon temporarcarcase metalics In timpul constr
‘Michael J: Casey 3! Grum S. Urgessa.
Procice Parodi on
Structural Design
and Construction
2. Pert i tip natin in expen “
Goran Shang Rocavaran, Ghrsine Hort, Ci Schexnayder a
3. Abordare practea pont utizarea condor certo structural ca stuctrd
4 Eton e mse, tolerant umane sa schimbarea unr param n imp, probably, coetsent de varia,
xempie
‘Temshid Mohemmadl and Mahi Moderas
5. Folosirea froor de carbon pentru repararea scsi laterale
‘Adel Saf ard Matthew K Graef!
rina de beton armat
6. Protete pon sunorcaviate a bocunle datlecoar la impact cu mare vied
Chntophort Abc .
“Monitrzarea podurior metacs,
8, Eratbulatin Mal “Proiactare ab
‘Anthony Fee
Jor matalice la compresiune”
Metode avansate pentru proiectare in zone seismice
Sear meN Cen n
une
4. Probleme de proiectare a poduror pe baza deplaséridatorate acjunl seismice. ci. cab, MAN. Presi Mu! Kowa
2, Stuctu in cadre, deren in proiectare prin metoda forelor sau a deplasdrior. 7 Satan
3, Prolectarea baraslr prin mstoda fortslr sia deplasailor, Stud neiner KS Aesesoe
4. Metode nelinaare pentu proietarea optima a cliciror inate. .A Astras
6. Disiparea energie seismice la cadre in dameni inelastic. AA. Cori, JP Ale Pio
6. Incorcare psoudodinamca pont o clade cu 4 ojo. 2. Coyote, M Psa, Kites F Toor Fi Metra
7. Folosea lexiliifundatilor pentru performant la pllotarea poduror. Kase. 5. Paar
8. Prolectarea ginzlor tn | pent poduri pe baza duct. ezs, 5. eu 0. Markogannas
8, Ctr de polectars pentru conducte. x Maticrs
10. Schimbar recente In proiectarea sels In Califia. Yashnty
11. Voricar pon conductola do gaz sub presiune. C1 anes, 6 Govlaviae
12. Consoldare pod San Francisco. wang SNe AIM Abdo Aa, D West
13, Consoldarepalat Victoria cu TMCS. Pavey T. Pope 0 Sace
14, Consoldare botonarmat cu pendul eu cure. Brana, Zann, Lig E Mozno
16, Construcja 4 solitateaelementolornestructurale. 0. Mak Dias, 0 Sone
16, Aniversare Prof, James Marshall Kelly Wane
17. Simpoziosne CERCETARE
———
Simularea numerica a comportarii
componentelor T-stub ale imbinarilor rigla-stalp
cu placa de capat extinsa si suruburi
DANIEL GRECEA', ANA-MARIA POP”, ADRIAN CIUTINA®
Projectarea strucutrilor amplasate in zonele seismice se face conform principiulul de
comportare disipativ’ a structurii. Pentru a asigura acest comportament ductil,
elementele disipative trebuie dimensionate astfel inc&t s8 formeze articulatii plastice, in
timp ce elementele nedisipative, mai fragile, s& posede 0 suprarezistent fat’ de cele
disipative, Conceptul de structuré dualé (dual-steel structure) reprezint8 0 solutie de
alcétuire care, prin utlizarea otelului de inalt& rezistent& (hight strength steel - HSS) in
elementele nedisipative (stAlpi, placa de capat dintr-o imbinare) sia otelului carbon moale
(mild carbon steel - MCS) in elementele disipative (grinzi), poate asigura structurii un
comportament care satisface atat cerinta de ductilitate, cat si pe cea de rigiditate impuse
constructiilor antiseismice.
Pe baza acestui principiu, a fost conceput un program experimental pentru evaluarea
performantei seismice ale nodurilor grindé-stélp realizate in solutie dualé, Ia incércéri
‘monotone i ciclice. Programul experimentale a fost compus din incercéri pe materiale,
detalii de sudur’, imbinri cu suruburi de tip T-stub si noduri grind&-stlp. Lucrarea de fat
prezint modelarea numeric3 a comportamentului unor T-stub-uri testate experimental,
atat in regim monoton, cat si ciclic. De asemenea este prezentat un studiu parametric al
cSrui scop este optimizarea comportarii T-stub-ului, prin exemplificarea parametrilor care
influenteaz major acest comportament.
1. Introducere
Pentru o proiectare optim’ a structurilor
amplasate in zone seismice, care s& ofere atat
sigurant& At $i eficient& economic’, elementele
disipative trebuie dimensionate astfel incdt s& se
apropie cat mai mult de rezistenta plastic3 sub
efectul incarcarilor seismice, pentru a reduce cerinta
de supra-rezistent& impus’ elementelor
nedisipative. O modalitate ar fi folosirea otelului
carbon moale (mild carbon steel - MCS) in
elementele disipative (grinzi), iar pentru elementele
nedisipative (stAlpi, plac’ de capt), otelul de inalt
rezistent& (hight strength steel - HSS), Acest tip de
structura se numeste structur’ dual (dual-steel
structure - DSS), iar in acest tip de structurs
elementele din otel carbon moale trebuie sé
functioneze pe post de sigurante, disipand energia
seismicS prin incursiuni in domeniul plastic, iar
elementele din otel de init’ rezistent& trebuie s8
rim&n& preponderent in domeniul elastic, cu
avarieri minore, asigurnd robustetea structurii
Conform EN®1993-1-8, articulatille plastice din
grinzi pot fi localizate fie la capetele grinzilor, fie in
nodurile grind&-stalp.
{ntr-o imbinare grinda-stdlp cu plac8 de capat
extins8 si suruburi, un rol deosebit in comportarea
ductilé a imbindrii o are si placa de capat. Studiile
anterioare au ardtat c& o imbinare cu plac& de capat
poate avea o capacitate de rotire adecvatd, dacd se
lau céteva masuri: utilizarea unor plci de capat
subtiri sau evitarea cedérilor fragile att ale sudurii
cat sia suruburilor.
Conform metodei componentelor prezentat&
in EN°1993-1-8, 0 imbinare cu plac de capat si
suruburi poate fi echivalata cu un macro-element de
tip T-stub (Figura 1), care functie de componentele
caracteristice, are 3 moduri de cedare specifice
(Figura 2).
"CS1, Academia Romans - Filiala Timisoara, CCTFA, Laboratorul de Constructif Metalice; Profesor, Universitatea
Politehnica Timisoara, Departamentul de Constructs Metalice $i Mecanica Constructilor
*Doctorand, Universitatea Politehnica Timlsoara, Departamentul de Constructil Metalice $i Mecanica Constructillor
*Conferentiar, Universitatea Politehnica Timisoara, Departamentul de Constructii Metalice si Mecanica Constructillor
54
AICPS Review 3/2013
Figura 1 - imbinare cu placé de capat si suruburi: element T-stub echivalent
ee
‘a ®
Figura 2 - Modurile de cedare specifice ale unul element de tip T-stub
Modul 1 de cedare caracterizeaz3 un
comportament foarte ductil al imbindrii si este
specific imbin&rilor cu plac de capat subtire, neflind
totusi 0 solutie din punct de vedere al cerintei de
rezistent’ impuse constructillor antiseismice. Modul
3 de cedare in schimb satisface cerinta de rezistent3,
ins8 cedarea imbin&rii este una fragil8,
manifesténdu-se prin ruperea surubului. in
concluzie, modul 2 de cedare reprezint& solutia
‘optima, att din punct de vedere al ductilitatii, cat si
alrezistentei.
Conform acestor moduri de cedare, conceptul
dual de alcStuire al unel structuri se poate extinde si
la imbin&ri, prin utilizarea otelului de inalt&
rezistent& in elementul nedisipativ, placa de capat si
@ ofelului carbon moale pentru restul elementelor
imbin&rii, considerate elemente disipative. in acest
mod se asigura supra-rezistenta elementelor
nedisipative si se asigura astfel respectarea atat a
cerintei de ductilitate, cat si a cerintei de robustete
Pornind de la cele expuse mai sus, un amplu
program experimental s-a derulat la Universitatea
Politehnica Timisoara, Centrul de cercetare CEMSIG
pentru a studia performanta nodurilor grinda-stalp,
dual-steel la incarcari monotone siciclice. [1], [2], (31-
Lucrarea de fat8 prezinté rezultatele
simulérilor numerice efectuate pe elementele de tip,
T-stub, atat pentru specimenele solicitate monoton,
cAt si pentru cele testate ciclic, Este prezentat de
asemenea gi un studiu parametric efectuat pe
specimenele solicitate monoton.
2. Descrierea programului experimental si a rezultatelor acestuia
pentru elementele de tip T-stub:
Desi programul experimental a fost unul mult
mai amplu, pentru lucrarea de fat s-au ales pentru
prezentare rezultatele incercérilor experimentale
doar pentru elementele de tip T-stub. [1], [2], [3]. In
Figura 3 sunt prezentate tipologille de T-stub-uri
testate, identificarea acestora fcdndu-se functie de
geometria imbindrii dintre grind’ si stalp, iar in
Tabelul 1 sunt prezentate caracteristicile T-stub-
urilor de tip Asi, alese pentru analiza numeric’,
I Pack cat Ragan
Swit beam | ‘
Ir Tagan || | ee
ae fee
Figura 3 - Tipurile de elemente T-stub incercate epxerimental
55
AICPS Review 3/2013, Tabelul 1 - Caracteristicile T-stub-urilor de tip A si B
TpuldeT -stib Denumirea | Grosimea tcasa | Grosinea W/ dasa de Materialul de sudurd
deots tel
7] 7008 -GAWS
TST_8A S800 1818235 18690 a 00s “GiAWws
ER 1008 -GIAWS
ST10a s460| 18/8235, 1018460 a i008 “GiAws
Ist12a.szs5| 158 235 1218236 @ssieN 440
T005-GAWS
rst_66_s890 1818296 818690 eeana wans
ER 1005 -GIAWS
ST108 s4s0| 18/8235, 1018480 ees AWS
ST128_s235| 18/8235, 1218208 @3sieN 440
—'o-Leol—
Elementele de tip T-stub au fost incercate atat
in regim monoton, cat si ciclic, fiind dimensionate
pentru a ceda in modul 1 si 2 (Conform EN 1993-1-
8), eliminandu-se astfel _modul fragil de cedare
(modul 3), caracterizat prin ruperea produsa in tija
surubului
Materialele pentru incerc3ri au fost furnizate
de c&tre UnionOcel, Czech Republic. in Tabelul 2 sunt
prezentate valorile furnizate de producitor si cele
obtinute din incercarile experimentale pentru limita
de curgere f,, rezistenta la rupere f, si alungirea la
rupere A. Se poate observa diferenta semnificativ’
intre valorile nominale si cele reale ale
caracteristicllor de rezistent ale materialelor si de
asemenea se poate remarca ductilitatea excelent a
ofelului de marc’ S460,
Tabelul 2— Proprietatile materialelor
cia nominats | gusty | quay | chy | cite reatb toa
oa 265 ate [38 os
560 eI 65 [8 560
Tabelul 3 - Graficele FortS-Deplasare pentru T-stub-urile de tip A si B testate
2 &
@eebha.ceceueu | S8heeacueenee
56
AICPS Review 3/2013
Rezultatele incercdrilor pe elemente de tip T-
stub cu grosimi diferite ale plicli de capat, sunt
prezentate in Tabelul 3. incercarrile au fost efectuate
in control de deplasare la intindere si in control de
forta la compresiune. in cazul specimenelor de tip B
(cu inima rigidizat8 partial) nu a fost posibil’
aplicarea unor cicluri simetrice de incarcare, datoritS
voalérii inimil, Modul de cedare prezis analitic
(modul 1 si modul 2) pe baza prevederilor EN 1993-
3. Analiza numerica
3.1, Descrierea modelului numeric
Calibrarea modelului si deci validarea
modelulul numeric ales, s-a fScut prin compararea
rezulatelor numerice cu cele experimentale.
Utilizand programul de calcul ABAQUS si pornind de
la ideea c& discretizarea elementului finit trebuie s&
fie suficient de rafinatd incat rezultatele obtinute s8
fie c&t mai bune, dar si c& numérul elementelor si al
nodurilor trebui s3 fie cBt mai mic pentru a avea un
timp de analiz’ cat mai scurt, s-a gsit un model
numeric cu urm&toarele caracteristici:
+ pentru toate componentele T-stub-ului,
elementele finite folosite au fost elementele solide
continue cu 8 noduri C3D8R (reduced integration
with hourglass control) de tipul tensiune/deformatie
(stress/displacement);
+ pentru definirea legli de material s-a folosit
curba real8 efort-deformatii, modificata cu ajutorul
rezultatelor incercarilor experimentale pe material,
folosind relatia (1), conform EC3-1-5, anexa C:
Gy.= 0 (148) $i &y.= ln (1+8) a
+ tipul de analizé folosit este analiza dinamic&
explicit;
+ Interactiunea dintre elemente s-afécut astfel
© contact general: lege de tip contact cu
componet normala (hard contact) si
tangential (f8r8 frecare) si care
permite separarea elementelor dup’
contact (intre placa de capat-talpa
stlpului, suruburi-placa de capat si
suruburi-talpa st8lpului);
©. imbinarea elementelor prin sudurd a fost
modelati folosind legitura de tip tie;
+ Incdrcarea a fost definit& in control de
deplasare si aplicati la partea superioar’ a T-stub-
ulul;
a) procedure implicit
8 a fost confirmat experimental in toate cazurile
in general, specimenele au dat dovadi de o
ductilitate adecvaté, cu toate acestea, specimenele
cu placa de capat mai groas8, chiar si din otel $235,
au avut o duttiltate mal redusd. Se pare c8 alegerea
grosimii pl&cii de capat si a marci ofelulul sunt
importante pentru @ obtine un echilibru intre
rezistenta, rigiditatea si ductilitatea componentelor.
(41, (51, [61
+ discretizarea: elemente de forma
hexagonal, folosind tehnica de discretizare de tip
structurat,
S-a observat din testele experimentale c&
asupra comportarii generale a unui T-stub,
comportarea surubului si geometria sudurii joacé un
rol important. in consecinta, modelarea acestor
componente este esentialé in obtinerea unui
r&spuns numeric similar cu cel rezultat din testele
experimentale,
Astfel, surubul a fost modelat tinandu-se cont
de caracteristicile geometrice si mecanice reale ale
acestuia: diametrul tijei modelate corespunde parti
filetate reale a surubului, iar efectul de
pretensionare a fost introdus in tija surubului printr-
© alungire sub efectul unei forte axiale a cérei
valoare corespunde unui procent de 50% din
valoarea fortel de pretensionare necesare pentru
tipul de surub folosit la imbinarea dat (M20, grupa
8.8).
Motivul alegerii acestei metode de
pretensionare a fost dictat de inexistenta optiunii
de definire a pretensionarii surubului in acest tip de
analiz& folosit, analiza dinamic& explicit’,
comparativ cu analiza dinamic& implicit’, unde
exist aceastd optine.
Pentru verificarea aceastei metode, s-au fcut
simulari numerice pe surub, folosind atat procedure
ce calcul dinamic explicit, c&t si dinamic implicit
Figura 4a si Figura 4b prezinté rezultatul efectului de
pretensionare in termeni de distributie a eforturilor
Von Mises, atat pentru procedura explicit’, cat si
pentru cea implicit’,
Se poate observa eficienta acestei metode
folosite in analiza dinamic8 explicit, deoarece
distributia eforturilor si valoarea acestora este
similar cu cea din procedura implicit’:
>) procedura explicts
Figura 4 ~ Efectul de pretensionare
37
AICPS Review 3/2013, Pe baza observatiilor modurilor de cedare ale
elementelor sudate in K din timpul unor teste
experimentale efectuate in laboratorul CEMSIG, din
Timisoara, s-a considerat o forma specialé
geometriei sudurit (Figura 5b). Practic, s-a observat
& in majoritatea cazurilor sudura nu penetreazi
complet grosimea plécii (Figura 5b), chiar dac&
recomandarea teoretic’ este de penetrare complet’
(Figura Sa).
in Tabelul 4 sunt prezentate valorile
geometrice utilizate pentru modelul numeric.
a)suduré recomandats _|P) dimensiunea
suduri_ ta modetul | e)
Das könnte Ihnen auch gefallen
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeVon EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeBewertung: 4 von 5 Sternen4/5 (5814)
- The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological SuspenseVon EverandThe Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological SuspenseBewertung: 4 von 5 Sternen4/5 (1135)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleVon EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleBewertung: 4 von 5 Sternen4/5 (353)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeVon EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeBewertung: 4.5 von 5 Sternen4.5/5 (20102)
- Pride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksVon EverandPride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksBewertung: 4.5 von 5 Sternen4.5/5 (20479)
- Remarkably Bright Creatures: A NovelVon EverandRemarkably Bright Creatures: A NovelBewertung: 4.5 von 5 Sternen4.5/5 (5772)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItVon EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItBewertung: 4.5 von 5 Sternen4.5/5 (3312)
- Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyVon EverandArt of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyBewertung: 4 von 5 Sternen4/5 (3321)
- American Gods: The Tenth Anniversary EditionVon EverandAmerican Gods: The Tenth Anniversary EditionBewertung: 4 von 5 Sternen4/5 (12956)
- The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionVon EverandThe 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionBewertung: 4 von 5 Sternen4/5 (2487)
- Habit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceVon EverandHabit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceBewertung: 4 von 5 Sternen4/5 (2559)
- Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionVon EverandHabit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionBewertung: 4 von 5 Sternen4/5 (2507)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleVon EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleBewertung: 4 von 5 Sternen4/5 (2571)
- Habit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationVon EverandHabit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationBewertung: 4 von 5 Sternen4/5 (2499)
- How To Win Friends And Influence PeopleVon EverandHow To Win Friends And Influence PeopleBewertung: 4.5 von 5 Sternen4.5/5 (6698)
- Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)Von EverandWuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)Bewertung: 4 von 5 Sternen4/5 (9975)
- The Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderVon EverandThe Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderBewertung: 4 von 5 Sternen4/5 (5734)
![American Gods [TV Tie-In]: A Novel](https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/audiobook_square_badge/626321117/198x198/22ab6b48b6/1718315036?v=1){kind=icon}
