Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Drenaj limfatic
Anatomia sistemului limfatic
o Limfaticele si ganglionii membrului superior
o Limfaticele si ganglionii membrului inferior
o Ganglionii iliaci si lomboaortici
o Limfaticele capului si ale gatului
o Limfaticele trunchiului
o Patologia sistemului limfatic
vase limfatice
organe limfatice
Vasele limfatice duc limfa de la tesuturi spre circulatia sanguina. Cele mai mici vase limfatice sunt capilarele
(vasele limfatice initiale). Acestea se varsa in precolectoare care la randul lor se varsa in colectoare. Colectoarele
sunt reprezentate de ductul toracic si marea vena limfatica
1
2
Ductul (canalul) toracic se formeaza in dreptul vertebrei L2 unde se afla cisterna lui Pequet si are un traseu
ascendent, de-a lungul coloanei vertebrale, traversand diafragmul prin acelasi orificiu cu aorta. La nivelul gatului,
ductul toracic se varsa in vena subclavie stanga. Ductul toracic colecteaza limfa de la nivelul:
- membrelor inferioare
- abdomenului- hemitoracelui stang
- membrului superior stang
- jumatatii stangi a extremitatii cefalice
Marea vena limfatica dreapta (canalul limfatic drept) se varsa in vena subclavie dreapta si dreneaza limfa din:
- membrul superior drept
- hemitoracele drept
- jumatatea dreapta a extremitatii cefalice.
centrale
periferice
ganglionii limfatici – sunt aglomerari celulare de forma rotunjita care se gasesc pe traseul vaselor
limfatice. Au un diametru de 10-15 mm si contin foliculi limfatici bogati in limfocite. In organismul uman se gasesc
intre 400-700 de ganglioni care filtreaza si purifica limfa. Acestia sunt repartizati intr-o retea profunda (ganglionii
din regiunea abdominala, toracala si a gatului) si intr-o retea superficiala (ganglionii inghinali, occipitali, axilari si
cervicali). Din punct de vedere filogenetic, ganglionii limfatici au o zona corticala (la periferie) care este locul de
proliferare si diferentiere a limfocitelor B, o zona paracorticala (zona timodependenta)in care predomina
limfocitele T si o zona medulara (in jurul hilului) alcatuita din limfocite B si T, vase de sange, vase limfatice etc.
2
3
splina - este situata in hipocondrul stang (in etajul abdominal superior). In mod normal nu este palpabila
decat atunci cand dimensiunile acesteia sunt marite (splenomegalie). La exterior are o capsula subtire care
transmite septuri conjunctive in interiorul organului. Din punct de vedere structural si functional aceasta are 2
regiuni: pulpa rosie, care contine macrofage si are rolul de distrugere a hematiilor si pulpa alba, care corespunde
foliculilor limfatici si este alcatuita din limfocite B si T.
tesuturile limfatice – se gasesc la nivelul mucoasei tubului digestiv, respirator si la nivelul tegumentului.
La nivelul tubului digestiv se gasesc celule imunitare fie diseminate, fie grupate in foliculi limfatici a caror structura
se aseamana cu cea a ganglionilor si a splinei. Foliculi limfatici izolati se gasesc la nivelul esofagului, colonului,
rectului. La nivelul faringelui, foliculii sunt organizati in amigdale faringiene. Acestea, impreuna cu amigdalele
linguale, tubare si palatine formeaza inelul limfatic Waldayer.
Circulatia limfatica
Circulatia limfatica este o circulatie centripeta (de reflux) care incepe in spatiile interstitiale si se termina in spatiul
retroclavicular drept sau stang. Circulatia limfei se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:
presiunea pe vasele limfatice exercitata de fortele externe: contractia musculara, pulsatiile arteriale,
peristaltismul intestinal;
modificarile de presiune intratoracica, pozitive si negative, ce apar in timpul respiratiei.
3
4
4
5
Limfatice superficiale – repartizate la suprafata membrelor, mai dense la nivelul degetelor si pe fata
palmara a mainii. Colectoarele interosoase anterioare si posterioare urca pe antebrat, apoi pe brat, colectand
limfa adusa prin capilare si se reunesc in final in regiunea axilara.
Limfatice profunde – sunt doua colectoare radiale profunde la nivelul pumnului care insotesc artera
radiala si se anastomozeaza la plica cotului. Mai exista doua radiale cubitale profunde care urca de-a lungul
vaselor cubitale pana la plica cotului. Colectoarele interosoase anterioare si posterioare se unesc cu celelalte
colectare la nivelul plicii cotului. Din aceste colectoare ale antebratului se nasc 2 sau 3 colectoare humerale.
Acestea se pot reuni in treimea mijlocie a cotului cu una sau doua ramuri ale ganglionilor epitrohleeni si cu cateva
ramuri musculare.
Ganglioni axilari - majoritatea acestora sunt subaponevrotici, deci profunzi. Putine limfatice ale
membrului superior nu converg spre ganglionii axilari. se gasesc aici grupul humeral, toracic, scapular, central,
subclavicular. Toate vasele colectoare limfatice ale membrului superior (superficiale sau profunde) ajung la grupul
humeral. Colectoarele cele mai externe ale bratului pot scurtcircuita grupul humeral si comunica direct cu grupul
sub- sau supraclavicular. Grupul humeral numara 5 –7 ganglioni in zona posterointerna a axilei.
5
6
Colectoarele superficiale satelite ale safenei interne – merg spre colectoarele inghinale.
Colectoarele superficiale ale safanei externe – merg spre ganglionii limfatici poplitei.
Colectoarele profunde:
6
7
satelitele arterei tibiale posterioare care se varsa in ganglionul popliteu cel mai extern.
b. cai accesorii:
limfaticele satelite ale arterei obturatorii, care se varsa in grupul intern al ganglionilor iliaci externi;
limfaticele satelite ale arterei sciatice, care se varsa in ganglionii iliaci interni;
limfaticele satelite ale arterei fesiere, care pot ajunge in ganglionii limfatici si in cei ai arterei iliace
comune.
Limfaticele sunt mai numeroase la picior decat la gamba si coapsa. La picior sunt mai numeroase pe fata plantara
decat pe fata dorsala.
Ganglionii poplitei:
- Ganglionul safen extern – primeste colectoarele satelite ale venei safene externe, provenind de la treimea
posterioara a merginii externe a piciorului, de la partea externa a calcaiului si de la fata posterioara a gambei.
7
8
lantul extern – pe marginea externa a arterelor iliace, primitiva si externa, avand tendinta sa se insinueze
intre psoas si artera;
lantul mijlociu – este plasat inauntrul arterei iliace externe, pe fata anterointerna a venei. se continua in
spatele arterei iliace primitive;
lantul intern – se naste in spatele partii interne a arcadei crurale si se continua de-a lungul arterei iliace
interne.
Lanturile ganglionare lomboaortice se impart in patru grupe care prelungesc lanturile ilio-pelvine. Din plexul
lomboaortic se desprind doua trunchiuri lombare care, prin reunirea lor supra- sau subdiafragmatic, formeaza
canalul toracic. Daca confluentul este subdiafragmatic, el primeste trunchiul limfatic intestinal care dreneaza chilul
absorbit la nivelul intestinului subtire. Cisterna lui Pequet marcheaza originea canalului toracic.
a. grupul occipital profund – situat sub unghiul postero-superior al muschiului sternocleidomastoidian si pe tesutul
fibrotendinos care acopera linia occipitala superioara intre insertiile SCM si trapezului; primeste limfaticele din
portiunea occipitala a pielii paroase a capului.
b. grupul mastoidian – situat la capatul proximal al sternocleidomastoidianului; primeste limfaticele fetei
posterioare ale pavilionului urechii si a teritoriului parietal al pielii paroase a capului.
c. grupul parotidian – se subdivide in trei grupe:
grupul superficial si preauricular;
grupul sub-aponevrotic;
ganglionii intraglandulari.
Grupul parotidian primeste limfa din regiunile temporala si frontala a pielii paroase a capului, de la pleoape, de la
radacina nasului, de la urechea externa.
d. grupul submaxilar profund – plasat pe marginea inferioara a mandibulei si obrazului; primeste limfa de la
pleoapa inferioara, de la nas, obraz, buze, de la gingii si de la planseul bucal.
e. grupul submentonier – care poate fi profund sau superficial, plasat intre cele doua parti ale muschiului digastric;
8
9
primeste limfa de la menton, de la buza inferioara, de la partea mediana a gingiei inferioare, de la planseul bucal
si de la varful limbii.
Grupele laterale profunde ale gatului (lantul ganglionar substernomastoidian profund) – plasat de la
mastoida pana la baza gatului.
a. ganglionii retrofaringieni;
b. ganglionii prelaringieni;
c. ganglionii pretrahleali;
d.ganglionii lantului recurential.
Vasele limfatice ale capului si gatului – merg la ganglionii substernomastoidieni.
Limfaticele trunchiului
1. Limfaticele fetei anterioare a trunchiului
Limfaticele fetei anterioare a toracelui (pieptul) – pieptul este drenat pe cale anterointerna, fara sa treaca
prin piramida axilara, direct prin ganglionii aflati deasupra articulatiilor condrosternale.
Limfaticele abdominale – se indreapta sub linia medio-abdominala subombilicala spre grupele
ganglionare inghinale corespunzatoare, adica grupele superointerna si superoexterna.
Limfaticele fetei posterioare a trunchiului se repartizeaza in doua teritorii distincet, delimitate printr-o linie mai mult
sau mai putin orizontala, care trece deasupra vertebrelor T10- T12.
fata posterioara a toracelui – este drenata spre ganglionii axilari, mai precis spre grupele subscapulare
homolaterale.
limfaticele partii inferioare a spatelui (regiunea lombara pana la vertebrele T11-T12) – dreneaza limfa
spre lanturile ganglionare inghinale.
Regiunea mediodorsala inferioara este drenata spre plica inghinala homolaterala. Colectoarele limfatice
posterioare devin laterale, pentru a inainta pe fata antero-laterala a abdomenului spre grupul ganglionar inghinal
superoextern.
9
10
Tablou clinic:
intepaturi, furnicaturi;
durere mai mult sau mai putin importanta, atat local dar si cu
iradiere;
Limfedemul secundar aparut la mambrul superior sau la cel inferior are in general o evolutie proximo-distala.
Daca limfedemul nu este tratat, lichidul bogat in proteine continua sa se acumuleze ducand la fibrozarea
membrului. Acesta devine un mediu de cultura propice pentru dezvoltarea bacteriilor si aparitia secundara a
limfangitei.
Manevrele specifice drenajului limfatic manual prin care se faciliteaza procesele de captare si evacuare a limfei
sunt:
10
11
Manevra de captare (resorbtie) se executa prin deplasarea pielii cu mana pe planurile subiacente,
dinspre partea sa cubitala (deget 5) spre cea radiala (deget 2), bratul efectuand miscari de abductie si adductie
fata de trunchi, presiunea asupra pielii avand loc in timpul abductiei.
Manevra de evacuare (de apel), se executa in sens invers fata de manevrele de captare, dinspre radial
spre cubital, presiunea executandu-se in adductia bratului fata de trunchi.
In timp ce manevrele de captare se executa doar acolo unde exista exista infiltrate, respectiv edeme, urmate de
manevrele de apel care vor purta ceea ce s-a captat in cantitate crescuta spre locul de varsare, manevrele de
apel sunt nelipsite din orice tip de drenaj limfatic, fie ca este executat in scop pur terapeutic, fie in scop estetic,
deoarece acestea au un dublu rol, evidentiat experimental, de captare si de evacuare, deschizand, de asemenea,
numeroase colectoare limfaticeobisnuit nefunctionale.
cercurile cu degetele – sunt implicate degetele 2,3,4,5. Cercurile cu degetele sunt miscari circulare
concentrice realizate apasand usor pielea si deplasand-o fata de planul profund. Presiunea realizata pe parcursul
acestor manevre este usoara si progresiva. Mana se deplaseaza fara a freca.
cercurile cu policele – executate exclusiv cu policele in scopul captarii sau
evacuarii
miscarea combinata – reprezinta asocierea cercurilor cu degetele cu cercurile cu policele, acesta din
urma terminand miscarea inceputa de celelalte degete, fie in acelasi sens fie in sensuri diferite. Trebuie evitata
ciupirea pielii intre police si celelalte degete.
presiunile „in bratara” – se realizeaza pe acele zone care pot fi inconjurate de una sau cele doua maini.
Daca presiunile in bratara se aplica din aproape in aproape, de la proximal catre distal, presiunea propriu-zisa
merge din amonte in aval, in sensul facilitarii resorbtiei la nivelul capilarelor si limfaticelor. Mainile inconjoara
segmentul de drenat si presiunile sunt intermitente, adica faza de presiune urmeaza fazei de relaxare.
Drenajul manual al ganglionilor limfatici se executa la fel de bland si prudent ca si drenajul manual al cailor
limfatice. Mana intra in contact cu pielea prin index. Mana se asaza pe pielea pacientului, o deprima si o
tensioneaza in sens proximal. Degetele sunt perpendiculare pe directia de evacuare a ganglionilor, adica a
veselor aferente. Miscarea poate fi realizata cu ambele maini suprapuse, fara a fi vorba de cresterea presiunii.
Presiunea se exercita cu mana aflata deasupra.
11
12
Drenajul capului si gatului - poarta aceasta denumire pentru ca grupurile ganglionare posterioare, de la baza
craniului, dreneaza limfa din partea occipitala, parietala si temporala a pielii paroase a capului. Acesta incepe de
la baza gatului, de la nivelul ganglionilor retroclaviculari si urca pe toate fetele gatului pana la ganglionii
mastoidieni si occipitali. Pompajul ganglionilor va coincide cu manevrele de drenaj (manevre de apel si retur)
deoarece zona este impanzita de ganglioni si de limfatice cu traiect foarte scurt. Acesta va fi executat sub forma
cercurilor cu degetele sau cu policele, orientand limfa spre releul retroclavicular, ultima statie inainte de varsare,
aceasta manevra influentand si varsarea limfei in zonele discutate de pe traiectul venelor subclaviculare.
Pozitia maseurului:
1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – fiind o zona mai extinsa si cu roluri majore se pompeaza de cel
putin 7 ori, prin cercuri mici cu degetele.
2. drenajul fetei anterioare a gatului- de-a lungul marginii anterioare a SCM si a corpului acestuia,
actionand pe ganglionii grupului substeronomastoidieni (grup lateral profund) si indirect, pe ganglionii juxta-
viscerali.
3. drenajul fetei laterale a gatului- se executa pe marginea postero-lalerala a SCM si partial pe marginea
anterioara a trapezului superior, pana la nivelul ganglionii occipitali, in acelasi mod ca drenajul fetei anterioare a
gatului: de 3 ori miscarea de apel, de 3 ori miscrea de retur.
4. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori
miscarea de apel incepe de la baza gatului si inainteaza pe SCM prin cercuri mici cu degetele pana la
nivelul ganglionilor mastoidieni si occipitali, intalnind locul de insertie pe occipital al SCM-ului si al trapezului. Se
executa de 3 ori, revenind la locul de plecare imediat ce am ajuns la nivelul ganglionii occipilali;
miscarea de retur se executa cu aceleasi miscari, presiuni, intensitate, ritm si pe aceeasi regiune ca si
miscarea de apel, doar ca se porneste de la baza craniului si se inainteaza spre baza gatului. Se executa de 3
ori.
ridurile gatului;
12
13
Drenajul capului si fetei – ca si in cazul gatului, drenarea fetei implica automat si drenajul pielii paroase a
capului, respectiv a zonei frontale si temporale, deoarece sunt pompate grupurile ganglionare parotidiene
(dreneaza regiunea frontala, temporala si periorbitala). In mod obisnuit, in drenajul limfatic general nu este
cuprins si drenajul fetei, dar acesta se poate executa de sine statator, alaturi de proceduri cosmetice sau de
masajul somatic al fetei, in cabinetele de infrumusetare, in scopul eliminarii cearcanelor si edemelor palpebrale,
diminuarii ridurilor si imbunatatirii conditiei pielii sensibile a fetei. In acest caz, drenajul fetei va fi intotdeauna
precedat de drenajul gatului, aceasta fiind ordinea fireasca tinand cont de locul de varsare a limfei si teritoriile
drenate.
1. pompajul ganglionilor:
grupul ganglionilor submaxilari si submentonieri – de 3 ori pompaj spre lateral, pornind de la unghiul
mandibulei spre menton;
grupul ganglionilor parotidieni – de 3 ori pompaj dirijat spre ureche si spre in jos.
2. drenajul propriu-zis al fetei – imparte fata dupa o linie imaginara ce porneste din unghiul intern al ochiului si se
termina anterior fata de ureche:
regiunea mentoniera – manevre de apel catre ganglionii mentonieri, cu indexul si mediusul, pornind de la
menton spre buza inferioara – de 3 ori; retur spre menton de 3 ori.
regiunea buzei superioare – manevre de apel spre ganglionii submandibulari, pornind lateral de menton
spre buza superioara pana in portiunea subnazala de 3 ori; retur de 3 ori.
regiunea obrajilor – drenaj spre ganglionii submaxilari, cu indexul si mediusul de la nivelul marginii
mandibulei spre nas si pleoapa inferioara peste obraji, de 3 ori; retur de 3 ori.
drenajul pleoapelor – se desfasoara dupa traiectul liniei imaginare descrise anterior, de la ganglionii
parotidieni spre unghiul intern al ochilor. Apel de 3 ori; retur de 3 ori.
conturul ochilor- realizeaza drenarea regiunii periorbitare si se executa cu degetele (fara police) asezate
"in cupa" pe conturul orbitelor, fara insa a presa globii oculari. Se aplica presiune usoara cu tendinta de a o dirija
spre exterior, de 2-3 ori.
drenajul sprancenelor – se executa ca o ciupire dirijata spre exterior (ganglionii parotidieni), pornind de
la extremitatea externa a sprancenei spre cea interna.
13
14
3. manevre finale – se aplica dupa drenajul fetei, inainte de pompajul ganglionar final. Se pot aplica ambele sau
doar una dintre manevre, ambele avand acelasi scop: captarea limfei din conturul fetei si dirijarea acesteia spre
ganglioni.
manevra ingerului – radacinile mainilor se sprijina pe frunte, pumnul flectat la 900 fata de antebrat. Se
coboara palmele peste frunte si cu marginea cubitala se initiaza o miscare de intindere spre lateral a pielii fetei.
acoperisul ingerului – palmele sunt tinute ca un acoperis deasupra fetei; la inceputul manevrei asezam
palmele in pozitia descrisa pe fata tractionand spre intern, dirijand astfel limfa spre grupele ganglionare
responsabile.
4. pompajul final al ganglionilor- se executa ca si cel initial, doar ca se continua si cu pompajul simplu al
ganglionilor regiunii gatului terminand cu ganglionii retroclaviculari. Ordinea va fi: ganglionii parotidieni, ganglionii
submaxilari, ganglionii submentonieri, ganglionii mastoidieni, ganglionii occipitali, ganglionii sternomastoidieni,
ganglionii retroclaviculari.
riduri;
cearcane;
edeme palpebrale;
Acesata regiune poate fi lucrata separat in unele situatii care vor fi prezentate in indicatii.
14
15
zona posterioara – de la nivelul ganglionilor occipilali spre vertex: de 3 ori apel, de 3 ori retur.
3. pompajul final al ganglionilor: ganglionii parotidieni, ganglionii mastoidieni, ganglionii occipitali, ganglionii
sternomastoidieni, ganglionii retroclaviculari.
caderea parului;
par fragil, fara luciu, despicat, care se rupe usor, dureri ale capului, migrene;
4. drenajul bratului
fata interna – de la ganglionii axilari spre cot (epitrohlee), aplicand aproape toata palma; de 3 ori apel, de
3 ori retur;
fata externa – de la umar (regiunea deltoidiana) spre cot, cu toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata orientata spre ganglionii
axilari, de 3 ori.
15
16
fata externa – de la fata externa a cotului spre pumn, de 3 ori apel, de 3 ori retur;
manevra sandwich – palmele lucreaza simultan pe fata interna si externa a antebratului: de 3 ori apel, de
3 ori retur;
presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea gradata orientata spre cot, de 3
ori.
drenajul degetelor – se executa de la extremitatea proximala spre extremitatea distala, sub forma de
presiuni usoare orientate in sus, pe fetele superioara si inferioara, apoi pe fetele laterale; de 3 ori apel, de 3 ori
retur.
8. manevre finale:
returul mainii – o data;
16
17
4. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii si inferiori, situate mai jos de ganglionii mamari externi si spre
partea inferioara a sanului – de 3 ori.
5. drenajul partii costale laterale – manevra de apel se executa de la pliul axilar spre partea infero-latetala a
grilajului costal; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
6. drenajul sanului – incepe de la jonctiunea dintre regiunea suprapectorala si regiunea axilara, continua spre
regiunea medio-sternala si apoi spre partea inferioara a sanului, unii autori numind acesta modalitate de drenaj
„in banda". Se executa cercuri cu ambele police sau cu toate degetele, uneori putand aplica manevra combinata.
Manevrele de drenaj se indreapta spre marginea exterioara a toracelui pentru a ajunge la ganglionii responsabili
cu drenarea acestei regiuni; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
7. drenajul zonei inferioare a grilajului costal – porneste de la ganglionii mamari externi spre rebordul costal,
trecand de mai multe ori „in evantai”, dupa nevoile zonei.
8. pompajul grupurilor de ganglionii mamari mijlocii si inferiori;
9. pompajul ganglionilor axilari;
10. se trece la partea opusa;
11.in cazul in care se executa exclusiv drenajul toracelui si sanului se incheie cu pompajul cisternei Pecquet si a
ganglionilor retroclaviculari
17
18
5. drenajul propriu-zis al abdomenului – incepe din partea stanga a abdomenului, se executa dupa directii ce
formeaza in final un romb, raportandu-ne la puncte denumite
punct median – corespunde cisternei Pecquet si este situat median in partea superioara a abdomenului
(apendicele xifoid);
punct drept, respectiv stang superior – situate in partile laterale ale abdomenului, pe orizontala ce trece
prin ombilic;
punct drept, respectiv stang inferior – situate pe liniile ce unesc punctele precedente cu portiunea
mijlocie a regiunii inghinale.
a. drenajul regiunii abdominale stangi prin manevre de apel realizate cu toata mana combinate cu pompaje spre
cisterna Pecquet:
de la punctul stang superior spre punctul stang inferior, de 3 ori apel, de 3 ori retur;
de la punctul median spre punctul stang superior, de 3 ori apel, de 3 ori retur.
b. drenajul regiunii abdominale drepte – efectuat ca in cazul precedent doar ca mana utilizata este cea dreapta –
de la punctul median spre punctul drept superior, de 3 ori apel, de 3 ori retur – de la punctul drept superior la
punctul drept inferior, de 3 ori apel, de 3 ori retur.
c. drenajul de intoarcere – porneste de la punctul drept inferior la punctul stang inferior, in potcoava, schimband
mana de lucru la nivelul punctului median; de 3 ori.
d. drenajul partii de mijloc a abdomenului se executa prin doua manevre:
manevra lingura – de la nivelul cisternei Pecquet spre marginea inferioara a abdomenului (simfiza
pubiana) – de 3 ori;
vibratii de la simfiza pubiana spre cisterna Pecquet – de 3 ori.
6. pompaje finale:
ganglionii inghinali – de 3 ori;
18
19
Conform principiului de lucru din drenajul limfatic manual, pentru a aplica manevrele la nivelul membrelor
inferioare trebuie eliberate colectoarele din aval fata de acesta. Drept urmare, se impune obligativitatea efectuarii
drenajului limfatic al abdomenului inaintea drenajului membrelor inferioare. In cazul unui edem al unui membru
inferior se executa 3-4 sedinte de drenaj ale membrului opus, in prealabil. In conditiile celulitei, numarul apelurilor
si retururilor va fi crescut, datorita existentei edemului cronic Ia acest nivel.
1. pompajul ganglionilor inghinali profunzi si superficiali – se realizeaza din portiunea interna spre cea
externa a pliului inghinal si apoi paralel cu aceasta, dar cu 1-2 cm mai jos, pe portiunea de inceput a muschilor
coapsei.
2. drenajul coapsei – datorita suprafetei mai mari de lucru fata de membrele superioare,
se va executa pe trei portiuni:
a - fata interna – de la ganglionii inghinali inferiori (interni) spre fata interna a genunchiului, aplicand toata palma:
de 3 ori apel, de 3 ori retur;
b - fata externa – de la ganglionii inghinali supero-externi spre fata externa a genunchiului, cu toata palma; de 3
ori apel, de 3 ori retur;
c - fata anterioara – de la ganglionii inghinali spre genunchi, manevra „in lingura”; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
d - presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se termina cu marginea
cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii inghinali, de 3 ori.
3. pompajul ganglionilor poplitei – se cuprinde genunchiul cu ambele maini, degetele patrunzand pe fata
posterioara si pompand spre in sus ganglionii din spatiul popliteu.
4. drenajul genunchiului – se realizeaza spre ganglionii poplitei:
a - fata interna – de la marginea interna a genunchiului spre marginea interna a rotulei, cu policele ambelor maini;
de 3 ori apel, de 3 ori retur;
b - fata externa – de la marginea externa a genunchiului spre marginea externa a rotulei, cu policele ambelor
maini; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
5. drenajul gambei – abordeaza implicit si ganglionii tibiali anteriori, nefiind necesara pomparea acestora
separat:
a - fata interna – de la fata interna a genunchiului spre maleola interna, aplicand toata palma; de 3 ori apel, de 3
ori retur;
b - fata externa – de la fata externa a genunchiului spre maleola externa, cu toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori
retur;
c - manevra sandwich – de la genunchi spre maleole, cu ambele maini in acelasi timp; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
d- presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se termina cu marginea
cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii poplitei, de 3 ori.
6. drenajul piciorului:
a - regiunea maleolara si interna a piciorului – se incepe cu indexul si mediusul de sub maleola interna spre
19
20
a - fata interna – de la marginea interna a pliului subfesier spre fata interna a genunchiului, aplicand toata palma;
de 3 ori apel, de 3 ori retur;
b - fata externa – de la marginea externa a pliului subfesier spre fata externa a genunchiului, cu toata palma; de 3
ori apel, de 3 ori retur;
c - fata medio-posterioara – de la pliul subfesier spre genunchi, se executa manevra „in lingura"; de 3 ori apel, de
3 ori retur;
d - presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se termina cu marginea
cubitala a mainii si este orientata spre pliul subfesier, de 3 ori.
2. pompajul ganglionilor poplitei – se realizeaza cu degetele, pompand spre in sus pe ganglionii din spatiul
popliteu.
3. drenajul gambei:
a - fata interna – de la fata interna a genunchiului spre maleola interna, aplicand toata palma; de 3 ori apel, de 3
ori retur;
b - fata externa – de la fata externa a genunchiului spre maleola externa, cu toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori
retur;
c - fata medio-posterioara – de la genunchi spre glezna aplicand manevra „in lingura"; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
d - manevra sandwich – de la genunchi spre maleole, cu ambele mani in acelasi timp; de 3 ori apel, de 3 ori retur;
20
21
e - presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se termina cu marginea
cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii poplitei, de 3 ori.
4. drenajul piciorului – se executa cu genunchiul flectat, se lucreaza regiunea interna si externa ca la fata
anterioara, cu indexul si mediusul in regiunea submaleolara si cu policele la nivelul plantei; de 3 ori apel, de 3 ori
retur.
5. drenajul degetelor – se face ca in cazul mainilor prin pompaje pe toate fetele acestora.
6. manevre finale:
a - returul plantei – de 3 ori;
b - returul gambei prin manevra sandwich – de 3 ori;
c - pompajul ganglionilor poplitei – de 3 ori;
d - returul coapsei prin manevra sandwich – de 3 ori.
Daca se urmareste doar drenarea toracelui, se va incheia cu pompajul ganglionilor axilari (subscapulari).
1. pompajul ganglionilor inghinali – atat cat se poate efectua, pe grupul supero-extern care dreneaza
aceasta regiune.
21
22
2. drenajul portiunii lombare laterale – orientand limfa spre ganglionii inghinali superiori; de 3 ori apel, de 3
ori retur.
3. drenajul portiunii lombare medii – zona de la vertebra T12 pana la marginea superioara a pliului
interfesier reprezinta punctul de plecare, drenarea efectuandu-se spre lateral (ganglionii inghinali superiori).
Manevra se executa cu toata palma sau cu policele; de 3 ori apel, de 3 ori retur.
4. pompajul ganglionilor inghinali.
1. pompajul ganglionilor inghinali – atat cat se poate efectua, pe grupul supero-extern care dreneaza aceasta
regiune.
2. drenajul portiunii fesiere mijlocii – manevrele de drenaj se incep de la limita inferioara a santului interfesier,
directionand spre ganglionii inghinali inferiori si indreptandu-ne spre limita superioara a santului interfesier,
executate de 3 ori; de 3 ori retur.
3. drenajul portiunii sacrale – in potcoava cu policele, inspre in jos; se repeta de 3 ori.
4. drenajul portiunii fesiere laterale – se face spre ganglionii inghinali supero-externi; de 3 ori apel, de 3 ori
retur.
5. pompajul ganglionilor inghinali.
7. drenajul bratului:
fata interna – de 3 ori apel, de 3 ori retur;
22
23
de la punctul median spre punctul stang superior – de 3 ori apel, 3 ori retur.
de la punctul drept superior la cel drept inferior – de 3 ori apel, 3 ori retur.
23
24
vibratii – de 3 ori.
24
25
38. drenajul piciorului – regiunea interna si externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
39. drenajul degetelor.
40. manevre finale.
41. pompajul ganglionilor inghinali- atat cat se poate efectua, pe grupul supero-extern care dreneaza aceasta
regiune.
42. drenajul portiunii mediane a regiunii fesiere – de Ia portiunea inferioara a santului interfesier spre portiunea sa
superioara – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
43. drenajul portiunii laterale a regiunii fesiere – de In spina iliaca antero-superioara Ia articulatia coxo-femurala –
de 3 ori apel, de 3 ori retur.
44. drenajul portiunii sacrale – „in potcoava” cu policele inspre in jos; se repeta de 3 ori.
45. drenajul portiunii lombare laterale – orientand limfa spre ganglionii inghinali superiori – de 3 ori apel, de 3 ori
retur.
46. drenajul portiunii lombare medii – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
47. pompajul ganglionilor inghinali.
48. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori.
49. pompajul ganglionilor axilari – grupul subscapular si grupul central; de 3 ori.
50. drenajul portiunii dorsale superioare – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
51. drenajul portiunii dorsale laterale – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
52. drenajul portiunii dorsale mijlocii-inferioare – de 3 ori apel, de 3 ori retur.
53. pompajul ganglionilor axilari (subscapulari).
54. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori.
Drenajul limfatic al membrului superior si cel al toracelui anterior se pot face de sine statator, dar este
recomandata executia lor impreuna.
Drenajul limfatic al membrelor inferioare se face obligatoriu cu drenajul prealabil al abdomenului
(abdomenul poate fi drenat singur).
Regiunea lombara si cea fesiera se pot drena impreuna cu abdomenul atunci cand este cazul si vrem sa
stimulam actiunea.
Manevrele trebuie sa fie lente, ritmul manevrelor fiind de la 2-3 la 10 secunde.
25
26
Sunt necesare mai multe repetari pe acelasi loc, de 2, 3 sau 4 ori inainte de a deplasa mana, pentru a
mobiliza coloana de limfa.
Faza cea mai importanta a manevrei este relaxarea presiunii, in momentul in care capilarele si-au
redobandit calibrul initial. Daca presiunea propulseaza limfa capilarelor catre colectoare, relaxarea permite
capilarelor sa se umple din nou.
Indicatii generale
prima faza a tratamentului in toate formele de edem de origine venoasa, cardiaca sau limfatica cu
exceptia edemului congenital in care nu exista cai limfatice;
tratamentul proceselor inflamatorii;
perioada pre- si postoperatorie in chirurgia estetica, plastica si reparatorie (implantul grefelor cutanate,
lipoabsorbtie, interventii corectoare pentru diverse segmente, etc.);
tratamentul leziunilor cutanate (cicatrici dupa arsuri, interventii chirurgicale, accidente, etc);
tratamentul obezitatii;
tratamentul celulitei;
tratamentul tulburarilor trofice distale ale membrelor, consecutive insuficientelor arteriale sau venoase;
tratamentul oboselii cronice- ritmul lent al manevrei, asociat blandetei executiei, creand conditiile
relaxarii fizice si psihice a pacientului;
tratamentele cosmetice ale fetei cu vizarea ridurilor, cearcanelor, pungilor si oricaror modificari aparute
datorita unei irigatii ineficiente, pentru hranirea si regenerarea celulelor pielii si pentru eliminarea resturilor
metabolice.
Contraindicatii generale
Acestea se limiteaza, mai ales, la procesele infectioase grave, dar si la recidivele metastatice care reprezinta
contraindicatia cea mai clara in acest moment.
26