Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Dilogoandino ServiciosPersonalizados
versinOnlineISSN07192681
Revista
DilogoAndinono.47Aricajun.2015
SciELOAnalytics
http://dx.doi.org/10.4067/S071926812015000200002
GoogleScholarH5M5(2016)
ARTCULOS
Articulo
FORMARCIUDADANOSINTERCULTURALESENUN Espaol(pdf)
MUNDOGLOBAL:ALGUNASNOTASDESDELOS
ArticuloenXML
ESTUDIOSCURRICULARES
Referenciasdelartculo
EDUCATINGINTERCULTURALCITINZENSINAGLOBALWORLD:
SOMENOTESFROMCURRICULUMSTUDIES Comocitaresteartculo
SciELOAnalytics
Traduccinautomtica
DanielF.JohnsonMardones*
Indicadores
*UniversidaddeIllinoisatUrbanaChampaign.EstadosUnidos.Correo
electrnico:dfjohns2@illinois.edu Linksrelacionados
Compartir
Otros
Otros
Permalink
Estetrabajopresentaalgunasreflexionesacercadeldesafodeformarciudadanosinterculturalesenunmundo
global.Laperspectivadisciplinariaesladelosestudiosauriculares.Laglobalizacinhavisibilizadolacrisisde
lonacionalcomounidaddeprescripcinyanlisisenelcampocurricular,alterandolasrelacioneslocal
nacionalglobal.Desdeestepuntodevistaseargumentaqueelreconocimientodenuestrassociedadescomo
sociedadesmulticulturalesrequierelaformacindeciudadanosinterculturales.Estoes,ciudadanoscapacesde
interactuardemocrticamenteencontextoscrecientementemulticulturales.
Palabrasclaves:Interculturalidad,globalizacin,ciudadana,estudioscurriculares.
Thisworkpresentssomereflectionsaboutthechallengeofeducatinginterculturalcitizensinaglobalworld.
Thesereflectionsareconductedfromtheperspectiveofthecurriculumstudies.Thecrisisofthenationalasthe
unitofprescriptionandanalysishasbeenmademorevisiblebytheglobalization.Fromthispointofview,I
arguethattheacknowledgementofoursocietiesasmulticulturalrequirestheformationofinterculturalcitizens.
Acitizenabletointeractdemocraticallyincontextsincreasinglymulticulturalisainterculturalcitizen.
Keywords:Interculturality,globalization,citizenship,curriculumstudies.
Introduccion
http://www.scielo.cl/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S071926812015000200002 1/8
27/1/2017 FORMARCIUDADANOSINTERCULTURALESENUNMUNDOGLOBAL:ALGUNASNOTASDESDELOSESTUDIOSCURRICULARES
Laideadequelossistemaseducacionalesnacionalessondesafiadosporunasituacinquealteraelcarcterde
lasrelacionesentreyalinteriordelosEstadosesciertamenterelevanteenestudioscurriculares,comoun
campotericoprcticoenelcampodelaeducacindondelonacionalhasidoloprevalenteensuhistoria.En
efecto,elEstadoNacinhasido,yenlamayoradeloscasosanes,hastaciertopunto,launidadde
prescripcinyanlisisenlosestudiosacercadelcurrculum.Deestamanera,elpensarlaformacinde
ciudadanosinterculturalesesciertamenteundesafomayorparalasdisciplinasacadmicaseducativas.Este
desafoalcanzalosorgenesmismosdelaeducacinmodernayportantodelasdisciplinasqueacompaansu
surgimiento.ParafraseandoeljuiciodeHabermassobreFoucault,podramosdecirqueeldesafodeformar
ciudadanosinterculturalesesunaflechaalcoraznmismodelamodernidad.Enesteartculoseintentar
ofreceralgunasreflexionesdesdelosestudioscurriculares,yparticularmentedesdelateoracurricular,conla
esperanzadecontribuiraunaconversacinqueporsunaturalezaesaltamentecomplicada.
Modernidad,culturaycurrculum
Elmodernousodelapalabracurrculumestligadoalsurgimientodelsistemaescolarmoderno,esdecir,la
escuela.LamodernidadpolticamentetriunfanteenlasrevolucionesliberalesdelossiglosXVIIIyXIXcrelos
sistemasescolaresmodernos.Estosfueronconcebidoscomosistemasconstructoresdenacin,unatarea
principalparaelrecientementetriunfanteEstadomoderno.As,laescuelaserlamquinadestinadaaproducir
unacomunidadimaginada,lanacin,parausarlaasertivaexpresinacuadaporAnderson(1991).Enese
contexto,elcurrculumorganizarlaenseanzaylavidadelosalumnos,laevaluacinestablecerlas
jerarquasdeexcelenciaquedarnsustentoylegitimidadalasociedadmeritocrtica,delaquelaescuelasera
reflejoymotor(Johnson,2010).Esanuevamisin,modernaysecular,requirinuevosapstolesque
transmitieranalpueblorepublicanolasnuevasverdadesdelasartesylasciencias.Almismotiempolaescuela
debamoralizaraaquellossectoresquecomenzabanaserintegradosalasociedadmoderna.Estenofueun
procesoencubiertosinodeclaradoenlasprimerasmedidaspolticasdelosnacientessistemasescolares.Eran
lostiemposenqueelcurrculumoculto(Jackson,1991)noestabaanencubierto.Sinembargo,ticay
culturalmentehomogeneizadora,laescuelanoeraparatodoscomosedeclaraba.Eldiscursodeunaeducacin
pblica,libreygratuita,notenauncorrelatoenlarealidadnienlosdocumentosdepolticapblicaque
comenzabanadarformaenelnacientesistema.
ElcurrculumcomocontenidodeesaescolaridadserloqueRaymondWilliams(2001)denominunaseleccin
cultural.Estaseleccinculturalesnominalmentepuestaadisposicindelanuevaconcepcinporlageneracin
precedente.Enrealidadesaseleccinculturalespuestaadisposicinsoloapartedelajovengeneracin,as
comoestambinunaseleccinrealizadasoloporunapartedelageneracinprecedente.Laseleccincultural
estambinlaseleccindelaculturadelgrupoogruposdominantesenunasociedaddada.Elcurrculum
entoncesesaqueldispositivoquepermiteycontrolalatransmisindelaherenciacultural.Comoelcontenido
delaescuela,elcurrculumnacecomoundispositivohomogeneizadoryestandarizadordeladiversidadcultural
presentedentrodeloslmitesnacionales.Enprincipio,dichaherenciaculturalobviamentefuelaherencia
definidaporquieneshabanresultadopolticamentevictoriososenlamodernidadeuropeaysusrevoluciones
liberales.Estaltimaaseveracinrequiereobviamentecualificacionescuandonossituamosenlaperiferiadel
mundomodernoeurocntrico.
Enefecto,laconquistayelbarbricoprocesocivilizatorioquelesiguifuemoderno.Laeducacin,confiada
entoncesalaempresaevangelizadora,nofueenmodoalgunoundilogointerculturalsinounprocesode
negacincultural,inculturacinyaculturacin.Lanegacincultural,informlapedagogadelaconquista,sera
prontonosolonegacindelasculturasdelospueblosoriginarios,sinotambindelasculturasafricanasdelos
negrostrasplantadosporlaempresaesclavistaeuropea.Deestaforma,ladominacinpolticayexplotacin
econmicafueacompaadadeladominacinerticaypedaggica.Elmestizo,larazamoderna,fueelproducto
deesadominacinpolticoeconmicayerticopedaggica(Dussel,2011).Comoseinsinualprincipio,el
hablardeinterculturalidadimplicaunaconversacinlargaycomplicada.Dichaconversacinsignificaenlos
paseslatinoamericanosenfrentareltraumadelaconquistayesclavitud.Estasrealidadeshistricasprecedeny
estnenlabasedelosEstadosquesurgirnalcomienzodelsigloXIXydelossistemasescolaresqueles
siguieron.
ComolosimaginadosEstadosnacionales,lossistemasescolaressepensarontambincomosistemas
nacionales.EllosfueronelinstrumentoporelqueelEstadocrearalanacin.ComoconstataGngora(1981)en
elcasochileno,enAmricaLatinaelEstadoprecedialanacin.Aunquereducidoscomofueronenloquehoy
llamaramoscobertura,lossistemasescolareslatinoamericanosdesarrollaronunaimaginacinnacionalque
imitlaculturadelcentro.EspaadespusdelaIndependenciaprontocederapasoaFrancia,Inglaterraylos
EstadosUnidoscomomodeloaseguir.Sinembargo,lanegacindelocolonizado,esclavizado,ydominado,
erticaypedaggicamente,siguiinformandolosproyectoseducativos"nacionales".EnLatinoamrica,direl
creadordenuestrasescuelasnormalesenelsigloXIX,
http://www.scielo.cl/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S071926812015000200002 2/8
27/1/2017 FORMARCIUDADANOSINTERCULTURALESENUNMUNDOGLOBAL:ALGUNASNOTASDESDELOSESTUDIOSCURRICULARES
sevenauntiempodoscivilizacionesdistintasenunmismosuelo:unanaciente,quesinconocimientodeloque
tienesobresucabezaestremedandolosesfuerzosingenuosypopularesdelaEdadMediaotra,quesin
cuidarsedeloquetieneasuspiesintentarealizarlosltimosresultadosdelacivilizacineuropea.ElsigloXIX
yelsigloXIIvivenjuntos:elunodentrodelasciudades,elotroenlascampaas[...]lacivilizacineuropeay
labarbarieindgena,(Sarmiento,1967,p.51).
Esunalucha"entrelainteligenciaylamateria",Sarmientocontina.Estamodernaseparacinentreintelectoy
materialidad,entrementeycuerpo,entrehumanidadynaturalezadefinenlossistemasescolarescomo
sistemasculturalesdeconstruccinnacional.Lasculturasindgenassonconcebidascomolamaterialidad,el
cuerpolanaturalezaquelaeducacindebertransformar,disciplinarydominar.Enestaperspectiva,
tristementetodavapresenteenlosdiscursoseducativosqueactualmentecirculananivelglobal,eldilogo
interculturalpareceimposible,yaquesecomienzaporlanegacindelotro.Porsupuestoesosdiscursos
educativossecorrelacionanconlasdinmicasglobalesenotroscampos.Estamismavisinqueniegalo
particularformpartedelallegadadeldiscursocurricularaLatinoamricaenlosaossesenta,enelmarcode
unamayorintervencindeEstadosUnidosenlaregin.Laideadequeunatecnologaeducativa,laplanificacin
educacionalyeldesarrollocurricular,solucionaranlosproblemasdelareginreemplazabanentonceslos
contenidosdela"culturaeuropea"delaeducacindecimonnica.Lalgica,sinembargo,dequeunasolucin
externadebeseraplicadasinconsideracindeloscontextosparticularespermanece.Dealgunaforma,esta
visineselanticipoycontinuacindelaideadeunaculturaglobal,tecnolgica,dondelasrelacionesculturales
sonredefinidasentrminosdelaarticulacinlocalnacionalglobal.
Currculumysustensionesenelejelocalnacionalglobal
ElcontextodelaglobalizacinhacemsvisiblelacrisisdelEstadoNacincomounidaddeprescripciny
anlisisenelcampocurricular,olaconcepcindelsistemaeducacionalcomonacional,siseprefiere.En
efecto,lareformacurricularde19902000,consusobjetivosfundamentalesycontenidosmnimos(Mineduc,
2009),representauninstrumentoparatratarconesatensinenelpropiocurrculumoficialescrito.Lamatriz
curricularintentacompensarlaexistenciadeunaculturacomnconlaposibilidaddeadaptacinlocaldeese
currculummnimonacional(Gysling,2003Magendso,2008).Porlodems,ysoloentrminosdeeste
currculumoficialescrito,ladefinicindelosobjetivosfundamentalescomocompetenciasincorporaun
elementocentraldelosdiscursosglobaleseneducacinysuinsistenciaenunavisintecnolgicadela
educacin.
Estacrisisdelonacionalapareceinclusomsevidentecuandonossituamosenunavisinmultidimensionaldel
currculumesdecir,incluyendoenelanlisisotrasdimensionesdelfenmenocurricularynosoloelcurrculum
escrito.Deestamanera,elbuscadobalanceentrelolocalylonacionalcomopotencialidadescomprometido
conlasdinmicasestandarizantesdelcurrculumevaluado(Glatthornetal.,2006).Enefecto,estasdinmicas
resultanevidentesentrminosdelaimplementacindepruebasestandarizadasanivelnacional,ylaaplicacin
depruebasestandarizadasinternacionalesanivellocal,comomedidadecalidaddelaeducacin(Eisner,1999).
Msan,lapropiaideademedidaylafeenlamedicinesunelementoclavedeldiscursodelaglobalizacin
eneducacin.Juntoconesto,laexcesivaconcentracinenhabilidades,globalesodelsigloXXI,queinforman
estasevaluacionesencamposdeconocimientosespecficos,espartetambindeunaperspectivatecnolgica
quesepretendeincuestionable.Larealidadesquesolorepresentaunavisinconsistenteconlosdesarrollos
localesdelcentrodelsistemamundoquesepretendeuniversal,oglobalsiseprefiere,peronounadivisin
quereconozcaladiversidadculturaldelahumanidad.Adems,elcurrculumevaluadoafectalaposibilidadde
lolocaldeencontrarexpresinenelcurrculumincorporadocomoposibilidadenlamatrizcurricular,debidoa
lapresinqueexistesobrelasescuelasde"rendir"enlasevaluacionesnacionalesconcentrandoeltiempo
disponibleenaquellasdisciplinas,habilidades,ycontenidosqueformanpartedeesasevaluaciones.Como
podemosverlastensionesqueponenencrisiselcurrculumnacionalcomounidaddeprescripcinyanlisisson
extremadamentecomplejas,inclusosolocuandoconsideramosalgunasdeellasyenformasomera,comoseha
hechoenesteprrafo.
Enlaprximaseccindeesteapartadoalgunasideasacercadecmoladimensinculturalyespecficamentela
diversidadculturalsepresentaenlosdosbinomiosdelejelocalnacionalglobal.Primeronosenfocaremosenla
diversidadculturalenrelacinconlaglobalizacin,lonacionalglobalenelejelocalnacionalglobal.Luegonos
ocuparemosdeladiversidadculturalalinteriordeloslmitesnacionales,estoes,lolocalnacionaleneleje
localnacionalglobal.Porsupuesto,estadistincinesanalticaysecontextualizaprecisamenteenla
articulacinlocalnacionalglobalentrminosdeescala.
Lonacionalglobal
Laglobalizacinesunprocesotanrealcomoresistidoycuestionado.Suabordajerequieredistinciones
mediantediferentescontextos:locales,nacionalesyregionales.Entrminosculturaleslaglobalizacinpuede
concebirseengeneralcomounprocesodehomogeneizacin.Eneseprocesoladiversidadculturalresulta
http://www.scielo.cl/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S071926812015000200002 3/8
27/1/2017 FORMARCIUDADANOSINTERCULTURALESENUNMUNDOGLOBAL:ALGUNASNOTASDESDELOSESTUDIOSCURRICULARES
discursivamenteresaltadayalmismotiempoprcticamenteamenazada.Enefecto,elmundoglobalesofrecido
comolaimagendeunmundodiverso,dondelasculturaslocalessonintegradasenunmarcoglobal.Esaimagen
ensnoesnecesariamenteindeseable,sobretodositenemosencuentalosdesafosplanetariosquenos
afectanhoycomoespecie.Elproblematienequeverconlacapacidaddedecidirelfuturodelolocalconcreto
enesemundoglobal.Estetambinhasidounatensinhistricamentepermanentealinteriordelospasesen
relacinconlolocal,esdecir,entrelolocalenrelacinconlonacional.Enefecto,sitrazamoseliniciodela
globalizacinhastaelnacimientodelamodernidaden1942,podemosverqueestahegemonaeuropea,
incluyendolaColoniaenNorteamrica,elsurgimientodelcapitalismo,ylaconstitucindelosEstados
nacionales,sonprocesoscorrelacionados.Podramosdecir,siguiendoaAndersonnuevamente,queloglobales
tambinunacomunidadimaginada.Enesaimagenglobalpuedequeseanpodamosverelreflejodelas
culturaslocales,peroesansolounreflejo.Ellassonun"otro"queessoloadmitidoensuintegracinenlo
"global",estoes,enunmismouniverso.
Sinosubicamosenlosestudioscurriculares,podramospreguntarnosacercadeladeseabilidadoexistenciade
uncurriculumglobal,comoprescripcin.Ciertamente,intentosregionalesporavanzarenesesentidohan
existido.Elmovimientodeestndares,yparticularmentelaConferenciadeBoloniaylaconstitucindelrea
europeadeeducacinsuperior,puedensermencionadoscomoejemplosdedichofenmeno.Contodo,enlo
queserefierealcurrculumescrito,lonacionalcomounidaddeprescripcinparecieragozardebastantebuena
salud,sinolvidarlasprecisionesyarealizadaspreviamente.Sinembargo,elalineamientoglobalenpolticas
educativashavenidopormediodelcurrculumevaluado.Estecurrculumevaluadoinstituidoapartirdepruebas
estandarizadashainfluidoenelalineamientodelasprescripcionesnacionalesprivilegiandociertasdisciplinas
escolares,lashabilidadesycontenidosalinteriordeestas,laorganizacinydesarrollodelcurrculum,la
evaluacindeaulaycentro,yporsupuesto,enelestablecimientodepruebasestandarizadasanivelnacional.A
estodebemosaadirlaaplicacinnacionaldelasevaluacionesinternacionales,porsupuesto.Elcurrculum
globalestyaentrenosotros,osobrenosotros.AlmenosenelmodelodeTyler,tantecnocrticocomo
ciertamenteera,habadiscusinanacercadelosobjetivoseducacionales.Enelcurrculumglobal,currculum
evaluado,ladecisinhasidohechayaysoloimportacmocadapasrindeenlaexaminacin.Denuevo,bajo
estaperspectiva,undilogointernacionalparece,sinoimposible,improbable.
Lolocalnacional
Ladiversidadculturalalinteriordeloslmitesnacionaleshaestadodesdeelcomienzodelosproyectos
nacionalescomprometida.Lanecesidaddeconstituirlanacinhallevadoaimaginareimponerunaideadelo
quelonacionales.ElEstadonacionalfuelanegacindelasociedadmulticulturalyenestesentidouna
continuacindelproyectohomogeneizadorquelamodernidadimplicyqueLatinoamricaconocidesdela
conquista.ElEstadonacionalylaculturanacionalesunaexpresindeunalocalidadquesepretendeenun
ciertogradouniversal,lacapital.Lossistemasescolaresdesplieganunadinmicacapitalprovinciayciudad
campo,queinstalayrefuerzaunacomunidadimaginadadesdeelcentro,lacapitalperotambinenrelacin
conelcentrodelsistemamundo,laculturaeurocntricaysupretensindeuniversalidad.Enestecontexto,el
1992significunaoportunidadparalasculturasnegadasdeAmricaLatinadecontinuarhaciendopblicasu
resistenciade500aosenunescenarioglobalqueinvitabaarecordar,perotambinaolvidar.Desdeentonces,
lapresenciadelospueblosoriginariosenlaresguardadaesferapblicadelassociedadeslatinoamericanas
adquirinuevasdimensionesycrecientesgradosdeautonomaentrminosdelareflexinacadmica.
Enelcontextochileno,sinembargo,comoenlamayoradelospaseslatinoamericanos,losEstados
continuarondefinindosecomonacionales.Entrminoscurriculareslasculturasdelospueblosoriginariosson
partedeloqueEisner(1979)llamacurrculumnulo.Estecurrculumestformadoporaquelloque"laescuela
noensea"(Eisner,1979,p.83),loquequedafueradelaprescripcincurricular.Eisnersostienequeaquello
quelaescuelanoensea"puedesertantoomsimportantequeaquelloqueensea".(p.83).Deestamanera,
la"culturanacional"quesigueinformandoenmayoromenormedidanuestrocurrculumoficialdequmanera
searticulaconlaexistenciadeotrasculturaspresentesennuestropas.Laculturaescolartransmitidaporel
currculumoficial,yevaluadaporpruebasestandarizadas,secontraponealaculturavividaensectores
particularesdenuestrasociedad.Lanecesidaddequeelcurrculumreconozcaestasdiferenciasesunodelos
desafosmsimportantesparalateoracurricularhoy.Desdelaperspectivadeldiseocurricular,Gysling
(2007)hasostenidoque
doselementosayudaranaavanzarenestedebate:profundizarladistincinlocal/nacional,parapoder
determinarconmayorprecisinelncleocurricularcomnyeltipodeadecuacionescurricularesquese
pretendeconstruiranivellocal.Estoesnecesariotantoparasacardeladefinicinnacionalelementosque
podrnconsiderarsesecundarios,comoparaefectivamenteperfilarelespaciolocal(p.337).
Esenestecontextodelosnoventa(Walsh,2009)lapalabrainterculturalidadcomenzaserusadapara
describirunprocesodedilogoqueamipareceranesperatenerlugar(UNESCO,2009).Estonosignificaque
nohayahabidopolticasdeinterculturalidad.Estashanexistido,pudiendocitarselaeducacinintercultural
http://www.scielo.cl/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S071926812015000200002 4/8
27/1/2017 FORMARCIUDADANOSINTERCULTURALESENUNMUNDOGLOBAL:ALGUNASNOTASDESDELOSESTUDIOSCURRICULARES
bilingecomounadelasmsimportantes(Mineduc,20112005).Sinembargo,estasnohanestadoexentasde
crticas.Williamson(2004),porejemplo,haadvertidoacercadelosriesgosqueelusodelconcepto
interculturalidadenpolticaeducativaconlleva.Asujuicio
elEstadodeterminaqueunconceptoasumidoyreivindicadohistricamenteporlospueblosindgenas,que
unificaculturaylengua,pueblosindgenasysociedad,semodificaenbeneficiodeincorporarloindgenaala
sociedadglobal.ElEstadorecontextualizalaconceptualizacin,modificalasnormasyreglas,reconstruyeel
discursodelopblicoyendefinitivasedesprendedeunespaciodeconversacinydeconflictohistrico,para
asumirunonuevoquepautearsudiscursoypolticas,ahoranoenelcampodelasrelacionesdetensiny
contradiccin,sinoenelmsamplio,controlable,difuso,delasociedadglobal(p.22).
Elconceptodeinterculturalidadtieneunahistoriayunpotencialmayorquecualquierpoltica,entrminosde
avanzarhaciaunasociedad,educacinyacademiamsdemocrtica.Esprecisamenteeneseespaciode
"conversacinyconflicto"enqueWilliamsoninsistedondeseencuentraelpotencialdelainterculturalidad.El
conceptodeinterculturalidadpermiteenfrentardialgicamentelaredefinicindelasrelacionesenelejelocal
nacionalglobal.
Lainterculturalidadysupotencialidadeducativa
Enestecontextodecrisisdelaideadenuestrassociedadescomosociedadesnacionales,ysuexpresin
curricular,lainterculturalidadyeldilogointerculturalaparecencuestionandolodado,comodesafoy
oportunidad.Esodadoesunaimaginacinnacionalquehacubiertolamulticulturalidadhistricayactualde
nuestrassociedades.Unadinmicaqueciertamentepuedereplicarseenelcontextodelaglobalizacinconla
ideadeunmundoglobal.Enestesentido,eslamulticulturalidadpresentedentroyfueradeloslmites
nacionalesloquehacenecesarioundilogointercultural.Enestalneadepensamiento,StrobeleGregoretal.
(2011)hanescritoargumentandoqueelgranreto
eslainterculturalidadenlassociedadeslatinoamericanasquehansidomarcadasporlarupturacolonial[...]
Lasestructurasenlasgeopolticasdelsabersolopuedensercambiadastrasunaaceptacinsocialylaco
existenciadelasculturaspresentes.Noessuficientereconocerladiferenciaqueseestdandoenlossistemas
multiculturales(p.7).
Deestamanera,silamulticulturalidadrepresentaunreconocimientodeunasituacinhistricamentenegadaen
nuestrassociedadeslatinoamericanas,perotambinenperspectivainternacional,lainterculturalidadimplicaun
pasoadelante.EnChile,Pinto(2008)haofrecidounadelimitacindeltemadelamulticulturalidadenel
currculumenlaliteraturainternacional,ofreciendoalgunasreflexionesrespectodelasimplicanciasdel
conceptoenChile.Pintosugierequela"instalacindeuncurrculomulticulturalenlaescuelapblicasupone
apropiarsedeunavisindefuturoindeterminadoydecontinuatransformacindelarealidad"(p.205).
Efectivamente,laideadeuncurrculummulticulturalimplicaunaaperturahaciaelfuturo,peroesla
interculturalidadlaquepermitelaexistenciadeuncurrculumqueofrezcaposibilidadesdetransformacinen
contextosdemocrticos.TambinenrelacinconlosconceptosdemulticulturalidadeinterculturalidadSilva
(2010)hasostenidoque
Recasensplanteaque"lamulticulturalidadindicalaconstatacindeunarealidad,deunhecho,yquepuede
estarreferidaalaexistenciadevariasculturasenunespaciogeopolticoquelasenmarca.Mientrasquelo
interculturalseentiendecomounadinmicaquerompeelcercodeletnocentrismo,lasvallasdelprejuicio,y
queinicialasinterrelacionesylosintercambios,creandolasinterdependenciasentrelosgruposdeunmosaico
cultural"(2001:4.EnSilva2010:97).
Internacionalmente,elconceptodemulticulturalidadhasidocriticadocomolimitadoentrminosdecontribuir
enundilogoentreculturas,particularmenteentrminosdelaspolticasdemulticulturalidaddesarrolladosen
algunospasescomoAustralia,EstadosUnidos,CanadySudfrica,pornombraralgunos.Pinar(2006)ha
sugeridoqueelconceptodemulticulturalidadimplicaunciertoesencialismoenlanocindeculturaquepuede
resistireldesarrollodeundilogodemocrticoentredistintasculturas,dentroyfueradeloslmitesnacionales.
ParaMcCarthy(1998,2006),porejemplo,laspolticasmulticulturalesengeneralhanrepresentadounacuerdo
polticoentreconservadoresyprogresistasquenonecesariamenteimplicaunreconocimientodelotrocultural.
Lamulticulturalidadentonces"noacabadesatisfacernos"(Schmelkes,2006).Comoyahemosresaltado,se
tratadeunconceptodescriptivoquedeacuerdoconSchmelkesnoshabladequeenunterritoriodadocoexisten
gruposconculturasdistintas.Sinembargo,elconcepto"noataealarelacinentrelasculturas.Nocalifica
estarelacin.Y,alnohacerlo,admiterelacionesdeexplotacin,discriminacinyracismo.Podemosser
multiculturalesyracistas"(p.122),concluyeSchmelkes.Eselconceptodeinterculturalidadelquepermite
entoncesavanzarhaciaelestablecimientoderelacionesmsdemocrticasentrelasculturas.
http://www.scielo.cl/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S071926812015000200002 5/8
27/1/2017 FORMARCIUDADANOSINTERCULTURALESENUNMUNDOGLOBAL:ALGUNASNOTASDESDELOSESTUDIOSCURRICULARES
Deestamanera,elconceptodeinterculturalidadeneducacinpresentaunenormepotencial.Unpotencialque
elconceptodemulticulturalidadparecieranoposeer.Enprimerlugaresunaoportunidaddepracticarloque
algunoshanllamadouncurrculumdelareparacin(Pinar,2006).Estoserefiereaqueeneldilogo
interculturaldebeexistirunreconocimientodeldesarrollohistricodelanegacinculturalendiferentes
contextosymomentos.Desdeestereconocimiento,unapolticadereparacindebeseracordadaconaquellos
gruposhistricamentenegadosensualteridad.Estoesciertamentealgoquedebemospensarprocesoque
ciertamenteyahacomenzado,peroquerequiereseguiravanzando.Ensegundolugar,pensaruncurrculum
interculturaltieneelpotencialdeinstalarenelcampocurricularunarenovacinquevamsalldela
reparacin,peroquelacontieneunaposibilidaddeenriquecimientodelaidentidad.Enefecto,eldilogo
interculturalimplicaunenriquecimientoculturalparalasnuevasgeneracionesentrminosdelaherencia
culturaldisponibleenelcurrculum.
AmododeConclusin:Dilogointerculturalyciudadana
Silaglobalizacinhacemsevidentelanecesidaddeundilogointerculturalestenopuedelimitarseaquienes
participanenunasupuestaculturaglobalovivenenlasllamadasciudadesglobales.Eldilogointercultural
debesituarseenlaarticulacinlocalnacionalglobal.Enladiversidadculturalexistenesostresnivelesysus
articulaciones.Enestesentido,lapresenciaenChiledecolectividadesextranjerasascomolapresenciade
nuestrospueblosoriginariosofrecenunaposibilidaddeimpulsoalprogresoyalreconocimientodequevivimos
enunasociedadmulticultural.Unrecuerdodelolvidodeculturasnegadasporlaculturanacionalimaginada.
Culturasquedebidoalpesodelatendenciahomogeneizadoranohansidoincorporadasdebidamenteal
imaginarionacional.Laescuelacomodispositivoqueconstruyeidentidadhaciendoposiblelaadscripcinaesa
comunidadimaginadaquellamamosnacinescuestionadaporlapresenciadeesos"otros".
Enunaconcepcindelaeducacincomodilogointergeneracional,elconceptodeinterculturalidadaparece
rejuveneciendouncampoincreblementedominadoporlaperspectivaadulta.Laseleccinculturalhasido
histricamenteunaseleccinadultaqueprivilegiaunarelacinestticayunidireccionalentrediferentes
generaciones.Estedilogoesintergeneracionaleinterculturalalmismotiempo.Pensemosporejemploenla
presenciacrecientedepoblacininmigranteenChile.Unpasquehistricamenteseaconcebidoasimismocomo
unaisla.Lapresenciadeniosinmigrantesohijosdeinmigrantesnoshacesituarlaformacindeciudadanos
enunaperspectivacompletamentedistinta.Lapresenciadepoblacinmigranteodescendientedemigrantes
cuestionaesacomunidadimaginada(Arber,2008a).Larelacinconlaseleccinculturalexpresadaenel
currculum,enunaperspectivamultidimensional,esalavezintergeneracionaleintercultural.Lomismoocurre
obviamenteconlapoblacinoriginaria.Dequeesarelacinseadedilogoynodesilenciamientodependela
posibilidaddeformarciudadanosinterculturales.
Laformacindeunaciudadanacapazdedialogarinterculturalmenteesundesafoquenovienesolamente
desdeafuerasinotambindesdeadentrodecadapas,desdeelreconocimientodenuestrassociedadescomo
multiculturales.Elreconocimientodesociedadesyestadosmulticulturalesrequiereciudadanosinterculturales
(Kymlicka,2002).Enestesentido,"deberesultarevidentequeunpasmulticulturalqueaspiraalademocracia
nopuedelograrlaplenamentesinotransitadelamulticulturalidadalainterculturalidad.Estoesasporquela
democraciasuponepluralismo"(Schmelkes,2006,p.123).Unciudadanocapazdeinteractuar
democrticamenteencontextosmulticulturalesesunciudadanointercultural.
ReferenciasCitadas
Arber,R.2008Interrogating'imagined'communities:Exploringtheimpactofinternationalstudentsinlocal
schools.RaceandEthnicityandEducation,11(4),387405.[Links]
Anderson,B.1991Imaginedcommunities,Verso:London.[Links]
Dussel,E.2013Ethicsofliberationintheageofglobalizationandexclusin.Durham:DukeUniversityPress.
[Links]
Dussel,E.2011Politicsofliberation:Acriticalworldhistory.London:SCMPress.[Links]
Eisner,E.1999Lasusoylmitedelaspruebasdedesempeo.En:DocumentosPREAL.GrupodeEvaluacionesy
estndares.PREAL:Chile.[Links]
Eisner,E.1979Theeducationalimagination.NewYork.[Links]
Macmillan.Glatthorn,A.,Boschee,F.yWhitehead,B.2006Currculumleadership:Developmentand
Implementation.California,CA:Sage.[Links]
http://www.scielo.cl/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S071926812015000200002 6/8
27/1/2017 FORMARCIUDADANOSINTERCULTURALESENUNMUNDOGLOBAL:ALGUNASNOTASDESDELOSESTUDIOSCURRICULARES
Gysling,J.2003Reformacurricular:Itinerariodeunatransformacincultural.InC.Cox(Ed).Polticas
educacionalesenelcambiodesiglo.LareformadelsistemaescolardeChile.Santiago:EditorialUniversitaria,
pp.213252.[Links]
Gysling,J.2007Currculumnacional:Desafosmltiples.RevistaPensamientoEducativo,40(1),335350.
[Links]
Gngora,M.1981EnsayohistricosobrelanocindeEstadoenChileenlossiglosXIXyXX.Santiago:
EdicionesLaCiudad.[Links]
Jackson,P.1997Lavidaenlasaulas.Madrid:Morata.[Links]
Johnson,D.2010Identidadyformacindocentedelosprofesoresdehistoriaprincipiantes:Unenfoque
biogrficonarrativo.TesisdeMagister.DepartamentodeEducacin,FACSO,UniversidaddeChile.
[Links]
Kymlicka,W.2002Estadosmulticulturalesyciudadanosinterculturales.InVCongresoLatinoamericanode
EducacinInterculturalBilinge(Lima)(pp.126).[Links]
Madendzo,A.2008Dilemasdelcurrculumylapedagoga:Analizandolareformacurriculardesdeuna
perspectivacrtica.Santiago:EditorialLOM.[Links]
McCarthy,C.2005Race,identity,andrepresentationineducation.NewYork,NY:Routledge.[Links]
McCarthy,C.1998Theusesofculture:EducationandthelimitsofethnicAffiliation.NewYork,NY:Routledge.
[Links]
MINEDUC2011EstudiosobrelaimplementacindelaEducacinInterculturalBilinge.Mineduc,Chile.
[Links]
MINEDUC2009ObjetivosFundamentalesyContenidosMnimosdelaEducacinBsicayMedia.Actualizacin
2009.Mineduc,Chile.[Links]
MINEDUC2005OrientacionesparalaContextualizacindePlanesyProgramasparalaEducacinIntercultural
Bilinge.Mineduc,Chile.[Links]
Pinar,W.2006Race,religion,andacurrculumofreparation:Teachereducationforamulticulturalsociety.New
York,NY:PalgraveMacmillan.[Links]
Pinto,R.2000MulticulturalidadenelcurrculumescolarparaAmricaLatina.PensamientoEducativo.26(2),
201219.[Links]
Sarmiento,D.F.1967Facundo.Losada:BuenosAires.[Links]
Schmelkes,S.2006LaInterculturalidadenlaeducacinbsica.InRevistaPRELAC,3,pp.120127.
[Links]
Silva,M.2009CurrculumyEducacinIntercultural.EnM.Silva(Compilador)NuestrasUniversidadesyla
educacinintercultural(pp.97104).Santiago:FacsoLOM.[Links]
StrobeleGregor,JKaltmeier,O.Giebeler,C.2010ConstruyendoInterculturalidad:PueblosIndgenas,
EducacinyPolticasdeIdentidadenAmricaLatina.DruckreifGrndenseestr:Frankfurt.[Links]
Vera,J.2011Educacininterculturalyciudadanademocrticadesdelaescuela.RevistadeEducacaoE
Humanidades,1(3),159172.[Links]
Wallerstein,I.M.2004Worldsystemsanalysis:Anintroduction.Durham:DukeUniversityPress.[Links]
Williams,R.2001TheRaymondWilliamsreader.Oxford:Blackwell.[Links]
Williamson,G.2004Educacinmulticultural,Educacininterculturalbilinge,educacinindgenaoeducacin
intercultural?CuadernosInterculturales,2(3),2334.[Links]
UNESCO2009WorldReport:InvestinginCulturalDiversityandInterculturalDialogue.UNESCO:Luxemburg.
[Links]
http://www.scielo.cl/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S071926812015000200002 7/8
27/1/2017 FORMARCIUDADANOSINTERCULTURALESENUNMUNDOGLOBAL:ALGUNASNOTASDESDELOSESTUDIOSCURRICULARES
Recibido:4dediciembrede2014.Aceptado:8defebrerode2015.
Todoelcontenidodeestarevista,exceptodndeestidentificado,estbajounaLicenciaCreativeCommons
Av.18deSeptiembre2222
Casilla6D
Arica
Chile
Telfono:5658205257
rda@uta.cl
http://www.scielo.cl/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S071926812015000200002 8/8