CONSILIUL JUDETEAN PRAHOVA, ACADEMIA ROMANA, MUZEULJUDETEAN DE STIINTELE NATURIL INSTITUTUL DE ANTROPOLOGIE PRAHOVA “PRANCISC |. RAINERY BUCURESTI COORDONATORI: Emilia lancu Cristiana Glavce Adina Baciu NATURA $I OMUL BIOEDIT PLOIESTI, 2015Editie aparuta sub tng Dr. Emilia lancu Dr. Glavee Cristiana Dr. Adina Baciu Tehnoredactare: Dorina Urzeala Elisabeta Toderascu ISSN: 1583 ~ 350XPREFATA Penttu gtiinjele exacte, Omul aparfine Natur, El face parte din regnut animal si este cel mai performant rezultat al evolutici, mai ales datorité dezvoltirii creierului sau, care este cea mai complexé structuri de pe ptaneta noastra si implicit din sistemul nostru solar §i poate din Univers. Din timpurile indepartate ale Paleofiticului, Omul a constientizat pozitia sa de exeeptic in Natura gi a pus bazele antropocentrismului, care persisté sub anumite forme si pana in zilele noastre, Filosofia greacd, ce sti la baza culturii noastre, a promovat acest antropocentrism gi l-a formulat lapidar prin vestitul dicton al tui Protagoras mivecwv pérpov dvpernog (Omul este sure tuturor lucrutilor). Antropocentrisimul acesta a generat si ideea cd Omul este st&panul lumii, de care trebuie SA aib& griji, si cdl poate face ce vrea cui ea, aga cum apare si in Genozii (I. 28,29) "Crosteti si vii inmultifi si umplefi pimdntul si-1 supunefi; si stépanifi peste pestii mii, peste pisirile cerului, peste toate animalele, peste toate vietafile ce se mised pe pamént si peste tot paméntull”,.."lata, va dau toatd iarba cc face siman& de pe toatd fata piméntului si tot pomul ce are rod cu saménfa in el, Acestea vor fi hrana voastra.” Antropocentrismul acesta multimilenar a creat si modelul potrivit clruia exist o diferenta clara intre Om (care are un statut special) gi restul lumii, Acest dualism Om-Naturd a persistat pnd in secolul luminilor (sec. al XVIIl-lea) cand naturalistii vremii (Buffon, Jussieu, Lamarck) au desacralizat Omul si Iau detronat din pozifia sa aduedndu-l in randul celorlalte animale si fiedndu-l © component a Naturii, mode! care se menjine pind azi. Avast idee a fost intarita de modolele cvolufioniste predarwiniene, dar mai ales de suecesul lui Darwin de la mijlocul secolului al XIX-lea si ulterior a fost confirmat de toate cercetitile de biologie, anatomie, fiziologie gi medicale. Cea mai stralucité confirmare a yenit in secolul al XX-lea, gtatie geneticii moleculare gi geneticii comparate, care au confirmat universalitatea limbejului genetic (din ADN si ARN), cat gi prezenta la Om a unor gene aneesteale de origine animal, mai ales a vechilor gene hioxbox. Omul a (ait totdeauna io mijlocul Naturii, pe care la inceput a populat-o cu tot felul de entitiji si manifestari supranaturale, Din Neolitic a inceput so exploateze din ce in ce mai intens prin agricultura, zootehnie si organizarea habitalului, impundndu-si din ce in ee mai intens prezenja, E drept c& si el a suportat presiunea factorilor de mediu, de la influenta diferitelor radiagii si a factorilor meteorologici, pind la efectele cutremurelor sau erupfiilor vulcanice, de la agresiunea microorganismelor, pant la cea a marilor feline. A mai inventat giaisle misteriouse influenje venite de la asire si migedrile Jor, care ii creau spaime, dar si sperange Dupa revolufia industriala din secolul al XIX-lea, omul a inceput si exercite tot felul de acfiuni cu efecte negative asupra mediului, care s-au adkiugat dramatic celor negative create prin defrisari si deteriorari ale faunei Idei privind responsabilitaten Omului fayi de Natur s-au ivit mai de mult, chiar din epoca bronzului, pornite poate chiar de acea dragoste instinctiva ipotetics a omului fay de celelalte viewuitoare, invocatd in 1984 de B. 0. Wilson si denumitd,, biophilia hypothesis”. Cort este c& in secolul al XX -lea gi apoi in secolul al XXI-lea s-a nascut ecologismul, © nov ideologie, care s-a impus in tumea academic& si apoi in masele populare gi mediile politive, ecologism justificat printre altele gi de ,ipoteza Gaia a lui James Lovelock, formulati prin anii *70 ai secolului ttecut si inspirata din teoria yenerald a sistemetor. Problema relatici Omului cu Natura a devenit astfel si o preocupare a antropologiei, atat biologice eat si culturale, aga cum se poate vedea din lucrarile prezente in acest volum, Este vorba de influenja asupra Omului a unor infectii virale, obicejuri alimentare, a unor probleme educationale, sociale si economice. Este vorba gi de efectele factorilor de mediu asupra echilibrutui biologic, i calitatii vietii umane (chiar si a erupfici dentare, a imaginii corporale), asupra culturii insdsi sub diferite ef forme. Relatiile dintre Om si Natur au c&patat in zilele noastre un aspect juridic dar si unul etic, Nu este vorba numai de misuri Iwate pentru a protefa calitatea vielii umane fai de deteriorarea mediului, provocata de actiuni antropice iresponsabile, dar si de masuci impuse de respectul pe care Omul trebuie si-l abi fati de celelalte speci. Alituri de apararen drepturilor Omului (mai ales dupa ororite din secolul al XX-lea) si de apararea drepturilor embrionilor umani, devine din ce in ce mai important apsirarea drepturilor animalelor si chiar a plantelor. Lucrarea de fai se vrea a fi sio pledoarie in spiritul coologist susfinut in veemurile noastre de toate adeviratele elite, Prof. univ, dr, Constantin Baléceanu Stolnici Membru de onoare al Academiei Romine 14 mai 2015antropotogle APRECIEREA OBICEIURILOR ALIMENTARE ALE UNUI LOT DE ADOLESCENTI DE LA LICEUL. »DIMITRIE CANTEMIR” DIN IASI Adriana Albu, Irina Créicané, Cornetia Rada Eating habits are obtained in the first years of life in the family and they slightly change in the following years. Objectives: the evaluation of the way in which teenagers” eating habits change. Material and method: the study was done on a group of 237 teenagers in the 10th grace. The investigation was done in 2010 (92 students) and 2012 (145 teenagers), the data of the study being presented in comparison, The teenagers filled in a quantitative questionnaire of weekly frequency of food consumption, ‘The statistic handling of the results was made using the Pearson Chi-Squore test, Results and discussions: the dominant input of cheese is 2-3 times a week (35.4%) , the calculated differences per yeat being statistically insignificant ( x2 = 7.637, Gl = 4, p > 0.05) and direct fo a strong anchoring in traditions of these teenagers . The comtinant fish consumption is 1 time a week (48.9%), the differences being statistically significant fora p < 0.01G2 =14.324, GI = 4). Salamis. are present in menus, in most cases 2-3 times a week (28.3%), the calculated differences are statistically insignificam (42 =0.996, Gl = 4, p > 0.05) . Vegetables are present every day in the menus of 35.0% students, the differences are statistically insignificant (4? = 2.328, Gl =4, p > 0.05). Conclusions: on the sludy group there is a strong anchoring in traditions, which represents a problem for specialists, Key word: eating habits, cheese, fish, vegetables. Cresterea si dezvoltarea copiilor gi tinerilor sunt doud procese ce sufera influenja unor factori interni (genetici) si externi (de mediu). In categoria factorilor de mediu un rol important revine alimentatici. in prezent, studiul alimentatiei este foarte important datorit& modificdrilor tot mai importante pe care le sufera alimentele. Apar produse alimentare noi care sunt bune din punct de vedere gustativ, dar care au freevent o valoare nutritivé dezechilibratd. Tinerii sunt ect mai frecvent atrasi de aceste produse noi, care devin rapid o moda, in grupul de adolescenti moda se cere respectati, chiar dacd alimentul nu este cel mai sindtos (Webster-Gandy gi Madden, 2006; Last si Wallace R, 1992). Un alt aspect important este cel al obiceiurilor alimentare ale unei populafii. in general obiceiurite alimentare sunt cele care orienteazk preferinja c&tre anumite produse alimentare. in categoria factorilor ce joact un rol important in influentarea obiceiurilor alimentare putem aminti: particularitijile alimentafiei din familie, starea de stintitate, cultura/eligia, situatia socio-economica a familiei (Zugravu gi Cilinea, 2009; Jacotot si Le Parco, 1992). Studiul obiceiurilor alimentare si a modului in care acestea se modificiv/nu se modifica este foarte important pentru inijicrea unor program nafionale de orientare a alimentafiei si mai ales pentru objinerea rezultatelor scontate, La o populafic puternic ancorati in tradifie modificarea obiceiurilor alimentare se obfine grey, in urma unui program educativ serios siaatropotogla corect orientat. Oriee improvizatie este fonrte periculoasit deoarece rised sa aibai efeete conteare (Baciu, 2011). Obicctivele urmirite Cunoasterea obiceiuritor alimentare ale adolescentilor; evaluarea lor in dinamica pentru A aprecia miisura in care acestea se modifica sau nu; aprecierea modului in care se pot realiza programe de modificare a alimentatiei si directiile care trebuie wrmate. Material yi metoda Cercetares a fost realizati pe un lot de 237 adolescenfi. Este vorba de elevi din clasa aX ade la liceul D. Cantemir din tasi, tineri cu vaste cuprinse intre 15 si 17 ani. Investigatia s-a flicut in doi ani (2010 si 2012) ceca ce a permis aprecierea corelativa a rezultatelor obfinute. S-a aplicat un chestionar de freeven{a siptiménalii a aportului de alimente, chestionar ce permite cunoasterea obiceiutilor alimentare ate elevilor din lotul de studiu Basdevant, Laville si Lerebours, 2001; Webster-Gandy si Madden, 2006). Variantete de rispuns din chestionar sunt: zero — 1 dat — de 2/3 ori — de 4/6 ori pe stptiména si zilnic. Produsele alimentare asupra editor ‘vom insista sunt reprezentate de: branzeturis peste; preparate din carne; cartofi; alte legume; mazare/fasole, Chestionarele au fost aplicate 1a 92 tineri in anul 2010 yi la 145 elevi in 2012. Studiul corelativ permite aprecierea misurii in care obiceiurile alimentare ale tinerilor se modified sau nu se modifica de la un an fa altul (Gavat, Albu si Petrariu, 2006), Rezultatele au fost prelucrate statistic cu ajutorul testului Pearson Chi-Square. Rezultate gi diseutii Obicciurile alimentare sunt invajate in familie si se schimba putin pe parcursul vielii persoanei respective (Biesalski si Grimm, 2001). Adolescenjii sunt foarte receptivi la nou (la consumut unor produse alimentare noi si mai ales in voga), dar in acelasi timp ei au nevoie de informatii adecvate legate de valoarea nutritiva a produselor consumate, Orice Iincercare de modificare a obiceiurilor alimentare ale tincrilor trebuie sA fie bine organizata si 84 porneasci de la produsele pe care acestia real le consuma (Gavat, 2003). in studiul nostru vom insist asupra frecventei cu care sunt consumate anumite produse alimentare de origine animal (brnzetuti, peste, derivate de carne) sau vegetal (legume) a. Aportul dominant de brinzeturi este de 2/3 ori pe siptimani (35,4%) sau doar de 0 data (30.8%). Rezultatele obfinute nu sunt incurajatoare deoarece branzeturile au o valoare nutritiva mare data de confinutul crescut de proteine gi lipide animale, de vitamine si elemente minerale (Chevallier, 2005; Apfelbaum, Romon $i Dubus, 2004 ) (Tabet 1). Tabelul I~ Freevenja cu care sunt consumate brdnzeturile de adolescenjit chestionafi An Aport stiptimanal Zero T dati 2B ori 476 ot Zilnie 2010 14 2 En} 9 2 2012 21 46 a4 21 B Total nr. 35 B 84 30 15 % 148 30,8 35,4 12,7 63 Situafin este tragic in 14,8% cazuri unde elevii incereuiese varianta zero. Practic, ei nu consuma brénzeturi ceca ce fi expune la un aport deficitar de proteine animale si de caleiu,antropotogte Existi unele sortimente de brinz ce sunt foarte bogate in lipide, astfel oé aportul caloric oferit este foarte mare (Pop, 2006). Adolescenfii pot fi invafati si se orienteze catre sortimentele de branzi ce au o valoare caloric’ echilibratd. La polul opus se plaseaza 19% tineti ce firma un consum zilnic de branzé sau de 4/6 ori pe siptiman’, Aportul de brdnzetuti de 4/6 ori pe siptiménd este cel _recomandat pentru adolescengi, Evident c& nu exist probleme cu un consum zilnic de branzeturi, dar exist probleme in conditiile unui consum de 2/3 ori sau de o data pe siptiména (Fredot, 2007; Debry, 2001), Studiul in dinamicd nu este incurajator deoarece diferenjele objinute sunt nesemnificative statistic (77 = 7,637, Gl = 4, p > 0,05), ceca ce orienteaza catre existenfa unor obiceiuri alimentare aseméndtoare Ia tinerii chestionafi, Practic, se impune orientarea adeevati a programelor ce vizeazA modificarea obiceiurilor alimentare ale adolescenfilor, iar aceasta orientare corect® nu poate fi realizata fra aplicarea unor chestionarc care si permité cunoasterea alimentafiei tinerilor (Cynober gi Aussel,1998). b, _ Pestele este prezent in meniurile adolescentilor, mai ales o dati pe sptamana (48,9%). Unmeaza raspunsurile negative ce sunt prezente la 37,1% din tinerii chestiona(i Practic, o treime din adolescengii lotului de studiu nu consuma peste decdt ocazional (0 data la cdteva siptimani) (Fig. 1). wero 1daté 2/30 4/Sonl ale ‘port siptimanal Figura 1 ~ Freeventa cu care apare pestele in meniurile tinerilor Consumul adeovat de peste (de 2/3 ori pe sdptimand) apare doar in 10,5% situafii. Remarcdim 2,5% familii in care aportul este de 4/6 ori pe sAptdimand gi alte 0,8% situafii cu un consum zilnic. Este un aport ce trebuie apreciat deoarece pestele are o valoare nutritiv’ deosebits, dar 3,3% astfel de rispunsuti nu reprezinti un rezultat deosebit (Bologa si Burda, 2006). Situatia este grava deoarece de la un an ta altul consumul de peste are tendinfa de @ fi din ce in ce mai mic. fn anul 2010 apar 27,2% rispunsuti negative, iar in 2012 frecvenga lor ajunge la 43.4%. Diferenfele calculate in functie de an sunt semnificative statistic la un p < 0,016 =14,324, Gl = 4) si orientenza cdtre reducerea drasticd a consumului de peste de fa un an Ia altul, Programele najionale orientate catre imbundtificea alimentafiei tineritor tebuie si porneasc de la aceasta caracteristica a populafiei noastre. Se impune realizarca unor programe adecvate de orientare a populafiei catre consumul de peste, ¢. Preparatele de came sunt recent intrate in alimentatia populaiei noastre, Cu toate acestea ele au devenit rapid alimentele de bazi pentru micul dejun sau pentru eini, datoriti usuringei cu care sunt preparate (Baciu, 2011) (Tabet If). Din picate, uneori valoarea for nuttitiva este problematica datorité confinutului mare de lipide si de proteine animale cu 0 valoare nuttifionala redusi (colagen) (Diaconescu, Ardelean si Diaconescu, 2007)auxtropotogle Tabelud It Conjirutul de preparate din carne din meniurile elevilor chestionayi An ‘Aport siptimanal Zero T datz 27 ori aor Ziinie 210 4 21 21 17 13 2012 30, 33 40. 28 rg Total ar. 44 4 67 45 27 % 18,6 28 28,3 18,9 14 in majoritatea cazurilor aportul dominant este de 2/3 ori (28,3%) sau de 0 dati (22,89) pe sipldméni, Bxisté familii in care astfel de produse nu sunt consumate (18,62), dar gi familit in care ele apar zilnic in meniuri (11,4%). Diferentele calculate pe ani sunt nesemnificative statistic (77 =0,996, Gl = 4, p > 0,05) ceea ce orienteai céitre existenfa unor obiceiuri alimentare asemanatoare. ‘Am realizat 0 comparajie a frecventei cu care sunt consumate siptiménal pestele si preparatele din came. in anul 2010 Ia peste s-au obfinut 27,2% raspunsuri negative, pe cdnd fa preparate din carne doar 15,2% diferenfele calculate fiind semnificative statistic la un p< 0,009 ( = 32,66, Gl = 4), In anul 2012 rispunsurile negative sunt prezente la 43,4% elevi legat de consumul de peste si in 20,7% cazuri legat de aportul de preparate din carne. Diferenfele calculate sunt semnificative statistic la un p < 0,001 (2 =79,36, Gl = 4). Tn cadrul uunei categorii de alimente (came si produse din came) se impune realizarca unor modifica a consumurilor. Programele nationale trebuie orientate cdtre eregterea aportului de peste cu reducerea celui de preparate din carne. 4. in categoria legume au fost incluse cartofii si alte legume. Fiecare produs va fi studiat separat si apoi comparativ pentru a obscrva care sunt cele mai apreciate legume. Cartofii sunt prezenti in meniurile elevilor, mai ales de 2/3 ori (44,3%) sau de 4/6 ori (28,3%). Cartofié reprezimt& 0 leguma de baz a alimentatiei populatiei din zona Moldovei, Aceast preferinfi este reflectatd si in meniurile elevilor chestionafi. De asemenea cartoful are 0 valoare nuttitiva. destul de bum, dar caloric’ mic& (in jur de 80 keal/100 g produs) element ce este apreciat de adolescent (Ctaggs-Hinton, 2006; Zugravu gi Cilinca, 2009) (Fig.2) Situafia este ciudata pentru 1,7% tineri ce nu consuma eartofi, La polul opus se plaseaz’ 7,6% clevi care consuma cartofi zilnic. Consurmil zilnie de cartofi este un element pozitiv ce este in concordant cu normele de alimentafie rafionalé. Chiar si un aport de 4/6 ori pe saptamana este acceptabil deoarece se asociaza cu prezenfa in meniuri gi a altor legume. Consumu! dominant de 2/3 ori pe siptiména este insuficient si chiar ingrijordtor pentru o populatic la care aprovizionarea cu astfel de produse nu este 0 problems. siete Alsou aot Kraae 2 ” ure catuc Figura 2 - Aportul séptémanal de cartofi la totul de studittantropotogle 2,345, Gl =4, p > 0,05) Pe an diferenjcle calculate sunt nesemmificative statistic (x2 si orienteaza catre obiceiuri alimentare asemanatoare. Alte legume ~ in aceasta categorie sunt incluse majoritaten legumelor, cu exceptia cartofului, Aportul dominant este zilnie (35,0%) sau de 4/6 ori pe stiptimand (26,6%) ceea ce corespunde normelor alimentatiei rafionale, [n 27% cazuri aper rspunsuri de 2/3 ori ceca ce este insuficient, difcrentele calculate pe an fiind nesemnificative statistic (y* = 2,328, Gl =4, p> 0,05) (Tabel 1). Tabel Il — Aportul saptiménal de alte leguine la lotul studiat An ‘Aport siptimanal Zero T data 2/3 ori 476 ork Zilnic 2010 3 10 23 22 34. 2012 2 2 al 41 49 Total nr. 5 22 64 63 83 % 21 93 27,0 26,6 35,0 Atrag atenfia 2,1% tineri ce aleg varianta zero gi alfi 9,3% elevi ce incereuiese varianta 1 data. La acesti tineri aportul este deficitar, chiar dac& procurarea legumelor nu esie 0 problemi, nici chiar in perioada de iams. Ble trebuie preparate sub forma de supe/ciorbe sau pireuri ceca ce ia timp, situatie in care se preferd orientarea etre alimente semipreparate. Absenja din alimentagie a legumelor este o problemi scrioasi ce necesita intervenjia educativa (Grodner, Long Anderson si De Young, 2000). Totusi, nu se pot face programe nationale pentru 10-11% din populafia care nu le consuma sau le consumi intr-0 cantitate foarte mica, desi campaniile pentru o alimentajie sindtoasi yi stabilirea unor noi programe nutrifionale in scoli sunt necesare pentru imbunatijirea stirii de sindtate a populatiei (Baciu, 2013), Aceste rispunsuri sunt importante, m i ales contextul preocupirii crescute a tinerilor pentru aspectul corporal gi pentru cura de slibire, Legumele au 0 valoare calorick foarte mica (sub 50 kcal /100 g produs) fiind alimentele cele mai recomandate in diversele cure de slabire (Eduards,1993; Jacotot si Le Parco, 1992) Studiul corelativ al consumului de cartofi gi alte legume oferd informatii interesante. fn anul 2010 aportul zilnic de cartofi este de 5,4%, iar de alte legume ajunge la 36,9%, astfel cA diferenfele calculate sunt semnificative statistic la un p < 0,009 (x! =30,62, Gl = 4), in anul 2012 aportul zilnic de cartofi apare th 8,9% cazuri, iar de alte legume in 33,8% situafii, diferenfele calculate fiind semnificative statistic la un p < 0,0009 (2 = 29,28, Gl = 4). Rezultatele indict o migrare a preferinfelor de la cartofi citre alte legume, Este un rezultat ce nu pune probleme deosebite deoarece el confirma consumul Jegumelor. ec. Leguminoasele uscate studiate sunt reprezentate de mazire si fasole. Este important si cunoastem consumul acestor produs, mai ales de fasole deoarece ea reprezenta pentru populafia noastrd un aliment tradifional, Aportul caloric crescut al leguminoaselor uscate le contraindica pentru cura de slabire (Diaconescu, 2005). Consumul dominant de leguminoase uscate este de 1 dat (43,9%), ceea ce este 0 valoare corespunzatoare conform normelor alimentafici rafionale, Este un rezultat ce a fostantropotogle obtinut gi in alte anchete si confirma sediderea frecvenfel cu care leguminoasele uscate apar in meniucile poputafiei, mai ales a celei tinete (Fig.3). 10 3 0 wo data Bod AYeorl ene ‘port sfptimminal Figura 3 ~ Prezenga leguminoaselor uscate in meniurile elevitor chestionagi Raspunsul zero apace in 29,5% cazuri cea ce este o problema, Practic o treime din clevi nu consuini leguminoase uscate, fn. acest context aportul general de legume se reduce, ceea ce reprezinti o problema, La polul opus apar doar 1,7% réspunsuri de consum zilnic sau de 4#6 oi (3,4%) ceea ce este prea mull, Diferentele calculate pe an sunt nesemnificative statistic (2 =4,061, Gl =4, p > 0,05) si orienteaza cAtre obiceiuri alimentare aseménitoare, Studiul continua cu aprecierea diferenjelor ce apar intre consumul de cartofi, alte leguine gi leguminoase uscate. fn anul 2010 varianta zero apare in 2,2% cazuri pentru cartoli, 33% situafii pentru alte legume gi ta leguminoase uscate in 27,2% cispunsuri, diferentele calculate fiind semnificative statistic la p < 0,000 (q? =141, 120, G1 = 4), in anul 2012 varianta zero apare in 1,4% chestionare pentru cartofi i alte legume si in 31% situafii penteu leguminoase uscate, Diferenjele calculate sunt semnificative statistic la un p < 0,0000 G2 =186, 85, Gl= 4) {in cadrul aceleiasi eategorii de produse alimentare sau tn cadrul unor categorii apropiate apar o serie de modifieari ce trebuic eunoscute de specialigti. Dacd cartofii sunt inlocuifi eu alte legume nu este o problemi deoarece valoarea nutritivét a acestor produse este asemandtoare (Gacotot gi Campillio, 2003). Dacd aportul de leguminoase uscate este sezizut, dar cel de alte legume este corespunzator nu este o problem deosebiti, Probleme apar atunet efind se renun{a lao categorie de produse alimentare, Coneluati Alimentaia adolescenfilor din lotul de studiu este frecvent devechilibratt. Aceste dezechilibre apar fie prin lipsa informagiilor adecvate, fie prin aderarea puternicd la obiceiurile jentare ale familie’. Remarc’im un aport insuficient de brinzeturi si de peste, asociat cu un consum crescut de preparate din came, Intervengia educativa trebuie orientati etre reducerea consumului de preparate de came, asociati cu cresterea aportului de branzeturi gi de peste. Freevenfa siptiménali cu care apar legumele in meniurile elevilor nu pune probleme deosebite, deoarece se evidentiazA o reducete a consumului de cartofi asociats cu eresterea celui de alte legume. Orice incercare de modificare a alimentafiei trebui s& pomeased de la cunoagterea situafici de pe teren gi nu de la unele directive stabilite la intémplare. Programele coerente si adecvate de educatie asupra alimentatiei sAnitoase pot avea sanse de reusiti. 10anteopotogie Bibliogratie 1. Apfelbaum, M., Romon, M, si Dubus, M., 2004, Diététique et nutrition, Patis, Ed, Masson. 2. Baciu, A, 2013, Aspects authropologiques et médicaux des campagnes pour ine alinentation saine chez lez jeunes et adolescents — Anthropological and medical aspects of the campaigns for a healthy dietary anong young people and teenagers. Biométtie Humaine et Anthropologie, 31, 3-4, pp. 91-98, ISSN 1279-7863 (htip://science.shomsonfeuters comfegi-_ bingjrnlsYjlresults.cai? PC=MASTER&ISSN=1279-7863). 3. Baciu, A., 2011, Anthropological-medical aspects of feeding behavior of children tnt moxdern society. Review of Global Medicine and Healthcare Research (RGMHR), Vol. 2, nr. 1, pp. 79-99, disponibil {a hupufiomeworld.com/rgmb/v02-n01,him, (accesat la 9 noiembrie 2014). 4. Basdevant, A., Laville, M. gi Lerebours, &., 2001, Traité de nutrition clinique de Vadulte, Paris, Médecine - Sciences Flammarion, 5. Biesalski, H. K. si Grimm, P., 2001, Aitas de pocke de nutrition, Paris, Ed. Maloine, 6. Bologa, N. si Burda, A., 2006, Merceologie alimentard, Bucuresti, Ed. Universitara. 7. Chevallier, L, 2005, Nutrition: principes et conseils, Paris, Bit, Masson. 8. Craggs-Hinton, C., 2006, Tulburdrile alimentare si silueta, Filipestii de Targ, Ed, Antet XX Press, 9. Cynober, L. si Aussel, C., 1998, Exploration de Vétat nutritionel, Paris, Editions Médicales. Internationales. 10. Debry, G., 2001, Lait, nutrition et sunté, Patis, Bd. Tee and Doc, 11, Diaconescu, L, Ardelean, D. si Diaconescu, M., 2007, Merceologie alimentard, calitale si siguranja, Bucuresti, Ed. Universitard, 12. Diaconescu, M., 2005, Marketing agroalimentar, Bucuresti, Ed. Universitara. 13. Eduards, K., 1993, Obezitatea, anorexia, bulimia, Clinicite medicale ale Americii de Nord, Bucuresti, Ed. Medical 14, Fredot, E., 2007, Nutrition du bien-portant, Bases nutritionneltes de la diétérique, Londres, Pacis, New York, Editions Médicales Internationales. 15. Gavit, V., Albu, A. gi Petrariu, F. D., 2006, Alimentayia si mediul de viayd in relaje cu dezvoltatea copiilor yi tinerilor, lagi, Ed. "Gr.'T. Popa” U. M. F. 16. Gavat, V., 2003, Alimentafia si patologia nutrifionatdi, Yagi, Ed. "Gr. T. Popa” ULM. F. 17. Grodner, M,, Long Anderson, S. si De Young, S., 2000, Foundations and clinical aplication of nutrition, St. Louis, Toronto, Ed. Mosby. 18. Jacotot, B. $i Campillio, B., 2003, Nutrition humaine, Paris, Ed. Masson. 19, Jacotot, B. si Le Pareo, J.-Cl., 1992, Nuirition et alimentation, Paris, Ed, Masson. 20. Last, J. gi Wallace, R., 1992, Public health and preventive medicine, London, Prentice-Hall International Inc. 21. Pop, C., 2006, Merceologia produselor alimentare, lagi, Edict Production, 22. Wardlaw, G. 3i Kessel, M., 2002, Perspeetive in nutrition, Boston,Toronto, Mc Grav-Hill Companies, Inc. 23, Webster-Gandy, J. si Madden, A., 2006, Oxford handbook of nutrition and dietetics, New York, Oxford University Press. 24, Webster-Gandy, J., 2007, Sa injelegem alimentayia si nutrtia, Bucuresti, Ed, Minerva. 25. Zugravu, C.A. $iCilinca, G., 2009, Igiena alimentafiei si nutrifia, Bucuresti, Bd. Matrix, ulantropologle ASPECTE ALE COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR AL UNEL COMUNITATI RURALE DIN ROMANIA Adina Baciu ‘The objective of this papet is to emphasize the main traditional and modern alimentation aspects, studying members of a rural community and the consequences of the particular behavior on the health status and life tength. ‘Materials and methods. This transverse study took place during the partnership educational project “The integration through school aud anthropology” No. 357/2011. There were two groups of students from rural areas studied, aged between 10-19 years. One of the groups stated 50 Romanian students, being the witness group, and the other — the study group, was formed by 50 Romanian subjects, but a Roma group, The students were examined through medical and anthropometrical methods Results and discussions: In both of the studied groups the most oftenly consumed food is meat ‘and meat-based products. Studying the trom ethnicity boys, the cesult is that they consume meat in family contexts (61.54%) much more than the Romanian boys (33.34), Parents and grandparents of the students from hoth of the groups used to consume milk and milk based products, avoiding sweets and sausage, comparing to the present community, that oftenly consumes such products. Most of the ‘grandparents of the studied groups died after the age of 60, comparing to the parents of this students, who died or suffered from severe diseases between 30-50 years old. Conclusions: We may observe that, even if the traditional holidays menus are recurrent, the ‘consuming behavior of these communities is changing in time, the modern alimentation being more and more present, a fact that has negative consequences on the health status and fife length, this change being linked to the socio-economic factors (precarious life conditions) or to an increasing alcohol and cigarettes consuming behavior. Key- words: alimentation, tradition, modernism, Introducere Trebuingele nuttitive ale populatiei s-au modificat mult datorita noilor conditié de viata si de munci. Cheltuiala de energie a sc&zut ca urmare a inlocuirii forfei omului prin masini, dezvoltarii mijloacelor de transport, generalizarii confortului in familie gi la locul de munca, facilitarii mijloacelor de comunicatie, urbanizarii; in schimb solicitarea nervoasi a crescut (Manescu si colab., 1991), Volumul si structura ofertei de marfuri alimentare se estimeaza pe baza necesarului fiziologic zilnic de energie, trofine calorigene si substanfe cu rol catelitic, diferenfiat pe grupe de populatie (varsta, gen, efort depus) (Dima si colab., 2005). Industria alimentara s-a dezvoltat foarte mull, oferind consumatorilor o gamit larg’ de produse mult modificate fal de materiile prime naturale pentru care omul avea o experienfé indelungati. Ca urmare a acestor prelucriri se realizeazd freevent dezechilibre prin concentrarea unor componengi nuttitivi si indepartarea sau distrugerca altora (Mainescu si colab., 1991), Cererea de produse alimentare este condijionata de necesitijile obiective de nutrijie pentru fiecare 12antropotogle segment de populajic, precum gi necesitifile subiective ce vatiazd in funcfic de tradifie, obiceiuri si deprinderi alimentare. Fundamentul corelitrii cererii si a ofertei in plan economic, dar si metabolic este reprezentat de funcfia nutrifionala a grupelor de produse agroalimentare de bazi, conform modelului clasificitrii FAO/OMS utilizat pe plan mondial in materie de valoare nutritivit a alimentelor (Dima si colab., 2005). Rovillé-Sausse apreciazd ci in procesul claborarii unor recomandati nutrifionale sunt probleme care vizeazd injelegerea modului in cate populatia percepe o alimentaie sinttoasa pentru un corp sinatos si situafia economicé actualé din Europa, care nu este favorabila celei mai bune alegeri (Rovillé-Sausse, 2012), fn acest sens, Dima si colab. subliniazi faptul c& in cadrul unei firi sau al unei colectivitafi sunt necesare campaniile pentru ctesterea resurselor de brand in cadvul gospoditiilor, pentru triplarea numirului clinicilor sociale, stabilivea unor noi programe nutrijionale in scoli sau pentru acordarea unei atenfii deosebite educatiei referitoare Ja alimentafic, dar aceste activititi sunt adesea realizate fri a avea elaborate planuri de evaluare (Dima gi colab., 2005). Obiectivele acestei lucréri sunt: = dea prezenta unele aspecte ale alimentafiei tradifionale gi ale celei moderne in eadul membrilor unei comunitati rurale, precum gi consccinjele acestora asupra stirii de sindtate si a duratei de viaja; - de a propune sugestii in vederea promovarii unei alimentafii corecte a copiilor gi adolescenjilor. Materiale si metode: Acest studiu transvers s-a desfigurat in cadrul Proiectului educafional de tip parteneriat, Integrare prin scoald si antropologie, Ne. 357/2011. In anul 2012 au fost studiate dou loturi de elevi provenind din mediul rural, cu varste cuprinse ttre 10 si 19 ani. Un ot este format din $0 de clevi romani (15 biiefi si 35 de fete), considerat lot martor, far celdlalt - lot de studiu, este alcatuit din 50 de subiecti romani, dar de etnie roma (13 baieti si 37 de fete). Subiecfii au fost examinati medical gi antropometric, Pentru completarea datelor privind stilul de via(a s-au aplicat chestionare cu 63 de itemi. Instrumentele statistice utilizate cum ar fi diversele teste de senmificatie si analize exploratorii depind de natura datelor cercetate. Tipurile de teste si analize utilizate au fost adaptate in consecinfé la natura datelor colectate gi cu ajutorul chestionarclor. Studiul a respectat normele de etiea ale cercetari stiinifice, includerea participanilor in studi realizandu-se doar in urma eonsimediméntutud pariniilor, informat gi liber exprimat. fn cursul cercetirii s-au respectal in permanenfi principiile anonimatului si ale confidenfialivayii. Rezaltate si diseutii in continuate vom analiza ciiteva aspecte referitoare la alimentul cel mai des consumat in familie, la alimentele consumate preponderent de parinji/bunici, la consumul de hran& fast-food, la existenfa in familie a unei tradifii culinare, precum si la afecfiunea pentru care participangi fa studiu se prezinté ecl mai des la medic. Bantropotogle . Seria maseolina cane un lapiest use legume aku meet produse Tacate Brom Roi [_Btomink Roni Figura 1: Repartitia structural a totului de baiegi tn funcfie de alimentul cel mai des consumat in familie Seria feminina came outpost fete legurme—dulchati mela prose Figura 2: Repartigia structurala a lotului de fete in functie de alimentul cel mai des consumat in familie Din figurile anterioare se observa cA in ambele loturi alimentul cel mai des consumat este reprezentat de came §1 produsele din came, Se remared faptul cA in cazul baiefilor de etnie roma consumul de carne in familic (61.54%) este mull mai mare decdt in familile baiejilor roméni (33.33%), diferenfa flind statistic semnnificativa (p<0,05). Cercetirile efectuate de Westhoek si colab, au ardtat c& in Europa consumul de catne este de dowd ori mai mare decat media mondiala, iar cel de produse lactate este de trei ori mai mare, Consumul mediu de carne, lactate §1 peste a crescut puternic in Uniunes European in ultimii 50 de ani (Westhoek, 2011). 4Figura 3: Distributia structwrald a lotului de baiegi in functie de alimentete consummate preponderent de piiringi/bunici ° ss “ow . ae FF BO oo! oot x we * | Figura 4: Distribujia structuralé a lotului de fete in funcfie de alimentele consumate preponderent de paringi/bunici Analizand figurile anterioare constatam ca pArinfii, bunicii consuman in special mancare git bazatd pe lapte si produse lactate, fii dulciuri si mezeluri spre deosebire de participan la acest studiu care consuma des meveluri si dulciuri, fn timp modul de alimentatie s-a schimbat: de la alimentele consumate de generatiile antetioare care eran praduse in gospodiiria propric s-a ajuns, sub influen{a tehnologiilor, la situafia tn care, alegerea corecta a alimentelor impune informarea gi educarea consumatorilor (Baciu, 2013). 15In ecw Figura 5: Distribusia structurald a louului de béiett in funcfie de consumut de hrand fast-food | Seria feminina | in fiecare a Figura 6: Distribujia structural a lotudui de fete in functie de cousumut de hrand fast-food Figurile 5 si 6 arata c& majoritatea participangilor la studiu nu au consumat hrana fast food (hamburger, cheesburger, hot dog, pizza etc.) tn ul ima saptamand. Este surprinzitor e& un provent mare de copii consumé aceste alimente, in general, la 2-3 zile, ei locuind gi studiind in mediul rural, Aceastt situatie se poate explica prin existen{a unui orag mare Ia o distan{a relativ mica, iar ciupercile culese din pidure (0 indeletnicire de bazi in special a etnicilor romi) sunt vandute in orag, preferdind si cumpere tn special alimente de tip mezeluri sau chiar fast food. 16antropotogle ds ” wat _ Beenie Figura 7: Distributia structuraldi a lotului de baiefi tn fumcfie de existenta in familie a unei tradiit eutinare Seria Figura 8; Distribusia structurale a lotului de fete in funcfie de existenja in familie a unei tradi exdinare Din figurile 5 gi 6 se observa cd in familiile atat ale roménilor cat gi al etnicilor romi se pistreazi traditiile culinare la sirbitorile religioase sau la alte evenimente, cum ar inmorméntiti, botez, nunfi, chiar dack participanfii Ia studiu sunt de confesiuni diferite, fn cadrul ritualurilor religioase apar si anumite obiceiuri alimentare, alimentajia de siirbitoare fiind mai bogata in proteine animale, comparatiy cu cea de post care este siract in anumite principii nutritive (Albu, 2015). 0antropotogle t TACKS afectiua aominale ele uu raspuns Row Figura 9: Repartigia structuralé a lotului de baiepi in fincte de afecfiunea pentru care se prezinté cel mai des ta medic Seria feminina afecivai ———_afectiunt ; stadominale —_ginecoiogce Figura 10: Repartigia structuralét a lotului de fete tm functle de afectiunea pentru care se prezintét cel mai des la medic In ambele loturi, atat fetele cat si bi se prezinta la medic in special pentru afecfiuni ale céilor respiratorii superioare. Medicina occidental, in urma unor studii laborioase gi Indelungate a constatat c& hrana pe care o consumém arc un rol decisiv penttu calitatea gi durata vielii, sistemul imunitar fiind influengat masiv de alimentatic, Medicii consider ct 0 alimentafie corecta poate reduce tiseul imbolnivirii de cancer, infarct, grip’ sau infecfii a jecdruia dintre noi (Gogu, 2005). 18,antropotogle Figura 11: Repartijia structurale a lotudui de baie in functie de varsia decesului pavingilor sia bunicitor ‘ama ata bunica Dunicul Figura 12: Repartitia structurald a lotului de fete, in functie de virsta decesului paringilor si a bunicilor Din figurile anterioure obscrvam ca cei mai multi dintre bunicii elevilor pa studiu au decedat dupa varsta de 60 de ani, in timp ce un procent ridicat dintre parinjii acestor copii au decedat sau au suferit afectiuni grave intre 30 si 50 de au 19antropotogle Conelusii fn urma acestui studiu se observa ci, desi se pastreazit meniurile tradifionale de sitb&tori, comportamentul alimentar al acestei comunitafi s-a modificat de-a lungul timpului, alimentatia moderna pateunzdnd tot mai mult, cu unele efecte nefaste asupra starii de sindtate si de vial ptecare) sau cu un consum mare de alcool (in cazul romanilor) sau tutun (in cazul etnicilor romi). a duratei de viafi, fiind in strénsa legaturi cu factorii socio-economici (condi Bibtiografie 1, Albu, Adriana, Rotul familici in formarea comportamentelor si obiceiuritor alimentare ate copiilor si tineritor. Funct si disfunetii ale familiei contemporane. O abordare. socio-psiho- medical. Coordinatori Cornelia Rada, Cristina Faludi, Bucuresti: Editura Universitara; 2015, [SBN 978-606-28-0186-1, p. 3-9 2. Baciu, Adina, Aspects anthropologique et médicaux des campagnes pour une alinentation saine chez lez jeuies et adolescents — Anthropological an medical aspecis of the campaigns for a healthy dictary among young people aud teenagers, Biométrie Humaine et Anthropologie, 3 (3-4), 2013. p. 91-98. 3. Dima, D., Dinconescu, 1, Pamfilie, Rodica, Procopie, Roxana, Bobe, Magdalena, Paunescu, Carmen, Popescu, D., Chiru, Lelia, Fundamentele stiifet mérfimilor Mérfuri alimentare. Bucuresti: Bditura ASE; 2005. Gogu, V., Recomandari si legislatit internajionate privind prevenirea si combaterea anomeatittor la mndirfurile alimentare, Chisindu: Editura ,Universitatea Telinica a Moldavei"; 2005, 5. Miinescu, S., Tanasescu, G, Dumitrache, S., Cueu, M., fgiena. Bucuresti: Editura Medical; 1991 p. 241-242. 6. Rovillé-Sausse Frangoise, Les recommandations nuritionnelles sout-elles suivies? Anthropological Research and Studies, 2012, nr. 1, ISSN 2344-2824; ISSN-L_ 0039-3886, hupzistudii.antropologia.to/, p. 2. ‘Westhoek, H. J, Rood, G. A. M. van den Berg, Janse J. HL, Nijdam, D. S., Reudink, M. A., Stelifest, E. E., The Protein Puzzle: The Coasumption and Production of Meat, Dairy and Fish in ‘the European Union, European Journal of Foad Research & Review, 2011 (October-December), ISSN: 2231-0878, Vol. 1, Issuc.: 3, pp. 123-144,antropotogle STUDIU PRIVIND VARIABILITATEA MODULUI DE DEZVOLTARE A COPIILOR SUB INFLUENTA. VIRUSULUI IMUNODEFICIENTEI UMANE, HIV Adina Baciu, Crista Lasto, Ioana Stefan Liinfection VIH/SIDA, "Te grand fléau du XXIE" sigcle" représente pour le moment ta dernire grande épidémie connue par l'humanité. A la différence des autres, le SIDA présente une originalité qui lui a permis de connaitre Pévolution ta plus rapide et de se transformer dans une maladie extrémement complexe. Les particularités de agent causal et de sa fagon de transmission a transformé cette affection dans une souffrance sociale, qui a faissé son empreinte sur la vie biologique, sur la mentalité et sur Ia maniére de cohabitation humaine, L'évolution de infection VIH/SIDA s'est prouvée étre variable d'un individ 4 autre, en fonction du type de la souche de agent causal, de la structure immunologique de chaque personne, de Page auquel Hinfection est survenue et plus tard, administration du traitement, Mots clés: épidémie, infection, évolution. Introducere Ca ultim mare flagel al omenicii, infecfia LIV/SIDA prezinté o originalitate care i-a permis si cunoased cea mai rapidi evolutic si si se transforme intr-o boald extrem de complexa. in numai 19 ani de monitorzare s-au pierdut ins 7,6 milioane de vieti omenesti (intre ani 1995 si 2013), conform datelor Global Health Observatory (GLO) (www who.int/ghoyhiv/ epidemic_status/ deaths_text/er/), Ca impact, infectia HIV/SIDA poate fi comparati numai cu dou’ molime din istorie: pandemia de grip din 1918 si cea de ciuma bubonica, din secolul al-X1V-lea. Gripa Spaniola a secerat, atunci aproximativ $0 de milioane de menesti, iar Moartea Neagra a eliminat o treime din populatia Buropei, in decurs de 18 luni. Toate ccle trei mari flagele ale omenirii au dus la o remodelare si o redistribuire demografic’ a societajilor umane, prin generarea unui numar mare de orfani si de transformiri economice consecutive, fundamentale, in prezent, infecjia HIV/SIDA este consideraté a fi drept 0 boala cronica, nevindecabili si nu o boald mortal, Pana in acest moment nu definem ined un tratament, curativ al bolii, ci doar terapii paleative, de susfinere. Deocamdata nu s-a obfinut o omologare a vieuaui vaccin anti-HIV, dintre cele care se afla in studiu. Roménia a cunoscut si ea experienfa HIV/SIDA, incepand cu anul 1985, cazul ,, 0” fiind cel al unui birbat homosexual, care citcula mult fn Europa occidental. Ceea ce a remarcat ins fara noastrd in acest context international, a fost binccunoscutul accident epidemiologic pediatric, din perioada 1986-1991, in urma céruia au fost infectafi cu virusul HIV peste 10 000 de now nascuti, sugari gi copii mici (Bradley, 1993). Tofi copii, la care face referire accidentul epidemiologic pediatric de 1a noi din fara, din porioada 1986-1991 aantropotogle au fost infectaji prin intermedial manevretor medicale, cu tulpina F a virusului HIV, 0 tulpina mai pufin agresiva, extrem de rard, inexistent’ tn Huropa la acea or’, flind depistatd doar in America de Sud. Astfel, mai mult de jumatate dintre ei au supraviefuit pana astazi, dup’ doudzeci de ani, acestia provenind din toate regiunile (Zrii, att din familii c&t gi din leagine de copii. in Romania circula varianta genotipick F, mai pufin agresiva, atit la copii (93%), cAt gi la adulfi (68%). Celilalte subtipuri alo HIV- 1 se gisesc in procente foarte reduse (Fundafia Romanian Angel Appeal in colaborare cu Ministerul Sanétapii, 2004). Materiale si metode Lotu! siudiat cuprinde 100 de tineri HIV seropozitivi infectafi Ia nastere in sistermul sanitar roménese in urma cu aproximativ dou decenii si jumatate. Acesti tineri aw fost comparafi cu un lot similar de persoane seronegative, de aceeasi varste, sclectate din randul studenfilor de anul I, la UME ,,Carol Davila”. © baz bogatii de informafii s-a objinut in urma aplicdrii unor chestionare individuale, care au vizat objinerea unor date reale, legate de gindirea si simfirea acestor tineri, care au tit tntreaga lor viata aliituri de HIV. Chestionarele au inelus un set de 25 de intrebati, iar rispunsurile au fost extrem de variate. Chestionare similare au fost completate gi de grupul de tineri seronegativi, pentru a putea face si unele corelajii comparative, Pentru aceasta lucrare sunt prezentate numai o parte Gintre aceste inicebari existente in chestionare, De precizat este si dificultatea completiri unor astfel de chestionare de citre tinerii HIV seropozitivi, internafi in secjia de imunodeficiente copii a Institutului Prof. Dr. Matei Bals”, din diferite motive preeum: refuzul, greutifi in scriere gi citit, performanje intelectusle setizute, ete. Rezultate i diseu Rezultatele masuritorilor antropometrice releva faptul ca tinerii infectaji cu HIV la nastere aw deficit al dezvoltarit fizice (statura - ponderal) precum si al performantelor intelectuale, dar si 0 culoare mai inchisd a pielli, Astfel de rezultate se regasese in unele studii internafionale si sunt clar evidenfiate de o cercetare din domeniul antropologici medicale, efectuata in cadrul Institutului de Antropologie ,,Francisc 1, Rainer”, intitulatt almplicafii ale antropologici medicale asupra evolujiei starii de sindtate a persoanelor infectate HIV/SIDA, in Romania” (Laslo, 2010). Conform acestui studiu, dezvoltarea fizicd a tinerilor {IV seropozitivi cuprinsi tn lotul cereetat a necesitat unele masuritori antropometrice, care au Iuat in calcul lungimea membrelor superioare si inferioare, perimetrul brajului gi al antebratului, circumferina abdominal si cea toracic’. La acestea s-au adaugat si diametrele bitrohanterian si biacromial, inflfimea si greutatea. Mésuratorile s-au repetat si pentru tinerii HIV seronegativi. Procesul de erestere In europizi se incheie definitiv in intervalul de varsta 18-20 de ani la fete si 18- 25 de ani Ia bitie|i. Dupa 20 de ani ins, cresterea este foarte mica, Chiar se spune c, dup procesul de crestere Ia pubertate, Ia 18 ani, cresterea este aproape terminata (Milcu, Maximilian, 1967), Subiec{ii lati in studiu au avut, la momentul misurdtorilor, varste peste 18 ani, Rezultatele objinute in urma prelucrarii statistice a datelor antropomettice sunt inscrise in urmatoarele tabele ce confin valorile medii ale fetelor gi bitietilor, HIV seropozitivi, respectiv HIV seronegativi. 2antropotogit Tabelul 1. Comparatit ale masurdtorilor antropometrice la fete p<0,001 Nr. [Misuritori | Lot tineri | Lot tineri | Diferenfi] Test utilizat | Difereaja antropomettice | HIV HIV medie | Prag de semnificativa F seropozitivi | seronegativi semnificatie 1 | fnattime (em) | 156,00 163,44 743 1=5,682 | Semnifieativa of 127, p<0,001 2 | Greutate (ke) | 46,26 357,72 14,46 [t=7,723 | Semnifieativa a= 127 p<0,001 3. | Indice de 18,95 2157 2,62 |t=5,467 | Semnifieativa masa df= 127 corporal p<0,001 4 |Diamentru [34,89 35,58 0,68 12,11 Semnificativa biacromial df= 127 (cm) p=0,037<0,05 5 | Diametru 29,60 32,37 277 Semnificativi bitrohanterian (em) 6 | Cireumferinta | 70,40 68,09 2,31 Semnificativa, abdominal (cm) p=0,027<0,05 7 | Cireumferin(a | 80,91 83,74 282 ([1=2,736 | Semnificativa toracicd (em) af= 127 p=0,007<0,05 8 | Lungime 68,34 71,22 2,88 Semnificativa membra superior (em) 9 | Lungime brag | 29,36 30,46 1,10 Semuificativa (em) 10 | Lungime 21,94 23,67 172 Semnificativa antebrat (em) 11 | Lungime 71,86 82,52 465 Semnificativa membru inferior (cm) 12 | Langime 37,36 38,00 0,63 Nesemnificativa coaps (em) 13 |Perimetra | 22,72 25,18 2,39 Semnificativi, brat (em) ps0,001 14 | Perimeteu | 42,72 47,68 496 [1 = 5,504 Semnificativ’ coapsi (em) of= 127 23antropotogie Tabelul 2, Comparatii ale mésurdtoritor antropomelrice ta baiefi Ne.] Masuritori | Lottineri | Lottineri _] Diferenja | Test utilizat | Diferenja antropometrice | HIV HIV medic | Pragde semnificativa B scropozitivi | seronegativi semmificatie 1 | fnatgime (omy | 167,20 177,69 10,48 [1=5580 | Semnificativa 2 | Greutate (kg) | 54,39 73,54 19,15 Semnificativa 3 | Indice de 19,34 23,19 3,85 Semnificativa mask corporal 7 | Diamentew | 38,33 4001 287 Semnificativa biacromial (em) 5 | Diametcu 29,96 33,47 3,51 Semnificativa bitrohanterian 6 umferinga | 74,95 79,55 4,60 Semnificativa abdominal (em) 0,03 1<0,05 7 | Cireumfering& | 85,41 93,80 839 (| t=4,474 Semnificativa toracici (cm) f= 69 p<0,001 8 | Langime 74,00 78,06 406° -/1=3,932 | Somnificativa membru superior (em) 9 | Lungime bra{_ | 30,79 33,01 2,21 Semnificativa (em) 10 | Lungime 24,58 25,66 1,08 Semnificativa antebrag (em) Ti | Lungime 8445 88,45 3,99 membru inferior (em) 12 | Langime 39,29 39,83 054 nesemnificativa coapsa (em) 13 | Perimeteu | 24,16 28,02 3,86 Semnificativit brat (em) 14 [Perimeteu | 43,31 47,99 4,68 Semnificativit coapsii (em) 24antropotogle Acceasi cercetare a comparat culotea ochilor, a pirului, a pielii si a formei persoanclor incluse in studiu, indieand faptol ea, intre cele douk loturi de tineri, fete si baieti, existé diferenfe semnificative doar in ceea ce priveste culoarea pielii. in lotul seropozitiv se observa ci prevalenfa piclii inchise la culoare (probabil datorita tratamentului antiviral) este de 87,0 % comparativ cu lotul martor, unde este de 71%. Infectia HIV/SIDA, prin tot ceea ce presupune ca suferinti, complicalii, schem& de tratament, discriminare influenfeaza modul de instruire a copilului HIV seropozitiv, Astfel, din cei 100 de tineri aflafi in studiul sespectiv, inte-un mod aleatoriv, doar trei au reugit si acceseze invdijziméntul superior, respectiv o facultate. fn rest, 7 tineri sunt complet negcolarizati, 12 au parcurs mai putin de opt clase gi 22 au reusit st fie progatiji opt ani de zile, iar 56 au absolvit peste 8 clase, dar riménand la nivelul liccului, De menfionat ci mulfi dintre tineri si-au continuat studiile confirmate in fige Ia o fori de invafamant seral. Tn mod evident, aspectul cducafional nu poate fi discutat comparativ cu lotul martor, aledtuit in intregime din studenti la medicind in anul indi, Tabelul 3, Structura esantionului de tineri HIV seropoaitivi, privind gradul lor de instruire Gen Numar | Negcolarizat | % <3 81% Liceu | % Facultate | % clase Feminin [63 [3 47% [19 [301% [40 [635%] 1 16% Maseulin [37 [4 10,8% [15 [405%] 16 [43.2% ]2 5,4% Total 1007 7% [34 [34% [56 [56% [3 3% Studiul antropologic al tinerilor HIV seropozitivi inclusi ta lotul principal a uemeérit si deavoltarea psiho - emofionals a acestora, ceea ce a condus la inchideres unei tipologii psiho - temperamentale, precum si aplicarea unor chestionare. in ceea ce privoste objinetea unei tipologii psiho-temperamentale a subiectilor HIV seropozitivi, aceasta a fost realizat cu ajutorel doamnei psihotog Carina Matei, care realizeazit sedinge de psihoterapie cu toti tinerii internafi la Institutul Nafional de Boli [nfecfioase ,Prof. dr. Matei Bals”, sectia de imunodepresie copii. Pentru subiecjii sinatosi clasificarea psiho- temperamentali a fost realizata in urma unui dialog cu acest tineri. Rezultatele au aritat faptul ci tinerii seronegativi au prezentat un nivel intelectual inferior (intelect de limita 14%, intelect mediu - inferior 28%, intelect mediu - normal 57%, intelect mediu 1%), comparativ cu cel al persoanelor din lotul mastor (100% intelect superior). in continuare vor fi prezentate cdteva rezultate obfinute in urma aplicarii chestionarclor. Antrebare: Scrie 3 sav mai multe cuvinte care te caracterizeazi. ‘in ceea ce-i priveste pe tinerii HIV seropozilivi, principalcle cuvinte folosite au fost: brietenos (si similare: sociabil, deschis, de gaged, sincer, vorbitel, direct, simpatic, distracfie, imi place si traiese, domie de now) - de 63 de ori, bun (generos, bland, sAritor, sufletist) — de 31 de ori, vesel (glumet, umor, bucuros) - de 19 ori, timid (emotiv, tris, pesimist) - de 17 ori, aunbitie (putere, voinld, perseverenta) - de 15 oti, optimist (nerezitor, speranf’) - de 14 ori, istet (destept, inteligent, géndire) de 12 ori, sensibit (visitor, imaginafie) — de 11 ori, ribdare (ascultare, cumingenie) - de 11 ori, frumos (drigut, referite la aspeete fiziee frumoase) - de 10 ori. Alte cuvinte, folosite foarte rar au fost: nonconformist, nervos, supiiricios, orgolios, fitos, zgarcit, ingamfat, curaj, smecher, personalitate, risfi, tupeu. In cea ce-i priveste pe tinerii HIV seronegativi, acestia au rispuns: ambifie (lider, individualism) — de 59 de oti; prietenos - de 53 de ori; vesel — de 25 de ori; corectitudine 25antropotogle (seriozitate, respect) — de 23 ori; optimist - de 21 de ori; energie ~ de 19 ori; intelfigent — de 12 ; sensibil - de L2 ori; bun - de 9 ori, orgolios - de 5 ori; pessimist - de S Se constata cfi tinerii HIV seropozitivi au o mare deschidere spre tinerii din jurul lor, coca ce exprima o dorinfi accentuaté de comunicare gi relafionate specified varstei dar gi icale, S-au modelat ca persoane care si fie avceptate ugor dle calre celdlalte din jurul lor. in acelagi timp, tinerii HIV seronegativi prezinta si ei o mare deschidere spre social, dar pun totusi pe primul plan realizari ce jin de planul pragmatic. Antrebare: Ce vrei st reatizezi in viagit? La intrebare s-a raspuns multiplu, in functie de dorinfele fiecdruia, Tinerii HIV seropozitivi aw rispuns, in primul rand, familie, care include un copil, 0 cAsstorie (38), carter san an foc de munca (30), un trai bun (25), siinittate (20), nu stiv (9), implinire spirituala (6) si realizitri deosebite, peste normal (5). Tinerii HIV seronegativi gi-au dorit mai multe, fiecare dintre ci. Acestia au pus pe primul loc cariera (85), wmata de familie (56), implinire spirituata (17), tmplinire materialit (8), hobby-urile (8), sit ajute oamenii (4), sitnittate (3), si plece din tart (I). Se constatt preocupatile legate strict de persoane gi de grup ocrotitor care apar Ia tinerit HIY seropozitivi, imbinate cu un grad de responsabilitate si de independenfa, privind asigurarea unui trai decent in viitor. La tinerii HIV seronegativi, realizarile apar in special legate de profesie (proiectate mai departe in viitor) gi de modul in care si isi dezvolte mai departe abilitatile, Intrebare: Care este evenimentul care te deranjeazi si se repetit? Cei mai mulfitineri HIV seropozitivi (36) au indicat boala lor (internare, frica de analize de laborator, administrarea tratamentului, intrebéiri si comentarii asupra bolii, discriminate), 26 au soris ,,Nu gtiu", 28 s-au referit la certuri domestice si diseujii incomode, 17 au notat »Niciunul”, restul mentionand alte evenimente. Tinerii HIV seronegativi au indicat, in numér de 32, diferite evenimente care fac parte din viaja social, a comunitafii (transport in comun, nesimfirea, lipsa de profesonalism, minciuna, alegerile electorale, comportamentul altora, etc), 16 au ales sesiunea ca eveniment care ti deranjeaza gi se repetd, 7 au ales menstruafia si doar 4 au scris boala, boala lor, dar gi suteringele altora. Intrebare: Care este evenimentul care iti face pliicere si se repeté? Principalul eveniment plicut si asteptat de cate tinerii HIV seropozitivi este disteactia, aceasta incluzind iesirile cu prietenii cu orice ocazie (24), Pe locul doi, (20) se situeazit evenimentele speciale (sirbatorile gi zilele de nastere) gi pe locul trei evenimentete cotidiene, domestice, familiale (9). Majoritatea lor ins mu au sliut care eveniment anume sé fl indice (25). Acelasi luoru se constata gi pentru tinerii HIV seronegativi, care au ales majoritatea ca eveniment plicut si care se repetd, distractia, deci intalnirile cu prietenii (26), Pe locurile urmitoare s-au situat: intAlnirile cu jubitul (inclusiv actul sexual) (12), vacanfele (10), viaja in familie (9), cumoasterea noturii (7), si Ia egalitate de puncte (6) activititile medicale gi recunoasterea meritelor. Antrebare: Ce culoare are viitorul pentru tine? fntrebarea este pertinent in ideea c& tinerii HIV seropozitivi au, in general, 0 alta perceptie a viitorului, mai putin indepartat gi mult mai real, decat tinerii care stiv c& au in Fafa lor o viagi lung. Culoarea este un element profund al viefii noastre cotidiene, dar gi al celei ancestrale. Dincolo de perceptia gi triirca ci afectiva este o oglinda a personaliti noastre. De 26antropotogle fapt culoarea este un mijloc de expresie, de comunicatie si de proiecfie a tendinjelor si pasiunilor noastre interioare, a trairilor gi atitudinilor proprii structurii personalitatii noastre. in ceea ce priveste raspunsurile tinerilor HIV seropozitivi, 43 au ales pentru viilor o culoare vie (r0z, auriu, galben, portocaliu, rogu, optimist2), ceea ce poate sugera o expansiune, © incercare de exteriorizare a trairilor, Un numér de 36 au ales mai degraba si fie mai rejinufi, mai interiorizafi, 25 colorindu-gi viitorul in culori mai inchise, ea albastrul, verde, mov, gti gi negrul. La acestia se adaugii cei £7 subiecti care au respins culoarea, alegind cel mult alb, De asemenea, 7 subiecti consider pentru viitorul lor o culoare schimbatoare, alternanté, in funejie de evolufia bolii (roz gi negru, alb gi negru, roz daci nu ar fi diareea, ete) $i 15 nu vor sé fact nici o alegere din aceleagi motive, reprezentind un grup de persoane sceptice, refinute, fn ceea ce ii priveste pe tinerii HIV seroncgativi, majoritatca sindtosi din punct de vedere clinic, acestia se gdndesc la viitorul lor intr-un mod optimist intr-un numr apropiat ea gi cel al celor infectati (44). Interiorizarea apate la 48 dintce subiec{ii lotului martior, dintte care 32 au ales culorile inchise (albastru, verde, mov) Ia care se adaugi tnc& 10, cu tendinfe si mai pesimiste de gri gi negru si alfi 6 care aleg albul. Culorile alternante apar la 3 dintre tineri, iar incertitudinea, respectiv Nu stiu” la $ dintre cei intervievafi, Se pare e& indiferent de infectarea sau nu cu HIY, tinerii romani sunt destul de refinuti alunci edind se vorbeste despre viitor, ceca ce inseamnil o preocupare responsabildi pentru anii pe care ti urmeaza si fi pareurgi (Laslo, 2010), Coneluzii Particulacitaite agentului cauzal si ale modului stu de transmitere a transformat aceast& afectiune intr-o suferinj& socialt, care si-a Hisat amprenta asupra vietii biologice, asupre mentalitajii, precum si asupra modului de conviefuire umana, Monitorizarea persoanclor care au fost infectate a aritat faptul c& evolutia infectiei HIV/SIDA este variabila de la un individ la altul, tn finofie de tipul tulpinii agentului cauzal, de structura imunologic’ a fiecarei persoane, precum si de varsta la care a survenit infectatea si mai tarziu, administrarea tratamentul Multamiri Doamnei Dr, Claudia Lasto si cotaboratoriter sai, Dr. Cornelia Guja si Dri. Mircea $t. Ciuhuta pentru contributia adusit a reatizarea acestel lucriiri Bibliogcafie L._ Efron, Bradley, Tibshirani, Robert, 1993, An Jniroduction to the Bootstrap, Published CRC Press, 2 Laslo, Claudia, 2010, Implicayit ale antropologiei medicale asupra evolujiei stirii de siinitate a persoanelor infectate HIVISIDA, in Romania, Bucuresti, Tez de doctorat, 3. Manat pentru tngrijirea copilutui infectat cu HIV, Fundatia Romanian Angel Appeal in colaborare cu Ministerul Sanatafii, 2004, 4. Miley, $t, Maximilian, C., 1967, Introducere in antropologie, Bucuresti, Editura $tiinfifics, www who.invghorhivfepidemic_status/deaths_textien/. aPROVOCARI CONTEMPORANE IN RELATIA OM NATURA - O PERCEPTIE TEOLOGICA Maria Curtean Living in the most sophisticated age of civilization, sitting in the carousel of his own brainpower, separated from Christ’s Spirit, who is the Giver of Life and sense, the XXI century humankind scems to slip into a pretty dismal end, which is looming out in his relationship to the ecosphere. With the background of resources depletion and the degradation of environmental factors, both his life and that of the planet where he lives, are in danger, Far away from living in harmony with the nature, post-modern man, the consumer”, nearly exhausts it, feats of it and of his neighbors, behaving in accordance with the post-Eden cleavage. Providing his food aecording to volume and costs, therefore based on a business model, in which he becomes « number, the contemporary inheritor of the euphoria of the last industrial century, risks not only his own family relationships, social and cultural identity but also his ethnicity, because all these are connected with the surrounding nature and cooking. Addicted to comfort, excited about the more perfect” colors and shapes expensively sold by corporations through advertising campaigns, frustrated by his own excesses, post-modern man seems to have returned to the condition of hhunter-gatherer of forager in supermarkets and drugstores, forgetting his true vocation as creature closely related to his Creator. Hence humankind has a transcendent vocation, No matter in which point of the axis, of time he is, humankind remains by definition a konto adorans, namely the one who glorifies his Creator, who has given him the gifl of creation, Both the restoration of it and of human nature through Incarnation, Sacrifice and Resurrection of Christ, proves the close relationship between man and nature and the responsibly that he has for it. Eucharistic celebration includes the essence of this mystery, that God challenges humankind to perfection through creation. The contribution of Christian theological anthropology (0 the conversion of failed traditional economics to ecological economics can be essential both by providing sense to the concepts belonging to the new economic, environmental and social policies ~ sustainable society, sustainable development — and by changing some consumption habits. Keywords: ecosphere, natural resources, creator, sustainable development, eco-economy. Din perspectiva crestind, creajia este o provocare teribila, durabila, pe care Creatorul i-a ficut-o omului, drept inc& © cale de desivérgire in comuniune cu EL Prin darul creafici, Dumnezeu il provoaci pe om la un exercifiu de libertate, de dragoste, de cunoagtere gi de responsabilizare in raport cu El, cu sine insusi, cu semenii si cu toate cele create, realitate sintetizata in cuvintele ce insofese gestul liturgic al preotului la aducerea Darurilor inaintea lui Hristos in Euharistic: Ale Tale dintru ale Tale, Tie ffi aducem de toate gi pentru toate”. Astizi, dcopotriva ecologist si teologii atrag atenfia asupra situaiei grave ce marcheazi relafia naturd-civilizatie, Epuizatea resurselor naturale, degradarea factorilor de mediu, modificarea sensului hranei, pun in pericol viafa omului gi a planetei. Aceste provocati negative sunt rezultatul unei evolujii complexe in istoria omeniri, in contextul creia natura a rimas o sursi de exploatare. Agricultura intensiva, revolugia industrial, dezvoltarea unui sistem alimentar international, ce au dus la sporirea numdrului locuitorilor planetei, sunt cajiva dintre factorii ce determina situatia actuala.autropotogle Chei de interpretare a provocirilor in relatia om-naturd Provocitile in relatia om-naturd apar pe de-o parte pe fondul raportirii omului la propria vorafie, aceea de preot al naterii si fafii de statulul su de creature ce se defineste fn raport cu Creatorul, Pentru cel ce nu mai vede in transparenja naturii mina Celui ce i-a daruit-o, aceasta igi pictde calitatcr de dar, devenind doar o surst de venit si exploatare, Mutilats fiind, isi arata limitele, iat riscurile sunt majore. In cheie antropologica, relatia om-natura, poate fi exprimatt prin sintagma sérdinul de casi. Strdintd este contemporanul, care sti tot mai rar in natuc’, vede prin intermediul ecranului, o interpreteaz in functie de venituri gi de cheltuieli gi crede & are dreptul si-o exploateze. Omul, devenit consumator, desprins din habitatul stu natural, refugiat, imigrant, uncori din pricina problemelor de mediu ce-i afecteazd via(a, alteori aflat in ciutarea unei viefi ai bune, instrainat de cultura sa, implicit gastronomic’, imbrifisfnd o alta, global, dominata de ideea de confort, departe de a trai in armonie cu nature, se teme de ea gi implicit de semenii sai, reveniind la clivajul postedenic. Acasd, este natura, ce i-a devenit omului un loc nesigur, incomad, aproape 0: Exigentele gi valorile viefii contemporane, influentate mai degrabs de politica marilor corporatii, decat de firescul vietii, sunt departe de a-I reimpaca pe om cu natura, cu sine insugi, cu semenii gi cu Dumnezeu, indiferent sub ce nume este recunoscut de culturile contemporane. Provociri contemporane in relafia om — naturd Deficitul de apd. in ultima jumitate de secol s-a integistrat o triplare a cererii de apa, intrucat in agriculturd sunt folosite tret sferturi din totalul apei potabite, 40% din productia mondial de gréne provine de pe terenuti itigate, iar pentru fiecare tond de cereale cultivate sunt necesare © mie de tone de api', Datorita tehnologiilor avansate, fermierii pompeazi atét din panza freatica superficiala, care se poate reforma prin precipitati, e@t gi din bazinul freatic fosil, care nu se mai reface. fn anul 2000, s-a constatat c& in CAmpia de Nord a Chinei, nivelul medin al bazinului freatie fosil a se&zut intre 2,9 metri gi 6 metti in jurul unor oraye ale province’ Aceleasi cifte s-au inregistrat gi in India, fn SUA, unde in ciuda faptului c& exist’ precipita, plinza freatica fosila Ogallala, care asiguré apa pentru irigatii pentru o cincime din suprafata irigata la nivel national, este folosita intr-atat incat aceasta ,se retrage cu o rat de 170 de miilioane de tone de pe an”, obligindu-i pe fermieri s& treacti la cultuni noi de ,teren uscat", ori st renunfe la agriculturi®. Pentru a preveni insecuritatea alimentari pricinuita de deficitul de apa, slatele afectate inchiriaza teren in alte fai, folosind rezervele de apa ale acelora, Un exemplu este Arabia Sauditi, care a inchiriat pamint in Etiopia si Sudan’, fri de altfel sirace. Erodarea solului. Erozivnea soluiui a inceput si depiigeasca capacitatea de refacere a acestuia inc din secolul al XIX-lea. Suprafefele erodate sunt tot mai intinse. Presiunea demografick — spun specialistii’ — este principalul factor ce determina pigunatul excesiv, agricullura intensiv, mecanizati si extinderea culturilor periferice. Conform analistului de mediu Lester Brown, presiunea demograficd este in erestere pe contincntul aftican. Daca in 1950, rtiau aici 227 de milioane de oameni gi aproximativ 300 de milioane de iexbivore, domestice, in 'S,, Postel, 2005, Vital Signs 2002: The Trends That Are Shaping Our Future si Rice Faces the Pure” Agriculture 21, apud Paul, Roberts, 2009, Sféryital hranel. Pericolul fnfometdrit in era hipermarketurilor, tril. Graal Sofi, Bucuresti, Fditura Litera International, p. 240. 2 Paul, Roberts, op. city p. 22. 2 Bbideon,p. 241. “Lester, R. Brown, 2011, Lumea pe marginea prdpastiet. Cum sd prevenim colapsul ecologic si econontc, trad Dan, Criciun, Bucuresti, Editura Telnet, p. 18. * thidem, p.31 29antropobogle anul 2009 s-au integistrat | miliaed de oameni gi 826 de milioane de animale, nevoile de hrand ate acestora depagind cu jumitate capacitatea pigunilor®, Consecintele pierderi pietderea materici organice din sot si pierderea vegetafiei. Mai mult, pierzindu-se vegetatic, carbonul este emis in atmosteri, cea ce duce la modificari climatice”, Poluarea atmosferei. Concentratia de CO2 din atmosfers, ca urmare a arderii combustibililor fosili gi a transformarii pidurilor gi pigunilor in terenuri agricole, a atins in ultima vreme 0 cot alarmanta, poate cea mai mace din ultimii 800.000 de ani®, Despiduririle masive au facut ca emisiile de carbon si totalizeze 1,5 miliarde de tone pe an?. Din pricina activitafilor antropice, s-a modificat si circuitul azotului, Azotul molecular dia atmosferd este fixat industrial, spre a fi transformat in ingrdsdminte. A fost inregistratd o crestere in producfia anuala de ingragdminte, astfel ci de la 10 milioane de tone in anul 1950, s-a ajuns la 80 de milioane de tone in 1990, estimandu-se ca in 2030 s se treat de 135 de milioane de tone". Eliberarea in atmosferd a peste 20 de milioane de tone de azot, prin arderea combustibililor fosili, produce: efectul de sera, prin cresterea concentrajiei oxidului de azot; cresterea fluxului de oxizi de azot gi amonia din care 2/3 se datoreaza omutui; ploi acide; smogul fotochimic care afecteazA zonele urbane gi agricole'. Cresterea temperaturilor, Acumularea de gaze ce sefin ealdura gi de alti poluanti din atmosferd, determina creslerea temperaturilor, avand acelagi efect de domino: topirea ghefarilor, cresterea nivelului mérilor, producerea unor furtuni distrugdtoare, uscarea culturilor agricole gi nu in ultimul rand, victime omenesti. In 2003, valul de cildurd care a traversat Europa, a ficut de 18 ori” mai multe vietime decat atentatele din 11 septembrie 2011. Ciftele din doar dou (ari sunt inspaiméntitoare: in Italia au murit 18.000 de oameni, iar tn Franta 14,800". La fel de periculoasi este diminuarea culturilor pentru siguranja alimentard a planetei. Limitele petrolului si ale ciirbunelui, ,Limitele geologice” au dus la declinul productiei petrol in multe dintre {tile producatoare. Acest lucru determing o ingrijorare privind securitatea firilor importatoare, cum este de exemplu SUA, cate importa 60 % din necesar gi in cate .88% din forfa de munca calatoreste cu magina la locul de munea”"?, Clivaje yi conflicte. Erodarea factorilor de mediu gi epuizarea resursclor naturale contribuie Ia perpetuarea unor clivaje, precum: ruralfurban, locuitorii oragelor, folo: alocata irigafiilor, oamenifautomobile, in conditiile descoperirii posi combustibil din cereale, cererea pentru cultivarea acostora a crescul, astfel inedt poate fi consideratii un factor de ameninjare a securitatii alimentare a lumii"; ari bogate/dri in curs de dexoltare, ultimele dintte acestea devenind adesea falimentare. Aceasti din urmi problema a dat nagtete unui val mare de refugiati. in 2006, la o conferinfé ONU privind expansiunea degertului in ‘Tunisia, se estima c& aproximativ 60 de milioane de oameni ar putea emigra din Africa * thidem, p. 34, * tbidem, p.31 * Maria Cecilia, Dabrot, 2011, Dezastrele naturale — cwsoaslerea te poate salva, in coord, Eugen Strut, Potted $i programe de media in Roménia si iu lume, Sibiu, Editura Universitat, Blaga” din Sibiu, p. 237. Cf, Lester Brown, op. cit, p.255, * Angheluja, Vadineanu, 1998, Decvoltare durabila: Teorte si praciica, vol. 1, Bucuresti, Edit Bucuresti, p. 166, tide, "tide, p74 " Lester, R. Brown, 2011, Plan B 40. Mobilizarea generatit pentru salvarea civilizaie, trad. Mircea, Fata, Bucuresti, Expert p. 57. " Maria Cecilia, Dobrota, art. cit, in op. cit, p. 247. Lester, R, Brown, Plaid B40... p46, a. Universitatit 30antropatogle Subsahariand spre Africa de Nord si Europa, pant in anyl 2020'°, Nevoia de a controla resursele de pamant, de ap gi de aer nagte concurenja transfrontaliert'®. Dincolo de aceste probleme evidente, s¢ pune infrebarea daci nu cumva, coroborarea lor cu cele legate de petrol si cirbune ar putea fi sursele conflictelor intre state, in conditiite in care toate rizboaiele importante au avul ca scop obfinerea controlului asupra depozitelor minerale, indiferent de sloganul scris pe steagul de lupta”, iar acest aspect este mult mai evident astiizi decat in alte vremuri"”, Hrana, un accesoriu Hrana, un fenomen economic? Impactul pe care economia slimentars modern’ fl are asupra omului gi asupra naturii, de care acesta este ontologic legat, a dat nastere unor mulafii antropologice, care-i afecteazi deopotriva trupul gi psihicul. Acest tip de provocare contemporana sta in strdnsa relajie cu alte provociii, pe care unul dintre ,.interpretii lucizi” ai contemporaneitajii ~ Pr. Constantin Necula ~ le sesiza: delocalizarea spafiului, travelingul aceclerat, instrumentalizarea vie! , afectarea corpului uman, confuzia lent, dar definitiva tnire estetism, erotism si exotism'®, Asigurandu-si hrana in functie volum si de costuri, agadar pe baza unui model de afaceri, in care el insusi este un nunir, omul contemporan, mostenitor al euforiei industriale a sccolului recut, igi rised propriile relajii familiale, identitatea social gi cultural’, ba chiar apartenenfa etnied, intrucit acestea stau in strdnsi legitur’ cu natura inconjuritoare gi cu prepararea hranei, Dependent de confort, surexcitat de culorile gi formele tot mai ,perfecte” vindute scump prin campaniile publicitare la care corporafiile fac apel, frustrat de propriile excese, postmodernul pare si se fi intors la statutul de vanitor prin supermarketuri si culegator prin farma: Sub semnut fast-food. Conceptele contemporane tegate de hrani reflecti mutafile antropologice contemporane. Hrana este adaptat profilului ,Generafie’ ¥, aflata sub semnul click- ului, facebook-ului, al comunicdrii imediate”””. intr-o lume a vitezei, trtim sub semaul ,,fast-food- lui”. Coplesiti de activitatile cotidiene, membrit familiei stau foarte pufin la masi, mindnca ‘impreund tot mai rar si la ore diferite. ,Gospodina obignuité din zilete noastre nu mai pregateste 0 ‘mast pentru cinci persoane... Ea pregiiteste cinci mese diferite. lar «mast» s-ar putea si fie un termen mult prea generos’®, Studiile acute de companiile producitoare de hran& arati cl o ‘gospodind obignuita care in 1970 petrecea o ort in buctitirie pe zi, astizi petrece 30 de minute pe zi, iar pan in 2030, se estimeaza cA timpul alocat gatitului se va situa intre S si 15 minute”, Conceptul de mdncare-ca-distractie a aprut in relafie cu produsele pentru copii, pachete pentru prinz si condimente®, Manearea imit juciriile, prin culoare si forma, creindu-i, in general, copilului, o cultur’ falst, o perceptie gresita asupra naturii™, 8 hidem, p. 49. © jbidem, p. 243. " Nicholas, Georgescu-Roegen, Opere complete, vol. 6, Certea a Ika: Energia, vesursele naturale si teoria econontett,ingrj. Vol. Prof. univ. dr., Hildegard, Puwak, 2008, p. 10, "Pr, Conf, Dr., Constantin, Necula, Muay antropologice tn educatia moderna ~ O diagnozt a comunicdrit suthiectalutreligios in Coad, Pr. Cont. Dr., Constantin, Necula, 2014, Bxixenfe ale cercetirit halal sé coger in domeniul alimentetor: eulturd si aplicatie: note de cercetare 2013-2014, Sibi, Lditura Astra Museum, p. 2 “ibidem, p. 3. 2 Paul, Roberts, op cit, p65. 2 thiden, © sider, 0.64 * A se vedea celebrul caz cu vaca mov de pe ambalajcle Milka. 31antropotogle Mancacea .ca la mama acasc” este un concept creat de companiile alimentare care exploatenzi ,,senlimentul de culpabilitate al mamelor”, finde nu mai au timp s& giteasc’. Aceste produse flocuiese agadar ,neputinfa de a pati acasa’™*, Conceptul de gusidri sté in stransi relayie cu cel de confort. Confortul a devenit pentru om mediu de viafé, la fel ca apa pentru pesti sau aerul pentru pasari’*. Dependenfa se reflect gi a nivelul alimentafiei, gustérile venind s& inlocuiase’ clasicul sandvis, deja prea complicat. Ble sunt potrivite consumatorului presat de timp si companiile lncreaza la ajustarea gi ambalarea lor in functie de ,«cposibilitatea de a le servi cu o singur’ mén& sau de ct de mules mizerie produc ambalajele lor”, presupuniindu-se cA ,pSrinfii activi sau adolescentii... au mainile ocupate ou 1Pod-uri sau telefoane mobile”**. Sub acest concept, se ascund insé alimente cu un grad sporit de procesare gi cu marje mati de profit. Big Brother Instrumentatizarea vietit. in epoca globalizétti, viafa omutui si a naturii sunt puternic instrumentalizate, Centre de cercetare precum cel al Nestlé de la Lausanne, studiazd modul de raportare a consumatorilor la hran& —acasi, la serviciu, in bucdtirii sau in suffagerii, in functic de ari gi regiuni, crednd ,harfi senzoriale”. Astfel c#, dup’ ani de studiu, .misterul gustului gi al preferinfelor” a fost transformat in date cuantificabile, incél companiile au ajuns sA stie mai bine decat noi ingine ce ne place si mancdm gi de ce””’, Sunt valorificate si situatiile de viagi. Asttel, grijile ce insofese nasterea unui copil devin profitabile, cAci parinfii, obsedaji de siguranfa copilului, sunt ,,copfi pentru «relafii» cu noi produse” pe termen lung”. Nu doar viata omului este instrumentalizat’, ci sia naturii. In agricultura industrializata niformitatea a devenit rapid un prineipiu céltuzitor”, Forma plantelor este adaptatti masinilor care le recolteazA sau le procesea7a. Astfel ,rogia s-a transformat dints-un tufig résfirat cu fructe moi, care se coc incet, intr-un arbust compact ate efrui fiucte de forme si marimi aproape identice sunt suficient de tari pentru a fi culese mecanic gi depozitate perioade mai lungi de timp”. Forma castravefilor este ,tot mai dreapta”, ca 88 poati f mai ugor de cules si murat Agadar, in realitate recoltele trebuie si fie proiectate penteu masini, nu maginile pentru recolte”™®. Concepte noi pentru strate; bioeconomia in contextul actual, salvarea planetei devine o provocare, fntrucat dezastrele ecologice gi cele sociale s-au alimentat reciproc, intrand intr-o ,spirala” a sacicici, a degradirii mediului, a nedreptifii sociale, a bolilor gi a violentei, noile strategii implicit un efort comun, venit dinspre sectoarele economic, ecologic, socio-cultural, moral si spiritual’, Dezvollarea durabilé, eco- economia, biveconomia sunt conceptele ce descriu aceste strategii globale, subliniind importanta ecologiei 51 a protecfiei mediului inconjurator in dezvoltarea durabild a omenirii”?, dezvoltarea durabili, eco-economia, ™ paul, Roberts, op.cit.s p. 65. ® Nicholas, Georgescu-Rocgen, op.ily p. 28. ® anita, Awhi, Handy Packing Drives Snacking Mege-Trend apud Paul Roberts, op. p 66. ® Paul, Roberts, op cit, p. 64. * Ibidem, p.65. * bide, p. 44-45. © Loster, Brown, Plan! B 40..., p: 193. * Pompilica, laghru, Sand, Camelia, Ciottea, Gligor, 2011, Agricultura durabilit concept in dezvoltare, Sibiv, Editura Universita f.. Blaga” din Sibiv, p. 12-13 © Calin, Georgescu, 2012, Pentru un idead comun, Bucnresti, Editura Compania, p. 185, 32antiopotogle Prin dezvoliarea durabild se incearek gisirea unui cadru propice lutii deciziilor in toate situafiile in care apare raportul on/medin, fie c4 este vorba de mediul inconjurdtor, economic sau social. Menfionat din anii 1970, odata cu inifiativa Clubului de 1a Roma, conceptul s-a impus pe plan internajional in 1992, cu prilejul Conferinfei pentra mediu si dezvoltare, organizaté de Najiunile Unite la Rio de Janeiro”. fn anul 2012, la Summitul ONU privind dezvoltarea durabilé Rio#20, s-a adoptat documentul , Viitoral pe care il vrem” ce deschide calea citre 0 .dezvoltare verde” a planetei ,,mai ecologicd si social”, Bio-economia, concep! lansat de Nicholas Georgescu-Roegen, vizeazi rolul omului in ,ecosistemele antropiec” in contextul consumului excesiv de materi prime gi lipsa de perspectiva pentru generaiile vitoare”™, Conceptul de Eeo-Bio-Economie, emis de Al. T. Bogdan, tinde si reuneascd conceptele de eco-economie si bio-economic, dezvoltind o paradigm’ economic’ noua ,pusi in slujba viefii oamenilor prin ulilizarea rafionalé a resursclor de mediu”””. O perspectiva teologici Perspectiva crestiné aduce o lumin& noua deopotriva asupra provocirilor contemporane fn relafia om — naturi, cat gi asupra conceptelor ce deseriu noile sirategii de salvare, oferindu-le continuturi mai adanci si relevante pentru om. Aportul crestin la solufionarea problemei ecologice nu vine si adauge noi restricfii si reguli, ci fine de rostirea si explicarea adevairulti privind raportul omului cu natura gi cu Cel care @ creat natura pentru om si pe om pentru desivarsire, in relatie cu Sine, Mesajul ctestin ii aduce omului aminte de vocatia sa transcendentabi, cici cl este ,chipul lui Dumnezeu” gi tinde spre aseminare cu Acesta, Fiind un mod do viafa gi nu o teorie, crestinismul poste participa activ In schimbarea mentalitiqilor consumeriste, prin relegarea vielii cotidiene a persoanei si implicit a comunitigilor umane in care este primit, de exigentele fmpirijici Cerurilor. Ceea ce ecologia ca ,stiinfa globala gi interdisciplinard” recomanda, si anume transformasea mentalitijii omului de la cea de vandtor gi exploatator al naturi, la aeeea ,,de protector gi partener infelept al e ismul propune ca program de viata de mai bine de 2000 de ani sau mergénd pe firul istoriei spiritualitsti, chiar de la inceputurile omenirii, Vechiul Testament stand marturie pentru 0 viaj% fandamentati pe principiile ecologiei umane. lati de ce, factorii implicati azi in solujionarea problemei ecologice pot gisi in crestinism un sursd inepuizabila de solutii gi un partener pe termen lung, Natura, o provocare durabild, Primele doui capitole ale Genezei?’, ne introduc in acel illo tempore al chipului diutdi al lumii abia ivite prin Cuvantul ,,facttor de viaya” al Creatorului, Moise, autorul cartii ne lasd sé intrezirim de dup geana de lumina a Revelafici, frumusefea unui univers, in care fiecare element era bun foarte”, dupa cum insugi Dumnezeu constata, Special creata ,din nimic”, din preaplinul dragostei dumnezeiesti, lumea a fost gi riméne un dar ficult pentru sporirca comuniunii dintre om gi Creatorul Siu. Asadar, ea este 0 provocare teribili, de durati, cu multiple implicafii si relevanja in plan material $i ontologic. in plan material, intrucdt natura este sursa de brand a omului, Porunca-invitafie a lui Dumnezeu pentru * Maria Mihacla, Antotic, 2011, Convengitle de la Rio — elemente de sinergie, in coord. Eugen Stitutiu, Potitict sé programe de mediu in Romania yi bu hone, Sibiu, Editura Universit .L Blaga” din Sibiu, p. 69-101. “ Prof. univ. dr. lon, Petrescu, Capital tman in eco-economia $1 dexvoltarea durabild a Romani, a volun Conferinjei Internationale a Acadeiniei Oamenilor de tint: ,Eco-. Elle est, selon son modle, une composante du concept de soi qui est « lensemble des pensées et des sentiments de la personne par rapport & elle-méme ». Outre Lestime de soi, dautres composantes du concept de soi sont le sentiment defficacité personnelle, aussi appelé auto-efficacité (« self-efficacy »), qui est la ‘ctoyance concernant ses capacités atteindre des buts, et les identités de soi, La satisfaction corporelle a é16 appréciée tant sur L’échelle de satisfaction sur les pauties du comps (Body Part Satisfaction Scale - BPSS) (Cash, Winstead et Janda, 1986), que sur la base de Téchelle des silhouettes corporelles, développé par le A. Stunkard (1983), comélée avec I'IMC par Bulik ef ali pour la population caucasienne (2001) et valid par Thompson ct Altabe (1991). L’Gchantillon a été constitué par 154 adolescents (99 F, 65 G), du milieu urbain, agés de 14-19 ans. Echanton forinin Echantilon masoulin 10% 15% Ben sous-poids Bantropotogie Résultats et discussions: Les scores moyens du score Rosenberg se situe tous dans la catégorie d'estime de soi moyenne (15-25). Aucune différence significative entre tes valeurs moyennes des scores Rosenberg selon le sexe et la pondéralité. L’échelle d'estime de soi de Rosenberg - les valeurs moyennes Filles (%6) Gargons (%) [Sujets en sous poids 19.58 27.80 Sujets de poids normal 21.37 21.24 [Sujets en surpoids 24.67 22.22 Echantillon total 20.73 21.46 Dans les échantillons totaux, pour les catégo pas des différences significatives entre les sexes, Pour la catégorie d’estime de soi faible les filles dominent nettcment les garcons (9,09% vs 1,54%). Les valeurs généralement plus faibles des scores Rosenberg chez les filles indiquent une autoévaluation plus sévére. s diestime de soi moyen et haute il n'y a Los scores d'échelle d'estime de sof en fonction du sexe 1c0.00 e000 rire gee eo sco roo 264 e000 90a 134 fi ow - i = Eslmodo¢oitstle- score Esiime do soi dan ete de 29 fone sce eu aS smoyanna score ate 1S et ‘supeeauea 25 % Files @ Gaigone Chez les filles, nous avons identifié dans toutes les catégories de pondéralité des pourcentages presque égaux en ce qui conceme ’estime de soi moyenne. Dans notre étude, l’estime de soi faible (score < 15) varie inversement avec IMC; Vestime de soi haute (score > 25) varie en proportion ditecte avec l'IMC. Cela pourrait s‘expliquer par Ia présence de mécanismes compensatoires chez. tes filles en surpoids. Pour celles sous- pondéralles l'investissement en I’aspect physique (et en particulier Ie poids) pourrait étre plus forte que dans le cas des surpondéralles, g6nGrant une insatisfaction plus marquée, 4Los scores d'échelle d'estime de so! en fonction du statut ponciéral- | tiles: son00 0.00 7390 08.67 a0 “00 aver 1» gen - 833 ow om — . Files en sous-poas Files rermo-porataies Files en suits [mFstime de 60 fe - score wifieur a 15 [DEslime do sl dans ta moyomne - score ae 15 ot 25. | Estime do soi txe -soore spanaur 25 Dans l'échantillon masculin, nous avons identifié des pourcentages proches concernant Pestime de soi moyenne et élovée dans les catégories de normopondéralite et surpoids. En co qui concerne Testime de soi faible, n'est pas représenté dans notre étude quivn pourcentage infime chez. les normopondéraux. Dans la catégorie dinsultisance pondérale on a rencontré le plus fort pourcentage de sujets ayant une haute estime de soi (30%). Les scores d'échelle d'estime de soi en fonction du statut pondére sgargons 100.00 1828 778 | oo 0.00 4 nea eaze 20.00 ; 00 0.00 | : Garcons an sous-polds —Gargons normo-pondéraux argon en surpoids atime de 30 ble - se inféaur & 15 ‘a Estime do sci dans ta moyenne - score entre 15 ot 25 ‘2 Estime de ect one - score supérieur A 25 Chez les filles, le désir de perdre du poids est représenté dans toutes les calégories de surpondéralité, méme si Je pourcentage de sujets qui out exprimé augmente avec MMC. Presque la moitié des soupondéralles et normopondéralles sont insatisfaits de leur poids; si permi les normopondéralles le mécontentement va vers une perte de poids (50%), parmi les soupondéralles, 1/3 (33,34%) dit qu‘elle veut prendre du poids et un pourcentage significatif (13,89% de) veut perdre du poids, L’oscillation en ce qui concerne l’idéal corporel peut indiquet une vulnérabilité particuligre chez les soupondéralles envers 1a question du poids. Parmi les surpondéralles I'insatisfaction a l'état pondéral est 100% et va prévisiblement, dans le sens de perte de poids. 5Le score de discordance per rapport a Fidéel personnel en i i 100 atop ao oats | 1a | 2t0 [sto | = Enscispos 000278 | 8088" g278 | 13.00] 000 | 000 [+ -Wamo-poraértes 000 | 000 | 161 ja8x3 | «222! cor | ooo en supoids 120" 0.09 | 0.00 | aco | sae’ e667 | 000 ee ene EE! "= En-sous-polds —a ~ Normo-pondérales —a—En surpoids) Dans l'échantillon masculin, le plus haut pourcentage de répondants satisfaits de leur corps (score de diserépance 0) se trouve parmi les normopondéraux (56,52%), contrairement aux filles, od Ia situation est rencontre chez les soupondéralles (52,78%). Parmi_ les surpondéraux, nous avons rencontre une plus grande acceptation du statut pondéral par rapport aux filles (11,11% vs 0%). Cependant, la préférence pour une silhouette mince semble avoir lendu chez. les gargons: 23,91% des normopondéraux veulent perdre du poids. Inquidtant, c'est que aussi dans Je cas des sujets avec insuffisance pondérale nous rencontrons des gargons qui veulent perdre du poids, méme si le pourcentage est plus faible que chez les filles (10% contre 13,89%). [ Le score de discordance par rapport aI'idéal personnel en | fonction du statut pondéral ~ garcons 100 2 © ’ j 40 uo 20- 7 opt+[2 ys ‘* Ensous-poids | 0.00 10.00/ 0.00 | 0.00 | + 3 = Noimo-pendéraux| 0,00 2174 2.47 | 000 meen surpoids | 0.00 0.00 | 11.11 | aata | 22:22 | 22:22 , + Enssous-poids = = Normo-pondéraux —a— En surpoids Chez tes filles avec une faible estime de soi se rencontrent les plus hauls pourcentages de sujets ayant un score de divergence élevé (#2), La satisfactions concernant le propre corps (score de divergence 0) augmente proportionnel avec I'estime de soi (33,33% —+ 43,66% —» 73,68%), 16autropotogle Le score de discordance par rapport a ideal personne! en fonction de Festime de sol ~filles i] 4 -j oO 1 2 4 [Eslime de soi faible - sore <1 6.00) M4 iH 33.33) Bai] Ai] 000} sine dso dns ameyenne se 6 oul 00] 20a] ass] eo] ssl 00 iEslime de sol te -score >25 0.00] 0.09] i 723.68] 4053] 52 am) Dans l'échentillon masculin, aussi lestime de soi moyen que Vestime haut sont ussociés a des distibutions relativement symétriques des scores de divergence (de 23,53 4 29,41 et de 23,08 & 23,07), A partir de cela et du fait que chez les gargons ayant un faible estime de soi, la satisfaction lige du corps est 100%, nous pouvons conclure que chez les adolescents l’estime de soi n'influence pas la satisfaction corporelle. Le score de eiscordance gar rapport dea personnel en foncfon de eetine de sl -gargons z| E “I q i 3 Estee de sei fable store «16 0.0) EX ‘oo senso] G00] ool 00 aime des Gans oye sco 152 [RR AG A 7 7 Esiime de soiforte- soe 925 0.0 ooolr= 23a] 5386[ 18: 76q]___ 044) La contélation calculée entre l'estime de soi et La satisfaction envers les parties du corps st faible chez les filles (r = 0,31) et trés faible chez les gargons (r = 0,06). Les corrélations calculées selon le statut pondéral ne sont pas significatifs chez les gargons (t= < 0,2). Chez les filles, pour les catégories dinsuffisance pondérale et obésité ont été enregistrés des corrélation raisonnable (r= 0,43 et r = 0,42). [La corvélation du score de Péchelle WPeslime de soi avec le score Body Part Satisfaction Scale A ‘Gargons. [Sujets en sous pods mnogo 020 [Supts de poies carmel 0 0.06 ‘Suels en surpoids Oe SEO “oat Ecranlillon cl Ost 2.08 += [0; 0.2}-corrélation tres faible; r= [0.25 0.4] - corrélaion feible; ¢= [0.4 0.6] corecation raisonnables += [0.6; 0.8] -corrélation haute; r= [0.8; 1] ~cortélation és haute Les corrélation calculée entre lestime de soi et la satisfaction du poids est faible chez les filles (r = 0,22) et tres faible et négative pour les gargons (r= -0,01). Les corrélations calculées entre ['estime de soi et la satisfaction du poids en fonction de la catégorie de pondéralité sont insignifiants pour les gargons (¢ = <0,2). Chez les filles, pour les catégories d'insuffisance pondérale et obésité ont été enregistrds des corrélation raisonnable (r = 0,47 et r = -0,50). La corrélation négative caregistrée chez les surpondétalles peut étte expliquée par la présence de mécanismes de compensation. [La comélation du score de Péchelle destime de soi avec la satisfaction du poids comporel Filles Gargons. (Siete er sous feds _[ oe OMT 0.00 [Suits do poids nommal 0:8 aor [Sats en supoiss 050, 003 [Echarditon total 0% “0.07 = {0; 0.2] -coreStation tes faible; r= [0.2; 0.4] - correlation faible r= (0.4; 0.6] corrtation raisonnable; = [0.6;0.8] -corrétation haute; r= [0.8; 1] ~ corétation tes haute 7antropotoghe Conetusions Nos données souticnnent 'hypothése que ta satisfaction corporelle ninfluence pas Testime de soi, au moins dans le groupe des gargons, Pour les filles, nous avons identifié une vulnérabilité parmi les souspondéralles, tandis que parmi les surpondéralles les résultats indiquent plutot une compensation par d'autres composantes de Vestime de soi. Réfévences: 1. Bulk, CM., Wade, T.D., Heath, A.C., Martin, N.G., Stunkard, A.J., Baves, LJ. 2001. Relating body mass index to figural stimuli: Population-based normative data for Caucasions, International Journal of Obesity, 25, p. 1517-1526, 2 Cash, T. gi Smolak, L., (eds.), 1990, Body image: A Handbook of Science, Practice, and Prevention, New York, Guilford Press. 3. Cash, TR, Winstead, BW., & Janda, LH. (1986). The great American shape-up: Body image survey report, Psychology Today, 20(4), 30-37. 4. Grogan, S. 2008. Body Image: Understanding Body Dissatisfaction in Men, Women, and Children, London; New York: Routledge. 5. O'Dea, LA. 2012, Body Image and Self Esteem in “Encyclopedia of Body Image and Human Appearance", ed. Thomas F. Cash, 141-147, San Diego: Academic Press, 6. Paxton, S. J., Neumark-Sztainer, D., Hannon, P. J. si isenberg, M. E., 2006, Body dissatisfaction prospectively predicts depressive mood and tow selfesteem in adolescent girls and boys, Journal of Clinical Child and Adolescent Psychotogy, 35: 539-49, 7, Stunkard, A. Sorensen, T., Schulsinger, P., 1983. Use of the Danish Adoption Register for the study of obesity aud thinness, Research Publications - Association for Research in Netvous & Mental Disease, 60, p. 115-120. 8, ‘Thompson, J.K., Altabe, M.N. 1991, Psychometric qualities of the figure rating scale, International Journal of Eating Disorders, 10 (5), p. 615-619. 9, Tiggemann, M., 2005, Body dissatisfaction and adolescent self-esteem: Prospective findings, Body Image: An International Journal of Research, 2: 129-36. 10. Tim J. Cole, Mary C. Bellizzi, Katherine M, Flegal, William H. Dictz, 6 may 2000, Establishing a standard definition for child overweight and obesity worldwide: international survey, BMI, vol. 320. Bantropotogle INFLUENTA MEDIULUI ASUPRA ERUPTIEI DENTARE Andrei Kozma, Cristiana Glavee ‘The problem of tooth eruption has been imposed over time, not only by the anomalies that arise during the development of physiological process of tooth eruption, as is the interference with the development of general somatic and psychic of the subjects, under the influence of environmental factors. ‘The phenomenon of acceleration or retardation reveals itself through a procession of physiological phenomena under environmental influences such as: level of psychical development, tooth eruption moment and sexual maturation, After various studies ean be said that moment af tooth eruption isa good marker of the real age compared to the chronotogical age, therefore an indicator of the level of acceleration in a population, aa time. Chronological limits of dental eruption is considered thereby general somatic development dicntors, being valuable in detecting marks of metabolic, genetic diseases or general endocrine disorders - in close correlation with the influence of the environment, in al its aspects. ‘After studies, we can find that the acceleration of the physiological and somato-psychological development, requires periodic verification of the validity of the functional criteria to characterize the normal range, ituplicitly data on tooth eruption, for correct diagnosis of health and to highlight deviations from normal to pathological. Conclusions: Following our study, it appears that there are no significant differences between the genders in terms of deciduous tooth eruption, but at secondary dentition appears a dimorphism ‘manifested by precocity of tooth eruption of girls comparing to boys, simitar to differences in skeletal maturation, The factors that influence skeletal maturation and tooth eruption are similar to those that control growth, and we consider that environmental conditions are responsible for the observed variations. It can accept that decisive causal factors of changes of the physical development are the social environment and especially the factors regarding the human community living standards. Acceleration or retard has proved to be determined by the general living condition of the population and by the receptivity of human organism to the different stages of age development. Knowledge of the deviations from the processes of growth (incucing teeth) and development {incuding teeth) is the basie clement in preventive and curative treatment of young people. Keywords: environmental factors, dental eruption, provesses of growth. Eruptia dinjilor constituie 0 secvena a dezvoltarii biologice care poate fi analizats din diferite puncte de vedere. Eruptia dentara gi anomaliile legate de acest fenomen, datorit implicafillor in aspectul fizionomic al omului, determindnd schimbiri in comportamentul acestuia, dateaz din cele mai vechi timpuri. Cunoasterca gi rezolvarea terapeutic’ a anomaliilor dentare de erupfie este cunoseutit puri, dar elucidarea stiinfifick a acestora este admisa de la sférsitul din cele mai vechi secolului treeut, odati cu aparijia primelor Jucriri cu caracter stiinjifie. Aut au efectuat 0antropotogle cereetiri privind ctiotogia anomaliifor, au studiat dezvoltarea filogenetica si ontogenetica a aparatului dento-maxilar si au corelat-o cu deavoltarea intregului organism, ‘Vom analiza pe scurt aportul cercetarilor nafionale gi internafionale legate de aceastél tema, P, Legoux utilizeazt datele norinale de erupfic a diatilor umani pentru a determina varsta aproximativa a fosilelor umane. S-au stabilit limitele de varsti aproximativa pe baza umérului de dinfi prezenti si pe stadiul de evolufie a dintilor. Autorul publica date bine documentate privind studiul comparativ al evolujiei dinjilor pe scara filogenetica Ia fosilele liniei umane pana in zilele noastre (Legoux, 1962). Saunders utilizeaza practic varsta de erupfie dentard, considerindu-o un bun test pentru incadrarea tinerilor in fabsici Cunosedind datele apreciate normale in cruplia fiecérui dinte, numerosi autori au intocmit grafice, tabele, statistici privind variabilitatea erupjici dentare dupa diverse criterii: dupa sex (Stones, Gam, Mubtreiter, s.0.), dupit rase (M.C.Lee, W.Sutow, T.Terasaki), in funetic dc mediul de locuit (Leslie, Adler), dupa factorii ce intervin in desfagurarea acestui proces, etc. Problema crupfiei dentare s-a impus, nu ata prin anomaliile ce se ivese pe parcursul desfiguririi procesului fiziologic de erupfie dentari, ct prin interferenfa evident& cu dezvoltarea somaticd generala gi psihied a subiectilor. Atét eparatul dentar temporar edt gi cel permanent prezinta o morfologie primara, care se modifica functional in cursul dezvoltétii filo i ontogenetice, Orice abatere de la normal este cunoscuté ca anomalie, ce se repercuteaz nefavorabil si asupra rolului funejional pe care il au de indeplinit i anume: functia respiratotie, masticatorie, deglutitie, fizionomica, fonetic’, mimica, La noi in jaré preocupiiti meritorii, din sfera antropologilor si stomatologilor in actualizarea varstei dentare la conditiile mezologice dintr-un anumit moment al dezvolticii socictifii romanesti a avut colectivul de antropologie ce Ia lagi condus de Maria Cristescu in colaborare cu numerogi cercetatori printre care gi Cristiana Glavce (Cristescu gi colab., 1970). Un aport deosebit au adus cercetirile efectuate de P. Firu impreuni cu colaboratorii (Firu si colab,, 1963, Firu si colab,, 1965, Firu i colab., p. 309, Firu, 1971, Firu, 1981, Kozma si colab.,1996), colectivele conduse de Grivu (Bratu, Mihdileanu, sa) (Bratu gi colab., 1980, Bratu, 1982, Grivu si colab., 1967, Grivu gi colab,, 1978) la Timisoara si Rusu la lasi (VScantei-Dorobat, $2.) (Scantei-Dorobaf , 1986) - fara a omite insi studiile inteeprinse de Institutul de [gien& Bucuresti sub coordonarea doamnei Elena Arbore (Arbore, 1981), Tn 1970, Maria Cristescu efectueaza un studiu pe un nunvir de 1578 de copi urméririi influcnfei mediului asupra evotutiei dentitiei, comparindu-se erupfia dingilor permanengi cu nnivelul pubertar 5 principalele dimensiuni antropomettice cefalice, faciale si corporale. in vederea sania 19 ani ava Fig.1. - Varsta de erupfie dentard — maxilarul superior (B) si mandibula (A) 80antropotogit fn fafa rezultatclor objinute se conchide c& ritmul evolutiei dentare privit la nivel statistic se petrece corelativ cu procesul general de dezvoltare af organismului. O analiz# individualizanti ne dovedeste insi existenja si unui numar de cazuti efind aceste procese merg divergent. in plus, s-a pulut constata © reactivitate diferitt Ia condifiile de mediu a diverselor tipuri morfologice de dingi, Astfel, diferenfele dintre copiii din mediul urban gi cel rural sunt mai mereante pentru dinfii ce apar in perioada peripuberalé (premolari, canini, molari secunzi), {in timp ce pentru incisivi si primi motari sunt mai slab exprimate (Cristescu gi colab., 1970). Fig. 2. - Reprezentarea schematicé a erupfiei.( a-la 5 ani, b- la 7 ani, ¢- la 9 ani) (din Firu, dupa leard 1950) in urma studiului intreprins asupra modificdrilor in timp ale dezvoltérii dentitiei in mediul urban si mediul rural intre 1957-1978 a reiesit cX accelerajia dezvoltii copiilor si tinerilor este subliniatd gi de precocitatea inregistrata atdt in aparifia dentifiei temporate, edt gia celei permanente. Durata de aparijie a celor 20 din(i temporaria fost in anul 1978 cu circa 3 luni mai redust jn mediul urban si respectiv cu 2 luni in mediul rural, comparativ cu anul 1957, atat la bateti eft si la fete. In privinga dentifici permanente se observ de asemenea reduceri ale duratei de aparitie a incisivilor, molarilor de 6 ani sl a molarilor de 12 ani in perioada 1964-1978, in ambele medi de provenicnfi a copiitor, alét in mediul rural edt si in cel urban, dar ea a diminuat simjitor mai ales ia comunele rurale, Jn 1966, Schapira, Cimpeanu gi Sabziu public’ o lucrare in care erupfia dinfilor permanengi este studiata ca un ctiteriu de apreciere a dezvoltérii onganismului copiilor" (Schapira, 1966, Scintei-Dorobal, 1986), pentru ca un an mai tarziu Griva, Theiss si Mecher si semnateze ci erupfile dinjilor definitivi sunt in general mai timpurli fay de datele clasice, fapt care ar putea fi pus sin legiturs cu accelerarea ritmului de crestere a organismului infantil, ca urmare @ eresterii continue a standardului de viafa in ultimele decenii"(Grivu gi colab., 1967, Grivu si colab., 1978). Merita s4 subliniem studiile privind cresterea si dezvoltarea fizicd yeneralé, realizate pe loturite investigate de colectivul de la lagi (Ana Tare $i colab.) ce au pus in evidengi pe de o parte avansul copiilor din mediul urban din ambele sexe, fala de cei din mediul rural, iar pe de alti parte © subdimensionare a copiilor din scolile ajutitoare faj% de cei din gcolile pentru copii normal dezvoltali (Yared si colab., 1989). Acest fernomen se coreleaz4 cu o retardare in eruplia dentifici definitive a copiilor din mediul rural -fafa de cei din mediul urban si a copiilor din scolile ajutdtoare - fafa de cei din gcolile de masa, Ana ‘Tarcé (1989) reared, referindu-se la relafia dintre eruptia dentitiei definitive si dezvoltarea fizica gencrala - evaluati prin staturd gi greutate, o corelatie pozitiva la toate clasele de 81