Modulul I Decupaj

1.Tehnica decupajului. Din istoria decupajului

Tehnica decupajului este una din cele mai speciale tehnici creative pe care le
putei folosi pentru a nfrumusea numeroase obiecte. Fie c este vorba de farfurii,
tablouri, cutii sau piese de mobilier, aceast tehnic v ajut s aducei un plus de
prospeime oricrui obiect.
Lsai-v imaginaia s zboare printre modelele de hrtie pentru decupaj i creai
cele mai frumoase obiecte unice care s v reprezinte!
Ce este tehnica decupajului?
Tehnica decupajului se refer la decorarea sau mbrcarea diferitor obiecte cu
buci de hrtie sau decupaje din hrtie.

Pentru aceast tehnic este recomandat s folosii hrtie de decupaj, dar putei
decora i cu hrtie normal decupat din reviste sau cu poze. Aceast tehnic
poart numele de colaj.
Scurt istorie despre tehnica decupajului
Tehnica decupajului a aprut pentru prima oar n Europa la nceputul anilor 1700
de ctre meterii veneieni. Acetia luau foi cu gravuri colorate manual, le decupau
i le lipeau pe suprafaa mobilei. Aplicau apoi cteva straturi de lac pentru a oferi
un efect de strlucire. Veneienii au numit la nceput tehnica lacca povera.
Numele de dcoupage (de la verbul decouper a decupa) a venit din Frana n
secolul 18, fiind foarte popular printre doamnele din nalta societate.
Uor, uor, tehnica decupajului s-a rspndit foarte rapid n ntreaga lume, fiind
foarte popular printre pasionaii de handmade. Mai jos, regsii materialele de
care avei nevoie, dar i modalitile de aplicare a acestei tehnici.

Materiale necesare
Hrtie pentru decupaj
Adeziv
Lac
Pensule
Modaliti de aplicare
Tiai cu foarfeca hrtia de decupaj sub forma motivului dorit. Aplicai forma
decupat pe obiectul dorit. Pentru o aplicare uoar i rapid pe orice obiect,
nainte de a pune adezivul, nmuiai hrtia n ap i tamponai totul cu un erveel.
ntoarcei hrtia pe verso i aplicai adezivul pe toat suprafaa cu ajutorul unei
pensule fine.
Plasai hrtia decupat pe obiectul pe care dorii s l decupai, ntindei cu grij
pentru a ndeprta toate cutele i aplicai un al doilea strat de adeziv. Dup uscarea
complet a adezivului, aplicai lacul pentru decupaj astfel nct s acoperii toat
suprafaa obiectului ntr-un mod uniform.

Dac dorii s oferii un aspect vintage unei suprafee decorate cu tehnica decupaj,
fr a folosi lacuri de crpare, cea mai bun metod este s lcuii de dou ori
suprafaa decorat cu lacul pe baz de ap, dup care s aplicai patina de
antichizare.

Tehnica decupajului este una din cele mai n vog metode de reinventare a unui
obiect prin aplicarea diferitor buci de hrtie, piele, erveele sau stof pe
suprafaa obiectului i acoperirea cu o seri

2.Tehnica decupajului pe lemn

- materiale

- etapele erveelului pe lemn

Tehnica de a decora orice bucata de lemn nelacuit. Cutii de bijuterii sau piese de
mobilier decorate in stil vintage - servetelului pe lemn.
Materiale:
- obiect din lemn natur sau lemn vechi (cutie, placi de lemn, chiar si o masa poate
fi decorata astfel);
- pensula mare;
- adeziv Modge Podge (acesta devine transparent dupa aplicare);
- cateva pachete de servetele cu imprimeul preferat de tine;
- smirghel (optional).
Pasii pe care trebuie sa ii urmezi in tehnica servetelului pe lemn sunt:
1. Servetelele cu imprimeu sunt formate din trei straturi, doua de hartie alba si unul
cu imprimeu. Pentru ca acesta sa se prinda de lemn, este nevoie sa
scoti ambele straturi albe, nu doar unul. De obicei, primul strat se scoate foarte
usor, insa la alt doilea va trebui sa muncesti putin mai mult (iti va fi mai usor
daca ai unghii lungi).
2. Dupa ce scoti stratul imprimat de pe servetele, trebuie sa dai bucata/obiectul din
lemn cu Modge Podge. Cu cat pui mai mult, cu atat imprimeul va patrunde mai
adanc in lemn si in fiecare crapatura a acestuia. Daca preferi un model mai sters,
aplica un strat mai subtire de Modge Podge.
3. Acum este momentul sa pui servetelele pe lemnul dat cu adeziv, insa cu mare
grija, pentru ca sunt foarte fragile si se rup usor. Ai grija sa presezi bine servetelul
pe lemn, pana incepe sa arate ca si cum ar fi transparent. Nu te ingrijora daca apar
pliuri si nu reusesti sa intinzi perfect servetelul, pentru ca rezultatul final va fi la fel
de reusit. Ca sa iti dai seama cum trebuie sa arate, ar trebui ca textura lemnului sa
4. Dupa ce s-a uscat adezivul si servetelele s-au imprimat in lemn, ar trebui sa obtii
ceva asemanator cu imaginea de mai jos:
fie vizibila prin servetel.
5. Poti sa lasi lemnul asa daca iti place sau poti sa il dai cu smirghel, pentru a
obtine un aspect mai vintage. Foloseste o bucata de hartie pentru smirghel sau un
aparat special, care va face o treaba mult mai buna. Iata cum ar trebui sa arate r
Nu-i asa ca acum vrei si tu sa folosesti tehnica servetelului pe lemn pentru a-ti face
cele mai frumoase decoratiuni DIY?
Descopera si cum sa transformi sticlele in decoratiuni care te vor cuceri!
3. Tehnica decupajului pe sticla
- materiale
- etapele erveelului pe lemn

Tehnica servetelului pe sticla reprezint o metod decorativ cu ajutorul creia

putei realiza obiecte creative i inedite. Decorai-v locuina cu vaze, farfurii
decorative, pahare sau decoraiuni interioare care vor capta atenia i vor mbogi
vizual interiorul unei ncperi.
Exist dou modaliti prin care putei realiza un obiect din sticl folosind tehnica
erveelului: fr pstrarea transluciditii i cu pstrarea transluciditii. n
articolul de azi, vom descoperi ce semnific aceste dou procedee i cum s le
folosim n crearea unui obiect impresionant.
1. Tehnica servetelului pe sticla fr pstrarea transluciditii
Aceast tehnic decorativ fr pstrarea transluciditii presupune proprietatea
unor corpuri de a nu permite luminii s treac, astfel c obiectul va fi parial
transparent. Cu ajutorul tehnicii erveelului pe sticl, putei realiza obiecte inedite
care vor nveseli orice decor.
Tehnica servetelului pe sticla poate fi utilizat de orice persoan peste vrsta de 7
ani, care prin creativitate i doar un strop de ndemnare, dorete s transforme un
obiect simplu ntr-unul spectaculos.
n primul rnd, alege un erveel cu modelul preferat de tine, apoi opteaz pentru
un obiect cu care s nfrumuseezi interiorul casei. Toate materialele necesare
acestei tehnici le gsii cu uurin la magazinul nostru handmade, Galeria Creativ.
S vedem de ce avem nevoie:
pensule moi, care s nu agae
foarfec subire, care s decupeze erveelele
lac adeziv
obiectul de decorat din sticl opac sau semiopac (exemplu aici)
alb acrilic
Paii pentru realizarea unui obiect folosind tehnica servetelului pe sticla:
Se decupeaz elemente din cadrul erveelului n cazul n care acesta nu se
folosete integral. Se aplic un strat de lac adeziv pe spatele sticlei (erveelul se va
vedea prin sticl). Imediat se separ cele 3 straturi de erveel. n continuare se va
utiliza doar cel de la suprafa.
erveelul se aeaz cu faa n jos, cu mult grij pe adeziv. Se ntinde erveelul cu
pensula din interior spre exterior, apoi se aplic nc un strat de adeziv i se las la
uscat. Se picteaz suprafaa cu alb acrilic ( acrilicul are aderen pe orice
suprafa). Se poate aplica un alt strat de acrilic n ton cu nuanele de pe erveel
2. Tehnica sevetelului pe sticla cu pstrarea transluciditii
Tehnica erveelului cu pstrarea transluciditii nseamn c obiectul ales pentru
decorare va fi parial transparent. n acest caz, se poate utiliza o vaz, care la final
va avea forme interesante pe sticl. Rezultatul obinut va fi un obiect decorativ
inedit, potrivit unui interior modern i plin de via.
Materialele necesare aplicrii acestei tehnici cu pstrarea transluciditii sunt
aproximativ aceleai, ns paii de realizare difer. n continuare, o s v explicm
cum trebuie s procedai.
Produse necesare:
pensule moi, care s nu agae
foarfec subire, care s decupeze erveelele
lac adeziv
obiectul de decorat din sticl transparent sau semiopac (de exemplu o vaz)
Etape de lucru:
n primul rnd, se decupeaz elemente din cadrul ervetelului, n cazul n care
acesta nu se folosete integral. Se aplic un strat de lac adeziv pe spatele sticlei
(erveelul se va vedea prin sticl). Imediat se separ cele 3 straturi de erveel. n
continuare se va utiliza doar cel de la suprafa.
erveelul se aeaz cu faa n jos, cu mult grij pe adeziv. Se ntinde erveelul cu
pensula din interior spre exterior, apoi se aplica nc un strat de adeziv i se las la
uscat.
NU se aplic strat de culoare acrilic pentru a-i pstra tranluciditatea
(transparena).

3.Tehnica TEX ART i DECUPAJ pe pnz

Decoupage - Tehnica ervetelului pe materiale textile.
Tehnica erveelulunpe orice material textil este similar cu aceea de orice alt
tip de suport, singulul lucru diferit este adezivul/ lac care este special,
respectiv acesta urmeaz.
Pentru decorarea plasutei am fcut aa
n primul rnd am pus un carton n interiorul acesteia, apoi am decupat erveelul.
Am dezlipit stratul imprimat de celelalte dou pe care le-am aruncat.
Am ntins cu pensula adezivul/lac pe o suprafa mai mare dect erveelul.
Apoi am aezat erveelul peste adeziv i cu degetul l-am presat pentru a disprea
cutele.
n final am dat cu adezivul/lac i peste erveel.

Materialul decorat se poate spala manual - pe dos - sau n maina de splat la un

program pentru lucruri delicate, dac dup uscarea adezivului / lac de pe erveel
acesta se calc tot pe dos cu fierul de clcat 5 minute pentru fixare.

Tehnica erveelului pe orice material textil este similar cu aceea de pe orice alt
tip de suport, singurul lucru diferit este adezivul / lac care este special, respectiv
acesta ce urmeaz.
In final se mai poate da un strat de lac lucios sau mat care i acesta se poate fixa cu
fierul de calcat sau nu neaparat, daca ceea ce am lucrat are doar scop decorativ.

Apoi dac dorim sa mai adaugm ceva n plus Tulip-ul este soluia ideal. Cu
vrful lor special putei desena orice.
Modulul II

1. Scurt istorie a colajului ctura

2. Colajul in pictur
3. Colajul cu lemn
4. Colaj modern, tehnici moderne ale colajului

Colajul reprezinta o forma de manifestare artistica, specifica in special artelor

vizuale, care presupune imbinarea mai multor elemente pentru a rezulta opera de
arta in sine.
Din punct de vedere etimologic, cuvantul colaj provine din limba franceza unde
coller inseamna a lipi si a fost folosit la inceputul secolului XX de catre artistii
Georges Braque si Pablo Picasso; in aceasta perioada colajul a devenit o parte
importanta a artelor moderne.

Scurta istorie a colajului

Desi colajul pare a reprezenta un mijloc recent de exprimare artistica, primele
tehnici ale colajului au aparut in Antichitate, mai precis in China, in jurul anului
200 i.Hr in momentul aparitiei hartiei. Cu toate acestea, colajul nu avea o functie
artistica la acea perioada iar istoria sa pana in jurul secolului al X-lea a ramas
obscura.
Tehnicile colajului s-au dezvoltat in perioada medievala, mai precis pe teritoriul
Europei in jurul secolului al XIII-lea. Foite de aur incep sa fie aplicate picturilor
din marile catedrale intre secolele al XV-lea al XVI-lea. Mai mult decat atat, tot
in aceasta perioada incep sa fie aplicate pietre si metale pretioase picturilor
religioase, icoanelor dar si anumitor piese vestimentare specifice persoanelor cu o
anumita putere religioasa sau politica. In secolul al XIX-lea tehnici ale colajului
incep sa fie cunoscute si folosite nu doar in domeniul artistic, ci si in scop personal
fiind aplicate albumelor de familie.
Chiar daca tehnicile colajului au fost folosite inainte de secolul al XIX-lea, acesta
nu a fost considerat ca fiind un mijloc de exprimare artistica pana la inceputul
acestui secol facand parte cu precadere din primele etape ale modernismului.
Conform institutiei supreme care gazduieste operele de arta aflate pe teritoriul
Marii Britanii, Tate Gallery, colajul a fost folosit pentru intaia oara de catre artisti
la inceputul secolului XX.

Conform documentelor aflate in cadul Muzeului Guggenheim, colajul reprezinta o

forma de manifestare artistica asociata inceputurilor modernismului si presupune
un concept mult mai complex decat simpla alaturare a unor elemente pentru a
forma un tot. Artistii mentionati anterior, Braque and Picasso, au alaturat picutrilor
lor niste petice care efectiv au schimbat intregul mesaj. Din acest punct de vedere
artistii au evaluat relatia dintre pictura si sculptura, avand in vedere ca elementele
acestui mijloc de exprimare artistica imbinau armonios atat tehnica picturii, cat si
tehnici ale sculpturii.

Treptat, colajul a fost imbratisat de catre numerosi artisti, devenind un veritabil

mijloc de exprimare a ideilor, a mesajelor, sentimentelor si emotiilor. Elemente
obisnuite, articole din ziare, fotografii si picturi se imbinau armonios pentru a
transpune in plan artistic un nou mesaj, o noua reinterpretare a valorilor.

Arta colajului
Colajul in pictura
Dupa cum ati putut observa si din randurile anterioare, colajul s-a manifestat ca
parte a modernismului in pictura inainte de toate iar reprezentatii de seama ai
colajului sunt pictorii care apartin cubismului Georges Braque si Pablo Picasso. Se
presupune ca primul care a folosit aceasta tehnica a colajului in pictura cu ulei a
fost Pablo Picasso. Conform criticilor de arta, Georges Braque a fost inspirat de
tehnica folosita de catre Picasso si a aplicat-o propriilor opere de arta. Desenele lui
Braque erau realizate iar alipirea unor alte elemente a creat un puternic impact in
domeniul artistic.

Artistii suprarealisti au profitat la maximum de tehnicile colajului. Cubomnaia

reprezinta o tehnica a colajului specifica acestei perioade. Aceasta consta in taierea
unei imagini in patrate de diferite dimensiuni, dupa care acestea erau reorganizate
haotic. Aceasta tehnica este una foarte interesanta, iar impactul sau asupra artei in
general a fost unul impresionant.
Si arta pop a imbratisat interesantele tehnici ale colajului. Galeria Sidney Janis a
gazduit in luna noiembrie a anului 1962 o impresionanta galerie de arta pop care
cuprinde opera de arta a unor artisti precum Tom Wesselmann, Robert Indiana,
Claes Oldenburg si Andy Warhol. Acesta a fost punctul de plecare al artei pop,
multe dintre operele de arta gazduite in cadrul acestei expozitii cultivand diverse
metode ale colajului. O tehnica des intalnita este aceea a aplicarii unor elemente
care apartin unei alte picturi, unei picturi intregi.

Colajul cu lemn
In afara colajului realizat cu elemente din hartie, mai tarziu a luat nastere si colajul
realizat din elemente din lemn. Kurt Schwitters este cel care a inceput sa
experimenteze in jurul anului 1920 colajul din lemn. Cu toate acestea, se
presupune ca folosirea lemnului dateaza inca din timpul inceputului colajului
modern pe hartie, atunci cand Georges Braque a lipit pe picturile sale bucati de
lemn de stejar.

Colajul cu elemente din lemn a facut ca aceasta tehnica sa caracterizeze nu doar

pictura, ci si sculptura.

Colaj modern
Tehnici moderne ale colajului

Decupajul reprezinta tot o tehnica a colajului care a luat nastere la inceputul

secolului XX. Aceasta tehnica poate fi considerata un adevarat mestesug.
Presupune alipirea elementelor unor picturi pe un anumit obiect, dupa care obiectul
respectiv poate fi lacuit. Scopul principal al acestei tehnici este acela de a conferi
adancime imaginii. Chiar daca la inceput decupajul a fost considerat un stil
abstract, treptat a devenit o tehnica foarte interesanta, aplicata in mai multe
domenii.

O alta tehnica interesanta a colajului este fotomontajul si presupune, dupa cum

spune si numele, folosirea mai multor fotografii sau a unor parti din fotografii
pentru a crea o opera de arta. Fotomontajul reprezinta o tehnica a colajului folosita
foarte des si in prezent insa, daca in trecut artistii decupau imaginile, acest lucru se
realizeaza in momentul de fata cu ajutorul diverselor programe, mai ales ca
fotografia digitala a evoluat atat de mult. Fotomonatajul este folosit in prezent in
foarte multe domenii.
Realizarea colajelor poate reprezenta o activitate interesanta pentru oricare dintre
dumneavoastra. Colajul reprezinta o arta in adevaratul sens al cuvantului, insa in
acelasi timp este o metoda inedita de a va pune imaginatia si creativitatea la
incercare. Scopul principal al colajelor, ca al tuturor artelor de altfel, este acela de a
exprima un mesaj si de a transmite emotii, trairi si sentimente. Alegeti materialele
pe care le doriti, hartie colorata, bucati de material textil, imagini si articole din
reviste si ziare precum si alte elemente, si puneti-va imaginatia la incercare.
Aceasta activitate poate fi placuta si foarte educativa si pentru cei mici.

Colajul reprezinta asadar un mijloc modern de exprimare artistica prin care oricine
isi poate cultiva imaginatia si spiritul creativ.

Despre colaj i tehnicile colajului, despre arta colajului i istoria sa

COLJ, colaje, s.n. Procedeu artistic care const n compunerea unui tablou prin
lipirea laolalt a unor elemente eterogene; p. ext. tablou realizat prin acest
procedeu. Din fr. collage.

COLJ s.n. (Franuzism) 1. Legtur permanent nematrimonial;

concubinaj. 2.Procedeu de execuie a unor lucrri de pictur sau de ornamentaie
prin lipirea sau alipirea a diferite materiale sau elemente. Spectacol de teatru
alctuit din diferite fragmente. 3. Operaie de ncorporare n anumite mase
alimentare a unor substane. Colajul sucurilor = completare a limpezirii
enzimatice prin adugare de gelatin alimentar. [< fr. collage].

Colajul - joc extrem de popular n saloanele din epocile Victorian i Edwardian

Colajul are o istorie lung, primele exemple care au

supravieuit fiind 12 suluri japoneze caligrafice. O data
cu inventarea fotografiei, la mijlocul secolului al 19-lea, collaging-ul
din fanteziile fotografice a devenit un joc extrem de popular n saloanele din
epocileVictorian i Edwardian. n 1912, Picasso i Braque au fost artitii care au
introdus colajul n lumea operelor de art.

Colajul reprezint un pas nainte fr precedent n a aduce arta i viaa mai aproape
de o experiena simultan. El trebuie neles nu doar ca o tehnic a punerii laolalt
a unor fragmente, ci i ca un mod de a ne diseca ori chestiona personalitatea, de a
analiza viaa, desfurarea ei n lumea contemporan.

Artiti celebri ca Max Ernst, Pablo Picasso sau Hoch au fost inspiraii de tehnica
colajului. E vorba despre mai multe elemente - buci de hrtie colorat, articole
din ziare, fotografii, i altele - care, lipite, creeaz un nou ntreg. Arta colajului i
asum rolul uneia dintre cele mai importante inovaii artistice formale ale secolului
XX.

Colajul nc din antichitate

Colajul reprezint o form de manifestare artistic, specific n special artelor
vizuale, care presupune mbinarea mai multor elemente pentru a rezulta opera de
art n sine. Din punct de vedere etimologic, cuvntul colaj provine din limba
francez unde coller nseamn a lipi i a fost folosit la nceputul secolului
XX de ctre artitii Georges Braque i Pablo Picasso; n aceast perioad colajul a
devenit o parte important a artelor moderne.

Scurt istorie a colajului

Dei colajul pare a reprezenta un mijloc recent de exprimare artistic, primele
tehnici ale colajului au aprut n Antichitate, mai precis n China, n jurul anului
200 i.Hr n momentul apariiei hrtiei. Cu toate acestea, colajul nu avea o funcie
artistic la acea perioad iar istoria sa pn n jurul secolului al X-lea a rmas
obscur. Tehnicile colajului s-au dezvoltat n perioada medieval, mai precis pe
teritoriul Europei n jurul secolului al XIII-lea. Foie de aur ncep s fie aplicate
picturilor din marile catedrale ntre secolele al XV-lea al XVI-lea. Mai mult dect
att, tot n aceast perioad ncep s fie aplicate pietre i metale preioase picturilor
religioase, icoanelor dar i anumitor piese vestimentare specifice persoanelor cu o
anumit putere religioas sau politic. n secolul al XIX-lea tehnici ale colajului
ncep s fie cunoscute i folosite nu doar n domeniul artistic, ci i n scop personal
fiind aplicate albumelor de familie.

Chiar dac tehnicile colajului au fost folosite nainte de secolul al XIX-lea, acesta
nu a fost considerat ca fiind un mijloc de exprimare artistic pn la nceputul
acestui secol fcnd parte cu precdere din primele etape ale modernismului.
Conform instituiei supreme care gzduiete operele de art aflate pe teritoriul
Marii Britanii, Tate Gallery, colajul a fost folosit pentru ntia oar de ctre artiti
la nceputul secolului XX. Conform documentelor aflate n cadul Muzeului
Guggenheim, colajul reprezint o form de manifestare artistic asociat
nceputurilor modernismului i presupune un concept mult mai complex dect
simpla alturare a unor elemente pentru a forma un tot. Artitii menionai anterior,
Braque and Picasso, au alturat picturilor lor nite petice care efectiv au schimbat
ntregul mesaj. Din acest punct de vedere artitii au evaluat relaia dintre pictur i
sculptur, avnd n vedere c elementele acestui mijloc de exprimare artistic
imbinau armonios att tehnica picturii, ct i tehnici ale sculpturii.

Treptat, colajul a fost mbriat de ctre numeroi artiti, devenind un veritabil

mijloc de exprimare a ideilor, a mesajelor, sentimentelor i emoiilor. Elemente
obinuite, articole din ziare, fotografii i picturi se mbinau armonios pentru a
transpune n plan artistic un nou mesaj, o nou reinterpretare a valorilor.
Colajul n pictur
Dup cum ai putut observa i din rndurile anterioare, colajul s-a manifestat ca
parte a modernismului n pictur nainte de toate iar reprezentaii de seam ai
colajului snt pictorii care aparin cubismului: Georges Braque i Pablo Picasso. Se
presupune c primul care a folosit aceast tehnic a colajului n pictura cu ulei a
fost Pablo Picasso. Conform criticilor de art, Georges Braque a fost inspirat de
tehnica folosit de ctre Picasso i a aplicat-o propriilor opere de art. Desenele lui
Braque erau realizate prin alipirea unor alte elemente care au creat un puternic
impact n domeniul artistic. Artitii suprarealiti au profitat la maximum de
tehnicile colajului. Cubomnaia reprezint o tehnic a colajului specifica acestei
perioade. Aceasta const n tierea unei imagini n ptrate de diferite dimensiuni,
dup care acestea erau reorganizate haotic. Aceast tehnic este una foarte
interesant, iar impactul su asupra artei n general a fost unul impresionant.

i arta pop a mbriat interesantele tehnici ale colajului. Galeria Sidney Janis a
gzduit n luna noiembrie a anului 1962 o impresionant galerie de art pop care
cuprindea opera de art a unor artiti precum Tom Wesselmann, Robert Indiana,
Claes Oldenburg i Andy Warhol. Acesta a fost punctul de plecare al artei pop,
multe dintre operele de art gazduite n cadrul acestei expoziii cultivnd diverse
metode ale colajului. O tehnic des ntlnit este aceea a aplicarii unor elemente
care aparin unei alte picturi, unei picturi ntregi.

Colajul cu lemn
n afara colajului realizat cu elemente din hrtie, mai trziu a luat natere i colajul
realizat din elemente din lemn. Kurt Schwitters este cel care a nceput s
experimenteze n jurul anului 1920 colajul din lemn. Cu toate acestea, se
presupune c folosirea lemnului dateaz nc din timpul nceputului colajului
modern pe hrtie, atunci cnd Georges Braque a lipit pe picturile sale buci de
lemn de stejar. Colajul cu elemente din lemn a fcut ca aceast tehnic s
caracterizeze nu doar pictura, ci i sculptura.

Tehnici moderne ale colajului

Decupajul reprezint tot o tehnic a colajului care a luat natere la nceputul
secolului XX. Aceast tehnic poate fi considerat un adevrat metesug.
Presupune alipirea elementelor unor picturi pe un anumit obiect, dup care obiectul
respectiv poate fi lcuit. Scopul principal al acestei tehnici este acela de a conferi
adncime imaginii. Chiar daca la nceput decupajul a fost considerat un stil
abstract, treptat a devenit o tehnic foarte interesant, aplicat n mai multe
domenii. O alt tehnic interesant a colajului este fotomontajul i presupune, dup
cum spune i numele, folosirea mai multor fotografii sau a unor pri din fotografii
pentru a crea o oper de art. Fotomontajul reprezint o tehnic a colajului folosit
foarte des i n prezent ns, dac n trecut artitii decupau imaginile, acest lucru se
realizeaz n momentul de fa cu ajutorul diverselor programe pe calculator, mai
ales c fotografia digital a evoluat att de mult. Fotomonatajul este folosit n
prezent n foarte multe domenii, dar mai ales n cel comercial.
Eu fac decupaj i fotomontaj manual, nu pe calculator. Colaj din hrtie. M
consider un povestitor n imagini. Decupez imaginile din reviste, printuri, ziare i
le lipesc apoi ntr-o alt perspectiv realiznd o alt poveste. Nu pot spune exact
cum mi vine s aez imaginile decupate pentru c atunci cnd lucrez m conectez
la ceva ce nu pot explica. Lucrarea este gata cnd simt c toate imaginile snt
aezate exact n locul lor. Povestea pe care o concept se formeaz n momentul
cnd m apuc de lucru.

Realizarea colajelor poate reprezenta o activitate interesant pentru oricine iubete

creativitatea. Colajul reprezint o art n adevratul sens al cuvntului, ns n
acelai timp este o metod inedit de a pune imaginaia i creativitatea la ncercare.
Scopul principal al colajelor, ca al tuturor artelor de altfel, este acela de a exprima
un mesaj i de a transmite emoii, triri i sentimente. Alegei materialele pe care le
dorii, hrtie colorat, buci de material textil, imagini i articole din reviste i
ziare precum i alte elemente, i punei-v imaginaia la ncercare. Aceast
activitate poate fi plcut i foarte educativ i pentru cei mici. Colajul reprezint
aadar un mijloc modern de exprimare artistic prin care oricine i poate cultiva
imaginaia i spiritul creativ. (articol preluat de pe: http://dli.ro/colajul.html)

Colajul i nceputul artei Pop

Principiul colajului devine centrul de interes n manifestrile artei secolului 20, ca
arta formal realizat din ansamblarea diferitor structuri materiale, astfel
compoziia plastic lund o nou form. Dei aplicarea colajului este o tehnic
folosit cu predilecie odat cu nceputurile secolului 20, primele manifestri tind
s aib loc odat cu descoperirea hrtiei n China sub forme limitate, pn cnd n
secolul 10, caligrafii japonezi au nceput s i lipeasc tampele pe un alt strat de
hrtie pentru o rezisten mai bun. Pe de alt parte, n Europa medieval, o form
de colaj se observa n tendina de a nfrumusea obiectul artistic prin adaos de
diferite alte materiale (ex: bijuteriile i aurul ce mbrcau icoanele medievale).

Colajul ca arta
Experii susin c folosirea colajului, n adevratul sens al cuvntului, are loc abia
dup anii 1900, n raport cu nceputurile modernismului i depeste pricipiul de
simpl alturare prin lipire a unui obiect de altul. Primele stilizri cu ajutorul
colajului au luat natere cu ajutorul pictorilor cubiti Georges Braque i Pablo
Picasso. Acetia foloseau buci i forme de hrtie, ziare mpstate i lipite n
cadrul lucrrii, oferind o prespectiv nou rezultatului final. Braque folosea cu
precdere aceast tehnic n desenele sale de crbune, pe cnd Picasso a fost primul
pictor care adopta colajul n acelai timp cu tehnica uleiului pe pnz. De
asemenea, artitii surrealiti foloseau extensiv colajul ca form de expresie.

Colajul n Pop art

Dup cel de-al doilea rzboi mondial, att n Statele Unite ct i n Marea Britanie,
dar in ntreaga Europ triumf micarea artistic cunoscut drept expresionism
abstract. Cu timpul aceast direcie ncepe s-i piard elanul iniial, iar unii dintre
creatorii si par s fie din ce n ce mai dezamgii de aceasta. Astfel, se pregtete
terenul pentru apariia unei noi forme de expresie n art, care va primi numele de
"Pop art". Apariia curentului Pop art este n mare msur legat de creaia a doi
artiti neodadaiti: Jasper Jones i Robert Rauschenberg. n anii cincizeci, aceti
artiti introduc n art obiecte de uz cotidian, n mod direct sau doar imaginea lor.
Avnd n vedere formatul lor, nu ne dm seama dac este vorba despre plane
autentice sau despre opera unui pictor. Urmtoarea idee a lui Jones o reprezint
sculpturile n bronz care imit cutii de conserve sau alte obiecte uzuale. ncepnd
din anul 1953, Rauschenberg creeaz numeroase colaje ale cror rdcini se afl n
cubism i n operele lui Marcel Duchamp. El este i inventatorul aa numitelor
"combined paintings", care constau n amestecul diverselor obiecte (ex.: firme,
sticle, fotografii etc.) pe suprafeele pictate, rezultnd un fel de colaje
tridimensionale. (informaii preluate de pe: http://www.cursuriauto.ro/ce-este-
colajul-87.html)