pagina 240 III.

Statutul Constituional al Omului si al Ceteanului - Drept constituional si

instituii politice MARIETA SAFTA

3. Libertatea de exprimare 3.1. Reglementare

Articolul 30 din Constitute prevede ca : (1) Libertatea de exprimare a gndurilor, a opiniilor sau
a credinelor si libertatea creaiilor de orice fel, prin viu grai, prin sens, prin imagini, prin sunete
sau prin alte mijloace de in comunicare in public, sunt inviolabile.
(2)Cenzura de orice fel este interzisa.
(3)Libertatea presei implica si libertatea de a nfiina publicaii.
(4)Nici o publicaie nu poate fi suprimat.
(5)Legea poate impune mijloacelor de comunicare in mas obligaia de a face public sursa
finanrii.
(6)Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaa particular a persoanei
si nici dreptul la propria imagine.
(7)Sunt interzise de lege defimarea rii si a naiunii, indemnul la rzboi de agresiune, la ura
naional, rasiala, de clasa sau religioasa, incitare la discriminare, la separatism teritorial sau la
violen publica, precum manifestrile obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Rspunderea civila pentru informaia sau pentru creaia adusa la cunotina publica revine
editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestrii artistice, proprietarului
mijlocului de multiplicare, postului de radio sau de televiziune, in condiiile legii. Delictele de
pres se stabilesc prin lege'.
Declaraia Universala a Drepturilor Omului prevede In art. 19 ?a orice ?m are dreptul la libertatea
opiniilor si exprimrii; acest drept include libertatea de a avea opinii fr imixtiune din afara,
precum si libertatea de a cuta, de a primi si de a rspndi informaii si idei prin orice mijloace si
independent de frontierele de stat"

pagina 242 III. Statutul Constituional al Omului si al Ceteanului - Drept constituional si

instituii politice MARIETA SAFTA
drepturilor altora, pentru a mpiedica divulgarea de informaie confideniale sau pentru a garanta
autoritatea fi imparialitatea puterii judectoreti. Astfel, libertatea de exprimare nu poate
prejudicia demnitatea, onoarea si viaa particular a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
Sunt interzise de lege defimarea rii si a naiunii, indemnul la rzboii de agresiune, la ur
naional, rasial, de clasa sau religioas, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la
violen public, precum fi manifestrile obscene, contrare bunelor moravuri.
Este de subliniat c limitele libertii de exprimare, prevzute in art. 30 1 alin. (6) din Constitute,
concord ntru totul cu noiunea de libertate, care 1 nu este fi nu poate fi neleasa ca un drept
absolut. Concepiile juridico - filozofice promovate de societile democratice admit c libertatea
unei persoane se termin acolo unde ncepe libertatea altei persoane. In acest sens, art. 57 din
Constitute prevede expres obligaia cetenilor romani, 1 cetenilor strini si apatrizilor de a-si
exercita drepturile constituional cu bun credin, fr s ncalce drepturile si libertile celorlali.
limitare identic este, de asemenea, prevzut in art. 10 parag. 2 din Convenia pentru aprarea
drepturilor omului i a libertilor fundamentale, precum ar fi in art. 19 parag. 3 din Pactul
internaional cu privire la drepturile civile i politice care stabilete ca exerciiul libertii de
exprimare comport ndatoriri speciale fi responsabiliti speciale fi c aceasta poate fi supus
anumitor restricii, care trebuie s fie expres prevzute de lege, innd seama de drepturile sau
reputata altora. Orice hotrre judectoreasc sau act care limiteaz libertatea de exprimare trebuie
s conin motive suficient de clare care s justifice de ce asemenea restrngere este necesar.
Libertatea de exprimare nceteaz acolo unde ncepe dreptul la bun reputaie, la viaa privat.
Evoluia mijloacelor de comunicare ridic noi probleme legate de limitele libertii de exprimare.
Astfel, internetul este un mijloc de comunicare fi informare diferit de presa scrisa, mai ales avnd
in vedere capacitatea acestuia de a stoca si transmite informaii. Servind milioane de utilizatori la
nivel mondial, internetul nu poate fi supus unor reglementari si controlat uniformizate la nivel
mondial. Riscul atingerii drepturilor fundamentale este mult mai mare in cazul informaiilor care
circula pe internet fa de cele din presa scris, in special intruziunile in dreptul la via privat al
persoanei. Din acest motiv legile care privesc presa scris trebuie s difere fat de cea din mediul
online, aceasta trebuind s fie supus unor legi specifice care s aib in vedere evoluia tehnologiei
pentru a se asigura protecia i promovarea drepturilor i libertilor in cauz.