Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
1. Sa se determine abscisele punctelor de inflexiune ale functiei f : R R, f (x) = ln(x2 + 1). (4 pct.)
a) {1}; b) {1, 1}; c) {0}; d) nu exista; e) {0, 1}; f) {1}.
2x 2(x2 + 1) 2x 2x 2(1 x2 )
Solutie. f 0 (x) = ; f 00 (x) = = 2 , deci f 00 (x) = 0 x {1, 1}.
x2+1 2
(x + 1) 2 (x + 1)2
1 x2
2. Fie functia f : R R, f (x) = arccos + 2 arctg x. Daca A este imaginea functiei f , iar F este
1 + x2
primitiva lui f care se anuleaza n x = 0, atunci: (4 pct.)
a) A = [, ), F (1) = + ln 2; b) A = [, 2), F (1) = ln 2; c) A = [0, ], F (1) = + ln 4;
d) A = [0, ), F (1) = ln 2; e) A = (, ], F (1) = + ln 2; f) A = [0, 2), F (1) = 2 ln 2.
Solutie. Pentru a afla A =Im f , observam ca
4
2x 2 , x>0
0
f (x) = + = 1 + x2
(1 + x2 )|x| 1 + x2
0, x < 0.
Deci pe intervalul (, 0) functia f este constanta, f (x) = f (1) = 0, x < 0, iar pe intervalul (0, ),
f este strict crescatoare. De asemenea, f (0) = 0 si lim f (x) = + = 2, deci Im f = [0, 2).
x
Se observa ca se cere F (1), deci vom studia forma primitivelor lui f pentru x (0, +). In acest caz
integrand prin parti obtinem:
Z Z Z
1 x2
F (x) = f (x)dx = arccos dx + 2 arctg xdx =
1 + x2
Z 0 Z
1 x2 1 x2 1
= x arccos x arccos dx +2x arctg x 2x dx,
1 + x2 1 + x2 1 + x2
| {z } | {z }
I ln(x2 +1)
unde Z 0 Z Z
1 x2 2x 2x
I = x arccos dx = x = = ln(x2 + 1),
1 + x2 (1 + x2 )|x| 1 + x2
deci
1 x2
F (x) = x arccos 2 ln(x2 + 1) + 2x arctg x + C, x > 0.
1 + x2
Insa F este continua pe R, deci n x = 0 avem F (0) = lim F (x) = C, iar conditia din enunt conduce la
x&0
egalitatea C = 0. Deci primitiva cautata are pentru x > 0 forma
1 x2
F (x) = x arccos 2 ln(x2 + 1) + 2x arctg x, x > 0,
1 + x2
2
si prin urmare F (1) = 2 ln 2 + = 2 ln 2.
2 4
2
3. Fie f : R R, f (x) = . Sa se determine primitiva functiei f care se anuleaza n x = 0. (4 pct.)
x2 + 1
x 1
a) ; b) 3 ; c) 2 arctg x; d) 2 arcsin x; e) x2 ; f) ln(x2 + 1).
x2
+1 x +x
Z
2
Solutie. F (x) = dx = 2 arctg x + C; F (0) = C = 0, deci F (x) = 2 arctg x.
x2 + 1
x e = x x (1 e) + e (1 x) = x e (1 2x) = 0, x R.
Rezulta e = 0.
5. Fie functia f : C C, f (z) = 1 + z + z 2 + z 3 + z 4 . Sa se calculeze f (i). (4 pct.)
a) 1 + i; b) 0; c) i; d) 1 i; e) i; f) 1.
Solutie. f (i) = 1 + i 1 i + 1.
1 0 1
6. Fie A = . Sa se determine matricea B = (3I2 A), unde I2 este matricea unitate de ordinul
1 2 2
al doilea. (4 pct.)
3 0 1 2 3 3 0 0 1 1 1 0
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) .
0 1 1 0 0 1/2 0 0 0 2 1/2 1/2
3/2 0 1/2 0 1 2 0 1 0
Solutie. Obttinem succesiv B = =2 = .
0 3/2 1/2 1 1 1 1/2 1/2
min ln |x| , ex+1 1 , x 6= 0
7. Fie functia f : R R, f (x) = . Daca n este numarul punctelor de
0, x=0
maxim local ale lui f si k numarul asimptotelor graficului lui f , atunci: (4 pct.)
a) n + k = 2; b) k n = 2; c) n + k = 4; d) toate celelalte afirmatii sunt false; e) n + k = 3; f) k n = 1.
x+1
e 1, x 1
ln(x), 1 < x < 0
Solutie. Studiind graficele functiilor ln |x| si ex+1 1, obtinem f (x) =
0, x=0
ln x, x > 0.
n n+1 1 3
nxn+1 (n + 1)xn 2x3 + 3x2 1 n+1
n + n n+1 1
S 0 (x) = S0 = 2 2 4 4 =4 n + .
(x 1)2 2 1 2n+1 2 2
4
1 n+2 1 n+2
Prin urmare S 0 = 2 n1 , deci an = 4S 0 = 8 n3 si deci lim an = 8.
2 2 2 2
3 3 x
12. Sa se determine multimea solutiilor ecuatiei 1 x 1 = 2. (4 pct.)
1 0 x
1 g; f) {1, 3}.
a) 1, ; b) {1, 1}; c) {3}; d) {1, 2}; e)
2
3 3 x 0 3 2x
Solutie. Calculam determinantul, 1 x 1 = 0 x 1 x = 2x2 3x + 3 = 2.
1 0 x 1 0 x
Ecuatia se rescrie 2x2 3x + 1 = 0, deci x {1, 12 }.
x2 1
13. Sa se calculeze lim . (6 pct.)
x1 x4 1
1 1
a) ; b) ; c) 1; d) 0; e) 2; f) .
4 2
1 1
Solutie. Simplificand fractia prin x2 1, limita se rescrie lim = .
x1 x2 +1 2
14. Sa se determine numarul real m pentru care polinomul f = X 2 4X + m are radacina dubla. (6 pct.)
a) 4; b) 0; c) 2; d) 1; e) 2; f) 4.
Solutie. Anularea discriminantului ecuattiei de gradul doi asociate f = 0 conduce la 16 4m =
0 m = 4.
3
x + x, daca x 1
15. Sa se determine m R astfel ncat functia f : R R, f (x) = sa fie continua
mxex1 , daca x > 1
pe R. (6 pct.)
a) e1 ; b) 4; c) 2; d) 1; e) e; f) nu exista.
Solutie. lim x3 + x = f (1) = lim mxex1 m = 2.
x1 x1
x<1 x>1