COLEGIUL AGRICOL I DE INDUSTRIE ALIMENTAR VASILE

ADAMACHI IAI

PROIECT DE
SPECIALITATE

PENTRU OBINEREA COMPETENELOR PROFESIONALE

NIVEL IV

SPECIALIZAREA: Tehnician analize produse alimentare

Indrumator: Elev:
Ing. Onea Rodica Rou Paula

Anul: 2016

1
 Tema:
Standarde de calitate n
industria alimentar

2
Cuprins

3
ARGUMENT

4
 CAP. I STANDARDIZAREA PRODUSELOR ALIMENTARE

1.1.Cadrul legal al standardizrii produselor n Romnia

In Romania activitatea de standardizare se desfoar n baza Legii nr. 117/7 martie

1994, urmrind, n principal, protectia vietii, a sntii i a mediului nconjurtor, precum i
nlturarea barierelor tehnice n calea comerului institutonal. Elementele de calitate, incluse
n standarde, sunt corelate cu cuceririle tiinei i tehnicii, iar folosirea acestora de ctre firma
producatoare favorizeaz perfectionarea continu a proceselor de producie, obinandu-se
produse de calitate.

In accepiunea specialisilor, ca i a documentelor legale, prin standard se intelege

documentul care prevede, pentru utilizri comune i repetate, reguli, prescripii i
caracteristici referitoare la activiti sau la rezultatele acestora.

1.2.Categorii de standarde existente n Romnia

n Romnia se elaboreaz 3 categorii de standarde:

1. Standarde Romane (SR) care se aplica la nivelul naional.

Acest standard reprezint un document, cu caracter de lege, prin care se impun norme
unitare i raionale de producie, tehnologie, dimensiuni, calitate, recepie, clasificare,
nomenclaturi obligatorii n toate ramurile economiei naionale, condiii tehnice de calitate pe
care trebuie s le ndeplineasca produsele pentru a putea fi puse n circulaie, precum i
prescripii privind depozitarea, ambalarea i transportul produselor.

Elaborarea programelor pentru standardele romne, elaborarea proiectelor acestor

standarde, propunerile de reconfirmare, suspendare sau anulare a lor, precum i lucrrile
privind activitile de standardizare internaional, inclusiv regional se fac de ctre
comitetele tehnice de standardizare. Modul de lucru al comitetelor tehnice de standardizare,
structura, coninutul i regulile de redactare a standardelor se stabilesc prin standarde romne
cu caracter metodologic, elaborate de ctre un comitet tehnic de standardizare, nfiinat pe
lng Institutul Roman de Standardizare.

5
 Institutul Roman de Standardizare coordoneaza activitatea desfsurat de comitetele
tehnice de standardizare, furnizeaz informaii acestora i urmrete corelarea dintre
standardele romane.

2. Standarde profesionale - se aplic n anumite domenii de activitate, n cadrul

organizaiilor profesionale, legal constituite, care le-au elaborat.

Elaborarea programelor de standardizare pentru standardele profesionale, elaborarea

proiectelor acestor standarde, propunerile de reconfirmare, modificare, suspendare sau
anularea standardelor profesionale, precum si aprobarea lor se fac de catre organisme
specializate, inclusiv de comitetele tehnice de standardizare stabilite de organele si
organizatiile interesate.

3. Standarde de firm - se aplic n cadrul regiilor autonome, societilor comerciale

i al altor persoane juridice care le-au elaborat. Elaborarea i aprobarea programelor de
standardizare pentru standardele de firm, precum i reconfirmarea, modificarea sau anularea
lor se fac de ctre regiile autonome, societile comerciale sau persoanele juridice care le
aplic i care l-au elaborat.

Standardele romne referitoare la protecia vieii, sntii, securitii muncii i

proteciei mediului nconjurator au caracter obligatoriu.

Standardizarea produselor agricole este o reglementare cu caracter normativ privitoare

la condiiile tehnice minimale pe care trebuie s le ndeplineasc produsele agricole, pentru a
fi acceptate i pltite la preul stabilit de beneficiar.

Standardizarea stabilete indicii de calitate i abaterile (toleranele) admisibile, precum

i reguli pentru luarea probelor i metodelor de verificare i determinare a calitii produselor
agricole. De asemenea, standardele cuprind i prescripii privitoare la marcarea, ambalarea,
depozitarea i transport. Normele de standardizare sunt stabilite difereniat la nivelul ramurii
agriculturii, la nivel naional i internaional. Standardele specifice agriculturii au n vedere
producia vegetal, animal, industrial-agricol i mecanizarea agriculturii.

1.3. Structura unui standard

Fiecare standard este alctuit din doua pri:

6
 Antetul care cuprinde ntr-un chenar urmtoarele inscripii:

Denumirea standardului ex: Standard roman;

Indexul format prin prescurtarea denumirii: 'SR';

Numarul standardului si, prescurtat, anul aprobarii ex: SR 5447-97;

Titlul (cu denumirea produsului standardizat) ex: 'Porumb boabe pentru consum
alimentar';

Un indice de clasificare format dintr-o litera mare, care simbolizeaza sectorul,

cuprinzand in general o ramura a economiei nationale si doua cifre ex: S 21:
Agricultura - seminte pentru consum alimentar.

Coninutul propriu-zis al standardului, avnd diferite capitole ca:

Generaliti (in care se precizeaz la ce anume produs se refer standardul);

Clasificare;

Conditii tehnice (in care sunt mentionati indicii de calitate minimi pentru
produsul respectiv );

Condiii de recepie (cu precizarea loturilor, locului de receptie si modului de

luare a mostrelor si probelor);

Metode de analiza (cu descrierea acestora);

Condiii de ambalare, depozitare, transport.

In Romania s-a adoptat sistemul alfa numeric, mprind domeniul de standardizare in

aisprezece sectoare corespunztoare ramurilor de producie din care face parte produsul
standardizat, notat cu litere majuscule (A, B, C ). Sectoarele sunt mprite n zece grupe ,
notate cu cifre (de la 0 la 9), iar grupele se mpart n zece subgrupe, notate cu a doua cifra (de
la 0 la 9) (Tabelul 6.2.)

Drept criteriu de clasificare s-a adoptat domeniul de productie si nu domeniul de aplicare,

deoarece un produs poate fi mai usor identificat dupa domeniul de productie, iar unele
produse au mai multe domenii de aplicare.

Dup Organizaia Internaionala de Standardizare (I.S.O.), un standard (norma) este 'o

specificare tehnica sau alt document accesibil publicului, stabilit cu cooperarea, consensul sau

7
aprobarea generala a tuturor partilor interesate, fondat pe rezultatele conjugate ale stiintei,
tehnologiei si experientei, vizand avantajul optional al comunitatii in ansamblul sau, si
aprobat de catre un organism calificat pe plan national, regional sau international'.

Standardele definesc un nivel minim de calitate si permit alegerea obiectivelor si

'transparenta' produselor; sunt standarde obligatorii (cele mai numeroase) dar si facultative.

Tabelul 6.2.

Sectoarele si nominalizarea lor in standarde

A Industria miniera, petroliera si combustibililor gazosi

B Industria metalurgica
C Industria de masini pentru uz general
D Industria de masini cu destinatie speciala
E Industria energetica si electronica
G Industria de constructii, lucrari hidraulice, cai de comunicatii si instalatii
H Industria materialelor de constructii si silicoceramice
L Industria chimica
M Industria textila si a pielariei
N Industria alimentara
P Industria constructiei de aparate
R Sanatate si igiena
S Agricultura

[Sursa: Iosif Gh.I. Piata resurselor si a produselor agroalimentare. Ed. Tribuna Economic
Bucureti, 1998]

Potrivit standardelor internationale, de exemplu, fructele sunt clasate pe categorii in

functie de forma, calibru si culoarea lor dar si dupa prezenta unor defecte exterioare minore
pe care le au.

In Franta culoarea etichetei de pe ambalajul fructelor atesta categoria lor de incadrare:

rosu pentru categoria .,Extra', verde pentru categoria I-a, galben pentru categoria a II-a si gri
pentru categoria a III-a.[41]

Carcasele de bovine, porcine si ovine sunt incadrate pe clase de calitate imediat dupa
taiere, pe baza grilei EUROP. Folosita in toate tarile U.E., dupa conformatia carcaselor si
starea lor de ingrasare.

8
 Pentru laptele de consum, in Franta exista un cod de culori stabilit in functie de
continutul in grasime al acestuia: rosu pentru laptele integral, bleu pentru lapte semiecremat si
verde pentru lapte ecremat.

Pentru vinuri exista o clasificare europeana:

Vinuri de masa:

- vin de masa fara indicarea geografica;

- vin de masa cu indicarea geografica (vinuri de tara);

Vinuri de calitate produse in regiuni determinate:

- vinuri de calitate superioara din regiuni delimitate;

- vinuri cu denumire de origine controlata.

1.4. Clasificarea standardelor.

In Comunitatea Europeana sistemele de asigurare a calitatii disting 4 tipuri de

standarde (norme) pentru produsele alimentare:

Standarde de specificare, ce definesc compozitia si caracteristicile organice,

fizico-chimice si bacteriologice ale produselor, terminologia si regulile de
fabricatie.
Standarde privind' mediul ' produselor. Acestea definesc modalitatile de
etichetare, de ambalare, de stocare si de transport al produselor.
Standarde privind metodele de analiza si incercare a produselor. Ele
definesc metodele de esantionare si de executare a diverselor analize, inclusiv
a celor senzoriale.
Standarde cu rol de directiv care definesc cerinele practice privind igiena
fabricarii produselor si recomandari in materie de procedee de fabricatie, de
stocare si de distributie.

Rspunznd criteriilor subiective (culoare, conformatie, stadiu de ngrare etc.) i/sau

obiective (greutate, calibru, rasa, zona de producie, coninut n zahr etc.) de apreciere a
calitii, standardizarea permite distingerea si trierea loturilor de produse eterogene,
asigurandu-se pe aceasta baza diminuarea incertitudinii in vanzarea acestora precum si o mai
buna transparenta a pietei.

9
 Standardele permit:

consumatorului s aleag i s aiba sigurana n alimentaie;

vnztorului s stabileasc eficiena vnzrilor (cost, pre, profit), pe grupe de

clieni i pe diferitele categorii de produse comercializate;

cumparatorului sa-si analizeze cumparaturile pe categorii de produse si pe

furnizori (preturi, cheltuieli de aprovizionare, timp etc.);

cumparatorilor, vanzatorilor si puterilor publice de a avea acelasi limbaj

pentru definirea produselor si practicarii unei politici contractuale pe piata.

Standardele contribuie la promovarea vanzarilor, deoarece furnizeaza vanzatorilor

argumente comerciale si cumparatorilor garantii.

In lipsa standardelor sau alturi de ele, pentru precizarea caracteristicilor produselor ce

fac obiectul unor viitoare tranzacii se folosesc caietele de sarcini. De regula, nsoesc
contractele comerciale dintre angrositi i marile firme productoare de alimente.

Alturi de standardele impuse de ctre stat, al cror obiectiv este de a asigura o calitate
i o securitate minima a alimentelor, pot exista si standarde elaborate din iniiativa
operatorilor de pe filierele de produs, organizai n asociaii inter-profesionale, in scopul
facilitrii tranzaciilor comerciale.

1.4.Standardizarea internaional a produselor alimentare

De standardizarea internaional n domeniul produselor alimentare se ocup

Organizatia International de Standardizare (1.S.O.) i Comisia Codex Alimentarius
(organism comun al OMS si FAO). Aceste organisme au ca obiect de activitate elaborarea de
standarde si norme unitare asupra alimentelor, care sa faciliteze comerul internaional i s
protejeze sntatea consumatorilor.

I.S.O. a elaborat seria de standarde TC-34 pentru produsele agricole i alimentare:

cereale si leguminoase, fructe si legume proaspete i deshidratate, grsimi animale i vegetale,
condimente, ceai, cacao, cafea, lapte si produse lactate, carne si produse derivate etc.

10
 In cadrul activitatii de standardizare, I.S.O. acorda o atentie deosebita elaborarii
metodelor de testare a aptitudinilor de utilizare a acestor bunuri de consum.

Standardele Comisiei Codex Alimentarius au urmatoarea structura: definitia

standardului; importanta domeniului; descrierea alimentului; componenta alimentului
(compozitia chimica); substantele de adaus (aditivi, ingrediente); agenti de poluare posibili;
conditiile de igiena, greutatea si dimensiunile unitatilor de vanzare; marcarea; metodele de
preluare a probelor si de efectuare a analizelor.

In functie de specificul standardului, structura poate fi completata si cu alte elemente,

ca de exemplu: metode de fabricatie, principalele caracteristici organoleptice, fizico-chimice
si de alta natura, conditionare, ambalare, etichetare etc.

In componenta Comisiei Codex Alimentarius functioneaza 19 comitete cu rol de

elaborare a normelor pentru diferitele domenii de activitate, dintre care avand in vedere
impactul pe care-l au standardele asupra calitatii produselor alimentare - mai importante sunt
Comitetele Codex pentru: aditivi alimentari; reziduuri de pesticide; igiena alimentelor;
etichetarea bunurilor alimentare; produse dietetice.

Comitetul Codex pentru aditivi alimentari a elaborat o serie de documente cu rol major
n perfecionarea standardelor produselor alimentare in viitor, ca: 'Procedeele de cercetare a
efectelor aditivilor alimentari asupra sanatatii', 'Aprecieri asupra pericolului de cancer pe care-
l au aditivii alimentari', 'Aprecierea efectului toxicologic al substantelor aromatizante si
edulcorantilor', ,.Stabilirea efectului toxicologic al conservantilor si autooxidantilor'.

i Organizaia pentru Cooperarea si Dezvoltarea Economica (O.C.D.E.) desfoar o

importanta activitate de standardizare, dar numai in domeniul legumelor si fructelor
proaspete.

Standardele elaborate de acest organism au o structura diferita de cele elaborate de

Comisia Codex Alimentarius si I.S.O., cu care se afla in relatii de complementaritate:
denumirea produsului; caracteristicile de calitate; continutul minim in suc in raport cu
greutatea totala a fructului; culoarea; conditiile de incadrare pe clase de calitate; calibrarea;
ambalarea si prezentarea (conditionare, omogenitate); marcarea (elemente de identificare).

11
 Daca standardele internaionale au caracter de recomandare i sunt destinate
armonizrii i unificrii standardelor naionale, n msura n care sunt acceptate de guverne,
standardele Uniunii Europene au caracter obligatoriu pentru rile membre i negociabil
pentru rile asociate.

Avnd n vedere diferenierile semnelor de calitate din tarile care o compun, Uniunea
Europeana (U.E.) a definit 4 semne de calitate:

agricultura biologica (A.B.)

indicarea numelui geografic protejat (I.G.P.)

apelarea la o origine protejata (A.O.P.)

atestatul de specificitate (A.S.)

Semnul de calitate 'A.B.' se aplica produselor agricole rezultate in urma practicrii

unor tehnologii care:

nu utilizeaz produse chimice de sintez;

protejeaz mediul i animalele;

respecta caietele de sarcini omologate;

s-au aplicat in conditii de productie controlate.

Pentru ca asupra lor sa se faca mentiunea comunitara 'agricultura biologica - sistem de

control C.E.E.', produsele vegetale trebuie sa aiba in structura lor componenti biologici in
proportie de minimum 95%.

Semnul 'I.G.P.', care protejeaza numele unei localitati sau a unei regiuni care serveste
la denumirea unui produs alimentar. In aceste conditii produsul trebuie:

sa fie originar din acea localitate sau regiune;

sa aiba o calitate determinata sau a reputatie legata de acea localitate sau

regiune;

sa fie produs sau prelucrat intr-o arie geografica limitata.

12
 In Romania, un asemenea semn de calitate ar putea avea 'carnatii de Plescoi', 'tuica de
Turt' etc.

Apelarea la originea protejata (A.O.P.) care se utilizeaza pentru produsele ale caror
legaturi cu teritoriul din care provin sunt foarte stranse, incepand cu materia prima din care se
produc si terminand cu comercializarea lor. Ca urmare, produsul trebuie:

sa fie obtinut sau prelucrat pe o arie geografica delimitata;

sa aiba calitate sau caracteristici legate exclusiv de mediul geografic respectiv,

precum si exigenta unei experiente indelungate in obtinerea lui.

Exemple: vinul de Bordeaux sau nucile de Grenoble in Franta. In Romania, un

asemenea atestat ar putea primi 'branza de cosulet' (in coaja de brad), produsa in zona
cuprinsa intre Rucar si Bran.

Atestatul de specificare (A.S.) se acorda pentru produsele care se disting prin

calitatea lor de celelalte produse similare. Specificitatea acestora nu este data de mediul
geografic sau provincia din care provin, ci de compozitia lor, de modul de productie sau de
prelucrare bazat pe tehnologii traditionale. La noi, acest atestat l-ar putea avea: covrigii de
Buzau, placinta dobrogeana, tuica de Pitesti s.a.

Accesul la semnele de calitate pentru produsele alimentare in cadrul U.E. presupune

respectarea unor cerinte ca:

cererile trebuie sa fie formulate de catre grupuri de producatori sau

procesatori;

produsele trebuie sa fie definite prin caietele de sarcini;

produsele trebuie sa aiba deja o notorietate;

cererile transmise Comisiei de Specialitate a U.E. trebuie sa fie mai intai

studiate si aprobate la nivel national;

controlul asupra obtinerii produselor trebuie sa se faca de catre serviciile de

specialitate de stat sau de catre alte organisme agreate de stat;

13
1.5. Semnele de calitate definite de ctre ntreprinderi sunt marca comercial i
asigurarea calitii

Marca comercial se poate exprima prin: numele ntreprinderii, un termen, o sigl, un

simbol, un desen sau o combinare a acestor elemente. Ea serveste la identificarea unui produs
sau a unei intreprinderi, pentru a o diferenia de concureni.

In practica economica a tarilor dezvoltate, alaturi de marcile de intreprinderi se

intalnesc si marci colective, simple sau reglementate, precum si asa - zisele comitete de
calitate.

Marca colectiva simpla este proprietatea mai multor intreprinderi. Marca colectiva
reglementata corespunde unei intelegeri dintre mai multe organizatii economice si testata de
'semnaturi colective'. Ea este controlata de un organism de specialitate exterior
intreprinderilor beneficiare.

Comitetele de calitate sunt specifice intreprinderilor specializate in produse de lux,

care se asociaza in vederea realizarii unor activitati cu caracter promotional si de imbunatatire
a imaginii lor pe piata.

Asigurarea calitatii presupune un ansamblu de actiuni planificate si sistematice ale

firmelor interesate, menit sa dea increderea corespunzatoare clientilor ca produsele sau
serviciile vor satisface cerintele de calitate specifice. Pentru a beneficia de o asemenea
certificare, potrivit normei I.S.O. - 9000, intreprinderea trebuie sa faca dovada ca a
implementat un sistem de asigurare a calitatii.

Cresterea cererii de produse de consum de calitate superioara a contribuit la

intensificarea standardizarii acestor produse. Sanatatea, siguranta au devenit probleme sociale
importante, iar intensificarea schimburilor a atras atentia asupra pericolelor legate de
diversificarea prescriptiilor de siguranta.

O standardizare rezonabil i efectiva a produsului poate avea consecine pentru

productori i consumatori.

Strategia actuala a standardizarii are la baza integrarea si simbioza dintre standarde

calitate - certificare, noiuni ce sunt indispensabile.

14
15
 Cap. II. Atribuiile principale ale Asociaiei de
Standardizare din Romnia
2.1. Definirea activitii Asociaiei de standardizare romne

Standardizarea naional din Romnia n mod similar cu standardizarea din majoritatea

rilor din lume, i definete activitatea pe principalele coordonate:

Adoptarea standardelor europene i internaionale ca standarde naionale;

Elaborarea, aprobarea, revizuirea, anularea standardelor naionale;
Asigurarea informrii publice prin editarea, publicarea i difuzarea standardelor
naionale; Reprezentarea Romniei i participarea la lucrrile organismelor de
standardizare internaionale, regionale i europene;
Asigurarea funcionrii punctului de informare pentru standarde i reglementri
tehnice;
Prestarea de servicii de consultan, instruire i altele n domeniul standardizrii.

2.2. Obiectivele activitii de standardizare

Crearea i dezvoltarea unui mediu favorabil n domeniul calittii i certificrii

produselor, a serviciilor i a sistemelor de management calitate-mediu-securitate.

Cresterea competitivitii organizaiilor din Romnia, n raport cu exigentele impuse

de progresul integrrii n UE.

Crearea i dezvoltarea cadrului adecvat realizrii produselor/serviciilor n vederea

alinierii i integrrii n UE.

16
2.3. Termeni i definiii

standard document, stabilit prin consens i aprobat de un organism recunoscut, care

furnizeaz, pentru utilizri comune i repetate, reguli, linii directoare sau caracteristici
pentru activiti sau rezultatele lor, n scopul obinerii unui grad optim de ordine ntr-
un context dat
standardizare activitate prin care sunt stabilite, pentru probleme reale sau poteniale,
prevederi destinate unei utilizri comune i repetate, urmrind obinerea unui grad
optim de ordine ntr-un context dat
reglementare document care conine reguli cu caracter obligatoriu i care este adoptat
de ctre o autoritate
reglementare tehnic reglementare care prevede condiii tehnice fie n mod direct fie
prin referire la un standard, specificaie tehnic, cod de bun practic sau preia integral
coninutul acestora
specificaie tehnic document care prescrie condiiile tehnice pe care trebuie s le
ndeplineasc un produs, serviciu, proces.

17
CAP. III STANDARDE CU APLICAIE N INDUSTRIA ALIMENTAR

3.1. Tipuri de standard

Standarde naionale romne - se identific prin iniialele SR (STAS)
STAS 9597/12-80,
SR 13178-2:1994
Standarde naionale din alte ri :
Frana (NF EN ISO 22000:2005),
Danemarca (DS EN ISO 22000:2005),
Marea Britanie (BS 3591:1993),
Standarde europene se identific prin iniialele EN
EN 14663:2005
Standarde internaionale se identific prin iniialele ISO
ISO 16820:2004

Alte standarde accesibile publicului :

standarde cu impact geografic

standarde teritoriale i standarde regionale
standarde de firm realizate ca specificaii;
standarde profesionale
Codex Alimentarius, Farmacopeea, ISTA, OIV,
IUPAC, CEE-ONU etc.

3.2. Standarde romne

Standardele naionale romne pot fi:
originale romne cu indicativ SR sau STAS
STAS 2213/19-89
SR 2257:1994
standard romn care a adoptat un standard european, cu indicativ
SR EN 13312-6:2002

18
 SR EN ISO 22000:2005
standard romn care a adoptat un standard internaional, cu indicativ
SR ISO 8262-3:1998
standard romn care a adoptat un amendament
SR EN ISO 660:1999/A1:2005
standard romn care a adoptat o erat
SR EN 14122:2003/AC:2005

3.3. Tipuri de standard

O clasificare a standardelor din punct de vedere al coninutului:
Standarde de prescripii fundamentale care se refer la terminologie, metrologie,
convenii, semne, simboluri etc;

Standarde pentru metode de ncercare i analiz care msoar caracteristici i

proprieti;

Standarde care definesc caracteristicile unui produs sau servicii i pragurile de

performan ce trebuie atinse (utilizare adecvat, interfaa i interschimbabilitatea,
securitate, sntate, protecia mediului, documentaie nsoitoare, etc)

Standarde de organizaie care se refer la descrierea funciilor unei companii i la

relaiile acesteia cu altele (managementul i asigurarea calitii, mentenana, analizele
de valoare, logistica, etc).
Standarde metode de analiz:
Lapte i produse din lapte. Determinarea continutului de alfatoxina M1. Purificare prin
cromatografie de imunoafinitate si determinare prin cromatografie de lichide de nalt
performan SR EN ISO 14501:2003
Standarde de produs natural sau produs prelucrat:
Fructe i legume proaspete. Struguri de mas SR 1490:2004
Conserve de pete STAS 10962-86/A1:1997
Standarde de organizaie:
Sisteme de management al siguranei alimentelor. Cerine pentru orice organizatie din lanul
alimentar SR EN ISO 22000:2005
Standarde fundamentale:

19
Biotehnologie. Organisme modificate diseminate n mediu. Ghid pentru caracterizarea
organismului modificat genetic prin analiza expresiei functionale a modificarii genomice SR
EN 12682:2002
Faina de peste. Vocabular SR EN ISO 7088:2006
Simboluri care se utilizeaza cu etichetele, etichetarea .. SR ISO 15223:2002

20
 CAP. IV. ORGANISME CU ROL N STANDARDIZAREA DIN
ROMNIA

4.1. Asociaia de Standardizare din Romnia (ASRO)

Relaia ASRO cu organismele de standardizare europene i internaionale este urmtoarea:
Membru cu drepturi depline la ISO i CEI
Membru cu drepturi depline laETSI
Membru cu drepturi depline la CEN i CENELEC

4.2. Comitete tehnice romne pe domeniul agroalimentar i echivalena cu comitetele

tehnice CEN i ISO
Comitete CEN: CEN/TC 302, CEN/TC 275, CEN/TC 327, CEN/TC 307, CEN/TC
338
Comitete romne: CT 95, CT 97, CT 180, CT 367
Comitete ISO: ISO/TC 34, ISO/TC 126

4.3. Comitete tehnice romne pe domeniul agroalimentar

CT 95 Produse agroalimentare i metode de analiz

Standardizare n domeniul metodelor de analize microbiologice i de eantionare, a
terminologiei, elaborare de ghiduri de producere, procesare, ambalare, etichetare i depozitare
a produselor agroalimentare i produselor biologice
CT 97 Fructe, legume, tutun i produsele lor
Standardizare n domeniul calitii legumelor i fructelor proaspete, uscate i deshidratate,
tutun i produsele lor
CT 180 Semine de consum
Standardizare n domeniul seminelor de oleaginoase i produse din acestea, semine de
cereale i produse din acestea, uleiuri de origine vegetal i animal, amidon i produse dulci.
CT 367 Bere i materii prime folosite la fabricarea berii
Standardizare in domeniul calitii berii i a materiilor prime pentru fabricarea berii, a
metodelor analiz i eantionare.

21
4.4. Comitete tehnice europene CEN (Comitetul European de Standardizare)
CEN/TC 275, Food analysis Horizontal methods
CEN/TC 302, Milk and milk products Methods of analysis and sampling
CEN/TC 327, Animal feeding stuffs - Methods of sampling and
analysis
CEN/TC 307, Oilseeds, vegetable and animal fats and oils and
their by-products Methods of sampling and analysis
CEN/TC 338, Cereal and cereal products
Elemente pentru strategia CEN standarde ce contribuie la calitatea i sigurana alimentelor:
alimente iradiate, OMGuri, detectarea Listeria monocytogenes

4.5. De ce se elaboreaz standardele?

Motivaia economic pentru productori i consumatori sunt motive de obinere de

avantaje economice
Motivaie individual se gsesc mai uor soluii ntr-un cadru organizat i cu
specialiti pe acelai profil
Motivaia implicrii n serviciul public pentru autoritile care au obligaia de a
aciona n interes public, standardele ofer un control de calitate
Motivaia comunicrii standardele asigur compatibilitate produselor i ofer un
limbaj comun

4.6. Standarde de interes pe domeniu

Standardul SR EN ISO 22000:2005- Sisteme de management al siguranei alimentelor.

Cerine pentru orice organizaie din lanul alimentar
Importana acestui standard deriv din faptul urmtor:
- ntruct riscurile care amenin securitatea alimentelor pot fi prezente n orice etap a
lanului alimentar este esenial un control adecvat de-a lungul ntregului lan alimentar.
Avantajele acestui standard sunt:
- rod al consensului internaional, armonizeaz cerinele cu privire la un management
sistematic al securitii lanurilor alimentare i ofer o soluie unic pentru bunele
practici la nivel mondial

22
El se refer la:
Comunicare interactiv
Managementul sistemelor
Controlul riscurilor

Seria de standarde ISO 22000, 22004, 22005, 22003 sunt elaborate de specialiti din
23 de ri pe structura ISO 9001. Au participat pe lng specialitii din ISO/TC 34
specialiti din:
Comisia Codex Alimentarius n colaborare cu FAO i OMS
Confederaia Industriilor Agroalimentare a Uniunii Europene
Iniiativa Mondial pentru Securitatea Alimentelor
Organizaia Mondial a Securitii Alimentelor
ISO pentru Evaluarea Conformitii
Forumul Internaional de Acreditare
Reeaua Internaional de Certificare i sunt preluate ca standarde europene de CEN.

4.7. Standardizarea n serviciul consumatorilor

Standardizarea pune la dispoziia laboratoarelor standarde de microbiologie (toxiinfeciile

alimentare).
SR ISO 7218:2000 Microbiologia alimentelor si furajelor. Reguli generale pentru examenele
microbiologice
Organismele de acreditare utilizeaz standardul pentru acreditarea laboratoarelor pentru
microbiologie alimentar ca i toate celelalte standarde de microbiologie
SR EN ISO 11290-1:2000 pentru detectarea Listeria monocytogenes
SR EN ISO 6579:2003 pentru detectarea bacteriilor din genul Salmonella

4.8. Standarde de interes pe domeniu

Standardizarea pune la dispoziia consumatorilor un pachet de standarde pentru detectarea
organismelor modificate genetic i a produselor alimentare derivate
ca rspuns la ngrijorarea i ostilitatea populaiei fa de OMGuri.
Uniunea European a introdus etichetarea obligatorie pentru produsele alimentare derivate
din organisme modificate genetic.

23
n HG nr. 106/2002 c) se specific :
Normele metodologice privind informaiile suplimentare care se indic obligatoriu prin
etichetare n cazul alimentelor obinute din organisme modificate genetic sau care conin
aditivi i arome modificate genetic ori obinute din organisme modificate genetic, ..

Standardizarea pune la dispoziia consumatorilor un pachet de 24 de standarde pentru analiza

senzorial, larg folosit n industria cosmeticelor i n cea agroalimentar
Analiza senzorial permite cunoaterea caracteristicilor senzoriale ale produselor, a
modurilor lor de ambalare i chiar a adecvrii ambalajului la caracteristicile produsului
utiliznd n acest scop omul cu simurile sale ca instrumente.
Obiective urmrite prin standardizarea acestui domeniu: adaptarea produselor la ateptrile
consumatorilor i diferenierea lor de produsele concurenilor de pe piaa mondial.
Exemplu: mbuntirea calitii organoleptice a tomatelor face obiectul unui program de
cercetare al INRA din Frana.
Preocuparea IBA pentru traducerea n limba romn a ntregului pachet de standarde.

24
 BIBLIOGRAFIE
1. Pop Cecilia, Murean Ghe., Pop Mircea- Calitatea, sigurana i merceologia
produselor alimentare, Editura Casa crii de tiin, Cluj-Napoca, 2013;
2. Cozma Dnu-Calitatea n industria agroalimentar- suport de curs master, 2014;
3. Olaru Marieta- Managementul calitii, manual pentru clasa a X-a filiera tehnologic,
Editura Economica Preuniversitaria, Bucureti, 2004;

25