Beneficiile probioticelor

Facebook Linkedin E-Mail

Conform definitiei Organizatiei Mondiale a Sanatatii, probioticele sunt microorganisme vii care pot avea
efecte benefice asupra sanatatii organismului care le gazduieste atunci cand sunt administrate in doze
adecvate. Probioticele sunt diferite de prebiotice, care reprezinta componente alimentare nondigerabile
care stimuleaza selectiv cresterea si/sau activitatea microorganismelor benefice organismului. Atunci
cand probioticele si prebioticele se gasesc impreuna, poarta numele de sinbiotice.

Istoric, prima observatie stiintifica asupra rolului pozitiv jucat de anumite bacterii ii apartine savantului si
laureatului Premiului Nobel, Mecinikov, care, la inceputul secolului XX, a sustinut ca este posibil sa se
inlocuiasca flora intestinala patogena cu flora nepatogena. Mecinikov a observat ca, in anumite zone
rurale ale Europei, de exemplu in Bulgaria si Rusia, existau populatii cu durata foarte lunga de viata, a
caror alimentatie era alcatuita predominant din lapte fermentat. El a emis ipoteza ca laptele fermentat ar
furniza organismului bacterii nepatogene si ar contribui la scaderea pH-ului intestinal, oprind astfel
cresterea bacteriilor proteolitice (1). Termenul probiotice a fost introdus in 1953.

Cele mai cunoscute si cercetate probiotice sunt Lactobacillus (acidophilus, rhamnosus, bulgaricus, reuteri,
casei), Bifidobacterium si Saccharomyces boulardii, o ciuperca nepatogena. Mecanismele de actiune ale
acestor microorganisme sunt probabil multiple. Competitia directa dintre bacteriile patogene intestinale,
modularea si stimularea sistemului imun sunt mecanismele care intervin in preventia si tratamentul
infectiilor gastrointestinale. In cazul copiilor cu dermatita atopica, mecanismul de actiune este legat de
efectele probioticelor asupra dezvoltarii timpurii a tolerantei imune in timpul primului an de viata; ele
determina inhibarea raspunsului imun exagerat la antigenele straine, raspuns care conduce la atopie la
anumiti copii. Probioticele pot contribui la scaderea proceselor inflamatorii prin echilibrarea balantei
dintre eliberarea citokinelor pro- si antiinflamatorii, scazand incarcarea antigenica din alimente prin
degradarea si modificarea macromoleculelor in intestin. S-a demonstrat ca probioticele reduc
permeabilitatea intestinala crescuta care caracterizeaza copiii ce prezinta diverse alergii alimentare,
stimuland totodata eliberarea IgA serice, care este adesea deficitara la acesti copii.

Pentru a fi eficiente, tulpinile probiotice trebuie sa fie rezistente la acidul gastric si la sucul biliar, pentru a
supravietui tranzitului prin tractul gastrointestinal superior. Majoritatea probioticelor nu colonizeaza
permanent tractul gastrointestinal inferior. Chiar si cele mai rezistente tulpini raman in tractul
gastrointestinal numai una pana la doua saptamani dupa ingestie. Din aceasta cauza, pentru a mentine
colonizarea, probioticele trebuie administrate in mod regulat.

Probioticele sunt benefice in anumite afectiuni digestive ca sindroamele diareice asociate tratamentului
cu antibiotice, diareea acuta infectioasa, sindromul de intestin iritabil. Exista studii care au aratat ca
probioticele sunt eficiente in tratamentul dermatitei atopice la copii. Sfera de utilizari mai include
candidozele vaginale, infectiile cu Helicobacter pylori, bolile inflamatorii intestinale, infectiile tractului
respirator superior, desi lipsesc inca datele stiintifice care sa sustina aceste indicatii.

O metaanaliza a 19 studii a aratat ca probioticele reduc riscul aparitiei diareei induse de tratamentul cu
antibiotice cu aproximativ 52%. Beneficiul este maxim daca administrarea probioticelor se incepe in
primele 72 ore de la debutul tratamentului cu antibiotice. Tulpinile care s-au dovedit utile sunt L.
rhamnosus, L. acidophilus si S. boulardii (2). O alta metaanaliza a 25 de trialuri controlate randomizate a
gasit ca riscul relativ de a dezvolta diaree in cazul tratamentului cu antibiotice este redus semnificativ
comparativ cu placebo. Aceeasi metaanaliza a gasit ca L.rhamnosus, S. boulardii, ca si amestecul a doua
sau mai multe specii sunt la fel de eficiente in profilaxia diareei induse de antibiotice. Doza medie zilnica a
acestor microorganisme este de 3 milioane unitati formatoare de colonii (UFC), dar se pare ca dozele mai
mari, de peste 10 miliarde de UFC, sunt mult mai eficiente. Dozele de S. boulardii au fost de 250 mg sau
500 mg pe zi. Aceeasi metaanaliza a studiat preventia si tratamentul infectiei cu Clostridium difficile cu
tulpini probiotice; numai tratamentul cu S.boulardii s-a dovedit a fi eficient.

S-a studiat si rolul probioticelor in profilaxia diareei induse de antibioterapie la copii. O metaanaliza a
sase trialuri controlate randomizate a concluzionat ca riscul este redus cu aproximativ 16% la copiii tratati
cu probiotice. In aceasta analiza nu s-a gasit nicio diferenta intre combinatia dintre L. rhamnosus si
S.boulardii si combinatia dintre Bifidobacterium lactis si Streptococcus thermophilus (3). Exista diferente
terapeutice in ceea ce priveste dozele eficiente: dozele mai mari de 5 miliarde UFC s-au dovedit a fi mult
mai eficiente decat dozele mai mici, indiferent de tipul de probiotice.

Probioticele administrate prin intermediul laptelui fermentat care contine L. casei DN-114001 si al
iaurtului care contine culturi de L. bulgaricus si S. thermophilus pot fi componente dietetice utile in
reducerea riscului de diaree la pacientii tratati cu antibiotice, precum si a riscului formarii toxinei C.
difficile la pacientii spitalizati.

O alta metaanaliza a gasit ca tratamentul cu S.boulardii reduce semnificativ durata diareei la copii
comparativ cu grupul de control. Un studiu mare, efectuat pe 571 de subiecti, la care s-au comparat
preparatele probiotice cu solutiile de rehidratare orala, a concluzionat ca L. rhamnosus, precum si
combinatia dintre Lactobacillus bulgaricus, S. thermophilus, L.acidophilus si Bifidobacterium bifidum au
fost mai eficiente decat S. boulardii sau solutiile de rehidratare orala in reducerea duratei si severitatii
diareei acute la copii (4).

S-a cercetat si eficacitatea iaurturilor terapeutice in profilaxia si tratamentul diareei la copii. Desi se pare
ca exista beneficii, sunt necesare studii suplimentare.
In sindromul de intestin iritabil, desi lipsesc dovezile clare, anumite studii au gasit ca probioticele pot fi
eficiente in ameliorarea simptomelor, in special a durerii abdominale si balonarii. Intr-un studiu pe 362 de
pacienti s-a gasit o reducere cu 20% a simptomelor de intestin iritabil dupa tratamentul cu
Bifidobacterium infantis in doza de 108 UFC comparativ cu placebo. L. rhamnosus nu a fost superior
placebo in ameliorarea durerii abdominale, insa s-a constatat o incidenta mai mica a distensiei
abdominale (5).

Probioticele se pare ca sunt eficiente si in profilaxia dermatitei atopice la copiii aflati la risc. Un studiu
dublu-orb, placebo-controlat pe 132 de copii cu istoric familial de boala atopica, la care s-a administrat
L.rhamnosus in doza de 1010 UFC sau placebo mamelor timp de 2-4 saptamani prenatal si ulterior
copiilor postnatal timp de 6 luni, a gasit ca incidenta eczemei la varsta de 2 ani a fost redusa la jumatate.
Totusi, vizitele de control la varsta de 4 si de 7 ani nu au indicat scaderea incidentei astmului, alergiei
alimentare, rinitei alergice (6).

Studiile au aratat ca exista beneficii si in cazul copiilor cu dermatita atopica deja diagnosticata, tratati cu
probiotice, in special cu Lactobacillus fermentum.

Fiind vorba despre microorganisme vii, este normal ca s-a pus problema eventualelor contraindicatii si
efecte secundare. Nu exista contraindicatii absolute ale tratamentului cu probioticele Lactobacillus,
Bifidobacterium, S.thermophilus si S.boulardii; eventualele reactii secundare sunt rare si lipsite de
importanta: flatulenta sau disconfort abdominal usor, de obicei autolimitate. S-au raportat cazuri de
infectii, ca bacteriemii, dupa tratament cu tulpini probiotice pe cale orala, insa acestea sunt rare si apar in
special la pacientii imunocompromisi sau in stare critica. La acesti bolnavi este preferabil sa se evite
administrarea probioticelor, din cauza riscului de infectie. Datele existente pana la acest moment nu
indica existenta interactiunilor cu alte suplimente alimentare sau medicamente (7).

In ceea ce priveste dozele, au fost studiate doze de Lactobacillus si alte probiotice variind de la 100
milioane la 1,8 trilioane UFC pe zi. Marea majoritate a studiilor au examinat doze cuprinse intre 1-20
miliarde UFC pe zi. In general, dozele mai mari de probiotice, peste 5 miliarde UFC pe zi la copii si peste
10 miliarde UFC pe zi la adulti, s-au dovedit a avea rezultate mult mai bune. Nu exista date ca dozele mai
mari ar fi periculoase, totusi se pare ca nu sunt necesare. Dozele de S.boulardii luate in studiu au fost de
250-500 mg/zi (7). Ca forma de prezentare, probioticele pot fi sub forma de capsule, tablete, pliculete cu
pulbere, forma lichida, sau chiar incorporate in alimente.

Tulpini probiotice si forma de prezentare:

Lactobacillus rhamnosus se gaseste sub forma de capsule, doza zilnica recomandata fiind de 10 miliarde
UFC;
Lactobacillus GG se gaseste sub forma de capsule sau pulbere, doza zilnica fiind de 100 milioane pana la
35 miliarde UFC;

Bifidobacterium: capsule sau pulbere, iaurturi terapeutice, lapte fermentat;

Saccharomyces boulardii: capsule, doza zilnica 250-500 mg.

Pentru pacientii care nu agreeaza administrarea de capsule sau tablete, iaurturile terapeutice pot fi o
varianta, deoarece iaurturile traditionale nu contin probiotice intr-o concentratie suficienta pentru a
elibera dozele de UFC dovedite eficiente in studiile clinice.

Studiile actuale se concentreaza asupra biologiei moleculare si genomului Lactobacillus si

bifidobacteriilor. Se afla in curs de cercetare beneficiile potentiale asupra sanatatii ale suplimentelor care
contin mai multe tulpini de probiotice, spre deosebire de cele care contin o singura tulpina.

Bibliografie

Metchnikoff, E. 1907. Essais optimistes. Paris. The prolongation of life. Optimistic studies. Translated and
edited by P. Chalmers Mitchell. London: Heinemann, 1907.

Sazawal S, Hiremath G, Dhingra U, Malik P, Deb S, Black RE. Efficacy of probiotics in prevention of acute
diarrhoea: a meta-analysis of masked, randomised, placebo-controlled trials. Lancet Infect Dis.
2006;6(6):374382.

Szajewska H, Ruszczyski M, Radzikowski A. Probiotics in the prevention of antibiotic-associated diarrhea

in children: a meta-analysis of randomized controlled trials. J Pediatr. 2006;149(3):367372.

Pedone CA, Arnaud CC, Postaire ER, Bouley CF, Reinert P. Multicentric study of the effect of milk
fermented by Lactobacillus casei on the incidence of diarrhea. Int J Clin Pract. 2000;54(9):568571.

Whorwell PJ, Altringer L, Morel J, et al. Efficacy of an encapsulated probiotic Bifidobacterium infantis
35624 in women with irritable bowel syndrome. Am J Gastroenterol. 2006;101(7):15811590.

Viljanen M, Savilahti E, Haahtela T, et al. Probiotics in the treatment of atopic eczema/dermatitis

syndrome in infants: a double-blind placebo-controlled trial. Allergy. 2005;60(4):494500.

Hammerman C, Bin-Nun A. Safety of probiotics: comparison of two popular strains. BMJ.

2006;333(7576):10061008.
Asistent Univ. Dr. Camelia Diaconu

Medic primar medicina interna, Doctor in Medicina

UMF Carol Davila, Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca, Bucuresti