ALLPORT, G. W. Structure gi dezvolteres personal, Bucuresti: Ett Didactica si Pedagogica, 1981. , ° = ‘wre SAusuBeL, D, P t909, "CARROLL. L. ., A mode of Schoo leamin. In: Techers College Record, 64,8 + CATTELL, R. B., Theory of fluid and crystallized In: Journal of Educational Psychology, $4, 1 - 22, 1963, + DE BONO, E., Six chapeaux pour penser. Pars: Inter Editions, 1987. * EGGEN, P. s1 KAUCHAK, D., Infeligence : Nature Versus Nurture. In Educational Psychology. New York Macmillan Publishing Company, 1992 Teora, 364 SENCK: H $1 EYSENCK, M., Descirarea comportamentuui uman. Bucuresti * GARDNER, H., Frames of mind: The theory of muttiple int -s. New Yor poe te oy ple inteligences. New York * GUILFORD, J.P, The nature of human + KEIRSEY, D., Please understand me ieus Nemesis Book Company 'S., Competenta didactic, ligence. A critical experiment. ligence. New York: MeGraw-Hil, 1967. Temperament. Character. Inteligence. 8 1909, ul $i rolulprofesorull in a 51 Pedagogica, Bucuresti + NEGOVAN, V, Infroducere in psihologia educafiei. Bucuresti: Curtea Veche, 2003. NEVEANU, POPESCU, P, ZLATE, M., CRETU, TINCA, Psihoogia scolars POTOELA, D., Explicatia si predi {de pedagogie nr. 9, Bucuresti, 1976. STERNBERG, R., Intelligence applied: Understanding and increasing your intellectual skills. San Diego, CA: Harcourt Brace Jovanovich, 1986. * ZLATE, M., Psihologia mecanismelor cognitive. lag: Policom, 1999. ‘comportamentulu didactic al profesorulu, 400 COMPETENTELE PROFESORULUI _ IN INVATAREA INTERACTIV-CREATIVA Crenguta Oprea interactiv-creativa; * analiza unor cond aii si factori care stimuleaza activismul si crativitatea iduale — de ‘analiza comparativa a creat profesorului * claborarea unui sitem al competentel ys competenge ale profesoru In Invajrea interactiva CERINTE ALE INVATARII INTERACTIV-CREATIVE Pozitia cadrului didactic In fata problemelor pe care le ridic& educatia si societatea postmodern’ trebuie reorientaté in acord cu cerintele si mai alse ale vitorulul. Profesorul vitorulul este chemat s@-Si joneze continu rolurile si ipostazele, manifestand un comportament itudine pozitiva, activizanta si reflexiva, promovand o Invatare land potentialul creator al discipolilor sai teractiv-creativ) este un proces evolutiv, care are la bazd le $i rezolvate prin explorare, deductie, . sinteza, generalizare, abstractizare, concretizare / operationalizare, punand accentul pe realizarea conexiunilor dintre sensuri si solicitand o profund psthomotorie, afectiva si volitionala. creative, elevul/studentul descoper, infereazé, randuce prin prisma propriei 401ca_urmare a eforturilor individuale si colective. Este reziitatul ‘superior al interactiunii educatului cu ceilali, bazandu-se pe schimburle sociale angajate si feorientate continuu in c&uarea gi n dobandirea noull Individul care tnvata activ este ,propriul experientelor de invatare, capabil sé-si reorganizeze 1 s&-si restructureze in Permanenta achiziile propri, In viziune sistemica. Dezvoltand acest tip de invatare, cadrele didactice stimuleazd elevii s8 devina capabili sé elaboreze Proiecte personalizate de Invatare, sé-si asume responsebiltatea destagurai invari, “constientizand, aplicénd, (auto)evalu&nd, gestionand si dobandind rogresiv autonomie in propria formare, Multe studii demonstreaza faptul ca invatarea este mai efcient atunci cand /studentii sunt implcatiin acest proces. Strategie de instruire care angajeazd elevii In procesul de invatare, stimuleazé gandirea critica, sporesc gradul de Constientizare si de responsabilitate din partea acestora. Interactivitatea are la baza relatile reciproce si se refera la procesul de invatare activa, in cadrul careia, cel care Invaté actioneazd asupra informatie: Pentru ao transforma intr-una nou’, personalé si interiorizata. In. sens Constructivist, cel ce invita re-construisste sensuri prin explorarea mediului Inconjurétorfeducatiy, rezolvand probleme gi/sau aplcind informatia dobandité in situa noi Principiile care stau baza construiti strategilor didactice interactive sunt: 4. Elevi isi construiesc proprileinfelesuri si interpretari ale instru 2. Scopurileinstruiri sunt discutate, negociate, nu impuse 3, Sunt promovate alternativele metodologice de predare - invatare — evaluare, 4, Sarcinile de invatare vor solicta informapi trasdisciplinare i analize ‘multidimensionale ale realitati 5. Evaluarea va fi mai putin criteriala gi mai mult reflexiva, integrand metode alternative de evaluare 6. Sunt promovate invatarea prin descoperire si rezolvarea de probleme iator gi organizator’ al UN MODEL DE INVATARE / INSTRUIRE INTERACTIV.CREATIVA Invajarea interactiv-creativa este un proces de creare de semnificatiivis-a- vis de noua informare si de cunostintele anterioare, de transformare a structurilor cognitive ale elevului/studentului. Este 0 consecintd formativa superioara a incor. pordri no (cunostinfe, priceperi si deprinder, dar gi atitudini cognitive), prin angajarea eforturior intelectuale, morale, socioatective 1 psinomotori In pro. Cesul complex de construire a cunoasteri Interactvitatea presupune interrelationarea, directa sau mediat&, cu cei cu profesorul $i colegii si procese de actiune transformativa asupra materialului de studiu. Creativitatea solicité procese de combinare, de conversie, de imaginare si restructurare continua a datelor, prin situarea celui care invala si situ Problematice care necesita rezolvare. Avem invatare creativa atunci cand elevul dobandeste 0 experienta noua prin proprile puteri, descoperind-o gi exersand-o In cadre problematice divergente. Interactivitatea presupune creativitate, in timp ce creativitatea poate fi individuald sau de grup 402 Instruirea interactiva, asociata tipulul superior de invatare scolard interactivl si creativa, implica articularea / conjugarea eforturilor amblior agenti educationali (profesorul ~ eleviistudenti) in construirea cunoaster elevistudent se redimensioneazd. Educatul, aflat pe autoeducati de sublect, de agent este ghia intreprinse. Este dezi determine, pe langa implicarea activa a i placerea de a descoper itivelor personale. Acest fapt poate crea sentimentele pozitive — de incredere In propriul potential, de dorinta de (uto)cunoastere, de implinite, motivand vitoarele activtati cognitive, de tip didactic, produciv si — mal ales ~ creativ. vitoare. Invatarea intoractiv-creativa este o forma specialé a invatari gcolare, apsruta din necesitatea tinerii pasului gcolii cu noile transforméri existente i preconizate, in viata $i actvitatea social-umana, In complexitatea epocii contemporane. Acest fapt solicit din partea individului Inzestrarea cu un echipament intelectu care sa-1 ajute s8 depaseascd modalitajle de simpla echilibrare a crganismului, prin rAspuns la stimuli la nivel dominant senzorioperce jebuie 84 foloseasca traiectorii combinate si complicate de ordin reflexiv in solutianarea problemelor pe care rezolutive, Omul trebuie s& fle un constructor de probleme gi de sisteme ideative necesare lor, transpuneri lor in plan ideativ si practic, gasind soluti optime $i éficiente. El este omul faptelor pentru c& ele conving, deci omul creator; este omul pentru care fapta, nu vorba, este maxima conducatoare in viata In consecinta, invatarea interactiv-creativa este necesard pentru a proiecta educatia omului creativ, un constructor de idei care nu raméne suspendat in sistemul sau ideati, cl foloseste pentru a elabora decizi gia rezolva problemele Vieti prin actiune. Acest tip de Invatare nu se opune invatarii scolare clasice, oi este © noua calitate a acesteia prin obiectivele pe care le urmareste privind formarea Personalitafi umane. Instruirea interactivcreativ’ (conceputa ca forma superioaré a inva scolare) pune accentul pe invatarea prin cercetare-descoperire, pe Invatarea prin efort propriu, independent sau difjat; pune accent mai ales pe echipamentul intelectual operatoriu, pe gandire $i imaginatio creatoare. Invatarea prin descoperire asiguré Insusitea activa ‘si trainica a cunostintelor; procesele de asimilare si Infelegere fiind mat atractive, ea are o valoare formativa mai mare, favorizand dezvoltarea atitudinilor i spiitulul investigativ si invent, flexibiltatea si productivitatea géndiri, curiozitatea epistemic’ organizat’, motivatia complexé, de ‘natura sociala angajaté In sensu Nu sunt excluse insa preocuparile pentru educarea memoriei, imbogtiirea blocului memorial gi dezvoltarea calititlor acesteia, deoarece fara aceste instrumente gandirea si imaginatia creatoare nu ar dispune de material de proiectare Orice teorie, ofice mecanism, orice creatie artistica pleaca de la datele existente, pe care individul creativ gandise pana atunci, cel putin intr-un anumit context determinat ( lare, instruirii formale-nonformale, perfectionarii socioprofesionale etc.) ativa are la bazé tocmai aceste procedee de combinare, de reorganizare, de Fe $i inlocuire folosind metoda incercafii i erori, a tatonarilor succesive. 403rezolvarea de probleme, o depageste ins pe aceasta sau probleme compiexe care impun metoda / strategia problematizar substantialé din perspectiva psihologicd si extrem de vedere pedagogic, F din sisteme de cunoast Indrézneata a generalizarea acest context sinonim cu cel de p fea, descoperirea de probleme reprezinté esenta procesul activa si creatva a elevului are restructurare a ideilor, de regan: Insusirea strate elevull asupra propr ‘al educatiei postmoderne — presupune adoptarea unor si ‘Attudinea activa g creatoare 2 elevior este 0 consecints al de predare al profesorului cat si a obignuinfel elevului de a se raporta la sarcina. Prin felul in care solicité rspunsuri la 0 problema, prin felul in care organizeaza de informare si de formare ale elevil accentul pe care fesorul influenteaza comportamentul activ si creativ al elevului STIMULAREA ACTIVISMULUI $1 A CREATIVITATII iN PROCESUL DIDACTIC wularea_activismulul $i a creativit lor S& puna ct mai mul F gi a factorilor care produc frustrare. rea de discutii si dezbateri intre elevi, prin solicitarea lor de a opera cu idei, concepte, obiecte cestora gia emiteri de noi variante. les ~ creativ al fiecaru sdului de implicare activa, = vezi resursele educa asigure: ice, a gan divergente si F specifice fiecarui individ in parte. Inoscut si oferirea satisfactiei gasirii efort de cdutare de catre elev. F de cercetare, de cdutare de idei, de informatil, de Intocmirea je obiecte, de contraste; de excursil . de agi pune intrebari ‘supra activi organizarea de discutii pe anumi 7. Educarea capacitatii de a pr neobignuite despre lucr Sub incident neobignui noscutd ca atare pr la persoanele raspunsurlior date de catre acestes Lectia conceputa in sens curricular, cu scop general de predare-invatare- vine astfel ,o aventurs a cunoasteri in care copilul participa acti, propri dificlie, examinandu-le si soluti plauzibile, Rolul asumat de profesor este mai mult cel de descoperin 405interes eomuriar Conduite ereatva ¢ cadrului didactic dezvoltarea potar siareaaapuesee Presupune €a profesor! sa medieze inte elev 9 lume ca ra. Ea devine smut activitate de predare-Invajare-evaluare, cu resurse formative superioare perfe: sie in sens svategic operational sor cu un eompatamant crea supe n legaturlle cooperate dintre elevi; s&-iindrume eficiente, echipament in experiente in ie 88 fie capat Activizarea actiuni si sarcini pedagogic’ de baz: oportunita de invafre,predarea Condit favorable sper! inva een autoevaluare optima la elevi, a toes tere Valorificand 0 tez& de baza, afirmats la nivelul praxiol orice lucru bine facut este un iucru nout (Te di i nek ee c& orice activitate didacti Sear laa asigura adeplare camp ps!hosa pedagogic la situatile concrete ale clasei si ale -0 continua schimbare si transformare, las de catre profesor constituie un factor care de Invatare al (3.0 condi p Profesoru! creativ ofera po: atmosiera neautortara, promovand postive 3 recep xageranie. El penitu schimbul de informa. dala ine elevior cv interes reste constant convingerea elevior ¢8 pot emia de! valoroase anendndu in procesul de evalvae, comunicanduse citerile de evalore | oferindu-le timpul necesar exersérii proprilor capacitat . imu gereatviata elev, profesoalnsusirebuie Aci, s8 marifeste un comportamenit soa 2 interactva redimensionesea role postazele cadrul didactic. 406 rebvie sa fie deschise, intrebarea operations it curiozitatea 1983). Fiecare act creativ incepe cu intrebari, dar acest 4 nu sugereze réspunsuri predetermi provoaca conduita creatoare, pentru c& ea duce la explorare, dez\ Dupa C. Rogers (1961), principalul motiv al creat I constituie tendinta liza pe sine, de a deveni ceea ce este potential. Cr \oi_detinem acea: ice pentru a se m: te, interesante, afl (L'S.Vigotski, 1971), asig superioare. Important In dezvoltarea creativitatii si a activismul jajare este sti- stimularea tendintei acestuia de a aduce 0 acesteia. El trebuie sé cunoasc3 potentialul creativ al fiecdrui elev si modal slimulare, 88 sesizeze manifestafile creative ale elevilor in afara orelor de activitatile extragcolare, s8-| faca pe elev constient de proprille capaci eleviior $i de posit implicandu-se at le morale $i intelectuale pr educator actioneaza asupra person: in formare. Ceea ce va pr promova profesorul va pretui si va dezvolta si elevul in mod mai mult sau cconstient. lar se petrec lucrurile in cazul nonereative nu numai ca nu vor independenta in abordarea si ., spiritul de contrazicere, nonconformismul — tn band orice pornire c&tre inovatie, dar vor intampina fin depistarea elevilor cu potential creativ ridicat, subestimandu-| rofesorul bun permite elevului sa-si asume risc ctuale, s8 speculeze sens poztiv), s& faca asocieri nebanuite, oferind frustrare, egec, nesiguranta, ambiguitate. La dispozitia elevilor indicat este sa fie puse materiale lAmuritoare si surse de informare corecta, validate soci Trebuie avut in vedere c&, formarea unor deprinderi de invatare timpuriu. depi eficient, mate aptitudinilor specifice actului creator.microgrupuri si promovarea interact domeniu super Mihu eficienta a problemelor in grup, Una dintre caile cele mai sigure de tare a acestora pentru a solutiona teratura de spe riortafea numerica si calitativa a acesteia cu cea indivicuald pi 1989): Creativitatea individuals — sl dif ite creativitatea de grup lulare si generare de idei noi gi de 1 de rezolvare a problemelor ‘Agumente in favoarea creativitajii de grup si a Be | __creatvttea navi Creatvtatea de grup T. te in rezolvarea probimelor| z z 4 Productia de idei,| Capacitate marité in productia de idei, eta its de achunen convergent mal ‘5. |Sistem de evaluare a idellor dependent terial de evaluare gi smh Cantar aelr ors aleson Ea | dorcare nok onset or sce" vince, 6. |Desfagurarea intregului proces este feazai riscul, avand capa- areal de resu tama” egecah| cle mira de ¢eute eqecn aac dea gh T. |Dezvoltarea in perspectiva pol ee sence prtecjonrt eos ina sociale 408 devina rezolvatori de n intampinarea situatillor si de perspectivas probleme, tot mai neobignuite gi ined Toffler — .trebuie sa fie acela de a Spor igi proiecteaza ef cunoasterea, asumandu: Pregatirea pent poaté adapta repede si usor la noutatea permanenta, fe mai rapid, cu atat se cere mai multé atentie pent imente ce vor surveni.* (Alvin Toffler, 1973, p. 38¢ , dorinja de a cduta, de a experimenta, de a descoper, de ine coparticipant, este un rol contraargumentare, de libertat cunoastere constructive © gandire care se dest stand 0 putemica aceasta categorie sunt mai p gaseste uli + nu se teme sa Incerce ceva nou; lui la ore devine deranjant pentru langue pedagogique’, P. Foula| apare adesea ca o amenintare. O ams lan personal de lucru, pastrand legatura numai cu un numar 409joate simturile In observajie, 1amic se refera pa acele trasaturi care dovedese permanent& levul cu pote le 0 corecta autoevaluare stimulare 2 pi dologie care ex itate si de toleranté fata de réspunsurile personale ale r-0 alta forma decat cea predata, considerandu-se cd elevul nu a invatat + preluirea memor * uniformizarea si lor din partea elevul se reduse din partea educator buie 68 cunoascé gi sa foloseasca fe menite s& stimuleze activismul si Creativitatea elevilor sai. Accentul exagerat pe competitie sau pe cooperare se poate constitui intr-un inhibator al libertati de exprimare creativa a elevului, fie prin necesitatea ca modeleze ideile indrazneje pentru a se incadra in gandirea curenta a grupului, suportand in acest sens presiunile colegilor mai putin imagin 410 ‘gcoala Incep de la tor, continu&nd cu metodele didactice, cu formele de organizar sia colectivului, cu programele si manualele. Tot ca o manifestare a conformismului poate fi considerata metodologica. inarmat cu acelasi reper din partea elevului aplicarea acelorasi algoritmi de invatare; elevul ramane astfel Incorsetat de o programé atotcuprinzatoare gi de un timp mereu insuficient pentru in manuale, cautari si De condamnat este si atitudinea rigid a educatorului care nu admite o alta teriorul elevilor sentimentul fortele propri, si mai ales convingerea {eauna o singurd variant& de raspuns la problemele ce | se pun. Un alt factor ce biocheaz& manifestarile creative ale elevilor este ridiculi ideilor elevilor. Critica prematura este contraindicata, mai ales c8 se poate din greseli, Observatille critice, restrictive si distructive din partea profesorului ‘conduc la autecenzurarea exageraté pana la reprimarea idellor chiar Inainte ca acestea s& fi prins contur. ‘Stiul autoritar al cadrului didacti cerand sa se facé ceea ce se spunt Ine accent pe respectarea directivelor, itatil creatiei, De multe ori, Aceasta si despre tor care inhiba creativitatea elevilor poate fi $i actiunea de evaluare, cand este realizat&. De cele mai multe ori nota este in mana iment de constrangere, constituindu-se si ca un substitut al motivatiei pentru Invatere. Pentru a institu momente de relaxare si de cadrul didactic ar trebui s& lase loc in activitatea desfagurata cu el perioadel inala sancjjonata prin note, calificative etc.). Convins c& nu va fi sanctionat, elevul va putea si-5i expund proprile puncte de vedere, ideile creative la care ajunge tocmal datorita detasarii si anraditionala prin car ye el devine un coparticipant deziderate, se vorbaste tot mai mult evaluarea dialogat’, accentuandu-se fun ssi mai putin functile de control, sanctionare gi de ierarhizare. i formatoare, incu UN SISTEM AL COMPETENTELOR PROFESORULUI IN INVATAREA INTERACTIV-CREATIVA 4 efort intelectual si pra care coordoneaz& bunul mers al ine pentru prima fe lucru, Odata ce ‘asigura. mi in punct de vedere al nivel si de iv, profesorultrebuie s& detina urmatoarele usec competente care pot fi (auto)formate si (auto)dezvoltate la nivel de sistem: tebe og * competenta energizanta: are in vede de ai | ee face pe elevi sA doreasca s8 st ‘in activitate, in rezolvarea problemei date. Lt Elevi trebuie incurejai opreasca la prima solutie descoperits, ci sd se antreneze In cautarea de solu alternative; | * competenta empatica: presupune abilitatea de a lucra cu elevilstudenti reusind s& se transpuna in situatile pe care acestia le parcurg. In acest mod, profesorul isi va cunoaste mai bine discipoli gi va imbunaitafii comunicarea cu ei, inge la consens; ite si a primi feed-back-t a de a asculta de afi ine sia accepta reptiv i tolerant la parerile de opinie, \centra asupra + competenta ludica: se referd la capacitatea profesorului de a raspunde ‘capacitatea de a reflecta asupra celor discutate gi a se con PI jocului elevilor sai prin joc, favorizand integrarea elementelor ludice Sead ae 1a de a oferi gi de a primi ajutor din partea colegilor gi de a nu * competenta organizatoricé: are in vedere abiltatea cadrulul didactic de organiza colectivul In echipe de lucru, de a me buie s8 creascé proportional cu marimea grupulti ‘sarcina pe care ar putea-o depasi elevul daca rezolva probleme, 'se pot genera fine si a impune respectarea grup. Totodata, profesorul este discuta asupra unel idei sau cor aduc in plus grupului de este potentialul de a Impartasi jpului sunt elemente colaborativa. Este la responsat ce include anut t-0 atmosfera de a egala a tuturor fectuarea muncit tenfele psihopedagogic membrilor. Este important ca el profes mediind legatura elevul ‘cu obiectul de invatamar etentel destagurata de toti.vin" (participa) competentele mar ile si psihosoclale ce tin de managementul cu ceva gi nimeni nu .pleaca* cu nimic. ; educational si de organizarea relatilor sociale In clasa de elev problemei, gasirea variantei optime), cat si individ in parte (rezultatele 412 413on ¥¥, emoyonararect, comportamen- tal; o invatare noua) Experientele de Invatare In grup sunt marcate de dialog reflexiv, de stimularea atitudinil metacognitive (creaea de moduri altemative de gandire, Oferind 0 baza rationala pentru negocierea interpersonala a sensurilor, o cale de a ajunge la intelegerea reciproca), de crearea de jurnale reflexive si de stimularea gandiri crtice, increderea in procesul de Invatare eficienta conduce la diminuarea controlul instaurarea unor relafii de munca degajate Intre educator si educat. ‘Avem Invaiare creativa atunci cénd elevul capata o experienta noua prin Proprile puteri, descoperind-o si exersénd-o in cadre problematice divergent, Ea Pune accentul pe invajarea prin cercetare-descoperire, pe invatarea prin efort Propriu, independent sau dirjat; pune accent mai ales pe echipamentul intelectual operatoriu, pe géndire si imaginatie creatoare. Elevul trebuie sa aibe dreptul s8 se Indoiasca de ideile cu care vine in contact, sé le cerceteze gi apoi find convins de justetea lor sa gi le insuseasca, aderand La fel el are dreptul s& greseasca, greselile creative find mai importante pentru dezvoltarea cognitiva decat raspunsutile corecte, corespunzatoare, Profesorii si elevii trebuie s& lucreze impreund, promovand metodele dialogate, favorizand procesele de indrumare si negociere. Coniucrarea profesor- discipol, nu inseamna Ins’ reducerea respectului faté de cadrul didactic, ci subliniaza necesitatea redimensionari relatiel, prin considerarea sensului dubl fluxului instructiv-educativ, al reciprocitati Invatari deoarece gi profesorii au de invatat de la elevi Activismul elevulustudentulul implicat de strategile folosite de cétre cadrul didactic in desfasurarea activitatii de predare-invatare, se constituie ca un imperativ alorientérii postmodemiste in educalie. Scoala postmodemista trebuie sa stie cum ‘8a motiveze pe elev sa invete si cum sa faciliteze procesul invatarli, organizand si dezvoltand strategi de lucru interactive, punand accentul pe utiltatea cunostintelor $i Pe necesitatea Insusiri lor pentru a se descurca in viafé. Agentii education: trebuie 88 fie interesati de ceea ce-si doresc elevii sa Invete si de cea ce faca cu aceste cunostinte. Rolul profesorului este nu de a indopa discip. diverse cunostinte, ci de a le ardta ce au de facut cu acestea. Daca nu sunt capabi 8a foloseasca in practica cea ce au invatat, degeaba dejin elevii cunostinte pur teoretice. In educatie si instruire trebuie avuta in vedere imbinarea eficientd a ambelor aspecte. Predarea nu are un scop in sine, ci este 0 functie desfasurata in sprijinul crearii autonomiei in invajare. Transmiterea de informali nu trebuie s& constituie {inta profesorului. Acesta trebuie s& creeze oferte de stimulare gi de diferentiere proprilor structuri cognitive ale elevului; structuri cog adrul procesului de invataimant ul paradigmei curriculumului prin activitati de instruire proiectate simultan la nivelul interdependentelor dintre acfiunile de predare-invatare-evaluare, Educatorul postmodem este un cAutétor, un produc’tor pasionat si un distribuitor de cunoastere localizaté. EI devine un profesor-cercetator i, prin aceasta, un ganditor care reflecté la practica educaliva, constient find de esponsabiltatea sa In a cultiva la elevil sai, practici investigative gi reflexive ata * Dictionar de psihologie (coord. Ursula $chiopu), Bucuresti: Editure Babel, 1997. ee DILLON, J.T, Levels of Problem Finding V.S. Problem Solving, Questioning Exchange", Nr. 2/1988, p.12, in Zlate, Mielu, Psihologia mecanismelor ‘cognitive, asi, Editura Polirom, 1999, GN SEOULQUIE, P, Dichonnarre dela langue pedagogique, Pars: PU, 1971 * GAGNE, R.M., Conditille invafani, Bucuresti: Editura Didactica si ic, 1975, PeeaGPKOTARGINSKI, TADEUSZ, Teatat despre Wer! bine fécut, Bucuresti Editura Politica, 1976, “ "IOAN, Autoconducere si creativitate, Cluj-Napoca, Editura Dacia, coe ae Or chtices Setn Pycoay Sn cane RieaERT HORST, Podagoute. consructvist®, Sin} al dezbater se SION ANA, Crosttca slonlorBucuTenl eature Dcacke8 + TORRANGE, E.'P, Guiding Creative Talent, Englewood Cliffs, N.J., Prentice Hall, 1962 415