Sie sind auf Seite 1von 27

Principalele institutii financiare

internationale
Cuprins

INSTITUTII FINANCIARE INTERNATIONALE

Principii de baza pentru functionarea eficienta a institutiilor

BANCA MONDIALA

Relatiile Romaniei cu Banca Mondiala

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL

Structura organizatorica a FMI

Constituirea s utilizarea resurselor FMI

Relatia BNR cu FMI

BANCA INTERNATIONALA PENTRU RECONSTRUCTIE


SI DEZVOLTARE

Structura si organaizarea BIRD

Conditii generale de imprumut

Relatia BNR cu BIRD

BANCA EUROPEANA PENTRU RECONSTRUCTIE SI


DEZVOLTARE

Relatia BNR cu BERD

Bibliografie
INSTITUII FINANCIARE INTERNAIONALE
Miscarea internationala a mijloacelor banesti si sistemul pietei
monetar - financiare internationale dispune de o structura
institutionala adecvata, prin intermediul careia se realizeaza, n
mod concret, fluxurile monetare si se asigura efectuarea
operatiunilor specifice activitatilor monetar - financiare
internationale. Aceasta structura include institutii specializate
localizate la nivelul economiilor mondiale (banca centrala si bancile
comerciale), bursele si societatile financiare, agentii economici
nonbancari, institutiile guvernamentale, institutii monetar -
financiare internationale si cele regionale.

La oricare dintre aceste niveluri distingem:

institutii care efectueaza nemijlocit operatiuni monetar -


financiare internationale;

institutii care organizeaza, sprijina si supravegheaza.

Principii de baza pentru functionarea eficienta a institutiilor

Toate institutiile financiare internationale se ghideaza dupa cel


putin trei principii de baza:

promovarea libertatii comertului international si a tranzactiilor


de capital;

asigurarea asistentei de specialitate n fiecare tara n vederea


mentinerii stabilitatii economice si monetare interne si
externe;

elaborarea politicilor economice lund n considerare


interesele tuturor tarilor membre ale acestor institutii.

Este foarte important ca institutiile sa fie capabile sa-si pastreze


seriozitatea pe pietele financiare, la adevarata lor valoare.
Majoritatea institutiilor financiare internationale sunt solide din
punct de vedere financiar. O trasatura esentiala a institutiilor
financiare internationale este solidaritatea ntre tarile membre ale
acestor institutii. Pentru functionarea eficienta a acestor
institutii, pe langa valoarea contributiei financiare important este
si dorinta politica de cooperare ntre tarile membre bazata pe
ncredere reciproca. Institutiile ntocmesc rapoarte detaliate asupra
activitatii lor, n care apar si comentarii critice. Analiza introspectiva
si autocritica au un rol benefic n readaptarea si mbunatatirea
activitatii n scopul pastrarii ncrederii cu care au fost nvestite
institutiile din partea tarilor membre, partenere.

Pentru a-si putea desfasura activitatea independent este


foarte important ca institutiile internationale sa aiba propriile surse
de venituri.

Un alt factor important n asigurarea succesului institutiilor


internationale este modalitatea n care se iau deciziile. . Majoritatea
institutiile financiare adopta proceduri n care voturile depind de
puterea economica si financiara a fiecarei tari membre. Votul este
adesea legat de contributia financiara a tarii respective, n acest fel
fiind asigurat faptul ca tarile cu cea mai mare putere economica vor
avea si cea mai mare contributie financiara, primind n schimb o
mai mare putere de decizie n cadrul institutiei

Pentru infapuirea noii ordini monetare internationale in urma


conferintei de la Bretton-Woods au fost create un numar de
institutii cu caracter monetar si financiar. Acestea sunt: Fondul
Monetar International (FMI) , Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si Banca
Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.

Rolul lor depaseste cu mult pe acela al unei simple banci,


printre obiectivele lor figurnd dezvoltarea si organizarea cooperarii
monetar - financiare a statelor, asigurarea de asistenta si sprijin
financiar pentru dezvoltarea schimburilor, mentinerea stabilitatii si
echilibrului pe plan valutar, a echilibrului balantelor de plati,
sustinerea financiara a cresterii economice n tarile membre si cu
deosebire n cele mai putin dezvoltate.
BANCA MONDIAL(BM)
Banca Mondiala reprezinta una dintre cele mai mari surse de
finantare si de asistenta pentru tarile aflate in tranzitie si
dezvoltare. Scopul ei principal este ajutorarea celor mai sarace
populatii si state, folosindu-si resursele financiare si umane,
precum si experienta bogata, pentru a reduce saracia din tarile n
curs de dezvoltare, crescnd nivelul cresterii economice si
mbunatatind nivelul de trai.

Grupul Bancii Mondiale cuprinde 5 agentii cu functii distincte


pentru ndeplinirea misiunii Grupului : Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Asociatia Internationala de
Dezvoltare (IDA), Corporatia Financiara Internationala (IFC),
Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor (MIGA) si Centrul
International de Reglementare a Diferentelor din Domeniul
Investitiilor (ICSID) .Termenul generic de Banca Mondiala se refera
n principal la BIRD si IDA.

Fiecare institutie are un rol distinct n lupta mpotriva


saraciei si mbunatatirea conditiilor de viata pentru populatia din
statele n curs de dezvoltare.

Organul suprem de conducere al Bancii Mondiale este Consiliul


Guvernatorilor format dintr-un reprezentat al fiecarui stat membru
care, de regula, este ministrul finantelor. Acest organism se
ntruneste n sedinta cel putin odata pe an, cnd are loc o sedinta
comuna cu cea a Consiliului Guvernatorilor FMI. Conducerea
curenta a Bancii revine unui Consiliul de Administratie numit si
Consiliul Directorilor Executivi format din 24 de membri. Consiliul
de Administratie conduce si intitutiile financiare afiliate ( CFI,
AID). Acesta este format din reprezentantii Statelor Unite ale
Americii, Frantei, Marii Britanii, Germaniei, Japoniei si din 19
directori reprezentnd grupurile de state. Conducerea Consiliului
revine unui presedinte ales pe 5 ani, care conduce si administratia
Bancii. De regula, presedintele Bancii este un reprezentant al SUA.
Votul n cadrul organismelor de conducere este proportional cu cota
de participare la Banca.
Elaborarea politicii bancii revine unui Comitet de Dezvoltare, ( care
nu este institutionalizat), format din ministrii de finante ai tarilor
care au reprezentanti in Consiliul Directorilor Executivi. Comitetul
de Dezvoltare se ntlneste in sedinta de 2 ori pe an, una din
sedinte desfasurndu-se nnaintea ntrunirii Consiliul
Guvernatorilor si urmarind sa stabileasca volumul transferului de
resurse catre tarile n curs de dezvlotare.

Banca Mondiala are de trei ori mai mult angajati decat FMI,
acestia desfasurndu-si activitatea att la sediul central, ct si la
reprezentantele deschise n ntreaga lume ( la mijlocul anilor 1990
existau circa 40 de reprezentante).

Banca Mondiala acorda mprumuturi guvernelor si agentiilor


guvernamentale care pot obtine garantii solide din partea statului.
Printre acestea se pot numara oricare din cele 156 de tari membere
care nregistreaza un venit anual pe cap de locuitor sub pragul
minim de creditare.Acordarea de mprumuturi statelor membere -
mprumuturile sunt destinate finantarii unor proiecte ce duc la
dezvlotarea economica, rezulatele proiectului dnd posibilitatea
rambursarii creditului. Banca ofera valuta doar pentru finantarea
proiectului, componenta interna a investitiei - salariile,
consumurile, intermediare fiind finantate din resursele financiare
ale tarii beneficiare. Resursele Bancii Mondiale sunt formate din
participatiile statelor membere la capitalul Bancii, care este majorat
periodic. Din contributia statelor membere, numai 6 % se varsa,
ramne in permanenta la dispozitia ei, putnd fi solicitat n orice
moment. Aceasta este una din conditiile ce stau la baza credibilitatii
Bancii, a doua conditie fiind aceea ca mprumuturile nu pot depasii
capitalul subscris de membri, la care se adauga rezervele. Cota de
participare varsata, in moneda nationala a tarilor membere, are o
pondere redusa in totalul resurselor Bancii.

Principala resursa de finantare o formeaza lichiditatile obtinute de


Banca pe piata internationala de capital, aceasta reprezentnd 85%
din totalul pasivului Bancii. Resursele de pe pietele internationale
se atrag prin emisiunea de obligatiuni pe termen mediu si lung si
plasarea hartiilor de valoare pe termen scurt guvernelor, bancilor
centrale sau comerciale. De mentionat ca circa 50% din resursele
mprumutate colectate de Banca Mondiala provin din lansarea de
titluri pe termen scurt, aspect riscant in vedere ca creditele
acordate sunt pe termen lung. Astfel pot sa apara neconcordante
la scandenta, precum si diferente de dobanzi ce pot afecta profitul
Bancii.

RELATIILE ROMANIEI CU BANCA MONDIAL

Romnia a devenit membra a Bancii Mondiale in 1972. Din


1991, Banca Mondiala a finantat peste 30 de proiecte, acoperind o
gama larga de activitati, cu un angajament total n valoare de 3,9
miliarde USD. . La 19 iunie 2001, Consiliul Directorilor Executivi al
Bancii Mondiale a dezbatut Strategia de Asistenta a Bancii Mondiale
(CAS) pentru Romnia pe perioada 2001-2004. CAS, elaborata in
stransa colaborare cu Guvernul Romniei, reprezinta un ghid al
asistentei acordata tarii de catre Banca Mondiala.
Pna in prezent, Banca Mondiala a finantat aproximativ 40 de
operatiuni n tara, reprezentnd un angajament total initial de
peste 4 miliarde de dolari.
Operatiunile de investitii si mprumuturile de ajustare (PAL)
abordeaza trei domenii largi:

Promovarea sectorului privat si dezvoltarea unor piete


eficiente. Aceasta include finalizarea agendei de privatizare,
imbunatatirea serviciilor de infrastructura, crearea unui
mediu de afaceri favorabil investitiilor si cresterii economice
si consolidarea eficientei pietei muncii.

Edificarea unor institutii din sectorul public si imbunatatirea


guvernarii prin reforma serviciului public, imbunatatirea
gestionarii cheltuielilor publice si a responsabilitatii,
implementarea unei strategii mpotriva coruptiei si reforma
justitiei.

Constituirea capitalului uman si mbunatatirea protectiei


sociale prin ameliorarea asigurarii de servicii sociale n
domeniul sanatatii si educatiei si imbunatatirea sistemului de
pensii.
In plus, programele de dezvoltare rurala si de reducere a
saraciei vizeaza mbunatatirea infrastructurii rurale, inclusiv
sistemele de irigatii, serviciile sociale si sistemul de finantare
rurala, printr-un proces participativ. De asemenea, operatiile bancii
vizeaza mbunatatirea productivitatii agricole si forestiere.
Analiza si consultanta este esentiala pentru contributia Bancii
Mondiale la eforturile de dezvoltare a Romniei. Resursele pe care
Banca Mondiala le are in domeniul dezvoltarii, cercetarii si al
asistentei tehnice contribuie la identificarea domeniilor prioritare si
la abordarea dificultatilor din procesul de dezvoltare.

Portofoliul din Romnia este al doilea ca marime din Europa si Asia


Centrala n ceea ce priveste numarul de proiecte si pe locul trei n
ceea ce priveste angajamentul total.

Directorul Bancii Mondiale pentru Romania, Owaise Saadat


a aratat ca Romnia trebuie sa accelereze reforma justitiei si
administratiei si sa ncheie privatizarile majore in conformitate cu
standardele UE pentru a primi noi fonduri de la institutia financiara
internationala. Intr-un interviu acordat agentiei Reuters, oficialul
BM a precizat ca exista

17 conditii care trebuie ndeplinite n domeniul administratiei


publice, al institutiilor publice si in cel juridic.

FONDUL MONETAR INTERNAIONAL (FMI)

Conferinta Monetara si Financiara din iulie 1944 de la


Bretton Woods a prevazut nfiintarea a doua institutii: Fondul
Monetar International (FMI) si Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) - FMI urmnd sa detina rolul
principal n cadrul noului sistem monetar international. Institutie
specializata a O.N.U.

Statutul FMI, adoptat de cele 45 de state participante la


conferinta, a intrat n vigoare la 27 decembrie 1945, activitatea
oficiala a Fondului ncepnd la 1 martie 1947.
FMI are urmatoarele obiective:

sa promoveze cooperarea monetara;

sa faciliteze expansiunea comertului international;

sa nlature restrictiile valutare din calea comertului


international si a fluxurilor financiare internationale;

sa acorde tarilor membre credite pe termen scurt si mijlociu,


n vederea reducerii dezechilibrelor temporare de balanta de
plati;

sa promoveze stabilitatea cursurilor valutare si evitarea


devalorizarilor monetare ca mijloc de concurenta
internationala.

FMI are doua categorii de membri: membri originari sunt


considerate acele tari care au ratificat acordul de creare a FMI pna
la intrarea lui n vigoare; alti membri sunt socotite toate celelalte
tari care au aderat la FMI dupa intrarea n vigoare a acordului.
Aceasta delimitare a membrilor FMI are, n principal, caracter
onorific, dar uneori se tine cont de acest lucru n desfasurarea
activitatii Fondului.

Numarul tarilor membre ale FMI a crescut rapid, de la 29 de tari n


anul 1945, la 125 n 1973, 151 n 1989 si 184 de tari membre n
anul 2004.

Romnia este membra a FMI din decembrie 1972. Calitatea de


membru al FMI da Romniei, ca de altfel oricarui stat membru,
posibilitatea de a beneficia de toate drepturile ce i revin potrivit
statutului si reglementarilor de functionare cu ndatorirea de a-si
ndeplini obligatiile asumate prin semnarea acordului, precum si
dreptul de a se retrage oricnd din FMI pe baza unui aviz scris.

Structura organizatorica a FMI


Organizarea si functionarea FMI se bazeaza pe asa numitele
"cote parti " subscrise de tariile care adera la aceasta organizatie,
adica pe volumul resurselor pe care statele membre le pun la
dispozitia FMI si care determina inclusiv numarul de voturi de care
dispune fiecare stat membru in organele de conducere, precum si
importanta mprumuturilor de care poate beneficia fiecare tara.
Cotele parti au fost exprimate in dolari si se fixeaza n functie
de valoarea comertului exterior si de valoarea productiei
statelor membre in raport cu o serie de conditii politice , favorabile
, cel mai des , SUA si Marea Britanie.

Organele de conducere ale FMI sunt: Consiliul guvernatorilor,


Consiliul executiv si Directorul general. Pentru desfasurarea
activitatii sale, FMI este organizat pe comitete si departamente
specializate.

Consiliul guvernatorilor constituie organul suprem si


stabileste liniile directoare ale activitatii Fondului(cu rol de adunare
generala). Fiecare stat membru este reprezentat de un guvernator
(Ministrul de finante sau Guvernatorul bancii centrale si detine un
drept de vot a carui importanta difera in functie de cota parte de
capital subscrisa de statul respectiv) si un supleant numit de
fiecare tara. Dintre membri Consiliului guvernatorilor unul este ales
presedinte. n sfera atributiilor sale intra: primirea de noi membri,
excluderea membrilor, modificarea statutului, revizuirea cotelor de
participare, ncheierea de aranjamente valutare cu alte institutii
etc. De regula, n luna septembrie a fiecarui an, Consiliul
guvernatorilor se ntruneste ntr-o sesiune ordinara, n cadrul careia
se examineaza activitatea Fondului n cursul anului financiar
ncheiat (1 aprilie - 31 martie) si se stabilesc liniile directoare ale
activitatii viitoare.

Consiliul executiv este format din 23 directori executivi, din


care 7 sunt numiti si 16 alesi.

Directorul general este numit de Consiliul executiv pe o perioada


de 5 ani. El prezideaza ntlnirile Consiliului executiv, nu voteaza
dect n situatia n care exista egalitate de voturi si poate participa
si la sedintele Consiliului guvernatorilor, dar fara drept de vot.

Comitetul interimar a fost nfiintat n anul 1974 ca un organ


consultativ compus din 24 membri, care da avize si face rapoarte
catre Consiliul guvernatorilor pe probleme privind gestionarea si
adaptarea sistemului monetar international.

Comitetul dezvoltarii constituit n acelasi an este un comitet


ministerial reunit al Consiliului guvernatorilor FMI si al Bancii
Mondiale, care analizeaza transferurile de resurse catre tarile n
curs de dezvoltare.

La nivelul FMI sunt organizate departamente geografice (Africa,


Asia-Pacific, Europa, Orientul Mijlociu, Emisfera Occidentala) si
departamente functionale si servicii speciale (Departamentul de
finante publice, Departamentul juridic, Institutul FMI,
Departamentul monetar si valutar, Departamentul de studii,
Departamentul de statistici si Departamentul de trezorerie).

Constituirea si utilizarea resurselor FMI

Resursele FMI se pot grupa n general n patru categorii:

a). cote subscrise de tarile membre;

b). dobnzi si comisioane;

c). vnzari de aur contra valute convertibile;

d). mprumuturi.

a). Cotele de participare constituie partea cea mai


importanta din capitalul FMI, fiecare tara, odata cu aderarea la
Fond, fiind obligata sa subscrie o anumita cota. Pna n anul 1978
aceasta cota era formata din 25% aur si 75% moneda nationala
indiferent daca este convertibila sau neconvertibila. . n trecut,
aurul corespunzator fractiunii de 25% se depunea la unul din cei
patru depozitari acreditati ai Fondului (Sistemul Federal de Rezerve
al SUA, Banca Angliei, Banca Frantei si Banca de Rezerva a Indiei).
Moneda nationala este pastrata ntr-un cont special la dispozitia
FMI, la banca centrala sau o alta banca din tara respectiva.

Periodic, aceste cote sunt revizuite, de regula n sensul maririi lor.


Sporirea cotelor de participare este determinata, n principal, de
nevoia de resurse a Fondului pentru a face fata solicitarilor sporite
de finantare ale membrilor. Revizuirea generala a cotelor se face la
intervale de pna la 5 ani, dar fiecare membru poate solicita, atunci
cnd se considera ndreptatit, modificarea singulara a cotei sale. La
data de 30 ianuarie 2003, Consiliul executiv a realizat ultima
revizuire a cotelor de participare (a 12-a), lasnd neschimbata
valoarea acestora de 213,7 miliarde DST.

Cota de participare are o importanta deosebita din punctul


de vedere al tarii membre, deoarece de marimea acesteia depinde:
puterea de vot a tarii, volumul ajutorului financiar care i se poate
acorda si valoarea alocarilor de DST.

In cadrul FMI se aplica un sistem de vot ponderat cu cota de


participare. Fiecarei tari membre i sunt acordate 250 de voturi, la
care se adauga cte un vot suplimentar pentru fiecare fractiune de
100.000 dolari din cota de participare a tarii respective, astfel ca
participarea statelor membre la luarea deciziilor este proportionala
cu numarul total de voturi. Totusi, pentru anumite hotarri de
importanta deosebita (de exemplu, modificarea cotelor de
participare) este necesara unanimitatea.

Cotele de participare cele mai mari le au tarile dezvoltate, care


detin 3/4 din total si, deci, din voturi: SUA - 17,08%, Japonia -
6,13%, Germania - 5,99%, Franta - 4,95%, Marea Britanie -
4,95%.

b). Dobnzile si comisioanele reprezinta o alta resursa a


FMI, a carei marime depinde de volumul creditelor acordate si de
evolutia ratelor dobnzii.
c). Vnzarile de aur erau destinate, n formula vechiului
statut, sa mareasca resursele Fondului ntr-o anumita valuta pentru
a face fata solicitarilor deosebit de mari ntr-o moneda.

d). mprumuturile se utilizeaza n cazul n care


disponibilitatile FMI devin insuficiente comparativ cu solicitarile de
finantare ale tarilor membre si se obtin de la statele membre, de
la alte organizatii sau pe baza unor aranjamente.

Dreptul de a primi ajutor financiar n valuta si alocari de DST de la


FMI este proportional cu cotele-parti varsate, fapt care creeaza
diferentieri accentuate n redistribuirea resurselor Fondului. Astfel,
tarile cu o buna situatie economica si financiara au si posibilitati
mai mari de a apela la finantarile FMI si, n plus, primesc cele mai
mari alocari de DST, ceea ce constituie un paradox, deoarece nevoi
suplimentare de resurse manifesta tarile n curs de dezvoltare, tari
cu situatie financiara slaba, reflectata si n marimea cotei lor
subscrise si varsate la Fond.

O tara membra poate utiliza DST pentru a obtine moneda straina


de la alti membri si pentru a face plati catre FMI. O astfel de
utilizare nu constituie un mprumut, statelor membre ale FMI
fiindu-le alocate DST pentru rezolvarea unor dezechilibre de
balanta de plati, fara ndeplinirea unor masuri de politica economica
si fara obligatia de rambursare. O tara membra care si foloseste
alocarile de DST plateste Fondului o dobnda la o rata anuala de
1%-5%, n timp ce un stat care detine DST peste alocarile sale
ncaseaza o astfel dobnda.

Tragerile obisnuite pot fi efectuate n doua categorii:

transele propriu-zise;

facilitatile de finantare.
a. Mecanismul transelor, destinat finantarii deficitelor generale
ale balantelor de plati, prevede 5 transe, fiecare de marime egala
cu 25% din cota de participare a tarii respective. Tragerea n prima
transa, denumita "transa rezerva" se face automat, n momentul n
care doreste tara membra. Pe lnga aceasta transa exista 4 "transe
de credit", tragerile n cadrul lor putndu-se face succesiv, dupa
epuizarea disponibilitatilor din "transa rezerva" si dupa examinarea
situatiei concrete din tara solicitatoare de catre expertii FMI.

n acordarea transelor de credit, FMI aplica principiul


conditionalitatii: cu ct sumele trase cumulativ de o tara membra
sunt mai mari comparativ cu cota de participare, cu att FMI va
trebui sa se asigure ca politica dusa de statul respectiv permite
echilibrarea balantei de plati si rambursarea fondurilor
mprumutate. Prin mecanismul transelor, o tara poate obtine
maxim 125% din cota sa de participare, dar transele de credit
superioare se obtin cu o conditionalitate sporita.In limbaj tehnic ,
operatiunile de imprumut se numesc trageri , iar rambursarile se
numesc rascumparari.

Imprumuturile ingajate de un stat membru se pot derula sub forma


"cumpararilor directe" si a "asigurarilor de trageri"

Cumpararile directe reprezinta un imprumut acordat in moneda


convertibila pe gaj de moneda nationala (swap)

Asigurarile de trageri sunt decizii prin care FMI da siguranta unui


stat ca va putea sa efectueze cumparari de moneda convertibila
, in cursul unei perioade precizate si pana la un nivel determinat
. Asadar asigurarile de trageri sunt linii de credit deschise pentru
o perioada de 12 luni.

Tragerile n mecanismul transelor se pot face fie sub forma


cumpararii directe si imediate cu moneda nationala a sumei
corespunzatoare, fie sub forma unor facilitati speciale:

Aranjamentul "stand-by", pe baza caruia tara solicitatoare poate sa


obtina sumele cuvenite, atunci cnd are nevoie, ntr-un interval
stabilit de 1-3 ani. El a fost creat n anul 1952 n scopul de a ajuta
pe termen mediu tarile cu dezechilibre temporare de balanta de
plati, acestea putnd obtine 100% din cota anual si 300% din cota
cumulat. n prezent, majoritatea creditelor acordate de FMI au la
baza aranjamente "stand-by" ncheiate de statele membre.[1]

Facilitatea de credit extinsa (EFF - Extended Fund Facility) a fost


instituita n anul 1974 si a permis Fondului sa furnizeze statelor
membre ajutoare echivalente cu un procent mai mare din cota lor
de participare (100% din cota anual, 300% din cota cumulat) si
pentru o perioada mai lunga dect prin mecanismul transelor de
credit (3 ani). Principalul obiectiv al acestei facilitati l reprezinta
ajutorarea statelor membre pentru a depasi dificultatile de origine
structurala ale balantei de plati, care necesita n general o perioada
de ajustare mai mare.

b. Tragerile n cadrul facilitatilor de finantare pot fi obtinute n


situatii bine specificate, de deficite ale balantelor de plati, n
special de catre tarile n curs de dezvoltare, astfel fiind create:

Facilitatea de finantare compensatorie (CFF - Compensatory


Financing Facility) creata n anul 1963, vine n sprijinul statelor care
fac dovada unui necesar financiar care sa compenseze o scadere
temporara a ncasarilor din exporturi (n special de materii prime,
semifabricate) sau o crestere temporara a costurilor importurilor de
cereale. Aceste tari care suporta majorari ale deficitelor balantelor
de plati au posibilitatea sa traga asupra FMI pna la 75% din cota
de participare. Din anul 1988 este inclusa n Facilitatea finantarii
compensatorii si contingentarii, care pastreaza elementele
esentiale ale finantarii compensatorii, dar cuprinde si elemente
legate de contingentarea exporturilor sau a importurilor.

Facilitatea de finantare a situatiilor neprevazute (USFF - Uncertain


Situations Financing Facility) ajuta statele membre sa mentina
dinamica reformelor, n cazul producerii unor socuri externe.
Dreptul total de tragere este de 80% din cota de participare: 30%
pentru deficitul ncasarilor din export, 30% pentru situatii
neprevazute si 20% o transa de credit facultativa.
Facilitatea de finantare a stocurilor tampon (BSFF - Buffer Stock
Financing Facility) a fost creata n anul 1969 pentru tarile care
nregistreaza dezechilibre de balanta de plati cauzate de
participarea lor la acorduri sau aranjamente internationale privind
formarea si functionarea stocurilor de materii prime, tragerile
putnd atinge 50% din cota.

Facilitatea petroliera a functionat temporar n perioada 1974-1975


si a fost destinata sa finanteze tarile membre care au nregistrat
deficite ale balantelor de plati ca urmare a majorarii pretului
titeiului, consecinta a primului soc petrolier.

Facilitatea "Witteveen" a fost creata n anul 1980 n scopul sprijinirii


tarilor membre care se asteapta sa nregistreze deficite importante
ale balantelor de plati si care au epuizat celelalte posibilitati de
tragere asupra FMI.[2]

Facilitatea de ajustare structurala (SAF - Structural Adjustment


Facility) si Facilitatea de ajustare structurala extinsa (ESAF -
Enhanced Structural Adjustment Facility) au fost instituite n
perioada 1986-1987, avnd ca scop acordarea de fonduri n conditii
de favoare (termen de 10 ani din care 5,5 ani perioada de gratie,
dobnda de 0,5% pe an) tarilor n curs de dezvoltare cu venituri
mici, pentru programe de reforma economica si pentru probleme
repetate ale balantei de plati. Cuantumul total al unei astfel de
facilitati este echivalent cu 50% din cota de participare a tarii,
platibil n trei anuitati.

Facilitatea pentru transformare sistemica (STF - Systemic


Transformation Facility) a functionat n perioada aprilie 1993-
decembrie 1995 si a constat n acordarea de asistenta financiara
tarilor n tranzitie cu dezechilibre ale balantei de plati datorate
gravelor perturbatii ale sistemului comercial si de plati. Au
beneficiat de aceasta facilitate 20 de tari, cea mai importanta
transa (0,5 miliarde DST) revenind Ucrainei.

Facilitatea liniilor de credit preventive (CCL - Contingent Credit


Lines) a fost creata n anul 1999 n vederea acordarii de credite pe
termen scurt tarilor membre a caror economie este fundamental
sanatoasa si bine gestionata, dar care se pot confrunta cu
dezechilibre exceptionale ale balantei de plati, generate de miscari
necontrolate ale pietelor de capital sau de propagarea efectelor
unei crize financiare internationale.

Facilitatea de reducere a saraciei si crestere (PRGF - Poverty


Reduction and Growth Facility) a fost introdusa n noiembrie 1999
pentru a ajuta tarile cele mai sarace sa faca fata dezechilibrelor de
balanta de plati. Pe baza strategiei de reducere a saraciei a tarii n
cauza se adopta programe pe 3 ani si se poate obtine pna la 140%
din cota de participare, n cazuri exceptionale chiar 185%.

Consiliul guvernatorilor a hotart n anul 2000 ca termenul de


creditare sa fie de 2-4 ani pentru Acordul "stand-by" si de 4-7
ani pentru Facilitatea de credit extinsa, n timp ce pentru Facilitatea
de reducere a saraciei si crestere perioada de rambursare sa fie
extinsa la 10 ani cu 5 ani perioada de gratie.

Relatiile BNR cu FMI

Romnia este membra a Fondului Monetar International


(FMI) din anul 1972, cu o cota de participare care n prezent este
de 1030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala. Romnia detine
10 552 voturi, reprezentnd 0,49% din total.

n cadrul FMI, Romnia face parte din grupa de tari


(constituenta) care include:
Olanda, Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgari
a, Bosnia Hertegovina, Croatia, Macedonia. Grupa de tari este
reprezentata n Consiliul executiv al FMI de un director executiv
olandez - domnul Jeroen Kremers. n cadrul biroului directorului
executiv, Romnia are un reprezentant care ndeplineste functia de
consilier al acestuia.

Guvernatorul Romniei la FMI este Guvernatorul BNR; Guvernator


Supleant este Secretarul de Stat din Ministerul Finantelor Publice
cu responsabilitati n domeniu.
Romnia a acceptat obligatiile prevazute n Articolul VIII al
Statutului FMI, la 25 martie 1998. Prin aceasta, Romnia se
angajeaza sa nu recurga la introducerea de restrictii cu privire la
efectuarea platilor si transferurilor pentru tranzactii internationale
curente si sa nu participe la aranjamente valutare discriminatorii
sau practici valutare multiple, fara aprobarea/consultarea FMI.

ncepnd cu anul 1991 asistenta financiara acordata de FMI s-a


concretizat prin aprobarea unui numar de sapte aranjamente
stand-by.

n calitate de stat membru, Romnia furnizeaza FMI informatii si


realizeaza consultari anuale cu aceasta institutie, n conformitate
cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI .

In cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a


standardelor internationale n domeniile relevante pentru
activitatea FMI, Romnia a participat la:

Programul Bancii Mondiale si FMI de evaluare a sectorului financiar.


n acest context, expertii BM si FMI au realizat Financial Sector
Stability Assessement - FSSA, raport ce identifica principalele
vulnerabilitati ale sectorului financiar romnesc si ofera un set de
recomandari pentru corectarea acestora.

ROSC-Data Module (raportul privind respectarea standardelor si


codurilor), prin care expertii FMI realizeaza o evaluare a practicilor
romnesti privind diseminarea datelor vizavi de Standardul Special
de Diseminare a Datelor-SDDS (Romnia a aderat la acest sistem
n mai 2005).

FMI a acordat Romniei asistenta tehnica n cteva domenii


incluznd politica monetara si organizarea bancii centrale,
supravegherea bancara si statistica.

Banca Internationala Pentru Reconstructie si


Dezvoltare (BIRD)
BIRD este o institutie de finantare,infiintata in anul 1945 in
urma Conferintei de la Bretton-Woods , cu scopul sprijinirii refacerii
economiilor dupa razboi. Ea include 184 de membri si corespunde
mesajului promovat la Bretton-Woods de organizare, armonizare si
extindere a schimburilor internationale precum si de o mai eficienta
utilizare a resurselor internationale. Obiectivul BIRD este reducerea
saraciei n tarile n curs de dezvoltare, solvabile si cu venituri medii,
promovnd dezvoltarea durabila, prin mprumuturi, garantii si
servicii nelegate de mprumuturi - inclusiv servicii de analiza si
consultanta. Tipurile de programe sustinute de BIRD se mpart n 2
categorii: programe pentru proiecte de infrastructura economica si
sociala si programe de ajustare sectoriala, ca element de sustinere
a reformei economice, promovate prin programele de
macrostabilizare ale FMI (ajustare programatica structurala - PAL
si ajustarea sectorului privat - PSAL).

In statutul BIRD au fost inscrise cinci obiective principale


care aveau sa fie urmarite de acest organism:

Sprijinirea reconstructiei economiilor;

Participarea la dezvoltarea statelor member,inclusive a celor


mai putin dezvoltate;

Promovarea investitiilor private in strainatate pe baza


garantiilor si a investitiilor directe;

Promovarea expansiunii armonioase pe termen lung a


schimburilor internationale, a echilibrarii balantelor de plati ca
si a factorilor de dezvoltare,care sa duca la imbunatatirea
productivitatii muncii si a calitatii vietii;

Finantarea mixta, din resurse interne si externe a proiectelor


utile si urgente, tinand cont de consecintele economice ale
investitiilor internationale.

Structura si organizarea BIRD


Potrivit statutului BIRD, toate statele, indifferent de
organizarea politica, pot adera la acest organism. Singurul drept de
veto revine, insa, SUA, care detine mai mult de 20% din voturi.
Exista, totusi, o conditie imperativa pentru ca un stat sa devina
membru al BIRD , si anume sa fie deja membru al FMI, adica sa
accepte codul de conduita al acestuia, in ceea ce priveste
schimburile si accesul la informatiile economice esentiale.

In momentul adeziunii la BIRD, noul stat membru subscrie o


fractiune de capital. Partea de capital afectata fiecarui stat deriva
din cota parte afectata de catre FMI si se stabileste in funtie de
importanta relativa a tarii in economia internationala.
Volumul subscrierii determina numarul voturilor fiecarei tari, astfel:
fiecare stat membru primeste 250 de voturi in momentul adeziunii,
indifferent de marimea subscrierilor la care se adauga cate un vot
pentru fiecare parte de capital subscrisa.

BIRD este condusa de catre Consiliul guvernatorilor format


din "guvernatorii" si "viceguvernatorii" numiti de fiecare tara.
"Guvernatorul" fiecarui stat (care poate fi Ministrul de Finante ,
Guvernatorul Bancii Centrale, etc.) dispune de ansamblul voturilor
tarii respective.

Consiliul guvernatorilor se reuneste o data pe an in adunarea


generala pentru a luadeciziile cele mai importante privind
activitatea BIRD : admiterea de noi membri, modificarea capitalului
social, ratificarea acordurilor cu alte organisme internationale,
repartizarea venitului net anual, etc.. Toate atributiile Consiliului
guvernatorilor , altele decat cele enumerate sunt delegate
administratorilor care conduc operatiunile zilnice ale BIRD.
Administratorii , in numar de 21, isi au sediul la Washington si
reprezinta principalul organism de directie format din reprezentantii
permanenti ai statelor member. Fiecare administrator ales dispune
de un numar total d voturi , iar deciziile se iau de obicei prin
"consens" , dupa discutii ample si detaliate asupra fiecarei
probleme.
In 1974 a fost creat Comitetul de Dezvoltare, amanatie
comuna a Consiliului guvernatorilor a FMI si a Consiliului
guvernatorilor Bancii Mondiale. Rolul sau este sa studieze toate
aspectele transferului de resurse catre tarile cu economie in curs
de dezvoltare sis a faca propuneri pentru imbunatatirea eficientei.

Una dintre prerogativele administratorilor este de a numi


presedintele BIRD care coordoneaza ansamblul activitatilor, alaturi
de care exista un numar de vicepresedinti din care doi prim
vicepresedinti.

Unul dintre vicepresedinti coordoneaza sectorul finantelor,


(i.e. a imprumuturilor, structura capitalului, trezoreria, cheltuielile
effectuate) in timp ce , cel de-al doilea vicepresedinte coordoneaza
sectorul operatiunilor ( i.e. aspectele economice si tehnice privind
imprumuturile acordate de BIRD).

Conditii generale de imprumut

mprumuturile acordate de BIRD revin, de regula, direct


guvernelor tarilor beneficiare iar, atunci cnd se finanteaza proiecte
private, este obligatorie garantia guvernamentala.

Prima conditie pentru a obtine un imprumut de la BIRD este


ca tara beneficiara sa fie membra a acestei institutii. Creditele sunt
acordate statelor, organismelor publice si private cu conditia sa
detina garantii guvernamentale.

Daca in primii ani de dupa cel de-al doilea razboi mondial creditele
s-au acordat preponderant pentru refacerea economiilor apartinand
tarilor din Europa Occidentala, dupa 1950 ele au fost indreptate
covarsitor catre tarile cu economie in curs de dezvoltare.

Pana in iulie 1982 creditele acordate erau remunerate cu o


rata fixa a dobanzii de 11,6%. Pentru ca BIRD sa poata avea acces
la refinantarea pe termen scurt, in conditii mai putin oneroase , a
fost nevoita sa reintroduce un mecanism care sa ii permita
ajustarea costului resurselor la rata dobanzii perceputa la creditele
pe termen scurt. De aceea, incepand cu 1982 , se practica rate
variabile ale dobanzilor in functie de costul ponderat al
imprumuturilor angajate de BIRD pe o durata de 12 luni care preced
data acordarii creditului.Durata si intervalele de amortizare a
creditelor acordate, precum si perioada de gratie se fixeaza in
functie de tipul imprumutului si calitatea debitorului.

BIRD acorda cu prioritate credite pentru imbunatatirea


infrastructurii, pentru eradicarea saraciei, pentru agricultura si
energie, adesea procedand la cofinantare , impreuna cu guvernele
tarilor care beneficiaza de credite. Pentru a beneficia de credite
pentru dezvolatre, debitorul trebuie sa depuna un proiect de
dezvoltare care parcurge mai multe etape numite "ciclul
proiectelor". Etapele successive sunt urmatoarele:

Identificarea obiectului proiectului pentru a constata daca


intra in programul de finantare al BIRD;

Pregatirea proiectului de catre debitor, cu asistenta din partea


BIRD;

Evaluarea proiectului presupune reexaminarea de fond a


tuturor aspectelor cuprinse in proiect si definirea cadrului de
executie;

Negocierea si supunerea proiectului aprobarii


administratorilor se finalizeaza cu intocmirea "contractului"
intre debitor si BIRD denumit "Acord de imprumut"

Executarea si supravegherea .Debitorul poarta


responsabilitatea derularii proiectului, BIRD limitandu-se
numai la rolul de supraveghere, fara sa intervina direct;

Evaluarea finala care apreciaza daca obiectivul proiectului a


fost atins; incidenta economica si sociala; gestionarea
proiectului; rezultatele financiare, etc.

Relatia BNR cu BIRD


Romnia a devenit membra BIRD n 1972, acceptnd
Rezolutia Consiliului Guvernatorilor nr.280/28.11.1972 care
stabileste termenii si conditiile de aderare. n prezent Romnia
detine 4011 actiuni din capitalul Bancii, iar valoarea subscriptiei
varsate este de 30,5 mil.USD. Conform HG nr.34/1997, guvernator
pentru Romnia este ministrul finantelor publice, iar guvernator
supleant este viceguvernatorul BNR desemnat n acest sens de
catre guvernatorul bancii centrale a Romniei. Activitatea Bancii
Mondiale n Romnia a fost reluata n anul 1991. La 31 decembrie
2005, datele privind relatia BIRD - Romnia au ilustrat un portofoliu
de 88 acorduri (n derulare si finalizate), cu o valoare totala de
7 190 mil. USD. n derulare erau nregistrate :

21 acorduri de mprumut, reprezentnd un angajament net


de 1 651,6 mil.USD;

5 granturi acordate n cadrul Facilitatii de Protectie a Mediului


(GEF-Global Environment Facility), cu o valoare de 31,32
mil.USD.

n cursul anului 2005 au fost semnate 3 acorduri. Conform


Raportului Anual BIRD pentru anul financiar 2004-2005,
angajamentele fata de Romnia au reprezentat 17 la suta din
portofoliul activ privind Europa si Asia Centrala. La 31 martie 2005
a fost finalizat PAL 1 (Programatic Adjustment Loan), cu o valoare
de 150 mil.USD, program destinat sprijinirii procesului de reforma
pna n 2007, anul n care Romnia urmeaza sa adere la Uniunea
Europeana.

Romania a aderat la Banca Internationala pentru


Reconstructie si Dezvoltare in 1972, fiind ca si in cazul aderarii la
FMI, singura tara din blocul rasaritean cu exceptand Iugoslavia,
care a intreprins la acea data un asemenea pas.

In conformitate cu statutul BIRD, orice stat care devine membru al


acestui organism financiar international si subscrie actiuni la
capitalul BIRD are obligatia sa verse in contul acesteia 20% din
valoarea capitalului subscris din care 2% in aur sau dolari SUA, la
Federal Rezerve Bank, New York si 18% in moneda
nationala.Contul pentru cota din capital subscrisa in moneda
nationala este deschis la Banca Nationala a Romaniei. Cota de

subscriptie, platita in moneda nationala, face obiectul mentinerii


valorii. Astfel, taranoastra efectueaza incepand cu anul 1992,
operatiunea de mentinere a valorii cotei Romaniei subscrise in
moenda nationala.

Obiectivul major urmarit in Romania, prin aderarea sa la


BIRD, este acela de atragere de resurse financiare necesara
procesului general de dezvoltare economica.

Ca membru BIRD, Romania a beneficiat si beneficiaza


de o serie de drepturi ce decurg din aceasta calitate. Astfel, ea a
contactat de la BIRD imprumuturi pentru dezvoltarea economica in
conditii mult mai avantajoase decat pe piata capitalurilor.

Calitatea de membra asigura tarii noastre posibilitatea


participarii la licitatiile organizate de BIRD pentru
realizarea proiectelor de investitii finantate de Banca. Pentru
proiectele de investitii care urmeaza sa se realizare in tara noastra
cu imprumuturile BIRD, furnizorii romani beneficiaza de o marja de
preferinta 15% fata de pretul firmelor strine, mai avantajoase. Se
ceeaza, astfel, conditii propice, pentru promovarea exporturilor
romanesti, in special cele de tehnologie, asistenta tehnica si know-
how. In al treilea tara noastra obtine asistenta tehnica pentru
lucrarile de investitii ce urmeaza a se realiza in tara noastra ( daca
aceasta asistenta se considera utila). In al patrulea
rand, Romania beneficiaza de pregatire superioara , prin institutul
propiu al BIRD al unor cadre romanesti. In aderarea Romaniei la
BIRD face posibila obtinerea unor informatii de foarte buna calitate
privin economia mondiala, comertul international, ajutorul public,
pentru dezvoltare, datoria externa etc., informatii care contribuie
la mai buna participare a Romaniei la diviziunea internationala a
muncii, la promovarea omertului si cooperarii internationale.
Calitatea portofoliului Bancii in Romania s-a imbunatatit constant
in ultimii cativa ani. In timp ce indicatorii globali de performanta
sunt pozitivi, cateva probleme comune de punere in aplicare
persista. Acestea includ: (i) nevoia de a acorda o atentie speciala
dezvoltarii capacitatii de monitorizare si evaluare; (ii) nevoia de a
alinia cerintele de raportare financiara la cele mai bune practici
internationale si (iii) nevoia de a intari procesul de stabilire a
prioritatilor bugetare de catre Guvern, pentru a asigura alocarea
fondurilor din cadrul imprumutului BIRD si finantarea echivalenta,
pentru a obtine un impact maxim de dezvoltare de la portofoliul
Bancii.

Banca Europeana pentru Reconstructie si


Dezvoltare(BERD)
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)
a fost infiintata in data de 29 mai 1990, iar activitatea a fost
inceputa, de facto, la data de 17 aprilie 1991. La intalnirea
inaugurala Consiliul Guvernatorilor a ales Presedintele si Directorii
BERD si a adoptat Rezolutia nr.8 prin care banca se autorizeaza sa
inceapa operatiunile. Sediul BERD a fost stabilit la Londra.

BERD este condusa de catre Consiliul Guvernatorilor, in care


se regaseste un guvernator numit de fiecare tara (in persoana
Ministrului de Finante sau echivalent). Consiliul guvernatorilor
deleaga cea mai mare parte din atributii Consiliului Directorilor care
raspunde de politicile si operatiunile generale ale bancii.
Conducerea executive este asigurata de catre Presedintele bancii
sub indrumarea Consiliului Directorilor.

BERD este proprietatea tarilor member, care au calitatea de


actionari in urma subscrierii unei cote parti din capitalul bancii. Cota
parte de capital subscrisa da dreptul tarii respective la un numar
de voturi. Capitalul total subscris este de 20 de miliarde de euro
din care s-au varsat 5 miliarde. Soliditatea capitalului bancii,
politicile financiare si operatiunile prudente fac ca BERD sa fie
cotata ca o banca sigura (rating AAA).
BERD acorda credite tarilor care prezinta pentru proiecte de
investitii viabile. Pentru finantarea proiectelor si pentru propriile
nevoi operationale BERD nu utilizeaza direct capitalul
actionarilor, ci, beneficiind de un rating inalt, contracteaza
imprumuturi pe pietele internationale de capital prin emisiunea de
obligatiuni proprii si altor instrumente de credit.
Deoarece BERD poate obtine fonduri in conditii favorabile,
poate sa isi structureze imprumuturile in asa fel incat sa raspuna
cerintelor clientilor sai. Titlurile emise de BERD sunt achizitionate
de investitori diferiti, cum ar fi bancile centrale, fondurile de pensii,
companiile de asigurari, etc.

Banca Europeana de Investitii este institutia financiara a Uniunii


Europene si a fost stabilita n conditiile Tratatului de la Roma.

Prin promovarea unei dezvoltari echilibrate a ntregului


spatiu comunitar BEI contribuie la coeziunea economica, sociala si
teritoriala a UE.

BEI, ai carui actionari sunt cele 27 de state membre ale UE,


este condusa de Consiliul Guvernatorilor, alcatuit din cei 27 de
ministri de finante. BEI are personalitate juridica si autonomie
financiara, avnd rolul de a prelua finantarea pe termen lung a unor
proiecte concrete, a caror viabilitate economica tehnica, ecologica
si financiara este garantata. Resursele necesare pentru acordarea
mprumuturilor provin n mare parte din obligatiuni plasate pe
pietele de capital; BEI dispune nsa si de resurse proprii. n
perioada 1994-1999 activitatile BEI s-au axat n mare parte pe
urmatoarele sectoare: transporturi, telecomunicatii, energie, apa,
nvatamnt.

n urma apelului lansat de Consiliul European la Lisabona pentru


sprijinirea mai puternica a IMM-urilor s-a nfiintat Grupul bancar
EIB, alcatuit din EIB si Fondul European de Investitii (FEI), cu
scopul cresterii competitivitatii economiei europene. n cadrul
initiativei "Inovatia 2000" banca promoveaza spiritul antreprenorial
si inventiv si dezvoltarea resurselor umane cu credite pe termen
mediu acordate IMM-urilor, garantii bancare si disponibilizarea
capitalului de risc.

n afara UE banca sustine strategiile de aderare ale tarilor


candidate si ale celor din vestul peninsulei balcanice. Banca aplica
de asemenea aspectele de natura financiara prevazute n tratatele
ncheiate n cadrul politicii europene de colaborare cu tarile n curs
de dezvoltare. n acest context, banca desfasoara activitati n
spatiul mediteranean si n tarile din Africa, Caraibe si Pacific
(statele ACP).

Relatia BNR cu BERD

Romnia a ratificat Acordul de nfiintare a BERD n anul


1990, facnd parte dintre membrii fondatori ai acestei institutii.
Capitalul subscris si varsat de Romnia are valoarea de 96 mil.euro
(respectiv 9 600 actiuni).

Consiliul Guvernatorilor Bancii este alcatuit din reprezentanti ai


tuturor statelor membre. Ministrul finantelor publice este
guvernator pentru Romnia, iar guvernatorul Bancii Nationale este
guvernator supleant.

Constituenta din care face parte tara noastra


include Armenia, Georgia, Moldova si Ucraina.

Cea mai recenta strategie de piata pentru Romnia a fost


aprobata n decembrie 2005; acest tip de document este revizuibil
din doi n doi ani.

Romnia se situeaza pe locul al treilea n rndul tarilor de operare


din punct de vedere al volumului finantarii (dupa Federatia Rusa,
concurnd cu Polonia pentru locul doi).

Din 1991 (cnd BERD a devenit operationala) pna la 31 decembrie


2005, BERD a acordat Romniei un sprijin financiar n suma
cumulata de 3 183,3 mil. euro (reprezentnd 2 645,9 mil. euro sub
forma de mprumuturi, 536,1 mil. euro investitii de capital si 1,3
mil. euro garantii [n total 179 de acorduri semnate]); 66,45% din
suma totala a finantarii a sustinut sectorul privat. Pe parcursul
anului 2005, BERD a semnat cu tara noastra 27 de proiecte n suma
de 503,7 mil. euro.

BIBLIOGRAFIE:

Liliane Donat, Bogdan Dima, "Economie


monetara", Editura Mirton, 2002

Das könnte Ihnen auch gefallen