Sie sind auf Seite 1von 27

CATEG.

I Elaborarea situatiilor financiare: 5 lucrari

1. O unitate de vanzare cu amanuntul , constata ca in cursul noptii, in


incinta unitatii s-a patruns prin efractie , disparand mai multe bunuri. In urma
efectuarii inventarierii bunurilor din magazine se constata marfa lipsa din gestiune in
valoare la pret de vanzare de 7500 lei. Valoarea la pret de achizite fara tva, a
marfurilor lipsa din gestiune este de 2500 lei. Initial nu se cunosc autorii furtului. Daca
autorii prejudiciului raman necunoscuti sau sunt insilvabili, neincasandu-se pana la
expirarea termenului de prescriptive extintiva (e ani), valoarea prejudiciului se va trece
pe pierderi din creante si debitori diversi.

- Inregistrarea lipsei marfurilor

461 = % 2975
758(707) 2500
4427 475

- Descarcarea din gestiune

607 = 371 2500


378 = 371 3802,52
4428 = 371 1197,48

31.12.N la inventor se inregistreaza provizioane pentru client cu risc

6841N = 491 2975

dupa 3 ani se prescriu creantele si se anuleaza ajustarea

654 = 461 2975


491 = 7814N 2975

se inchide cheltuielile prin trecerea la rezultate

121 = 654 2975

1. Societatile comerciale C si D , incheie un contract de asociere in participatie , in


scopul realizarii unei activitati de productie , in urmatoarele conditii:
- Contabilitatea asocierii se va tine de societatea C
- Amortizarea utilajelor puse la dispozitie de catre societatea D se va transmite
societatii C in baza unui decont lunar
- Cota de participare la profit sau pierdere a celor doua societati este de 50% pentru
societatea C, 50% pentru societatea D
Dupa prima luna de activitate a asocierii situatiea se prezinta astfel:
- S-au inregistrat cheltuieli in valoare de 8000 lei, astfel:
- Cheltuieli cu materii prime: 3000 lei
- Cheltuieli cu material auxiliare: 130 lei
- Cheltuieli cu salarii personalului : 3500
- Contributii sociale, pentru salariile prsonalului : 720 lei
- Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor: 650 lei, din care 500 lei, amortizarea
utilajelor transmisa prin decont de catre societatea D
- S-au obtinut venituri din vanzarea produselor finite in valoare de 9000 lei;
Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile.

Societatea comerciala C si D se aflla intr-un contract de asociere in


participatie.Evidenta contabila se tine de societateaC care va transmite lunar entitatii
asociateD un decont pentru operatiuni in participatie,in doua exemplare, cu cota parte
de cheltuieli si venituri inregistrate in raport cu cotele de participatie, in cazul nostru
50% si 50%.Rezultatele se impart intre participanti,in functie de cota de participare a
fiecaruia.Asociatul care conduce evidenta contabila a asociatiei va intocmi o balanta de
verificare in care sunt prezentate conturile cu ajutorul carora s-au inregistrat numai
activitatile realizate de asociatie:clienti,fuurnizori,cheltuieli,venituri, etc.Evidenta TVA-ului
si plata acestuia se face de catre entitatea desemnata prin contractul de asociere sa tina
contabilitate acestor operatiuni.

Contabilitatea asociatului A:

601 = 301 3000 lei


6021 = 3021 130 lei
641 = 421 3500 lei
645 = 431x,437x 720 lei
6811 = 212,213,214 650 lei

Total cheltuieli : 8000 lei

4111 = % 9000
701 7563,03
4427 1436,97

Transmiterea cheltuielilor care D in baza unui decont: 50% 8000=4000 lei

4581 = % 4000
601 1500
6021 65
641 1750
645 360
6811 325

Transmiterea veniturilor catre D in baza unui decont: 50% 9000=4500 lei

701 = 4581 4500 lei

In contabilitatea C urmeaza regularizarea si achitarea TVA-ului.

Contabilitatea asociatului D:
Primirea cheltuielilor prin transfer:
% = 4582 4000
601
6021
641
645
6811

Primirea veniturilor prin transfer:

4582 = 701 4500 lei

2. Se constata lipsuri la urmatoarele active imobilizate: un utilaj cu valoare de instrare de


20.000 m.n., un calculator cu valoare de intrare de 35.000u.m.n. Pentru acestea s-au
inregistrat amortizari astfel: 10.000 u.m.n, calculator: 13.000 u.m.n. Se impuna
personalului intreaga suma si se incaseaza o prima rata din creanta, in suma de 15.000
u.m.n, in caserie.

a) Utilajul
Scaderea din gestiune a valorii amortizate
2813 = 2131 10.000

Scaderea din gestiune a valorii neamortizate


6583 = 2131 10.000

Imputarea personalului a utilajului lipsa


461 = % 11.900
7583 10.000
4427 1.900

b) Calculatorul
Scaderea din gestiune a valorii amortizate
2813 = 214 13.000

Scaderea din gestiune a valorii neamortizate


6583 = 214 22.000

Imputarea personalului a utilajului lipsa


461 = % 26.180
7583 22.000
4427 4180

c) incasarea ratei la caserie


5311 = 461 15.000

3. Bilantul intermediar de lichidare a SC D, inaintea operatiunilor de partaj prezinta


urmatoarele informatii:

Capital social 300.000 um


Rezerve legale 40.000 um
Profit net 60.000 um
Conturi la banci 400.000 um
Contabilizati operatiunile de partaj in cazul a 2 actionari X care detin 60% din capitalul
social si Z 40%.

a) Repartizarea erezervelor : X 60% si Z cu 40%

1061 = 456x 24000


1061 = 456z 16000

b) Se constituie impozitul pe profit pe reserve legale (pe fiecare asociat):

40000 x 16%= 6400

456 = 441 6400


456x = 441x 3840
456z = 441z 2560

c) Se constituie impozitul pe dividend pe reserve legale x-60%, z- 40%

(40000-6400) x 16%=5376 lei

456 = 446 5376


456x = 446x 2150,40
456z = 446z 3225,60

d) Se platesc impozitele catre buget si rezervele catre asociati:

% = 5121 40000
441 6400
446 5376
456x 16966,80
456z 11287,20

e) Repartizarea profitului catre asociati : X-60%, Z-40%

121 = % 60000
456z 36000
456z 24000
f) Se constituie impozitul pe dividend pentru profitul repartizat:

% = 446 9600
456x 5760
456z 3840

g) Se platesc impozitul pe dividend si profitul catre asociati

% = 5121 60000
446 9600
456x 30240
456z 20160

h) Se repartizeaza capitalul social catre asociati 300000 lei

1021 = % 300000
456x 180000
456z 120000

i) Se plateste capitalul social catre asociati:

% = 5121 300000
456x 180000
456z 120000

4. Se dau urmatoarele informatii: capitaluri proprii aferente exercitiului financiar N 2500


lei, capitaluri proprii aferente anului N-1 800 lei. In cursul exercitiului financiar n au
avut loc urmatoarelor operatii : cresteri de capital prin aporturi noi in natura 200 lei,
conversia datoriilor in capital 50 lei, incorporate primelor de emisiune in capital 60 lei,
rambursari de capital in numerar catre asociati 100 lei. Care este valoarea rezultatului
net afferent exercitiului N?

Rezultatul exerciiului = Capital propriu N Capital propriu N-1 Majorari +


Reduceri
Rezultatul exerciiului = 2500 lei 800 lei 200 lei 50 lei -60 lei + 100 lei = 1490
lei

XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (9 exercitii)

1. In ce consta diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat , dintre


contabilul autorizat si contabilul salariat?

Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile


O.G. nr. 65/1994, avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia
modul de organizare i de conducere a activitii economico-financiare i de
contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale i de a verifica
legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere si a celorlalte
component a situatiilor financiare. Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de
competene mult mai largi fa de cea a unui economist salariat; economistul este
subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specifice fiei postului su
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializrii financiar-contabile,
independent fa de societatea comercial pe cand economistul este angajat. El
nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un onorariu prevzut prin
contractul ncheiat cu referire la misiunea sa.Expertul contabil raspunde civil si
penal ptr faptele sale pe cand economistul este sanctionat de sef.

2. Care sunt competentele Comisiei Superioare de Disciplina?

Comisia Superioara de Disciplina are urmatoarea competenta:


a) analizeaza plangerile referitoare la abateri de la conduita etica si profesionala ale
membrilor Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, facnd propuneri de
sanctionare a acestora Conferintei Nationale care hotaraste;
b) solutioneaza plangerile referitoare la abaterile de la conduita etica si profesionala a
presedintilor Consiliului Superior si Consiliului filialei, precum si a persoanelor fizice
straine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau
contabil autorizat in Romnia si aplica, dupa caz, sanctiunile prevazute in art. 16 din
O.G. nr. 65/1994, aprobata si modificata prin Legea nr.42/1995, cu modificarile si
completarile ulterioare:
- mustrare;
- avertisment;
- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat pe o perioada de 3 luni la un an;
- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat;
- sanctiunile disciplinare care se stabilesc in functie de abateri, pronuntate de
Comisiile de Disciplina ale filialelor,
c) rezolva contestatiile formulate impotriva hotarrilor disciplinare pronuntate de
comisiile de disciplina ale filialelor.
d) aplica sanctiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau
contabil autorizat membrilor Corpului care au savrsit abateri grave

3. Care sunt competentele Comisiei de Disciplina a filialei?

Competentele Comisiei de Disciplina a filialei sunt:


a) vegheaza la respectarea Codului etic si a Regulamentului si normelor
Corpului. Sanctiunile se aplica in functie de abaterile disciplinare, de gravitatea
incalcarii si urmarile acestora, precum si de persoana in cauza;
b) sanctioneaza abaterile disciplinare savarsite de EC,CA,membri ai filialei, cu
domiciliul in raza teritoriala a acesteia, chiar daca abaterile au fost savarsite in raza
teritoriala a altei filiale;
c) instiinteaza presedintele Consiliului filialei si pe reprezentantul
Ministerului Economiei si Finantelor despre reclamatiile primite ( exceptie
fac reclamatiile indreptate impotriva membrilor Biroului Permanent, al
profesionistilor societasilor straine, care se adreseaza Comisiei Superioare
de Disciplina).

4. Ce este si ce structura are Tabloul Corpului?

Este lista generala a persoanelor fizice si juridice care


indeplinesc conditiile pentru libera practica a profesiei contabile. Se
publica in MO si cuprinde mai multe parti, dupa principiul
teritorialitatii.
Partea I-a: E.C.- care isi exercita profesia cu titlu independent
individual, in propriile cabinete.
Partea a II-a: E.C. straini, autorizati de CS sa-si exercite
profesia in Romania cu titlul independent, individual, in cazul
propriilor cabinete.
Partea a III-a: E.C. slariati ai Corpului sau ai unor membri ai
Corpului, persoane fizice sau juridice.
Partea a IV-a:
A Firme in retele internationale sau in parteneriat mixt (roman si
strain).
B Firme cu capital autohton.
Partea a V-a: C.A. care isi exercita profesia cu titlu independent,
individual, in cadrul propriilor cabinete.
Partea a VI-a: C.A. salariati ai Corpului sau ai unor membri
ai Corpului, persoane fizice sau juridice.
Partea a VII-a E.C. de onoare.
Partea a VIII-a C.A. de onoare.

5. Cum explicate principiul fundamental al integritatii?

Un contabil profesionist trebuie s fie DREPT, SINCER si CORECT in


realizarea sarcinilor profesionale.
6. Cum explicate principiul fundamental al obiectivitatii?

Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie


impartial, far prejudecati, sa nu se afle in situatii de
incompatibilitate, de conflict de interese sau alte asemenea, de
natur a determina un tert sa puna la indoial obiectivitatea acestuia.

7. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?

Competenta profesionala are dou componente de baz:


obtinerea;
mentinerea.
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa
furnizeze servicii profesiona1e cu competenta, grija si srguinta si este obligat
sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competen profesional
care s justifice asteptari1e unui client sau ale angajatorului; aceasta
presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica
profesionala, din legislatie si tehnici de lucru.
Dobndirea cere:
inalt standard de pregatire general, urmat de una specifica;
practica si examinare in subiecte profesionale semnificative;
perioada de practica in domeniu.
Mentinerea cere:
cunoasterea continua a evo1utii1or in profesia contabila (la nivel national si
international in contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte
relevante);
adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in
indeplinirea sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale si
intemationale.
COMPETENTELE PROFESIONALE (comentariu):
o Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert, sectorul
public sau in sistemul educational poate fi solicitat pentru rezolvarea unor
atributii importante pentru care nu are formatia sau sau experiena necesar.
o In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorul
cu privire la nivelul real al competentelor sale, cerand consultanta
sau asistenta unui specialist.

8. Confidentialitatea : care sunt obligatiile profesionistului contabil?

Profesionistul contiabil trebuie sa respecte confidentialitatea


informatiilor dobndite in timpul indeplinirii serviciilor profesionale si
nu trebuie s utilizeze sau s divulge aceste informatii fr autorizare
clara si expresa sau numai dac exista un drept legal sau profesional
sau datoria de a face acest lucru.

9. Care sunt abaterile disciplinare conform OG 65/1994?

Sanciunile disciplinare ce se aplic experilor contabili i contabililor autorizai, n


raport cu gravitatea abaterilor svrite, sunt urmtoarele:
C a) mustrare;
D b) avertisment scris;
E c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat pe o perioad de timp de la 3 luni la un an;
F d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat.
(2) Abaterile n funcie de care se aplic sanciunile disciplinare se
stabilesc prin regulamentul de organizare i funcionare.

2. Intr-o cauza civila de la Judecatoria Focsani se dispune efectuarea unei expertize


contabile judiciare , se numeste un expert contabil din oficiu si se accepra cate un
expert consultant pentru fiecare parte din dosar-reclamant si parat, toti expertii
avand domiciliul in judetul Vrancea. Expertul contabil numit efectueaza singur
raportul de expertiza contabila judiciara , il semneaza si parafeaza pe fiecare fila
si il depune in vederea auditarii la filiala Sibiu. Cum procedeaza auditorul de
calitate in acest caz si ce norma profesionale a incalcat expertul contabil numit?
3. Expertul contabil este numit sa efectueze o expertiza contabila judiciara intr-o
cauza penala aflata in faza de cercetare la Inspectoratul Judetean de politie
Vrancea. In cadrul materialului documentar pus la dispozitia expertului de catre
organul de cercetare penala , pe langa documente primare si evidente contabile
se regasesc si declaratii de martor si declaratii pe proprie raspundere ale
invinuitilor din dosar.
Pentru formularea raspunsului la unul dintre obiectivele expertizei singurele
documente disponibile din dosar sunt declaratiile date de martori.Cum trebuie sa
precedeze expertul contabil in aceasta situatie?

4. Expertul contabil este numit intr-o expertiza contabila judiciara, in care trebuie sa
raspunda la mai multe obiective, unul dintre acestea fiind formulat astfel:expertul
sa stabileasca ce fapte penale au savarsit invinuitii din dosar si sa stabileasca
culpa fiecaruia dintre ei. Ce documente trebuie sa verifice expertul contabil si
cum trebuie formulat raspunsul la acest obiectiv?

5. In cazul expertizelor contabile judiciare , in situatia in care expertului contabil I se


solicita determinarea obligatiilor fiscale catre bugetul consolidat al statului, la
dosarul cauzei neregasindu-se documentele justificative necesare in vederea
efectuarii misiunii sale, acesta are dreptul de a se estima baza de impunere?
Argumentati raspunsul.

Categoria VI: 4 lucrari

1. Enumerati normele de lucru cuprinse in standardul professional nr 39 emis de


CECCAR.

Normele de lucru sunt:

- Programarea lucrarilor
- Contractarea lucrarilor
- Delegarea si supravegherea lucrarilor
- Utilizarea lucrarilor altor specialist
- Elaborarea proiectului.

2. Ce presupune analiza critica a autoproiectului si acceptarea misiunii conform normei


3915.2 din standardul professional nr 39 emis de CECCAR?

Prin analiza critica a autoproiectului se va cauta sa se defineasca cat mai exact


mesria/profesia antreprenorului client rezultata din autoproiectul analizat,
apreciindu-se abilitatile acestuia:
- De a se incadra direct intr-o meserie/profesie(de pilda producator de tamplarie PVC
sau farmacist produse naturiste), avand o productie pe stoc sau comenzi si consum
de timp atat pentru productia propriu-zisa , cat si pentru largirea retelei de
intermediari revanzatori;
- De a fi agent/reprezentant comercial exclusiv , de pilda al unui grup de vanzare de
reviste stiintifice , avand ca atributii pe langa vanzarea acestora , si activitati de
promovare si studii de fezabilitate care, cu toate ca sunt mari consumatoare de timp ,
sunt mai interesante decat vanzarea propriu-zisa, putand deveni astfel preocuparea
principala a antreprenorului-client.
- De a fi vanzator direct, de pilda, de produce birotica pentru intreprinderi; aceasta
activitate consumand o cantitate mare de timp si energie , ar putea fi utilizata cu mai
mult folos pentru formarea de vanzatori-comisionari, realizandu-se astfel doua
activitati in acelasi timp.

In fata acestor situatii, anteprenorul client poate lua trei hotarari:


- Da(sa mearga mai departe realizand autoproiectul)
- Nu(acest autoproiect prezinta prea multe riscuri)
- Poate( adica va astepta resurse financiare , isi va completa competentele etc.) In
acest ultim caz , se pot angaja imediat actiuni corective , evaluand in prealabil costul
si termenele lor, pentru a o alege daca mai multe dintre ele se afla in concurenta-pe
cea mai oportuna.

Optiunea acceptarii misiunii profesionistului contabil-consultant de a asista anteprenorul-


client la crearea viitoarei sale intreprinderi se va face in temeiul corectei si judicioasei
analize a autoproiectului acestuia, tinandu-se cont de conditiile si limitele prevazute in
Codul etic national si Norma generala de baza privind acceptarea si mentinerea
misiunilor(Norma 115)

3. Din ce se compune partea financiara a unui proiect privind crearea unei intreprinderi
conform normei 3925.2 din standardul profesional nr 39 emis de CECCAR?

In cadrul partii financiare a proiectului va fi necesara transpunerea in termeni a tuturor


elementelor ce urmeaza a fi reunite pentru asigurarea viabilitatii proiectului si mai
ales a credibilitatii fata de bancheri si alti finantatori.
Demersul elaborarii partii financiare a proiectului poate fi compus din
constructia:
- Planului de finantare initial.
- Contului de profit si pierdere previzionat pe trei ani
- Planului de trezorerie previzionat pe un an
- Planului de finantare pe trei ani

4. Creditoarea DGFP Satu Mare a solicitata deschiderea procedurii insolventei


prevazute de legea 85/2014 , impotriva debitoarei SC.A SRL Satu Mare , invocand o
creanta certa , lichida si exigibila in suma de 86228 lei reprezentand creante fiscale.
Reprezentantul debitoarei a invocat exceptia necompetentei tribunalului Satu Mare
Sectia comerciala si de contencios administrativ in solutionarea cererii, avandu-se in
vedere schimbarea sediului societatii sale in Bucuresti, ulterior introducerii actiunii la
instanta.
Tribunalul Satu-Mare Sectia comerciala si de contencios administriv , prin Sentinta
nr. 510/F din 17 decembrie 2016 , a admis exceptia necompetentei Tribunalului Satu
Mare si a declinat competenta solutionarii cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti in
raport de sediul actual al debitoarei SC A.A SRL (fosta SC A SRL Satu Mare)
Intrebare: Analizati solutia pronuntata de instanta.

Categoria IX: 6 lucrari

1. Prezentati sfera contributiilor sociale obligatorii datorate de persoanele care


realizeaza venituri din salarii si venituri asimilate salariilor si actele normative de
baza care reglementeaza contributiile sociale.

Legea 227/2015 privind codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza


urmatoarele contributii sociale obligatorii la art. 2 , alin 2):
a) contribuiile de asigurri sociale datorate bugetului
asigurrilor sociale de stat;
b) contribuiile de asigurri sociale de sntate datorate
bugetului Fondului naional unic de asigurri sociale de
sntate;
c) contribuia pentru concedii i indemnizaii de asigurri
sociale de sntate datorat de angajator bugetului
Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate;
d) contribuiile asigurrilor pentru omaj datorate bugetului
asigurrilor pentru omaj;
e) contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli
profesionale datorat de angajator bugetului asigurrilor
sociale de stat;
f) ontribuia la Fondul de garantare pentru plata creanelor
salariale, datorat de persoanele fizice i juridice care au
calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr.
200/2006 privind constituirea i utilizarea Fondului de
garantare pentru plata creanelor salariale, cu modificrile
ulterioare.

Cotele de contribuii de asigurri sociale sunt urmtoarele:


a) 26,3% pentru condiii normale de munc, din care 10,5%
pentru contribuia individual i 15,8% pentru contribuia
datorat de angajator;
b) 31,3% pentru condiii deosebite de munc, din care 10,5%
pentru contribuia individual i 20,8% pentru contribuia
datorat de angajator;
c) 36,3% pentru condiii speciale de munc i pentru alte
condiii de munc astfel cum sunt prevzute n Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu
modificrile i completrile ulterioare, din care 10,5%
pentru contribuia individual i 25,8% pentru contribuia
datorat de angajator.
(1) Baza lunar de calcul al contribuiei individuale de
asigurri sociale, n cazul persoanelor fizice care realizeaz
venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezint
ctigul brut realizat din salarii i venituri asimilate
salariilor, n ar i n alte state, cu respectarea
prevederilor legislaiei europene aplicabile n domeniul
securitii sociale, precum i a acordurilor privind sistemele
de securitate social la care Romnia este parte,

Contribuiile de asigurri sociale de sntate


datorate bugetului Fondului naional unic de
asigurri sociale de sntate

Cotele de contribuii de asigurri sociale de sntate sunt


urmtoarele:
a) 5,5% pentru contribuia individual;
b) 5,2% pentru contribuia datorat de angajator.

(1) Baza lunar de calcul al contribuiei individuale de


asigurri sociale de sntate, n cazul persoanelor
fizice care realizeaz venituri din salarii sau asimilate
salariilor, n ar i n strintate, cu respectarea
prevederilor legislaiei europene aplicabile n domeniul
securitii sociale, precum i a acordurilor privind
sistemele de securitate social la care Romnia este
parte, o reprezint ctigul brut

Contribuiile asigurrilor pentru omaj datorate


bugetului asigurrilor pentru omaj

Cotele de contribuii de asigurri pentru omaj sunt


urmtoarele:
a) 0,5% pentru contribuia individual;
b) 0,5% pentru contribuia datorat de angajator.

Baza lunar de calcul al contribuiei individuale de asigurri


pentru omaj, n cazul persoanelor fizice care realizeaz venituri
din salarii sau asimilate salariilor, reprezint ctigul brut
realizat din salarii i venituri asimilate salariilor n ar i n alte
state, cu respectarea prevederilor legislaiei europene aplicabile
n domeniul securitii sociale, precum i a acordurilor privind
sistemele de securitate social la care Romnia este parte

Contribuia pentru concedii i indemnizaii de


asigurri sociale de sntate

Cota de contribuie pentru concedii i indemnizaii de asigurri


sociale de sntate este de 0,85%.

baza lunar de calcul al contribuiei pentru concedii i


indemnizaii de asigurri sociale de sntate o reprezint suma
ctigurilor brute realizate din salarii i venituri asimilate
salariilor, n ar i n strintate, cu respectarea prevederilor
legislaiei europene aplicabile n domeniul securitii sociale,
precum i a acordurilor privind sistemele de securitate social la
care Romnia este parte

Contribuia de asigurare pentru accidente de


munc i boli profesionale

Cota de contribuie de asigurare pentru accidente de munc i


boli profesionale este cuprins ntre 0,15% i 0,85%,
difereniat n funcie de clasa de risc, conform legii.
(2) Prin excepie de la prevederile alin. (1), cota de
contribuie de asigurare pentru accidente de munc i
boli profesionale n cazul omerilor pe toat durata
efecturii practicii profesionale n cadrul cursurilor
organizate potrivit legii este de 1%.

baza lunar de calcul al contribuiei de asigurare pentru


accidente de munc i boli profesionale o reprezint suma
ctigurilor brute realizate de angajaii acestora, n ar i
n alte state, cu respectarea prevederilor legislaiei
europene aplicabile n domeniul securitii sociale, precum
i a acordurilor privind sistemele de securitate social la
care Romnia este parte

Contribuia la Fondul de garantare pentru


plata creanelor salariale, datorat de
persoanele fizice i juridice care au calitatea
de angajator potrivit art. 4 din Legea nr.
200/2006 privind constituirea i utilizarea
Fondului de garantare pentru plata creanelor
salariale, cu modificrile ulterioare

Cota de contribuie la Fondul de garantare pentru plata


creanelor salariale, datorat de angajator, este de 0,25%.
baza lunar de calcul al contribuiei la Fondul de garantare
pentru plata creanelor salariale o reprezint suma
ctigurilor brute realizate de angajaii care au la baz un
contract individual de munc, din salarii sau venituri
asimilate salariilor, n ar i n alte state, cu respectarea
prevederilor legislaiei europene aplicabile n domeniul
securitii sociale, precum i a acordurilor privind sistemele
de securitate social la care Romnia este parte

2. Ce trebuie sa contina bonul fiscal?

Bonul fiscal este documentul emis numai de


aparatul de marcat electronic fiscal cu ocazia
efectuarii livrarilor de bunuri sau prestarilor de
servicii si detaliaza informatiile referitoare la
acestea, in functie de specificul activitatii
desfasurate, se mentioneaza in HG nr. 479/2003
privind aprobarea Normelor de aplicare a OUG
nr. 28/1999.
Acelasi act normativ stabileste ca bonul fiscal
cuprinde trei parti: antet, continut si parte finala.
Antetul bonului fiscal contine cel putin
denumirea si codul fiscal/codul unic de
inregistrare ale comerciantului, adresa de la locul
de instalare a aparatului sau, dupa caz, mentiunea
"comert ambulant" ori "taxi".
Mai departe, continutul bonului fiscal, cu
exceptia bonurilor fiscale emise cu aparatele de
marcat electronice fiscale destinate activitatilor de
schimb valutar si de taximetrie, cuprinde:
G data, ora si minutul emiterii bonului
fiscal;
H numarul de ordine al acestuia, la
nivelul zilei de lucru;
numele sau codul operatorului;
I enumirea fiecarui bun livrat sau a
serviciului prestat;
J pretul sau tariful unitar;
K cantitatea;
L valoarea pe fiecare operatiune, inclusiv
taxa pe valoarea adaugata, cu indicarea cotei
acesteia;
M valoarea totala a bonului, inclusiv taxa
pe valoarea adaugata;
N valoarea totala a taxei pe valoarea
adaugata pe cote ale acesteia, cu indicarea
nivelului de cota;
O valoarea totala a operatiunilor scutite
de taxa pe valoarea adaugata;
P valoarea altor taxe care nu se cuprind
in baza de impozitare a taxei pe valoarea
adaugata, daca este cazul.
Partea finala a bonului fiscal cuprinde
logotipul si seria fiscala a aparatului, iar in
cazul cand acesta opereaza in cadrul unui
sistem de gestiune, numarul aparatului de
marcat electronic fiscal.
3. Prezentati pe scurt pasii de urmat in cazul rambursarii T.V.A.?

Rambursrile de TVA au ca baz legal Procedura de soluionare a


Deconturilor cu sume negative de TVA, aprobat prin OMFP 263/2010,
publicat n MOf nr 131 din 26 februarie 2010, modificat i completat de OMFP
2017/2011.
Documentele ce trebuiesc pregtite pentru inspecia fiscal sunt urmtoarele:
Certificat constatator eliberat de Registrul Comerului;
Certificat de nregistrare n scopuri de TVA (copie);
Actul constitutiv al societii (copie);
Declaraie privind conturile bancare ale societii;
Declaraie de afiliere, prin care s precizai dac n perioada respectiv ai
avut achiziii sau livrri n relaia cu prile afiliate, aa cum sunt acestea
definite n Codul fiscal;
Jurnalele de vnzri din perioada aferent TVA solicitat la rambursare;
Jurnalele de cumprri din perioada aferent TVA solicitat la rambursare;
Documentele justificative (facturi, bonurile fiscale) pe baza crora s-a
colectat sau s-a dedus TVA. Este de preferat ca acestea s fie aranjate
cronologic i n ordinea n care acestea apar n Jurnalele de TVA aferente
fiecrei luni;
Balanele de verificare aferente perioadelor din care provine suma de TVA
solicitat la rambursare;
Un tabel care s prezinte structura TVA deductibil, pe fiecare perioad
fiscal (lun/trimestru) a societii (de ex: TVA achiziii stocuri, TVA bunuri de
capital, TVA servicii contabile, TVA servicii avocai etc.);
Un tabel care s reflecte TVA deductibil, TVA colectat i TVA de recuperat
pe fiecare perioad fiscal aferent intervalului de timp pentru care s-a solicitat
TVA;
Decontul de TVA depus pentru perioada fiscal n care s-a solicitat
rambursarea TVA;
Decontul de TVA i Balana de verificare din perioada imediat urmtoare
celei pentru care ai solicitat TVA, pentru a se verifica faptul c nu ai preluat n
acest Decont suma solicitat la rambursare;
Dac ai mai avut rambursri de TVA anterior, Decontul de TVA aferent
rambursrii precedente si Decontul perioadei fiscale urmtoare celei n care s-
a solicitat rambursarea precedent, pentru a se verifica dac ai preluat n
perioada urmtoare suma solicitat anterior la rambursare;
Dac ai mai avut rambursri de TVA anterior, Raportul de inspecie fiscal
precedent (copie) i Notele de restituire sau compensare (dac exist);
Deciziile interne privind emiterea i gestionarea facturilor emise;
Contractul cu firma de contabilitate care se ocup de evidena contabil a
societii (dac este cazul);
Notificarea pentru taxarea chiriei depus de proprietar la organul fiscal, dac
ai primit facturi cu TVA aferente nchirierii de bunuri imobile;
Contracte, situaii de lucrri, devize etc. semnate de ambele pri, care au
stat la baza deducerii TVA din facturile primite de la teri (dac este cazul);
Contractele sau alte documente ncheiate cu beneficiarii dvs. din care s
rezulte emiterea corect de ctre dvs. a facturilor i implicit modul i perioada
corect de colectare a TVA;
Documentele din care rezult calitatea celui care reprezint societatea pe
durata inspeciei fiscale (actul constitutiv, certificat constatator eliberat de
ONRC etc.);
Orice alte documente pe care inspectorii fiscali le consider necesare pentru
justificarea rambursrii TVA.

n funcie de natura i complexitatea operaiunilor desfurate cu prile afiliate


pe perioada supus rambursrii de TVA, organul fiscal poate solicita Dosarul
preurilor de transfer.
nainte de control, este de preferat s verificai toate declaraiile/deconturile
depuse (300, 390, 394) pentru perioada din care a rezultat TVA de recuperat
i dac se constat c anumite declaraii necesit rectificri, s le efectuai,
deoarece pe perioada controlului nu mai aveti voie s depunei declaraii
rectificative i vei primi dispoziii de msuri n acest sens.
Atunci cnd decizia de rambursare a TVA a fost emis n urma unei inspecii
fiscale anticipate, autoritile fiscale nu mai controleaz contribuabilul pentru
rambursarea respectiv. Dac totui autoritile constat apariia unor date
suplimentare de natur s modifice rezultatele inspeciei anterioare, date
necunoscute la data efecturii verificrii iniiale, atunci pot decide reverificarea
aceleiai perioade.
Termenul pentru soluionarea cererilor contribuabilului este de 45 de zile,
conform Codului de procedur fiscal. n situaia n care, pentru soluionarea
cererii, sunt necesare informaii suplimentare relevante pentru luarea deciziei,
termenul de 45 de zile se prelungete cu perioada cuprins ntre data solicitrii
i data primirii informaiilor solicitate.
Daca termenul de 45 de zile este depit, contribuabilii au dreptul la dobnd
din ziua urmtoare expirrii termenului de 45 de zile, pn la data stingerii prin
oricare dintre modalitile prevzute de cadrul legal n vigoare (plat,
compensare etc). Trebuie reinut c acordarea dobnzilor se face doar la
cererea contribuabililor.
ncepnd cu 1 martie 2014, nivelul dobnzii este de 0,03% pentru fiecare zi de
ntrziere i se suport din acelai buget din care se restituie ori se
ramburseaz sumele solicitate.
Astfel, pentru a primi doband, vei depune la organul fiscal o cerere de
acordare a dobnzilor, pe care o motivai n fapt (artai n ce situaie se afl)
i n drept (invocai dispoziiile legislaiei relevante) mpreun cu probele
necesare.

4. Potrivit codului de procedura fiscal, cine stabileste creantele fiscale si in ce


termen?

Potrivit Codului de procedura fiscala creantele fiscale sunt stabilite prin:


a) prin declaraie de impunere- in declaraia de
impunere contribuabilul/pltitorul trebuie s calculeze
cuantumul obligaiei fiscale, dac acest lucru este prevzut
de lege.
b) prin decizie de impunere emis de organul fiscal, n
celelalte cazuri.

Acestea se calculeaza in perioada 1-25 ale lunii urmatoare


perioadei fiscale raportate.

5. Care este scopul Registrului de evidenta fiscal, cine si


cand il intocmeste?

Registrul de evidenta fiscala este unul dintre registrele contabile obligatorii pe


care un operator economic platitor de impozit pe profit trebuie sa le
intocmeasca. Acesta este reglementat de Ordinul nr. 870/ 2005.
Scopul Registrului este inscrierea tuturor informatiilor care au stat la
determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins in
Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.
Impozitul pe profit calculat si inscris in Registrul de evidenta fiscala va fi similar
cu cel mentionat in Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general
consolidat.
Informatiile vor fi inregistrate in Registrul de evidenta fiscala in ordine
cronologica si vor corespunde cu operatiunile fiscale si cu datele
privind impozitul pe profit din Declaratia privind obligatiile de plata la
bugetul general consolidat.
Operatorii economici nou-infiintati, declarati platitori de impozit pe profit, au
obligatia de a achizitiona Registrul de evidenta fiscala in termen de 30 de zile
de la data inregistrarii societatii comerciale.
Contribuabilii care nu mai indeplinesc conditiile de platitor de impozit pe
veniturile microintreprinderilor vor achizitiona Registrul de evidenta fiscala in
termen de 30 zile de la data la care au devenit platitori de impozit pe profit.
Registrul se pastreaza la domiciliul fiscal al contribuabilului, iar
persoana platitoare de impozit pe profit are obligatia de a-l prezenta
organelor de inspectie fiscala.
Registrul de evidenta fiscala se elibereaza contra-cost de la unitatile
teritoriale ale Registrului Comertului in circumscriptia careia se afla
respectiva firma, pe baza unei copii realizate dupa Certificatul de
Inregistrare al societatii, emis de catre Registrul Comertului.

6. Care sunt criteriile ce definesc activitatea independenta


in raport cu activitatea dependenta. Identificati cadrul
normativ.
pentru a putea diferentia activitatea dependenta sau de
natura salariala de cea independenta, trebuie sa va referiti
la criteriile prevazute de punctul 19 din Normele
metodologice pentru aplicarea art. 46 din Codul fiscal,
respectiv de Punctul 67 din Normele metodologice pentru
aplicarea art. 55 din Codul fiscal.
Punctul 19 pentru aplicarea art. 46 din Codul fiscal
defineste activitatea independenta ca fiind acea activitate
care presupune desfasurarea in mod obisnuit, pe cont
propriu si urmarind un scop lucrativ, enumerand criteriile
care definesc preponderent existenta unei activitati
independente. Printre criteriile care definesc preponderent
existenta unei activitati independente se numara, potrivit
pct. 19 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 46
din Codul fiscal: libera alegere a desfasurarii activitatii, a
programului de lucru si a locului de desfasurare a
activitatii; riscul pe care si-l asuma intreprinzatorul;
activitatea se desfasoara pentru mai multi clienti;
activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci si cu
personalul angajat de intreprinzator in conditiile legii.
Activitatea dependenta, spre deosebire de
elementele mentionate mai sus, este definita de
catre art. 7 alin. (1) pct. 2 din Codul fiscal ca fiind
orice activitate desfasurata de o persoana fizica intr-
o relatie de angajare. Astfel, angajarea presupune
incheierea unui contract individual de munca cu
persoana respectiva, in timp ce incheierea unor
contracte civile (de prestari de servicii) cu
persoanele respective sunt generatoare de venituri
din activitati independente.

Categoria IV: Evaluarea intreprinderii (3 lucrari)

1. Care sunt principalele reguli de care trebuie sa tina seama in cazul evaluarii pentru
fuziuni si divizari?

Un obiectiv esenial care se urmrete n cazul operaiunilor de fuziune


sau divizare const n asigurarea c valorile relative atribuite aciunilor
societilor participante - pe baza raportului de schimb - sunt pertinente
i c raportul de schimb este echitabil. Pertinena valorilor relative
atribuite acionarilor const n a se asigura: a) c metodele de evaluare
utilizate: se ntemeiaz pe diferite modaliti de abordare; sunt
adecvate i corespunztoare sectorului de activitate respectiv; iau n
considerare ansamblul angajamentelor contrac tuale ale societilor n
cauz. b) c niciun eveniment intervenit n perioada de retroactivitate nu
este n msur s repun n cauz raportul de schimb n mod
semnificativ. Caracterul echitabil al raportului de schimb const n a se
asigura c el ofer asociailor care aduc aporturi o remuneraie satis-
fctoare i garanteaz societii beneficiare o cretere de capitaluri
proprii, justificat. n acest mod se asigur protecia acionarilor sau
asociailor tuturor societilor care particip la operaie. Limitele
inerente oricrui sistem contabil, constnd n existena unor distorsiuni
ntre valoarea contabil a bunurilor dintr-o ntreprindere i valoarea de
pia a acestora, conduc la necesitatea reevalurii bunurilor, a
ntreprinderii i a aciunilor acesteia pentru asigurarea cerinelor
prezentate mai sus, legate de determinarea valorii aciunilor i a
raportului de schimb. Reevaluarea este indispensabil, indiferent de
participanii la o fuziune, de exemplu: societi independente, societi
care au participaii simple (societatea absorbant avnd participaii n
societatea absorbit sau invers) sau societi care au participaii
ncruciate
2. Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii si
ce rol are acesta?

Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de


evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care
stau la baza raportului.
Structura raportului de evaluare:
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind:
1.1. Scopul evaluarii
1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie
1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii
2.Prezentarea intreprinderii
- numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES,
- Scurt istoric,crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare,
transformare etc.
- stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a
modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura
capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata
in cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite
cuantum, evaluare, etc.
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata
in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la
Registrul Comertului.
Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este
necesara prezentarea unor cv
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.1.1 obiectiv: aprecierea situaiei juridice a ntreprinderii in raport cu
proprietarii, terii si cu salariaii.
4.12. Constatri: innd seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor
stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte
privind drepturile de proprietate, daca exista contracte ncheiate cu partenerii
de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juridice,
daca exista contracte de munca individuale si colective, si vor analiza regimul
fiscal al intreprinderii.
4.1.3. Concluzii: dupa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si
aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc:
-oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un
character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si
reglementari favorabile, conditii economico financiare optime;
-riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect
previzibil negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor;
-punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna
organizare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare,
relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro,
regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp;
-punctele slabe, deficientele consatate in organizarea si functionarea entitatii:
contarct si satatut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii
contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale
nerespectate,etc.
4.2. Diagnosticul commercial
4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in
prezent si in viitor
42.2. Constatari
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se
va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de
recuperare acreantelor, clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date
asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de
permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere,
cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor
si imaginii firmei;
4.2.3. Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele
mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna
a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei
etc.
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale
raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului
comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de
productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor
corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei
de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne,
preturi competitive, servicii competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere
defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime,
probleme de calitate a produselor si serviciilor.
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a
contribui la realizarea activitatilor intreprinderii
4.4.2. Constatari:
a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a
intreprinderii; date cu privire la personal- varsat, pregatire, grad de ocupare,
vechime in intreprindere, etc.
b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si
experienta, stil de conducere, sistem de remunerare
c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din
intreprindere, nr. de zile de greva.,
4.4.3. Concluzii analizanda datele de mai sus se pot stabili:
-oportunitati;
-riscuri;
- puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare
buna, exista motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba,
salarizare nestimulativa,etc.

4.5. Diagnosticul financiar contabil


4.51. Obiective
- stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a
rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de
sanatate financaira a acesteia;
-utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de
rentabiliate a capitalurilor proprii;
-evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la
valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata;
-diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei
economice si rata de rotatie a capitalurilor investite;
-utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii
marjei economice;
-analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin
realizarea unui audit asupra situatiilor financiare
4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca
mijloace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale,
rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit
metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale,
4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma:
- oportunitatilor;
-riscurilor;
-punctelor forte;
- punctelor slabe;
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia,
cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective
datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte
oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu
doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe)
Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale
prezentate se el;aboreaza bilantul economic al intreprinderii.
5. Bazele lucrarii de evaluare
Se vor ment datele si inf puse ladisp de client,cf.caietului de sarcini si preved
din contractul incheiat.
5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri,
publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare.
5.2. Bibliografie
5.3. Factori de risc:
5.3.1. Factori de risc extern;
5.3.2. Factori de risc intern.
5.4. Ipoteze de evaluare:
5.4.1. Ipoteze macroeconomice;
5.4.2. Ipoteze microeconomice.
6.Metode de evaluare aplicate
Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea
metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf grupelor de mai jos:
6.1. Metode patrimoniale;
6.2.Metode prin rentabiliatte;
6.3. Metode combinate;
6.4. Metode combinate;
6.4. Metode bursiere;
6.5.Alte metode.
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea met de evaluare mentionate la
pct.6, in mod corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale
actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului
Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de
vedere ec cat si fin. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra
rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare.

3. Cum se face evaluarea intreprinderilor aflate in deficultate?

Evaluarea unei intreprinderi aflate in dificultate poate fi facuta folosind metoda la termen.
Metoda se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:
- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea
beneficiara a intreprinderii presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare
este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate
pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success al redresarii sperate
si c) actualizarea valorii la termen

Categoria V:Fuziuni si divizari de intreprinderi(2 lucrari)

1. O societate A cu un capital de 30000 lei format din 7500 actiuni absoarbe societatea
B cu un capital de 60000 lei format din 15000 actiuni. Societatea A a fost evaluata la
45000 lei iar societatea B la 72000 lei.
Care este numarul de actiuni ce trebuie emis pentru remunerarea aportului si prima
de fuziune?

Activ net contabil societatea A= 45000


VMC A=45000/7500=6 lei/actiune
VN actiuni A= 30000/7500=4 lei/actiune

Nr de actiuni ce trebuiesc emise=72000/6=12000 actiuni


Capitalul social creste cu: 12000x4=48000 lei
Prima de fuziune=72000-48000=24000 lei

2. Doua societati comerciale care nu au participatii reciproce fuzioneaza. Situatia celor


doua societati se prezinta astfel:
Societatea A: valoarea neta de aport 72000 lei, numar de actiuni 9000, valoarea
nominala 9000lei/actiune
Societatea B: valoarea neta de aport 60000 lei, numar de actiuni 7500, valoarea
nominala 7500 lei/actiune
Care este numarul de actiuni ce trebuie emise de societatea A daca ea absoarbe
societatea B.

Activ net contabil societatea A : 72000 lei


Vmc A= 72000/9000=8 lei/actiune
Activ ne contabil societatea B: 60000
Nr de actiuni ce trebuiesc emise: 60000/8=7500 actiuni

Categoria II: Auditul statuar si alte misiuni de audit si certificare(6 lucrari)

1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor


contractuale?

Misiunea se refera exclusiv la examinarea respectarii


clauzelor care vizeaza aspecte contabile si financiare.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport
distinct sau va fi inclusa n raportul de audit, de baza.

2. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare


condensate?

Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport


asupra situatiilor financiare condensate decat n
cazul unde acesta a emis un raport de audit
asupra situatiilor financiare n ansamblul lor.

3. Anomalia ca termen in normele de audit-


reprezinta:

a) O informatie contabila sau financiara inexacta,


insuficienta sau omisa, ca urmare a unor erori
sau fraude;
b) O informatie financiara incorecta;
c) O informatie modificata ca urmare a unor
interese.

Raspuns: a)

4. Auditul situatiilor financiare reprezinta:


a) O opinie responsabila cu privire la situatiile
financiare;
b) Examinarea efectuata de un profesionist
competent si independent asupra situatiilor
financiare, in vederea exprimarii unei opinii
motivate prin raportarea la un referential
contabil identificat;
c) O imbinare intre auditul extern si cel intern ,
precum si intre auditul statuar si cel contactual

Raspuns: b)

5. Exhaustivitatea-ca termen in normele de audit


reprezinta:
a) Toate faptele importante au fost mentionate;
b) Toate activele au fost inregistrate;
c) Toate activele,datoriile,tranzactiile sau
evenimentele au fost inregistrate si toate faptele
importante au fost mentionate.
Raspuns: c)

6. Obiectivele auditului intern constau in:


a) Gestionarea corecta, potrivit legii, a
patrimoniului intreprinderii;
b) Tinerea corecta si la timp a contabilitatii, potrivit
normelor emise de Ministerul Finantelor;
c) Validitatea si corecta aplicare a procedurilor
interne stabilite de conducerea intreprinderii.

Raspuns: c)

Das könnte Ihnen auch gefallen