ANUL III

SUB 9

REZOLVARE:

a. Contul de profit si pierdere conform O.M.F. nr. 1802/2014.

Venituri din vz produselor finite 1.400.000

+ Venituri din prestari de servicii 300.000
+ Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 60.000
+ Venituri din vanzarea marfurilor 500.000
- Reduceri comerciale acordate 100.000
+ Venituri din subventii de exploatare aferente CA 500.000
+ Venituri din aferente costului de productiei obtinute 2.000.000
+ Venituri din productie imobilizata 900.000
+ Venituri din subv de exploatare ptr m. prime si 100.000
mat consumabile
+ Venituri din subv de exploatare ptr plata personalului 250.000
+ Venituri din subv pentru investitii 10.000
1.TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 5.920.000

Cheltuieli cu materiile prime 250.000

+ Cheltuieli cu materialele consumabile 300.000
+ Cheltuieli privind marfurile 100.000
+ Cheltuieli cu energia si apa 200.000
- Reduceri comerciale primite 55.000
+ Cheltuieli cu salariile 850.000
+ Cheltuieli cu contributia la asig soc 180.000
+ Chelt cu contrib la fondul de somaj 30.000
+ Chelt cu contrib la fondul asig sociale de sanatate 90.000
+ Chelt cu amortizarea imobilizarilor 250.000
- Venituri din ajustari pt deprecierea terenurilor 100.000
- Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante 70.000
+ Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 200.000
+ Cheltuieli cu Colaboratorii 10.000
+ Chelt privind prestatiile externe 50.000
+ Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 80.000
+ Pierderi din calamitati 100.000
+ Pierderi privind activele cedate 70.000
+ Chelt cu imp pe cladiri , terenuri si alte taxe de exploatare 20.000
+ Chelt din despagubiri 100.000
+ Chelt cu provizioanele pt litigii 150.000
- Venituri din provizioane ptr garantii acordate clientilor -75.000
TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE 2.730.000

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE 3.190.000

 Venituri din interese de participare 100.000
+ Castiguri din cedarea activelor imobilizate 105.000
+ Venituri din dif de curs valutar 10.000
+ Venituri din dobanzi 60.000
+ Venituri din sconturi primite 20.0000
TOTAL VENITURI FINANCIARE 295.000

Cheltuielile cu ajustari pt deprecierea activelor circulare 90.000

+ Chelt cu ajustarea pt depriecierea titlurilor de participare 40.000
+ Pierderi din inv financiare pe termen scurt cedate 30.000
+ Cheltuieli cu dobanzile 50.000
+ Chelt cu sconturile acordate 90.000
TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE 300000

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA -5000

VENITURI TOTALE 6.215.000

CHELTUIELI TOTALE 3.030.000
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTA 3.185.000
IMPOZITUL PE PROFIT 150.000
PROFITUL SAU PIERDEREA NETA A EXERC FINANCIAR 3.035.000

b. Care este tratamentul contabil al reducerilor financiare.

Sunt intalnite doua categorii de reduceri de pret:

- reduceri de natura comerciala (sau reduceri comerciale), care au o influenta directa asupra
marimii nete a unei facturi;

- reduceri de natura financiara (sau reduceri financiare), care poarta denumirea de sconturi
(numite si sconturi de decontare sau sconturi de casa).

Sub aspectul metodologiei de calcul si contabilizare, recunoastere fiscala trebuie aplicate

urmatoarele reguli:
- toate reducerile de pret sunt inscrise in factura;
- reducerile comerciale premerg reducerile financiare;
- reducerile sunt determinate in cascada, ceea ce inseamna ca procentele sau sumele absolute
ale fiecarei categorii de reducere se aplica asupra "netului" anterior;
- in cadrul reducerilor comerciale mai intai se calculeaza rabaturile si apoi remizele si
risturnurile;
- scontul de decontare se aplica dupa ultima reducere de natura comerciala, adica la netul
comercial;
- aspectele legate de taxa pe valoare adaugata trebuie corelate cu prevederile legale in
vigoare.
- reducerile comerciale, acordate initial, adica in momentul intocmirii facturii de vanzare
cumparare, desi inscrise in factura, nu se contabilizeaza in mod distinct nici la furnizor, nici la
client;
- reducerile financiare, respectiv scontul de decontare, se contabilizeaza ca o cheltuiala
financiara la cel care il acorda (furnizorul) si ca un venit financiar la cel care il primeste (clientul).
c. Care este productia exercitiului si ce reprezinta.

Producia exerciiului (Pex) este indicatorul valoric utilizat pentru dimensionarea ntregii
activiti desfurate de ntreprindere n cursul unui exerciiu. Ea se compune din bunurile i serviciile
produse de ntreprindere indiferent de destinaia acestora, respectiv vnzare, stocare sau imobilizare.
Producia exerciiului (Pex) ca sold intermediar de gestiune caracterizeaz volumul valoric global
al activitii ntreprinderii i este suma produciei vndute (Pv) cu producia stocat (Ps) i producia
imobilizat (Pi).

Pex = Pv + Ps + Pi mii lei

Pv producia vndut cuprinde produsele vndute, lucrrile i serviciile prestate la pre

de facturare, fr taxe, fiind componenta principal a cifrei de afaceri din activitatea de baz.
Ps producia stocat cuprinde variaia stocurilor de produse finite, semifabricate,
producie neterminat (s) i se calculeaz ca diferen dintre stocurile finale i stocurile iniiale.
s = Sf Si
Pi producia imobilizat cuprinde lucrrile efectuate de ntreprindere pentru realizarea de
imobilizri corporale i necorporale n regie proprie.

Pex= Venituri din vz produselor finite + Venituri din prestari de servicii + Venituri din
redevente, locatii de gestiune si chirii + Venituri din vanzarea marfurilor - Reduceri
comerciale acordate + Venituri din productia imobilizata = 1.400.000 + 300.000 + 60.000 +
500.000 - 100.000 + 900.000 = 3.060.0000

d. Care sunt procedurile de audit cu privire la analiza principiilor de contabilizare in cifra de

afaceri.

Procedurile de audit cu privire la analiza principiilor de contabilizare in cifra de afaceri sunt:

- Examinai principiile transferului de proprietate n coeren cu constatarea veniturilor n
contabilitate.
Faptul generator al unei vnzri depinde, n contabilitate, de natura activitii ntreprinderii:
Vnzrile de bunuri sunt, n principiu, contabilizate la data livrrii lor; prin
excepie, poate fi reinut data punerii la dispoziie a bunurilor ctre client sau data prelurii de ctre
transportator (livrrile FOB);
Vnzrile de prestaii de serviii sunt, n principiu, contabilizate la data efecturii
prestaiilor; prin excepie, n cazul contractelor pe termen lung (construcii) veniturile contabile pot
fi constatate n avans.
- Dac principiile de contabilizare n cifra de afaceri, aplicate de ntreprindere, fac excepie
de la cele prezentate mai sus, analizai temeinicia; pentru orice anomalie identificat, apreciai
consecinele asupra rezultatului contabil anual, asupra situaiei nete la ncheierea exerciiului i
identificai eventuale riscuri fiscale.
- Verificai dac ntreprinderea respect principiul permanenei metodelor contabile de la
un exerciiu la altul, n nregistrarea cifrei de afaceri; n caz contrar, evaluai impactul asupra
rezultatului i dac obligaiile n materie de informare financiar au fost respectate.
- Deseori, vnzrile de bunuri i prestrile de servicii sunt nsoite de condiii de plat
particulare: vrsarea unor aconturi, pli la termen, etc.; verificai dac nregistrarea cifrei de afaceri
se face independent de orice specificitate n materie de plat.
- Deseori, vnzrile de bunuri i servicii sunt nsoite de o clauz referitoare la proprietate;
verificai c societatea respectprincipiul nregistrrii cifrei de afaceri de o astfel de clauz.
- Verificai dac cifra de afaceri se contabilizeaz la net (fr taxe recuperabile) i
independent de eventuale rabaturi sau sconturi acordate clienilor, care trebuie contabilizate distinct.
 - Verificai dac vnzrile efectuate n devize sunt contabilizate reinnd cursul de
schimb aplicabil la data efecturii tranzaciei; nu trebuie s afecteze cifra de afaceri contabil.

Verificarea cifrei de afaceri anuale i respectrii principiului separrii exerciiilor contabile

innd cont de activitatea ntreprinderii, apreciai importana livrrilor sau prestaiilor n
curs la data nchiderii exerciiului; verificai coerena tratamentului contabil al acestora cu principiul
separrii exerciiilor.
- Obinei o detaliere a soldului contului Venituri constatate n avans i confruntai-l cu
suma figurnd n bilan i controlai dac este vorba de operaiuni aferente exerciiului urmtor;
verificai c aceste venituri constatate n avans au fost contabilizate fr TVA.
- Obinei o detaliere a soldului contului Clieni facturi de emis i asigurai-v c:
Vnzrile respective se refer efectiv la exerciiul ncheiat;
Vnzrile respective nu au fcut deja obiectul unei contabilizri curente n contul de
clieni, deci avem o dubl contabilizare; pentru siguran verificai, prin sondaj, facturarea efectiv a
acestor operaiuni ulterior nchiderii exerciiului.
- Asigurai-v de corecta contabilizare a rabaturilor, reducerilor sau risturnurilor acordate
clienilor, dac sunt sume importante, prin diminuarea cifrei de afaceri; pentru aceasta:
analizai rabaturile reducerile, risturnurile contabilizate posteror datei nchiderii
exerciiului; dac aceste reduceri se refer la operaiuni nregistrate n cifra de afaceri a anului
ncheiat, trebuie verificat dac s-au constituit provizioane la nchidere, pentru aceste reduceri;
Identificai rabaturile, reducerile i risturnurile acordate contractual clienilor; calculul
acestora poate fi fcut n funcie de volumul afacerilor; asigurai-v de corecta nregistrare a acestor
angajamente;
Dac activitatea ntreprinderii presupune acordarea regulat a acestor reducer, apreciai
evoluia anual a raiouluirabaturi, risturnuri, reduceri/ cifra de afaceri i explicai orice evoluie
semnificativ.
- Studiai jurnalul de vnzri n perioada dintre nchiderea exerciiului i data realizrii
auditului i asigurai-v c aceste vnzri nu se refer la exerciiul auditat.
- Apreciaz evoluia cifrei de afaceri din ultimele 2- 3 luni ale anului, n comparaie cu lunile
anterioare i explicai orice evoluie neregulamentar.
- Calculai pentru exerciiul auditat o marj brut, rezultnd din diferena ntre cifra de afaceri
i principalele cheltuieli de exploatare, in funcie de specificul activitii ntreprinderii: cheltuieli de
personal, costul produciei sau costul achiziiei mrfurilor.

- Calculai rata de marje degajat anual, raportnd marja brut la cifra de afaceri
corespunztoare.
- Descompunei evoluia anual a marjei, att ca rat ct i ca volum:
rata: (rata marjei(n) rata marjei (n-1) x cifra de afaceri anul n)
volum: (cifra de afaceri an n cifra de afaceri an (n-1) x rata marjei n anul separaiei
exerciiilor)
Explicai orice evoluie a ratei marjei de la un exerciiu la altul, care poate ascunde
aspecte ale respectrii principiului separaiei exerciiilor.