FRANZ BARDON

CHETAADEVARMEI CABATE
Volumul lll
Sfintele mistere
 FRANZ BARDON

CL{ E IA ADEVARATE I CABALE

Cabalistul ca suveran aiuns la Perfecliune
in Microcosmos gi Macrocosmos
t

Traducere de Dan Mihiiescu

Editura Trinity
 CUPRINS

PREFATA....... .....,................7
PREFATA la editia in limba germani ............................9
TNTRODUCERE ................... ................... 11
Simbolismul celei de-a treia cdrli de Tarot........ ........ 16

PARTEA I
TEoRIA
Caba1a.......... ,;....!!!r!.!r...,!!!....................19
Omul Cabalist
ca gi ..........22
Legea corespondenlei ..........................27
Ezoterismul literelor........ .....................31
Limbajul cosmic.......... .....................,....34
Cuv6ntul magic-cabalist -Tetragrammaton - ..........35
Mantrele...... ....................40
Tantrele ...................,.....,.46
Formulele magicienilor ........,...............51
Teoria misticismului cabalei .................54
Magia cabalei ................... .....*.............58

PARTEA A II-A
PRACTICA
Practica........ .............,......65
Pasul I Misticismul literelor ..,.......,.69
Pasul ll lncantatii Cabalistice ...........88
Pasullll Aqua Vitae Cabalisticae.. ..........................93
Pasul lV Cabalisticae Elementorum .......................98
Pasul V Cele Zece Chei Cabalistice................ ......105
Pasul Vl Tetragrammaton-ul lod-He-Vau-He Cheia Cabalistice Tetrapola 16...tt4

Pasul Vll Misticismul Cabalistic Al Alfabetului - Prima Cheie - Cheia cu O

Singurd 1iterd............ .,.,.....121
FRANZ BARDON

PARTEAA III_A
PRACTICA MAG IEI FORMULE LOR
Pasul Vlll Alfabetul Cabalei'
Litere
Cheia cu Doui .........167
Pasul lX Folosirea cheilor cu trei litere. ................243
Pasul X Folosirea cheilor cu patru litere ............ ......................257
Pasul Xl Folosirea cabalisticd a numelor divine.......... ..............274
Pasul Xll Cabalistul ca stepen absolut
in microcosmos gi macrocosmos............ .....................284

Epi1of.........., ..................287

Notd cititorului

Pentru o obtine succesulin Cabola,

este recomondat sd invdlqti
pronunfio germond sau ebraicd Qorectd,
foneticd a literelor.
 Simbolismul celei de-a treia
cirfi de Tarot

llustralia de pe pagina alSturatd este o imagine ce reprezintd a

treia carte de tarot.
Primul cerc, cel exterior, are zece secfiuni egale reprezentdnd cele
zece chei cabalistice. Aceste zece chei (observali simbolismul culorilor)
sunt identice cu cele zece Sefire ale Arborelui Vielii.
intruc6t aceste zece chei sau Sefire cuprind cunoaSterea intregului
univers cu toate formele sale de existen!d, metodele gi sistemele, ele
ocupd cercul exterior.
Faptul c5 aceste zece chei se referi la microcosmos, precum gi la
macrocosmos devine evident de asemenea din faptul cd urmdtorul sau al
doilea cerc ilustreazd semnele zodiacului universal, din nou cu simbo-
lism ul culorilor corespunzdtor.
Al treilea cerc (de la exterior citre interior) este cercul planetar,
aga cum vedem din simbolurile planetare, av6nd culorile corespunzS-
toare planetelor.
Toate aceste trei cercuri inconjoard un mare pdtrat simboliz6nd
cele patru elemente, reprezentate cu culorile relevante. Acest pitrat,
indic6nd realizarea elementelor, simbolizeazd lumea materialS.
Pitratul interior, mai mic, semnificd misterul Tetragrammatonului,
lod-He-Vau-He sau cheia Cabalistici din patru litere necesard pentru a
stdpdni elementele gi influentrele lor.
Soarele din centrul ilustrafiei reprezintd Providen!a, principiul Akasha,
originea a tot ceea ce existd.
Astfel nu doar ci omul (cu alte cuvinte, microcosmosul) ci intregul
macrocosmos este reprezentat grafic in aceastd ilustralie. in plus, toate
cheile sunt conlinute aici, cheia din patru litere fiind mai proeminentd
intruc6t este cheiea realizirii lucrurilor. Tot ceea ce ne inva!5 Cabala,
adicd intregul sdu sistem gi toate analogiile sale, este indicat clar in
aceasti ilustralie folosind simbolismul culorilor. Cabalistul care medi-
teazS va deduce agadar toate aceste analogii din a treia carte de Tarot gi
va gdsi ci aceste c6teva indicalii explicative sunt complet suficiente.

16
PARTEA I
Troma
 CABATA

cabala este gtiinfa literelor, a limbajului gi a cuv6ntului-insi

nu limbajul intelectual, ci, atenlie, limbajul universal. Termenul
cabala este de origine ebraic5; diferitele sisteme religioase au
diferili termeni pentru gtiinla lor. Astfel, de exempru, in lndia 5i
Tibet, gtiinla Cuvdntului este numiti Tantra. $i din nou, in alte
sisteme religioase se vorbegte de,,formule" gi aga mai departe.

in lucrarea de fa!5 voi pistra termenul Cabala. A vorbi caba-

listic inseamni a forma cuvinte din litere - cuvinte care corespund
unei idei sau alteia potrivit legilor universale. cunoagterea folosirii
limbajului cabalistic trebuie dob6nditd prin experienli practici.
Cabala, agadar; este limbajul universal prin care a fost creat totul;
este intruchiparea uneia sau mai multor idei divine. Dumnezeu a
creat totul prin intermediul limbajului universal al cabalei. Evanghe-
listul loan face de asemenea referire la cabala in Biblie c6nd spune,
,,Lo inceput a fost Cuvdntul: gi Cuvdntul era cu Dumnezeu.,, prin
urmare, loan exprimd clar adevirul cum ci Dumnezeu a folosit
Cuv6ntul pentru a crea din interiorulsiu.

Numai cel care este realmente in pozilia de a materializa

divinitatea in interiorul siu potrivit legilor universale intr-un
asemenea mod incSt va vorbi, din interiorul siu, ca o zeitate, poate
fi considerat un adevirat cabalist. Cabalistul practicant, prin
llrmare, este un teurg, un ,,om-zeu" capabil si aplice legile univer.
sale in acelagi mod ca gi Dumnezeul macrocosmic.

intocmai ca un magician care, prin inilierea pe care o

primegte gi dezvoltarea pe care o suporti pe calea perfecliunii, a
realizat conexiunea cu zeitatea sa interioard gi poate acum si
ac!ioneze ca atare, la fel face gi cabalistul, singura diferenli fiind

19
FRANZ BARDON

cSacestafolose5teCuvdntulDivininexteriorcaoexpresiea
spirituluisSudivin.FiecareadevSratmagiciancarecontroleazS
legile universale poate deveni cabalist dob6ndind cunoaSterea
adevSratei cabale. structurile cabalei citate in
numeroase c5rli
sunt potrivite pentru teoreticianul care vrea si igi faci
o idee
despre legile cabalei, dar ele sunt total insuficiente
in ceea ce
prive5te practica ce promite cunoaSterea aplicdrii corecte
a

puterilor CuvAntului.

Agadaresteclarc6unCabalistperfecttrebuiesSfieo
persoani conectati la Divinitate, o persoani care a realizat
Dumnezeul in interiorul siu 5i care, fiind un om-zeu'
folosegte
realitate'
limbajul universal astfel inc6t ceea ce rosteSte devine
acolo se va
lndiferent cStre ce sfer6 igi direclioneaz5 acest limbaj,
persoani care
realiza ceea ce rostegte. in lndia, de exemplu, o
poate realiza imediat lucrul rostit este numit un vog'
in Kundalini
Yoga,aceastSputereSiabilitateesteidentificatScuVisuddha
Chakra.UnCabalistperfect5tietotcelinedelegileCuvantului
legea crealiei
micro- gi macrocosmic - prin care trebuie inleleasS
prinCuvant-9i$tiedeasemeneaceinseamnSadevSrataarmonie.
zeitatea, un
intrucSt, cu limbajul s5u microcosmic, el reprezintS
DacS el
adevarat cabalist nu va incSlca niciodat; legile armoniei'
aclioneazi contrar legilor armoniei, el nu mai este un adevdrat
Cabalistciunomalhaosului.Dinpunctdevederehermetic,un
corp, un repre-
adevbrat Cabalist sau teurg este, in propriul siu
zentantalzeitSliimacrocosmicepep5m6ntulnostru.oriceceeace
originar' se
el, ca reprezentant al lui Dumnezeu, spune in limbajul
va int6mpla, pentru cb el are aceeagi putere ca $i
creatorul' ca 5i
Dumnezeu.

Pentruadob6ndiaceastimaturitateSivArfalini}ierii
cabalistice, teurgul trebuie int6i s5 invele literele
ca un copil'
F'

CH EIA ADEVARATEI CABALE

Pentru a forma cuvinte gi propozilii cu ele gi, in timp, a vorbi in

limbajul cosmic, el trebuie s5 le stSpAneascd de deplin. Metodo-
logia implicati in aceastS invSlare este tratatd in partea practici a
acestei c54i.

Oricine, indiferent la ce sistem religios ar adera, se poate

ocupa de adevirata Cabala, teoretic precum gi practic. gtiinla
Cabalistici nu este un privilegiu pentru cei care aparlin credinlei
iudaice. inv51a1ii iudaici afirmi ci 5tiinla Cabalei este de origine
ebraicS, dar in tradilia mistici ebraici in sine, cunoagterea Cabalei
se spune ci este de origine strdveche egipteanS. Ordinea Cabalei
ebraice, inceputurile gi dezvoltarea ei etc., pot fi gisite in literatura
de specialitate, intrucdt s-a scris deja mult in acest domeniu.

in cartea mea, explic sinteza Cabalei numai atdt c6t este

absolut necesar pentru practici. Evit povara inutilS a istoriei gi alte
lnterpreti ri structu rale ale fi lozofiei ca balistice.

Termenul Cabala a fost abuzat deseori cobordndu-l la nivelul

unui joc de numere, mdsurltori horoscopice, analogii ale numelor
gi diferite practici divinatorii. Aga cum cititorul va inv51a din partea
practici a acestei c54i, numerele au o anumitd relalie cu literele,
degi acesta este unul din aspectele maijoase ale Cabalei gi unul de
care nu vrem si ne ocupdm aici. Adevirata Cabala nu este o gtiin!5
divinatorie care face posibilS prezicerea viitorului gi nu este nici o
formi de astrologie care faciliteazi interpretarea horoscopului; nu
este nici o anagramS, prin care se poate face o prognozi in funclie
de nume.

intruc6t adevirata Cabala, c6nd este aplicati corect, repre-

zlntS legile universale, analogii relevante ale armoniei potrivit cu
analogiile cosmice pot fi distinse, pdnd la un anumit punct. Acest

?1
FRANZ BARDON

lucru, totugi, este o formd ordinard de prezicere a viitorului gi nu

are nimic de a face cu adevirata 5tiin!5 a limbajului universal.

Cititorul va fi de acord cd aceastd gtiin!5 este c6t se poate de

sacrS gi nu va indrSzni si degradeze legile universale pentru a
indeplini scopuri divinatorii obignuite. Fiecare sistem religios a avut
Cabala sa autentici ce a fost pierduti ?n timp datoriti diferitelor
reforme ale sistemelor religioase; ea este pistratS in intregime de
adeviralii iniliali numaiin Orient. Vechii celli 9i druzii iniliali aveau
de asemenea Cabala lor autentici, bine cunoscuti de preolii druizi.
Folosirea practici a magiei runelor de citre preolii templelor
druizilor are origini ce pot fi gisite in strdvechea cunoa$tere a
Cabalei. Astizi mai existi din nefericire numai pulini oameni care
inleleg Cabala runici a vechilor druizi gi o pot aplica practic. Cabala
practici runici a fost complet pierduti pe parcursul timpului.

Omur cA $r Cenerrsr

in prima mea carte, tniliere in Hermetism, am impirlit omul

in trei pirli - corp, suflet gi spirit. De asemenea, am discutat con-
ceptul de ,,magnet tetrapolar". in urma meditaliei, studentului?i va
fi clar ci corpul mental este conectat cu corpul astral prin matricea
mentali gi ci matricea astrali !ine corpul mental gi astral conec-
tate cu corpul fizic. Va fi de asemenea clar cd la rAndul lui, corpul
fizic este linut in via!5 prin mdncare (substanla condensati a
elementelor), in timp ce corpul astral este suslinut de respirafie.
Matricea mentali leagi perceplia simlurilor de corpul fizic gi de cel
astral. Cabalistul aspirant trebuie si inleleagi aceste concepte
perfect gi, daci doregte serios sE studieze Cabala, trebuie si
dobSndeascd o imagine clari asupra procesele din propriul siu

22
 CHEIA ADEVARATEI CABATE

corp. Dincolo de aceasti doctrini fundamentalS, Cabalistultrebuie

si dobSndeasci o relalie mai bund cu sinele siu, pentru ci aceste
relalii mai profunde formeazd baza real5 a studiului Cabalei.

Activitilile gi efectele care se produc intre corp, suflet gi

spirit au loc automat in interiorul fiecirei fiinle umane, fie ci a fost
sau nu iniliati in secretele gtiinlei Hermetice. Pentru Cabalist,
aceste activitSli gi efecte constituie bazele: el ?n!elege toate
procesele gi este, agadar, capabil si igi aranjeze viala potrivit legilor
universale.

Aceasti cunoa$tere distinge un iniliat de un neinifiat;

intrucit un iniliat, care a inv5lat semnificalia exacti a legilor, gtie
cum s5 le foloseascd practic Ai poate echilibra orice dizarmonie in
corp, suflet gi spirit. Pe lSngi acestea, iniliatul, prin atitudinea sa
congtiincioasi fali de legile unviersale, este capabil si ducd o viali
potriviti in acord cu aceste legi gi cu parcurgerea ciii citre per-
fecfiune. Vizuti din aceasti perspectivS, inilierea este ceva unic,
oferind o ideologie speciali. Cici iniliatul se uiti la lume cu ochi
destul de diferili decdt oricine altcineva. intrucdt este un iniliat,
diferitele intorsituri ale soartei la care va fi expus la un moment
dat nu ii pot face riu in misura in care s5-i provoace o suferinli
severS. Este ugor de inleles acest lucru lu6nd in considerare ce s-a
spus mai sus.

Din punct de vedere Cabalistic, omul este o intruchipare

perfecti a Universului, intruc6t a fost creat in imaginea lui
Dumnezeu. Omul este cea mai?nalti fiin15 de pe PimSntul gitot ce
are loc la scari mare in universul larg are loc la scari micd gi in
lnteriorul omului. Vdzut din punct de vedere hermetic, omul este
lumea in miniaturS, microcosmosul, spre deosebire de univers sau
macrocosmos.

23