CURSUL 8

PREPOZITII SI PRONUME DEMONSTRATIVE

I. PREPOZITII

1. Prepozitii care cer/atrag doua cazuri gramaticale

di,a + G prin, Expemplu: prin mare, dia. Qala,sshj

di,a + A din cauza (ca): din cauza Domnului, dia. to.n Ku,rion
kata, + G impotriva, impotriva legii, kata. no,mou
kata, + A potrivit cu, in acord cu, dupa, dupa Marcu, kata. Ma,rkon
meta, + G cu, cu Domnul, meta. tou/ Kuri,ou
meta, + A dupa, dupa moarte, meta. qa,naton
peri, + G despre, despre evanghelie, peri. euvaggeli,ou
peri, + A in jurul, in peajma, in preajma marii, peri. qala,ssan
u`pe,r + G pentru, pentru pacat[ul], u`pe.r th/j a`marti,aj
u`pe,r + A deasupra, peste, deasupra pamantului, u`pe.r th.n gh,n
u`po, + G prin, de catre, de, de Domnul, u`po. tou/ Kuri,ou
u`po, + A sub, dedesubt, sub pamant, u`po. th.n gh,n

2. Prepozitii cu trei cazuri gramaticale

evpi, ! G pe, evpi. gh/j

evpi, ! D pe, --- gh/|
evpi, ! A pe, --- gh,n

In NT aceasta prepozitie si-a pierdut deosebirea semantica de aceea in toate cele trei cazuri are
acelasi sens. Aici s-a dat doar sensul de baza, dar exista si alte sensuri ale prepozitiei in combinatie
cu cele trei cazuri.

para, ! G de la, de la Dumnezeu, para. tou/ Qeou/

para, ! D cu, cu Dumnezeu, para. tw|/ Qew|/
para, ! A alatur, langa, pe langa, langa mare, para. th.n qa,lassan

3. Observatii:

Multe prepozitii au functii locative, directionale sau orientative. Vezi diagrama.

Alte prepozitii: pro, + G inainte [locativ, temporal, metaforic]; avna, ! A sus, in sus,
prin, intre.
In afara de peri, si pro, , prepozitiile isi pierd vocala finala daca substantivul pe care il determina
incepe tot cu o vocala. Vocala pierduta va fi inlocuita de un apostrof. Exemple: avpo, ! avdelfou/
avp avdelfou/)
Daca substantivul incepe cu o vocala care are spirit aspru si daca prepozitia care il precede se termina
intr-o dentala sau labiala, iata ce modificare a dentalei sau a labialei are loc:
- t q( meq o`do,n de la meta,; p f( avf a`marti,aj de la avpo,.

1
 II. PRENUMELE DEMONSTRATIV

1. ou-toj( au[th( tou/to: acesta, aceasta, acesta. Au forme pentru masculine, feminine si
neutru, ca si adjectivele, si se declina dupa modelul adjectivelor, adica: decl. a 2-a in masculin
si neutru, si declinarea 1-a la feminine.

Sg. M F N
N. ou=toj au[th tou/to
G. tou,tou tau,thj tou,tou
D. tou,tw| tau,th| tou,tw|
A. tou/ton tau,thn tou/to
Pl.
N. ou-toi au-tai tau/ta
G. tou,twn tou,twn tou,twn
D. tou,toij tau,taij tou,toij
A. tou,touj tau,taj tau/ta

2. evkei/noj( &h( &o: acela, aceea, acela

Sg. M F N
N. evkei/noj evkei,nh evkei/no
G. evkei,nou evkei,nhj evkei,nou
D. evkei,nw| evkei,nh| evkei,nw|
A. evkei/non evkei,nhn evkei/no
Pl.
N. evkei/noi evkei/nai evkei/na
G. evkei,nwn evkei,nwn evkei,nwn
D. evkei,noij evkei,naij evkei,noij
A. evkei,nouj evkei,naj evkei/na

Observatii:

Spre deosebire de adjective, pronumele demostative au o terminatie aparte pentru neutru, singular, N,
si anume: in loc de on ca la adjective, terminatia este omicron fara n: tou/to( evkei/no
Substantivul la care se refera un pronume demonstrative are de regula articol hotarat, dupa cum
urmeaza: tou/to to. pro,baton sau to. pro,baton tou/to, aceasta oaie.
Pronumele demonstrativ trebuie asezat totdeauna in pozitie predicativa, adica, sa nu fie pus intre
articol hotarat si substantiv.
Pronumele demonstrativ se acorda cu substantivul in gen, numar si caz.

2
 3. Declinarea adjectivului o[loj( &h( &on, tot, intreg (de aici: holistic)

Se declina ca un adjectiv care are toate cele trei terminatii regulate: -oj( &h( &on
Se pune in pozitie predicativa

Sg. M F N
N. o[loj o[lh o[lon
G. o[lou o[lhj o[lou
D. o[lw| o[lh| o[lw|
A. o[lon o[lhn o[lon
Pl.
N. o[loi o[lai o[la
G. o[lwn o[lwn o[lwn
D. o[loij o[laij o[loij
A. o[louj o[laj o[la

4. Exercitii

Vocabular
Traducerea in romana
Tradcerea in greaca

5. Vocabular

avnti, ! G in loc de; pentru de,w leg

pro, ! G inainte diakone,w ! D slujesc, servesc
su,n ! D cu, impreuna doke,w ma gandesc; mi se
pare (de la a-i
parea; docetism)
katoike,w locuiesc evlee,w imi este mila
parakale,w invit, rog, indemn, euvcariste,w multumesc; dau
incurajez, mangai multumire
peripate,w merg, umblu krate,w stapanesc
proskune,w ! D ma inchin oivkodome,w construiesc, zidesc
avdike,w fac rau, ranesc, fac fwne,w chem.
nedreptate, calc o
lege
avkolouqe,w ! il, ii urmez; merg u`pakou,w ! D ma supun, ascult
D dupa (acoliti!)
avsqene,w sunt slab; sunt pisteu,w ! D cred
bolnav
game,w( gami, ma casatoresc; dau evvxwqe,w scot afara, dau
zw in casatorie (cand e afara, exmatriculez
vorba de femei)

3
 CURSUL 9

PRONUMELE PERSONAL, REFLEXIV SI RECIPROC

I. Pronumele personal
1. Declinarea pronumelui personal: persoana 1-a: evgw,

Sg. Pl.
N evgw, h`mei/j
G evmou/( mou h`mw/n
D evmoi,( moi h`mi/n
A evme,( me h`ma/j

Observatii
- Persoana 1-a nu are vocativ.
- La G, D, A are forme mai lungi care sunt forme emfatice si are si forme scurte care se numesc
forme enclitice care nu au accent propriu ci isi transmit accentul cuvantului precedent.
- Formele scurte sunt cele ne-emfatice.

2. Pronumele personal persoana a 2-a: su,

Sg. Pl.
N su, u`mei/j
G sou/ u`mw/n
D soi, u`mi/n
A se, u`ma/j
V su, u`mei/j

2.1. Observatii
- N si V sunt indentice.
- Formele emfatice la G, D, A au accent. Aceleasi forme cand nu au accent sunt forme enclitice.

3. Pronumele personal persoana a 3-a: auvto,j( auvth,( auvto,

Sg. M. F. N.
N auvto,j auvth, auvto,
G auvtou/ auvth/j auvtou/
D auvtw|/ auvth|/ auvtw|/
A auvto,n auvth,n auvto,
Pl.
N auvtoi, auvtai, auvta,
G auvtw/n auvtw/n auvtw/n
D auvtoi/j auvtai/j auvtoi/j
A auvtou,j auvta,j auvta,

3.1. Observatii

- Pronumele personal persoana a 3-a se declina potrivit paradigmei adjectivelor, si anume: 2-1-2.
- In genul N. este ca si pronumele demonstrativ, adica ii lipseste n din terminatia in cazul N,
singular.
4
 - Nu are forme in vocative.
4. Caracteristicile pronumelui personal in greaca:

Se acorda cu substantivul pe care il inlocuieste in gen si numar, dar cazul depinde de functia pe care o
indeplineste in propozitie.
Exemplu: ble,pw to.n Ku,rion kai. ginw,skw auvto,n) Aici se acorda in gen, numar si caz.
ble,pw to.n Ku,rion kai. piesteu,w auvtw/|) In acest caz este o discrepanta intre cazul
pronumelui personal care este in D si cazul substantivului la care se refera, Kyrios, care este in A.

In greaca, subiectul putand fi inclus si subinteles din terminatia verbului care are functia sintactica de
predicat, pronumele personal nu se specifica ci se subintelege. Atunci, insa, cand se vrea o accentuare a
subiectului care face actiunea, pronumele se specifica.
Exemplu: pe,mpw to.n avpo,stolon pro.j to.n lao.n)
evgw. pe,mpw)))

Pentru exprimarea relatiei de posesiune se foloseste pronumele personal la G, si de regula se folosec

formele enclitice: to. qe,lhma, sou) Vedeti ca substantivul are doua accente, a doua fiind cel
primit de la forma enclitica a pronumelui personal persoana a 2-a.
Formele emfatice se folosesc de regula dupa prepozitii: avp evmou/( evk sou/( evn evmoi,)
Exceptie fiind pro,j me)

5. Folosirea speciala a pronumelui personal persoana a 3-a: auvto,j

- Are doua uzante speciale foarte importante:

Uzanta adjectivala: se pune in pozitie atributiva, deci intre articolul hotarat si substantiv, si se traduce
cu acelasi, aceiasi. Exemplu: o` auvto.j Ku,rioj sw,zei to.n lao.n auvtou/) Acelasi Domn
salveaza pe poporul Sau sau o` Ku,rioj o` auvto,j ( Acelasi Domn.
Folosirea intensiva: prenumele personal sta fara articol hotarat, si se traduce cu insusi, insasi.
Exemplu: auvto.j o` Ku,rioj (o` Ku,rioj auvto.j) sw,zei to.n lao.n auvtou/) Insusi Domnul
mantuie/salveaza pe poporul Sau.
Folosirea lui auvto,j cu alte pronume personale: auvto.j evgw. le,gw u`mi/n( o[ti u`mei/j
evste o` lao.j tou/ Weou/) Eu insumi spun sau auvto.j le,gw))) sau auvtoi.
le,gomen))) noi insine spunem

II. Pronumele reflexive

1. Pronumele reflexiv are forme doar la persona a 3-a, si se refera totdeauna la subiect,
deaceea nu are forme la N.

Sg. M. F. N.
G e`autou/ a, al lui e`auth/j a, al ei e`autou/
insusi insasi
D e`autw|/ lui insusi e`auth|/ e`autw|/
A e`auto,n pe el insusi e`auth,n e`auto,
Pl.
G e`autw/n e`autw/n e`autw,n
D e`autoi/j e`autai/j e`autoi/j
A e`autou,j e`auta,j e`auta,

5
 1. Exemple: o` vIhsou/j evpeginw,ske tou/to evn e`autw|/) Isus sesiza/percepea lucrul
acesta in sine Insusi.

III. Declinarea adjectivului a;lloj( a;llh( a;llo( altul, alta, alt

- este sinonim cu e[teroj

- Se declina ca pronumele demonstrative evkei/noj, adica nu are -n la neutru singular N.
- Spre deosebire de prenumele demonstrative, a;lloj se pune in pozitie atributiva. De exemplu:
to. a;llo pro,baton cealalta oaie)

IV. Declinarea pronumelui reciproc: avllh,louj( unul pe altul

- Nu are forme pentru N, nici pentru singular.

- Se vor prezenta doar formele din NT:

G avllh,lwn unul altuia, unii altora

D avllh,loij unul la altul, unii la altii
A a,llh,louj unul pe altul, unii pe altii

- Exemple:
- filou/men avllh,louj( ne iubim (reciproc), unul pe altul
- oi` filoi, evsmen avllh,lwn ,suntem prietenii unii altora
- gra,fomen evpistola.j avllh,loij ne scriem (reciproc), unul altuia, unul la altul

V. Exercitii

1. Exemple biblice ale folosirii pronumelui personal

1. Ioan 6:35 2. Luca 4:41 3. Ioan 19:7 4. Matei 1:21 5. Ioan 15:3
6. Ioan 17:4 7. Ioan 4:29 8. 1Cor. 15:51 9. Fapte 10:26 10. Apoc. 21:3
11. Ioan 14:11 12. Ioan 1:42 13. Ioan 1:25 14. 1Cor. 12:6 15. Ioan 11:25

2. Vocabular

evgw, eu h`mei/j noi

su, tu u`mei/j voi
auvto,j( &h, el, ea, el a;lloj( &h( &o altul, alta, alt
( &o,

6
 CURSUL 10

CONJUGAREA VERBELOR LA TIMPUL PERFECT

SI PLUPERFECT INDICATIV, ACTIV

I. Timpul perfect 1, indicativ, active

1. Preliminarii
Semnul perfectului 1 este sufixul &ka (asemanari cu terminatiile aoristului 1)
Un alt semn de recunoastere al perfectului in general este prima silaba care se reduplica
Reduplicarea primei silabe a verbului de conjugat are loc dupa cum urmeaza: se ia consoana initiala a
verbuli la care se adauga vocala &e
Exemplificare: luvw le ! lu ! ka = le,luka

Sg. levluka & ka Pl. lelu,kamen & kamen

1
2 le,lukaj & kaj lelu,kate & kate
3 le,luke(n% & ke lelu,kasi(n% & kasi

2. Observatii: sunt trei exceptii de la regula reduplicarii de mai sus

Daca verbul incepte cu o consoana aspiranta, q( f( c( la reduplicare se pune consoana neaspiranta

care-i corespude aspirantei respective, dupa cum urmeaza: q t* f p* c k( file,w
pefi,lhka* qerapeu,w teqera,peuka* cwre,w kecwrh,ka. [ma retrag, dau loc,
inaintez, ajung, fac loc]
Daca radacina verbala incepe cu o consoana dubla, cum ar fi z( x( y( sau cu doua consoane una langa
alta, reduplicarea se face prin simpla atasare a unei vocale e la radacina verbala. Exemple: zhte,w
evzh,thka* ginw,skw gnw&( e;gnwka)
- Este si o exceptie de la aceasta reduplicare speciala, si anume, daca consoana initiala este
urmata de l sau r, reduplicarea va fi regulamentara, dupa cum urmeaza: krate,w
kekra,thka* klhronome,w keklhrono,mhka.
- Uneori reduplicarea prin adaugarea unei e& are loc si atunci cand verbul incepe cu s, dar dupa
cum vedeti in Marcu 5:34 avem cazul regulamentar de reduplicare: se,swken.
Cand verbul incepe cu o vocala, reduplicarea are loc potrivit regulilor de lungire a vocalelor, ca si la
augmentarea verbelor la aorist. Exemplu: e`toima,zw h`toi,maka.
- NOTA: Daca radacina verbului se termina in dentale, d( q( t, sub influenta k dentalele dispar:
e`toima,d ! k h`toi,maka.
- Verbele -ew, ca si in cazul viitorului si al aor. 1, isi lungesc e in h: Exemplu: file,w
pefi,lhka.

3. Perfectul 2
Perfectul este acelasi timp verbal ca si perfectul 1, deosebirea fiind doar ca verbele in perf. 2 isi pierd k
din terminatii, si, in consecinta, sunt mai greu de recunoscut.
Se conjuga la fel ca si perf. 1, si semantic nu exista nicio deosebire intre ele. Exemplu: gra,fw

Sg. Pl.
1. ge,grafa gegra,famen
2. ge,grafaj gegra,fate
3. ge,grafe$n% gegra,fasi$n%

7
Observatii:

- In NT sunt 22 de verbe care au perf. 2, iata cele mai frecvente: avkou,w

avkh,koa( lei,pw le,loipa( pei,qw pe,poiqa( pe,mpw
pe,pomfa( pa,scw pe,ponqa( lamba,nw ei;lhfa.

4. Importanta timpului perfect

Importanta perfectului consta in faptul ca actiunea verbului la perfect este o actiune terminata in trecut
dar consecintele, starea rezultata si implicatiile acestei actiuni terminate in trecut dainuie in prezent (si
vor dainui si in viitor).
Desi este o actiune terminata in trecut, se traduce adesea cu prezentul fiind ca efectele actiunii persista
in prezent, iata de aceea nici nu are augment. De fapt, este intr-un sens echivalentul prezentului
perfect din limba engleza.

Exemple:
Fapte 2:2: h=coj))) evplh,rwsen o[lon to.n oi=kon)
- Aici avem aor. 1 care exprima actul umplerii casei cu sunetul acesta, fara nicio referire la
urmarile lui si mai ales fara a avea in vedere efectele lui in prezent, consecintele lui ulterioare.

Fapte 5:28: peplhrw,kate th.n VIerousalh.m th/j didach/j u`mw/n)

- In aceste caz avem de a face cu acelasi verb, plhro,w, dar la timpul perfect. Perfectul
subliniaza situatia prezenta, rezultatele actuale ale umplerii orasului cu invatatura evangheliei
lui Isus Hristos, iar perfectul exprima faptul ca Sinedriul este constient de efectele acestei
invataturi intre locuitorii Ierusalimului.

Ilustratie:
- Cand Arhimede (287-212 iH) a descoperit legea fortei ascensionale, a flotabilitatii (plutirii),
tocmai facea baie in mare. Se spune ca fugea colo-de-colo pe strazile Atenei strigand:
eu[rhka! eu[rhka! Am gasit-o, am descoperit-o! (de la verbul eu`ri,skw).
- De ce a folosit Archimede perfectul in loc de aorist? Fiind ca vroia sa exprime ca actul
descoperirii, desi o actiune terminata, va avea consecinte dainuitare in prezent si viitor. Acest
efect este partea importanta care se are in vedere atunci cand se foloseste perfectul in loc de
aorist.

- In NT folosirea geniala a perfectului de catre Pavel in 1Cor. 15:4 poate fi o ilustrare binevenita
a importantei acestui timp gramatical:

- kai. o[ti evta,fh kai. o[ti evgh,gertai th/| h`me,ra| th/| tri,th| kata. ta.j grafa.j)

- Este important sa se observe ca verbul a inmormanta, qa,ptw( este in arorist un act istoric
punctiform iar verbul alaturat a ridica din morti/a invia este la perfect. Efectul invierii lui
Isus de catre Tatal are implicatii pentru prezent.

Alte exemple din NT de folosire a perfectului:

- Ioan 1:41, L-am gasit pe Mesia eu`ri,skei ou-toj prw/ton to.n avdelfo.n to.n
i;dion Si,mwna kai. le,gei auvtw/|\ eu`rh,kamen to.n Messi,an)

8
 - Ioan 7:22: Moise v-a dat circumciziunea dia. tou/to Mwu?sh/j de,dwken u`mi/n
th.n peritomh,n & ouvc o[ti evk tou/ Mwu?se,wj evsti.n avllV evk tw/n
pate,rwn & kai. evn sabba,tw| perite,mnete a;nqrwpon

- Ioan 19:22, Ce am scris, am scris avpekri,qh o` Pila/toj\ o]

ge,grafa( ge,grafa

- 2 Cor. 12:9, Si el mi-a zis: Harul meu it este de ajuns. (solutia spusa in trecut este valida si in
prezent): kai. ei;rhke,n moi\ avrkei/ soi h` ca,rij mou)

- 2 Tim. 4:7, M-am luptat lupta buna, mi-am terminat cursa (alergarea), am pazit credinta (de
la inceput pana la sfarsit, iar acest fapt are consecinte): to.n kalo.n avgw/na
hvgw,nismai( to.n dro,mon tete,leka( th.n pi,stin teth,rhka\

- Evrei 1:4, a mostenit un nume mai minunat. (si in prezent il mai are): diaforw,teron
parV auvtou.j keklhrono,mhken o;noma

II. Pluperfect indicativ, activ

1. Este timpul trecut al perfectului, si ca timp trecut i se adauga semnul timpului trecut,
augmentul e.
2. Se formeaza din aceasi radacina a perfectului, cu reduplicarea primei silabe protrivit regulii
deja invatate, si in fata reduplicarii se adauga augmentul.
3. Dar pluferfectul mai are un semn specific de recunoastere pe langa augment, reduplicare si
consoana k, si anume, diftongul ei care apare in terminatiile pluferfectului.
4. Iata, deci, cum arata un verb in pluferfect, defalcat in elementele sale componente: e ! le !
lu ! k ! ei ! n)
5. Exemplu de conjugare in pluperfect: lu,w
Sg. Pl.
1. evlelu,kein evlelu,keimen
2. evlelu,keij evlelu,keite
3. evlelu,kei evlelu,keisan

6. Observatii
Augmentul este adesea omis.
Pluperfectul se utilizeaza rar in NT.
Este un timp trecut cu efecte in trecut.
Exemplu: Fapte 7:44 ~H skhnh. tou/ marturi,ou h=n toi/j patra,sin h`mw/n evn th/|
evrh,mw| kaqw.j dieta,xato o` lalw/n tw/| Mwu?sh/| poih/sai auvth.n kata. to.n
tu,pon o]n e`wra,kei\ de la verbul o`ra,w)
... as cum a oranduit Cel care a spus lui Moise sa-l faca [cortul marturiei] dupa tipul/modelul pe care-l
vazuse.
Vederea modelului fusese un act in trecut care avea totusi efecte in prezentul istoric al evenimentului
narat de Luca. Adica, efectul vederii modelului a fost ca starmosii lui Stefan au avut la dispozitia lor
cortul marturiei in pustie. Asadar, prezentul istoric al evenimentului este un timp trecut pentru
narator.

7. Conjugarea verbului oi=da, stiu, cunosc

Este un verb foarte frecvent intalnit in NT (de 321 ori)

Este sinonim cu ginw,skw)
9
Are doar forme pentru perfect si pluperfect.
Formele de perfect se traduc cu timpul prezent, iar cele in pluperfect cu timpul imperfect.

Sg. STIU (perfect) STIAM (pluperf.)

1. oi=da h|;dein
2. oi=daj h|;deij
3. oi=de$n% h|;dei
Pl.
1. oi;damen h|;deimen
2. oi;date h|;deite
3. oi;dasi$n% h|;deisan

III. Timpurile sau partile principale ale unui verb

1. In greaca sunt sase timpuri principale care se dau intr-un dictionar care are pretentia sa fie bine
intocmit. Deci, veti gasi forma de dictionar al verbului, adica, verbul la timpul prezent
indicativ, activ, dupa care urmeaza in paranteza formele acelui verb la inca cinci timpuri
principale, dupa cum urmeaza:

avgge,llw [avggelw/( h;ggeila( h;ggelka( h;ggelmai( hvgge,lhn]

1.1. In parateza aveti formele pentru urmatoarele timpuri ale verbului:

Viitor activ
Aorist activ
Perfect activ
Perfect medio-pasiv
Aorist pasiv

2. Nu toate verbele au toate cele cinci forme din paranteza de mai sus. Unele au 4, altele, 3, 2 sau
unele doar forma de dictionar.

3. Exercitii: cele date de profesor si cele gasite de student in bibliografia indicata in silabus.

4. Vocabular
kaqw,j asa cum; dupa cum; o[te cand; la timpul
asa; in modul in cand
care
avpoktei,nw omor, ucid euvcariste,w multumesc
evgei,rw inviez; ridic evrwta,w intreb, interoghez,
chestionez; rog
stauro,w crucific nika,w inving, birui
metabai,nw trec (dintr-un loc in h` didach, invatatura
altul)
basileu,w domnesc; sunt o` a;rtoj paine
imparat; guvernez
o` neani,skoj tanar h` yuch, suflet; viata
evx $evk% din (inainte de o` qa,natoj moarte
spirit aspru!)
evlafro,j( &a, usor h` parabolh, parabola
( &o,n
10
o[moioj( &a( &o asemanator, similar h` zu,mh aluat
n
h` skhnh, cort (marturiei); h` evxousi,a putere; autoritate;
tabernacol regat; libertate
qa,ptw inmormantez, tele,w sfarsesc, implinesc,
ingrop termin; desavarsesc
Iata cateva verbe la timpul perf. 1 sau perf. 2, frecvent intalnite in NT.

h`ma,rthka$a` evschka $e;cw% e`w,raka pe,ponqa

marta,nw% $o`ra,w% $pa,scw%
be,blhka $ba,llw teqera,peuka pepi,steuka pe,poiqa
% $pei,qw%
e;gnwka ei;rhka $le,gw% se,swka $sw,zw pe,pomfa
$ginw,skw% % $pe,mpw%
h`toi,maka le,luka avkh,koa pe,feuga
$e`toima,zw% $avkou,w% $feu,gw%
eu[rhka mema,qhka ge,grafa le,loipa $lei,pw
$eu`ri,skw% $manqa,nw% %
ei;lhfa metabe,bhka$me
$lamba,nw% tabai,nw%

LIMBA GREACA II

CURSUL 11

CONJUGAREA VERBELOR LA DIATEZA

MEDIO-PASIVA, INDICATIV PREZENT

I. Definitie: Se numeste diateza medio-pasiva deoarece verbele in aceasta diateza au

aceleasi terminatii la mediu si pasiv, indicativ, prezent. Contextul ne ajuta la identificarea
diatezei percise si, ca atare, la efectuarea traducerii corecte.

II. Conjugarea verbelor in diateza medie si pasiva, indicativ, prezent

A. Diateza medie

1. Subiectul este beneficiarul actiunii verbului. Adica, subiectul actioneaza in avantajul sau
propriu in asa fel incat sa beneficieze din rezultatele actiunii verbului.

2. Terminatiile primare ale diatezei medii sunt identice cu cele ale diatezei pasive, la modul
indicativ, prezent, si de aceea se numesc:

3. Terminatii medio-pasive, indicativ, prezent. Iata-le:

Sg. Pl.
1. & o & mai & o & meqa
2. & e & sai & e & sqe
$&h|%
11
3. & e & tai & o & ntai

4. Verbul: lu,w

Sg. Pl.
1. lu & o & mai( lu,omai luo,meqa
2. lu & e & sai( lu,h| lu,esqe
3. lu,etai lu,ontai

4. Observatii

Terminatiile sunt precedate de vocale de legatura e si o) Regula punerii vocalelor de legatura este
urmatoarea: inainte de m si n se pune totdeauna o( iar in rest se pune e.

Teminatia medio-pasiva la pers. a 2-a singular isi pierde s, in felul acesta vocala de legatura e va
suferii o prelungire (unii specialisti o numesc contractie) in h|( cu iota subscriptum, sub influenta
diftongului ai care a ramas din terminatia &sai dupa disparitia sigmei.

B. Modul de utilizare si traducere a verbelor la diateza medie

1. Contextul va veni in ajutorul studentului in a decide care dintre urmatoarele moduri posibile de
traducere sa se aplice:

Medie reflexiva: este asemanatoare diatezei reflexive din lb. romana, adica actiunea verbului se
resfrange direct asupra subiectului care face actiunea.

1.1.1 Exemple:

1.1.1.a. vIou,daj avnacwrei/ kai. avpa,gcetai (de la verbul avnacwre,w( a pleca [din,
de la], si avpa,gcw( a spanzura) Iuda pleaca [din templu] si se spanzura.
1.1.1.b. lu,omai ,(Eu) ma dezleg.
1.1.1.c. 2 Cor. 11:14: auvto.j ga.r o` satana/j metaschmati,zetai eivj a;ggelon
fwto,j) Caci Satana insusi se transforma/schimba intr-un inger al luminii.

1.1.2. Observatie: In NT sunt putine cazuri de folosire a diatezei mediului reflexiv. In locul
acesteia se utilizeaza de regula pronumele reflexiv e`autou/ e`auto,n( e`mautou/
e`mauto,n)

Medie a avantajului personal: actiunea nu se rasfrange direct pe subiect, ci este sarvarsita in avantajul
sau in avantajul celor din anturajul lui.

Exemple:

1.2.1.a. lu,omai (Eu) imi dezleg. sau Dezleg pentru mine.

1.2.2.b. Marcu 3:13: vIhsou/j avnabai,nei eivj to. o;roj kai. proskalei/tai tou.j
maqeta.j tou.j h;qelen auvto,j) Isus urca pe munte si cheama la [pentru] Sine pe
ucenicii pe [cei] care El [Insusi] a vrut.

C. Diateza pasiva

1. Asa cum s-a amintit, diateza pasiva, la indicativ prezent, are aceleasi terminatii ca si diateza
medie.

12
 2. Traducerea verbelor la diateza pasiva este identica cu cea din lb. romana: lu,omai sunt
dezlegat

III. Verbe deponente

1. Verbele deponente sunt verbe defective, adica forma lor de dictionar este cea medio-pasiva,
idicativ, prezent, dar ele se traduc la diateza activa, indicativ prezent.

2. Aceste verbe nu au corespondent in diateza activa.

3. Numele deponent vine din latina, depono, abandonez. In cursul dezvoltarii limbii grecesti,
aceste verbe au abandonat formele active, preferand formele medio-pasive cu rol de activ.

A. Categorii ale verbelor deponente

1. Cele care exprima reciprocitate: acestea sunt verbe ale caror actiune implica cel putin un
partener sau interlocutor:

de,comai primesc, intampin yeu,domai mint

lutro,omai rascumpar avspa,zomai salut
cari,zomai iert; gratific avpokri,nomai raspund
iva,omai vindec ma,comai lupt

2. Cele care exprima reflexivitate, adica actiunea se rasfrange asupra subiectului

tuflo,omai ma inganf; ma evgkrateu,omai ma abtin, ma

orbesc spiritual stapanesc
evpendu,omai ma imbrac

3. Cele care exprima o implicare de sine

e;rcomai merg; vin h`ge,omai preiau conducerea,

prezidez, conduc,
guvernez; iau in
consideratie
poreu,omai merg, ma duc ovrgi,zomai ma manii, ma-nfurii
dialogi,zomai gandesc, reflect bou,lomai vreau, doresc
asupra

4. Sunt verbe care au forme si pentru diateza activa si sunt si deponente. Acestea au intelesuri
diferinte. Sunt cazuri foarte rare.

a;rcw guvernez; a fi primul

a;rcomai incep

5. Sunt verbe deponente carora se pot atasa prefixe prepozitionale

e;rcomai merg
avpo, avpe,rcomai plec, ma indepartez
eivj eivse,rcomai intru
evk evxe,rcomai ies
13
 6. Sunt verbe deponente si nedeponente ale caror complement direct se afla in cazuri diferite de
cel regulamentar, adica acuzativ.
a;rcw + G; avpokri,nomai + D

IV. Precizari suplimentare despre diateza pasiva

A. Diateza pasiva presupune un agent care actioneaza asupra subiectului

1. In greaca agentul se exprima in trei feluri

Agentul direct, se exprima prin: u`po, + G

Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai u`po. tou/ Qeou/) Pacatosii sunt salvati de (catre)
Dumnezeu.

Agent intermediar, se exprima prin: dia, + G

Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai dia. tou/ avposto,lou) Pacatosii sunt salvati prin
(intermediul) apostolul[ui].

Agent impersonal, se exprima prin: cazul D cu sau fara prepozitia evn [+ D].
Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai tw/| lo,gw| $evn tw/| lo,gw|% tou/ Kuri,ou)
Pacatosii sunt salvati prin cuvantul Domnului.

2. Verbele la diateza pasiva pot sta si fara un agent

V. Cerinte ale cursului 11

A. Exercitii

1. Din manualul lui Tipei, p. 63, ex. 97.

2. Date de profesor

B. Vocabular

1. Se scot si se invata toate cuvintele noi gasite in acest curs

2. Alte verbe deponente frecvente in NT

euvaggeli,zoma predic evanghelia evrga,zomai lucrez

i
evkporeu,omai ies, merg afara proseu,comai ma rog
gi,nomai devin, sunt, exist diamartu,romai fac o marturie
solemna; declar
solemn

CURSUL 12

CONJUGAREA MEDIO-PASIVA,
PERFECT SI VIITOR, INDICATIV;
ADVERBE SI CONJUNCTIILE me,n)))de,

14
 I. Conjugarea medio-pasiva, perfect, indicativ

A. Terminatii

1. Terminatiile sunt cele primare ale medio-pasivului, indicativ, prezent, dupa cum urmeaza:

Sg. Pl.
1. & mai & meqa
2. & sai & sqe
3. & tai & ntai

2. Observatii

Terminatiile de mai sus se ataseaza la radacina verbului.

Fiind vorba de timpul perfect, reduplicarea primei silabe va fi semnul de recunoastere a perfectului.
Reduplicarea se face potrivit regulilor deja invatate la greaca I.
Intre radacina verbului si terminatii nu se pun vocalele de legatura, aceasta fiind o deosebire intre
conjugarea la timpul prezent si timpul perfect, medio-pasiv.
La pers. a 2-a singular s din terminatia sai nu se pierde.

3. Conjugarea verbului lu,w la medio-pasiv, perfect, indicativ

Sg. Pl.
1. le, ! lu ! mai) le,lumai lelu,meqa
2. le,lusai le,lusqe
3. le,lutai le,luntai

B. Traducere

1. Fiind medio-pasiv, traducerea corecta depinde de context. Iata optiunile:

Mediu: le,lumai, mi-am dezlegat, m-am dezlegat, am dezlegat pentru mine

Pasiv: le,lumai, am fost dezlegat [si in consecinta sunt liber si in prezent]

2. Actiune terminata in trecut cu implicatii in prezent

Exemplu: 1 Cor. 15:3-4. Cristo.j avpe,qanen u`pe.r tw/n a`martiw/n h`mw/n kata. ta.j
grafa.j)))) kai. evgh,gertai th/| h`me,ra| th/| tri,th| kata. ta.j grafa.j)
Hristos a murit (aor.)... si a fost inviat (perf. pas., ind.) si in consecinta Hristos este viu si azi!

3. Observatii

Unele verbe ale caror radacina se termina in consoana labiala sufera modificari atunci cand se pun
terminatiile medio-pasive la timpul perfect, indicativ.
Exemple: gra,fw ge,grammai, dar la pers. a 3-a va fi ge,graptai; lamba,nw rad:
lab/lhb eilhb ! mai ei;lhmmai, dar in pers. a 3-a sg. ei;lhptai

II. Conjugarea medie la timpul viitor, indicativ

A. Cum se formeaza viitorul mediu, indicativ?

15
 1. Se formeaza din radacina viitorului, indicativ, activ.

2. Deci, semnul de recunoastere al viitorului, adica s se adauga la radacina verbului, indicativ,

activ, dupa care se pune vocala de legatura si apoi terminatiile primare ale diatezei medio-
pasive.

3. Exemplu: lu,w

Sg. Pl.
1. lu ! s ! o ! mai( lu,somai luso,meqa
2. lu,sh| lu,sesqe
3. lu,setai lu,sontai

4. Traducere: lu,somai, imi voi dezlega, voi dezlega pentru mine

5. Observatie importanta

Timpul viitor la diateza pasiva are forme diferite de diateza medie, si ca atare se va discuta mai tarziu.

B. Cum se formeaza viitorul verbului eivmi, la modul indicativ, activ?

1. Se cunoaste deja prezentul si imperfectul indicativ, activ al verbului eivmi,.

2. Terminatiile verbului eivmi, la viitor indicativ sunt terminatiile primare ale diatezei medio-
pasive, dar traducerea se face in diateza activa, dupa cum urmeaza:

Prezent Viitor Imperfect

Sg.
1. eivmi, e;somai (eu) voi fi h;mhn
2. ei= e;sh| h=j( h=sqa
3. evsti,$n% e;stai h=n
Pl.
1. evsme,n evso,meqa h=men
2. evste, e;sesqe h=te
3. eivsi,$n% e;sontai h=san

III. Adverbe

A. Definitie

1. Un adverb califica un verb.

2. Unele adverbe se formeaza din adjective prin inlocuirea n din terminatia &wn a adjectivului la
plural genitiv. Exemplu: kalw/n kalw/j, bine, corect. Ioan 4:17: le,gei auvth/| o`
VIhsou/j\ kalw/j ei=paj o[ti a;ndra ouvk e;cw\

3. Cele mai multe adverbe au forme specifice, de sine statatoare si, in consecinta, trebuie invatate
fiecare individual. Exemplu: Marcu 1:20, kai. euvqu.j evka,lesen auvtou,j

4. Iata cateva asemenea adverbe:

Ele se invata ca si vocabular pentru cursul 12:

16
a;cri$j% + G = pana la o[te cand, pe cand
[temporal]; pana
cand
e;ti inca ouvke,ti nu mai
e[wj + G = pana la ouvci, nu [emafatic]
[locativ]; pana
cand, in timp ce,
atat timp cat...
[temporal]
kaqw,j cum; tocmai cum, sh,meron azi, aztazi
asa cum
nu/n acum to,te atunci
o[pou unde euvqu,j( euvqe, indata, imediat
wj

IV. Conjuntiile me,n si de,

A. Functia sintactica a acestui dublet de conjunctii

1. Adesea exprima contrast: functie coordonativa adversativa

me,n))) de, pe de o parte... pe de alta parte

Exemplu: evgw. me,n eivmi Pau,lou( evgw. de. VApollw/( evgw. de. Khfa/( evgw.
de. Cristou/

B. Functia stilistica a dubletului

1. Stilistic: este recomandat ca me,n sa nu fie tradus, iar de, sa fie tradus cu conjunctiile
adversative dar, sau insa.

2. Dubletul de conjuctii me,n))) de, apare frecvent in textele lui Pavel si atesta limbajul
argumentativ al acestuia. Vezi in mod special Ep. c. Evrei 1:7-8; 3:5-6; 9:6-7; 10:11-12; 11:15-
16.

3. Dubletul acesta poate fi folosit si cu art. hot. la plural pentru a exprima ideea de unii... altii.

Exemplu: Fapte 14:4, evsci,sqh de. to. plh/qoj th/j po,lewj( kai. oi` me.n h=san su.n
toi/j VIoudai,oij( oi` de. su.n toi/j avposto,loij Dar multimea orasului a fost divizata (s-a
dezbinat), si unii erau cu Iudeii, pe cand altii cu apostolii.

V. Vocabular

1. Adverbele din acest curs

2. Lectia 11 din Tipei
3. Tema pentru acasa: sa se scoata cuvitele noi din textele exemplelor din acest curs.

VI. Exercitii

1. Cele date de profesor si

2. Tipei, p. 69 ex. nr. I.

17
18