Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Facultatea de Instalatii

Captatoare solare (2)

R. POPESCU
 Pu
Randamentul captatorului
Prad
Randamentul unui captator r Pconv
i
Pu
=
i
Pcond
unde Pu = Pa - Ppierderi
Pa
Metoda in regim permanent :

Pu : Puterea utila raportata la suprafata

Pa = pl.abs pl.absorbanta i captatorului (W/m2)
Pa : Putere termica absorbita de suprafata
Ppierderi = Pcond + (Prad+ Pconv) absorbanta (W/m2)
i : Flux solar incident (W/m2)
Ppierderi = kcond (Tm Tamb) Ppierderi : Pierderi termice ale captatorului (W/m2)
+ kconv+rad (Tm Tamb) Tm : Temperatura medie a suprafetei absorbante (K)
Ti : Temperatura fluidului solar la intrarea in
Ti + Te captator (K)
cu Tm =
2 Te : Temperatura fluidului solar la iesirea din
captator (K)
Randamentul captatorului
Ipoteza 1 :
K
kcond = constant
Ppierderi = (kcond + kconv+rad) (Tm Tamb)
kconv+rad = constant
Pa - Ppierderi Tm Tamb
= = pl.abd. s.absorbanta
i i

= unde : B : factor optic al captatorului

Norma ISO-9806 K :conductanta termica totala a pierderilor (W.m-2.K)
(1994) Tm Tamb
=

Ipoteza 2 i

kcond = constant = a1
kconv+rad = a2 (Tm Tamb)

Pa - Ppierderi Tm Tamb (Tm Tamb)2

= = pl.abs. s.absorbanta a1 a2
i i
i
= 0 a1T* a2iT*2 Norma EN 12975 (2002)
Randamentul captatorului

Utilizare a captatorului cu castig convectiv (Tamb > Tm)

0 sau B Vara

Utilizare normala

Iarna
=

= 0 a1T* a2iT*2

Tm Tamb
=
i
 Randamentul unui captator - Remarci
Valorile caracteristice ale captatoarelor, mai exact randamentul acestora,
se refera la :

La suprafata de intrare in
norma EN 12975
La suprafata absorbanta in
norma ISO 9806

Suprafata Suprafata Suprafata

absorbanta intrare totala
(1)
(2)
(3) Randamentul unui captator in
conditiile de functionare date (Tamb,
i) nu poate fi dedus direct din curba
(1) Suprafata absorbanta
(2) Suprafata de intrare
(3) Suprafata totala sa caracteristica :
Tm (Ti)
 Randamentul unui captator - Remarci
Diferenta intre randamentul teoretic si cel real

Conditiile de test definite de norme corespund configuratiilor de functionare

optime ale captatorului (flux solar normal la suprafata captatorului,
debit important, )

Curba caracteristica a panoului

(teste in laborator)
Randamentele inregistrate,
reale sunt des inferioare
randamentelor prescrise
(cu 7 la 15%)

Norma EN 12975 incearca Puncte experimentale

sa rezolve aceasta problema (masurate in situu)

introducand un test cu unghiul

de inclinare de 50
 Randamentul unui captator
Influenta debitului si a temperaturii fluidului solar

La debit constant, cu cat temperatura de intrare e mai joasa, cu atat e mai bun
randamentul

La temperatura de intrare Ti = 10C

constanta, cu cat debitul
este mai mare cu atat e
mai bun randamentul Ti = 50C
(limitarea pierderilor de
sarcina din circuitul
hidraulic): qv = 60 l/h
Ti = 90C
qv = 30 l/h
qv = 15 l/h
In practica :
40 l/h/m2captator < qv < 70 l/h/m2captator
 Randamentul unui captator
Influenta vantului

Randamentul scade cu
cresterea vitezei vantului
Vant = 2 m/s
(cresc pierderile prin
convectie)
Vant = 5 m/s
 Domeniul de utilizare a captatoarelor

Randament

Tm - Tamb [C]

Captator plan fara sticla 0 20 C Incalzire piscina

Captator plan cu sticla 20 100 C Apa calda si incalzire
Captator vidat > 100 C Caldura de proces
& climatizare solara
 Norma EN 12975
Norma EN 12975 se aplica captatoarelor cu fluide fara stocare
integrata si fara dispozitive de urmarire a soarelui
Sisteme Captatoare monobloc Norma EN 12976
prefabricate Instalatii cu termosifon (2001)

Norma EN 12975 are ca scop sa verifice fiabilitatea captatorului

(verificare presiunii 1,5 ori mai mari decat cea maxima de functionare
rezistenta la inghet si la socuri termice, )

Alta determinare decat cea a randamentului, norma EN 12975 prevede

masurarea altor valori caracteristice :
Pierderea de sarcina in captator in functie de debitul de apa (rezultat
de corectat daca fluidul solar contine antigel)
Temperatura de stagnare a captatorului (pentru i = 1000 W/m2)
Capacitatea termica a captatorului (masurarea inertiei termice
deci raspunsul captatorului in regim tranzitoriu)
Implementarea captatoarelor
 Orientarea

Orientarea optima
(pentru emisfera
Nord !) :
Sud sau
Sud/Sud-Vest

Cel mai des,

orientarea captatoarelor
e determinata de
orientarea acoperisului
si fatadelor
Acoperirea solara a unei instalatii cu inclinarea egala
cu latitudinea locului
 Inclinarea
Inclinarea optima este in functie de
utilizarea captatoarelor:
Anuala : inclinare = latitudinea locului
Vara : inclinare = latitudinea locului - 15
Iarna : inclinare = latitudinea locului + 15 Relatii geometrice Pamant / Soare

Traiectoria soarelui pe cer

 Umbrire solara
Busola

Clinometru

Ideal captatoarele trebuie sa nu fie umbrite cel putin

6 ore pe zi , aceasta tot timpul anului

Prezenta umbrei poate conduce la alegerea

unei orientari care nu e optima
 Implementarea in cladire
Captatoare pe un acoperis inclinat
Reguli de baza
Captatoarele in acelasi plan cu acoperisul
Captatoare paralele cu lateralele acoperisului
Reducerea la maxim a golurilor din acoperis

Fixarea captatoarelor pe sarpanta traversand tiglele

sau asezate pe un sistem metalic
 Implementarea in cladire
Captatoare langa acoperis sau fatada
Implementarea in cladire
Captatoare integrate in acoperis
Avantaje (fata de captatoarele amplasate pe
acoperis)
Estetic
Expunere medie a structurii, suportilor
si izolatiei
Inconveniente : mai scump (insa exista posibilitatea subventiei in cazul unui
sistem combinat)
Implementarea in cladire
Acoperis solar
Produs Energie Solaire SA (CH)

Captatori flexibili fara sticla

Suprafata absorbanta din otel inoxidabil crom
negru selectiv, rezistent la ploi acide si la
atmosfere saline

Locuinte Vilanova (Es)

Implementarea in cladire Captator
Sustinere
Montare pe acoperis tip terasa
Necesitatea instalarii captatoarelor
pe un sasiu
Fixarea pe o dala de beton sau pe
elemente metalice
Dala beton
(7 la 10 cm)

Captatoare fixate pe dale de beton Captatoare fixate pe elemente metalice

Implementarea in cladire
Montare pe acoperis tip terasa
In instalatiile cu mai multe randuri de
captatoare este fundamental sa fie
distantate pentru evitarea umbririi
reciproce a acestora

Camping Kaysersberg (68)

Distanta recomandata intre randurile de captatoare

Cateva cifre
Vanzari in Europa
Parc de captatoare solare
in tarile UE

Parc instalat in tarile UE la

sfarsitul 2005 (in MW)

Parc instalat in 2005

(in MW)

Parc total al UE
 Panouri solare in Europa
Repartitia in functie de tehnologia panourilor in 2005
Portugalia
Vidate
Danemarca
Fara sticla 6%
Suedia 4%

Marea Britanie
Sticla

Spania

Olanda

Italia

Franta

Grecia

Austria 90%

Germania

0 100000 200000 300000 400000 500000 600000 700000 800000 900000

 Panouri solare in Europa

Evolutia suprafetei panourilor cu sticla si vidate instalate anual

1000
Suprafata (mii de m )
2

100

10

Germania
Franta
Grecia
1
1982 1984 1986 1988 1990 1992 1994 1996 1999 2001 2003 2005
 Panouri solare in Europa
Obiectivele Cartii Albe
Suprafata instalata cumulata de captatoare cu sticla
100
Obiectivele Cartii Albe
si vidate (in mil. m ) 90 100 mil. m
2
2

80

70

60

50

40 Previziuni UE
2
30 32.7 mil. m

20

10

0
1982 1986 1990 1994 1998 2002 2006 2010