Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Facultatea de Instalatii

Surse de energie regenerabila

R. Popescu
 Cuprins

Producere ACM
ACM individuala
ACM colectiva

Sisteme solare combinate Configuratii de

Instalatii cu acumulare instalatii
Planseu solar direct
Metode si modalitati
de dimensionare
Incalzire piscine

Climatizare solara
Sisteme de absorbtie/desorbtie
Sisteme desicante

Aspecte economice
 Resurse solare si nevoi termice

Decalaj temporal intre sursa Corelare intre sursa solara

solara si necesarul de caldura si nevoia de aer proaspat
la scara unui an a cladirii (aer rece vara)
la scara unei zile Necesitatea stocarii
Componentele unei instalatii termice solare
Capteaza energia solara si
o transforma in caldura

Comanda transferul de energie Completeaza aportul solar

de la panouri la rezervorul in perioada de slaba radiatie
de acumulare daca are loc solara sau de consum mare

Vehiculeaza energia captata Inmagazineaza energia captata pentru

pana la elementele de stocare ajustarea in timp a consumatorilor
sau distributie
Preparare ACM individuala (ACMI)
Panou pentru ACM
cu acumulare integrata Invelis
transpaent

Caracteristici Recipient acoperit cu

un invelis selectiv
Cutie
Pierderi importante izolatoare
in timpul noptii
Risc de inghet iarna

Utilizare
Regiuni tropicale
Perioade estivale in Europa
(golire iarna)
 Panou cu termosifon
Principiu
Apa continuta in captator se
incalzeste diminuandu-si densitatea
Este inlocuita de apa mai rece,
mai grea provenind din rezervor

Atuuri
Fara pompa sau automatizare
Fara racordare la reteaua Ieftin
Inconveniente electrica
Risc de pana sau de
Risc de inghet
disfunctionalitati reduse
Pierderi importante
Doua sisteme
Dispunerea rezervorului
(neaparat deasupra panoului) Panou monobloc
Sistem cu elemente separate
 Panou cu termosifon
Panou monobloc
Configuratia cea mai utilizata (usor
de pus in opera)
Vanne de
ECS scurit Captator si rezervor formand un singur
element

Rezervor dispus orizontal

Slaba stratificare termica
Rezervor de la 100 la 600 l
Greutate importanta pentru acoperis

Sursa : Installations solaires thermiques

Panou cu termosifon
Sistem cu elemente separate
Captatorul si acumulatorul separate
Captatorul pe acoperis
Acumulatorul sub acoperis

Integrare arhitecturala mai usoara ca la sistemul monobloc

Randament mai bun
Pierderi medii in timpul noptii
Posibilitatea punerii acumulatorului in pozitie verticala
(stratificare termica mai mare)
Functionarea termosifonului e cu atat mai buna cu cat acumulatorul
e plasat mai sus fata de captator

Lungimea conductelor trebuie sa ramana rezonabila, si diametrul sa

fie suficient de mare (>20mm) pentru limitarea pierderilor de sarcina
 Sistem cu circulatie fortata

Utilizarea unei pompe pentru

pentru circulatia apei intre
captator si acumulator

Nici o constrangere asupra

pozitiei relative intre
acumulator si captator
Fluide
solaire
Doua configuratii

Sisteme directe
Sisteme cu schimbator
 Sistem cu circulatie fortata
Sistem direct

Principiu
Catre sursa
auxiliara
Fara fluid intermediar:
Acum.
apa consumata este cea care
traverseaza captatoarele

Domeniu de utilizare
Apa rece retea
Regiuni unde nu exista
riscul de inghet
Reductor de presiune Pompa
Vana de echilibrare Vana sferica (ND)
Utilizare sezoniera Clapeta sens
(golire iarna) Supapa de siguranta Aerisitor
Filtru de apa potabila
 Sistem cu circulatie fortata
Sistem cu schimbator

Sistemul cel mai utilizat

in Europa Catre sursa
Acum.
auxiliara
Captarea energiei printr-un
fluid solar (apa+antigel)

VE

Transmisia caldurii la a.c.m .

printr-un schimbator:
Apa rece retea

Situat la interiorul
acumulatorului (schimbator
cu serpentina)
Sau invelind acumulatorul
(schimbator cu dublu
exterior)
Reductor de presiune Pompa
Vana de echilibrare Vana sferica (ND)
Clapeta de sens
Supapa de siguranta Aerisitor
Filtru apa potabila
VE
Vas de expansiune
 Temperatura de solidificare a amestecului apa / glicol
Fluidul solar
Caracteristicile unui
fluid solar
Stabil pana la temperatura
de stagnare maxima
Protejeaza contra inghetului
Nu trebuie sa fie coroziv
Cp mare
Putin vascos (P mic)
Temperatura de fierbere a amestecului apa / glicol
Disponibil si la un pret redus
In practica :
Amestec apa / glicol
Etilen glicol (C2H6O2)
Propilene glicol (C3H8O2)
CpC2H6O2 = 2410 J.kg-1.K-1
CpC3H8O2 = 2500 J.kg-1.K-1
 Sursa auxiliara

Necesitatea unei surse auxiliare

Gradul de acoperire solar< 100%

Necesitatea mentinerii temperaturii apei la un nivel suficient
(60C) pentru evitarea dezvoltarii bacteriilor (legionela)

Mai multe posibilitati tehnice

Sursa auxiliara hidraulica
Integrate sau
Sursa auxiliara electrica
separate
Sursa auxiliara mixta
 Sursa auxiliara integrata
S.a.
Sursa auxiliara integrata electrica
S.a. situata in partea superioara a acumulatorului
S.a. continua:
Fluid
Pozitionarea rezistentei in partea de solar
1/3 superioara a acumulatorului
S.a. in orele cand consumul e mic:
Pozitionarea rezistentei la jumatatea inaltimii astfel incat sa fie disponibil
un volum de apa calda suficient pentru necesarul zilnic

Sursa auxiliara hidraulica integrata

Bine adaptat cand dispunem de o centrala termica pentru incalzire
S.a. situata in partea superioara a acumulatorului (volum incalzit prin
s.a. variabila)
Sursa auxiliara mixta
Utilizarea s.a. hidraulica in perioada de incalzire si a s.a. electrice
in afara acestei perioade
Sursa auxiliara separata

Sistem instantaneu in serie

(rezistenta electrica sau
centrala termica)

Al doilea acumulator in serie

Cand locuinta dispune deja

de un acumulator, electric
sau hidraulic in stare buna

Dezavantaj de pierderi
(2 acumulatoare)
Automatizarea instalatiei
TC

TH
Organe de reglare
Actioneaza : pompa
TB
3 sonde de temperatura:
- captator (TC)
- partea de sus a acumulatorul (TH)
- partea inferioara a acumulatorului (TB)
 Automatizarea instalatiei
Principiul de comanda: de a comanda transferul de energie captata
Apa din acumulator trebuie sa fie incalzita : TH < Tlim
Circulatia apei intre captator si acumulator contribuie la
incalzirea apei din balon :TC > TB
In practica :

Enclenchement de la pompe si TC > TB + T1

Arrt de la pompe si TC < TB + T2 :
T2 = 1 3 C

T1 = 5 8 C
Instalatii de producere ACM colective
 Instalatii cu un acumulator

Semnificatia simbolurilor

Catre s.a

Apa rece

deflector
VE

Rezervat instalatiilor mici (Scaptatoare< 20 m2)

S.a. poate fi separata (schema) sau integrata in acumulator
Schimbatorul cu serpentina este inlocuit printr-un schimbator extern cu placi
Facilitate de intretinere
Putere de schimb importanta
 Automatizarea
Sonda temperatura IC Intreruptor crepuscular
Sonda intensitate RD Regulator diferential
luminoasa

Catre s.a.
IC

RD
Apa rece

deflector

VE

Pompa circuitului solar este comandata de sonda de

intensitate luminoasa (*) (pusa in functiune la
i > 200 W/m2 de exemplu)

Pompa circuitului secundar este comandata de

regulatorul diferential
(*) sonda de temperatura plasata la iesirea captatoarelor in unele cazuri
 Instalatii cu mai multe
acumulatoare solare

Catre s.a.

IC
Balon n1 Balon n2

RD
Apa rece

deflector deflector

VE

Plecare catre s.a.

Daca marimea instalatiei necesita utilizarea

mai multor baloane solare, pot fi racordate Apa calda
Apa rece
in serie (conform schemei)
Temperatura medie din balon este cu atat mai
mare cu cat se situeaza mai in amontele
Stratificare termica
instalatiei (aici Tmed,1 > Tmed,2) in acumulatoare
 Instalatie cu balon solar
si balonul s.a
s.a.. separate
Plecare
ACM

Recirculare ACM
IC Balon Balon
solar s.a.
RD

deflector deflector

VE

Problema : energia balonului solar

nu este transmisa balonului s.a. decat Apa rece
daca exista consum apa calda
Daca nu exista consum din balonul s.a. , sistemul auxiliar poate fi
utilizat pentru compensarea pierderilor din balon in timp ce sistemul
solar ar fi putut furniza aceasta energie
Utilizare insuficienta a sistemului de productie solar
 Instalatie cu acumulator solar
si cel al s.a. separate
Sistem de descarcare al acumulatorului solar
Alimentare ACM

Recirculare ACM
THs
IC Balon
Balon
RD s.a.
solar
RD

deflector deflector

TBa
VE
Apa rece

Pompa de descarcare este pusa in functiune daca THs > TBa

Reducerea consumului de energie
Fractie solara
conventionala (s.a.)
mai mare
Randament mai bun al captatoarelor (Te mai scazuta)
Reducerea perioadelor de stagnare vara
 Instalatie cu acumulator solar
si cel al s.a. separate
Instalatie cu bucla anti-
anti-legionela
Plecare ACM

Recirculare ACM
IC Balon Balon
solar s.a.
RD

deflector deflector

VE
Apa rece

In configuratia de baza a instalatiei numai balonul s.a. este protejat

impotriva legionelei (T 60C din cauza s.a.)
Daca normele in vigoare prevad ca instalatia sa aiba in cazul consumului
cotidian o temperatura 60C, trebuie prevazut un sistem de
transfer din balonul s.a. catre balonul sau baloanele solare
Racirea balonului s.a. Qa acoperire
 Bilantul termic al unei instalatii solare

Pierderi circuit
Qi distributie

Pierderi baloane Qcons

Pierderi
circuit Qcol
solar

Qa

Qi : Energie solara incidenta pe planul captatoarelor

Qcol : Energie transmisa acumulatorului
Qa : Energie furnizata de sistemul auxiliar
Qcons : Consum final de energie
 Marimi caracteristice
Fractie solara (sau sarcina de acoperire) :
Qcol
acoperire =
Qcol + Qa
Localitate: Lyon
Randament anual
al instalatiei :
Qcol
=
Qi

Incarcare specifica :

V ACM
Ls = unde VACM : consum cotidian de ACM (l/zi)
S captator
Scaptator : suprafata captatoarelor (m2)

Ls = 70-80 l.m-2.zi-1 Incarcare specifica ridicata

Ls = 50-60 l.m-2.zi-1 Incarcare specifica normala
Ls < 50 l.m-2.zi-1 Supradimensionarea instalatiei
Incalzirea piscinelor

Applications 5-4
 Incalzirea piscinelor
Acoperis transparent
Coeficient de absorbtie al apei 0.8 Posibilitatea incalzirii
eficace a apei utilizand
Terenul in care este plasata piscina un acoperis transparent
constituie des un bun izolator selectiv
Apa din piscina este drept acumulator Piscina captator cu sticla

Instalatii cu captatoare plane fara sticla (tuburi de plastic)

Foarte bun randament Tipic pentru captatoare
De revazut randament = f(Tm-Tamb)

plane fara sticla :

al captatoarelor RD

fara sticla vara Scaptatoare 0.4 - 0.6 Spiscina

Pompa in Nordul Frantei
Utilizarea captatoarelor circuit
Scaptatoare 0.25 - 0.4 Spiscina
cu sticla se justifica pentru captator
in Sudul Frantei
piscine acoperite sau pentru
o utilizare in extra sezon
Apa piscinei circula in
captatore daca Tc > Tpiscina : Pompa circuit
filtrare
 ACM si incalzire piscina S.a.

RD
Acumulator

Pompa
circuit
captator

Schimbator
caldura
Pompa circuit
filtrare

Vana cu 3 cai basculeaza de la circuitul acumulatorului catre circuitul piscinei

daca necesarul de ACM este satisfacut (TH = 60C) si daca Tc > Tpiscina
Marirea fractiei solare a instalatiei
Reducerea perioadelor de stagnare
Sisteme solare combinate (SSC)

Applications 5-7
 Sisteme solare combinate
Interes scazut al unei instalatii solare doar de incalzire :
Perioade lungi de stagnare (mijloc sezon vara)
Cost suplimentar pentru ACM nesemnificativ
Dimensionare :

Obiectiv : acoperire de la 25 la 60% ale nevoilor de ACM si incalzire

Necesar de incalzire
Suprafata mare a captatoarelor
important / necesar ACM
1 m2 de captator / 10 m2 de suprafata
Randament slab al
incalzita in plus fata de suprafata
captatoarelor
captatoarelor calculata pentru ACM
(Ti = Tretur incalzire)

Inclinarea panourilor mai mare daca este posibil pentru a favoriza

captarea iarna

21 configuratii de SSC prezentate intr-un proiect recent de cercetare

european
 Sisteme solare combinate
Instalatii cu dublu stocaj
Configuratie utilizata pentru
primele instalatii de SSC

Balon
Balon incalzire
ACM
M
Apa
retea

Vana cu 3 cai permite sa se comute intre balonul ACM si cel de incalzire

Regulatorul poate da prioritate balonului de incalzire sau celui

de ACM urmand strategia definita
Sistem de stocaj combinat
Preincalzirea apei de retur

Apa
retea

Incalzirea balonului (partea superioara) intre 70 si 95C

Producere de ACM la 55-60C cu schimbatorul cu placi
Preincalzire solara a apei de retur a circuitelor de incalzire : vana V3C
motorizata dirijeaza aceasta apa catre :
Acumulator Tretur < Tbalon + T1 (T1 = 8C de ex)
Centrala daca Tretur < Tbalon + T2 (T2 = 2C de ex)
 Sistem de stocaj combinat
Sistem de stocaj in stocaj

Balon de stocaj
in stocaj
Apa retea

Incalzirea balonului (partea superioara) intre 70 si 95C

Amestec cu V3C pentru a avea la iesire ACM TACM = 60C
Preincalzire solara a apei de retur a circuitelor de incalzire: vana V3C
motorizata dirijeaza aceasta apa catre :
Acumulator daca Tretur < Tbalon + T1 (T1 = 8C de ex)
Centrala termica daca Tretur < Tbalon + T2 (T2 = 2C de ex)
 Sistem de stocaj combinat
Acumulatorul joaca rolul buteliei de
egalizare a presiunilor: circuitul panoului,
circuitele de distributie si cel al centralei
sunt hidraulic independente
S.a.. direct integrata
S.a
Sistem Blocsol Combi (Clipsol)
Centrala poate fi integrata in bloc
(versiune electrica sau gaz
natural ) sau separata (daca
Apa centrala exista deja)
retea
Acumulatorul este compus din trei zone
de temperatura
Zona solara inferior (rece)
Zona de incalzire la mijloc
Zona ACM superior (calda)
 Planseu solar direct (PSD)
1-panouri solare
2-sistem incalzire pardoseala
3-sistem de reglare si automatizare
4-sursa auxiliara
 Planseu solar direct
Comercializat de compania Clipsol (Franta)

Fluidul incalzit in captatoare este direct

trimis in pardoseala incalzitoare

Fara acumulator pentru incalzire: dalele de

beton folosesc la stocaj si radiatie de caldura
3. Grup de transfer : pompa, vas
expansiune, automatizare, ...
de joasa temperatura

Producere de ACM cand nu e nevoie

de incalzire

S.a. poate fi integrata sau separata

(producere de caldura in incapere)

Sistemul cel mai utilizat in Franta

pentru incalzirea solara a locuintelor Source :
individuale (aprox 900 realizate) www.hespul.org
Planseu solar direct

Baze de dimensionare
Densitatea conductelor suficienta
pentru acoperirea pierderilor de caldura
ale locuintei
Temperatura pardoselii 28C
Temperatura fluidului solar 50C
Pierderi de sarcina rezonabile
Scaptatoare 10 % Sincalzita pentru acoperirea
60 la 75% a nevoilor de incalzire si ACM
in Franta (medie)(*)

Metoda de dimensionare

Program PSD

(*) dupa Greenpeace (http://www.greenpeace.org/france)

Dimensionarea instalatiilor

TSOL
 Dimensionarea instalatiilor
termice solare

Dimensionarea unei instalatii solare depinde de:

De conditiile climatice locale:

Radiatia solara
Temperatura exterioara
Temperatura agent termic
De necesarul de incalzire/ aer proaspat si/sau de consumul ACM

De caracteristicile de functionare ale instalatiei (de temperatura

apei de exemplu)

De performantele termice (randament) ale echipamentelor utilizate

 Logica dimensionarii
Instalatii conventionale Instalatii solare

Dimensionare bazata pe Dimensionare bazata pe

perioadele cu consum o fractie solara data
energetic cel mai mare ( < 100 %)

Pentru o instalatie de producere ACM

cautam a avea:

acoperire = 60-70%
anual

Pentru un SSC, cautam :

acoperire = 25 la 70%
anual

al nevoilor de incalzire si ACM

 Componentele de dimensionare

Pentru dimensionarea unei instalatii solare, trebuie abordate

doua aspecte :

Energetic
Suprafata panourilor
Instalarea panourilor: orientare, inclinare, umbrire
Volumul de acumulare
Alegerea schimbatorului

Hidraulic
Diametrul conductelor
Dimensiunile vasului de expansiune
Alegerea pompelor
Ansamblarea captatoarelor
 Suprafata captatoarelor

Pentru ACM 1.25 m2 captator / persoana

in nordul Frantei
acoperire = 60-70%
anual

0.9 m2 captator / persoana

in sudul Frantei

Consecintele supradimensionarii
unei instalatii:

Costul kWh solar mare

Dezavantaj in perioade de
stagnare
Posibilitatea
reducerii duratei de
viata a instalatiei
Influenta suprafetei panourilor asupra
gradului de acoperire a unei instalatii ce poduce ACM Randament anual scazut
 Orientarea

Orientarea optima
(pentru emisfera
Nord !) :
Sud sau
Sud/Sud-Vest

Cel mai des,

orientarea captatoarelor
e determinata de
orientarea acoperisului
si fatadelor
Acoperirea solara a unei instalatii cu inclinarea egala
cu latitudinea locului
 Inclinarea
Inclinarea optima este in functie de
utilizarea captatoarelor:
Anuala : inclinare = latitudinea locului
Vara : inclinare = latitudinea locului - 15
Iarna : inclinare = latitudinea locului + 15 Relatii geometrice Pamant / Soare

Traiectoria soarelui pe cer

 Umbrire solara (masti solare)
Busola

Clinometru

Ideal captatoarele trebuie sa nu fie umbrite cel putin

6 ore pe zi , aceasta tot timpul anului

Prezenta umbrei poate conduce la alegerea

unei orientari care nu e optima
 Dimensionarea acumulatorului

De regula se considera:

Va = 1.5 VACM sau Va 75 l/m2 de captator

cu VACM : Consum zilnic de ACM (l/zi)

Va : Volum total de acumulare (l)

In regiunile meriodionale se considera:

Va = VACM sau Va 50 l/m2 de captator

In toate cazurile, volumul balonului poate fi ajustat plecand de la

simulari cu ajutorul programelor de dimensionare
Dimensionarea schimbatoarelor de caldura

Schimbator cu serpentina:
Sschimb 0.2 m / m2 de captator In toate cazurile raportul
intre suprafete nu trebuie sa fie
Schimbator cu aripioare:
inferior la 0.15
Sschimb 0.35 m / m2 de captator

Schimbator cu placi: Pmin [W] = 500 Scaptator [m2]

6-21
 Alegerea pompelor
Pompa in circuit inchis : Hmt pompa = j i (m CA sau mbar)
i
Pierdere de sarcina in captatoare solare
Pierdere de sarcina in conducte
Pierdere de sarcina in elementele de robinetarie
Pierdere de sarcina in schimbatoare
Amestecul cu apa/antigel este mai greu dar mai ales mai vascos decat apa
! Pierderi de sarcina mai importante decat pentru apa
10
9
8
7 III
Hmt (m)

6
5
4 II
3
2
1 I
0
0.25 0.5 0.75 1 1.25 1.5 1.75 2 2.25 2.5 2.75 3
Dbit (m3/h)
 Dimensionarea vasului de expansiune
Expansiunea unui lichid in functie de Volumul util al vasului de expansiune:
temperatura :
Vu = Cp (Ve + Vvap+ Vr)
V (T )
= V lin (T T0 )
T0
unde :
Ve Vt Ce PM+1
Cp =
cu : PM-Pm
lin,apa = 1.8 10-4 K-1 intre 10
PM = Ps x 0.9
lin,40%glycol = 65.4 10-4 K-1 si 140C
Ps : presiunea la care deschide supapa de
siguranta (bar)
PM : Presiunea maxima admisibila (bar)
Pm : Presiunea minima admisibila (bar)
Ve (l) : volum de expansiune = Vt x Ce
Vvap (l) : volum datorat formarii vaporilor
Vr (l) : volum de rezerva (cel putin 3l)
Vt (l) : continut lichid total la rece
(volum de inlocuire in instalatie)
Ce : coeficient de expansiune
 Racordare in // fara tub extern
Montarea captatoarelor
Racordare in paralel
Avantaje :
Limitarea pierderilor de sarcina
Pcamp captatoare = Pcaptator
Randament al captatoarelor mai ridicat
(Ti identic pentru toate captatoarele)
Inconvenient : debit in circuitul solar ridicat
cir . sol .
Qapa = nQapa
captator
unde : 30 < Qapa
captator
< 80 l/h/m 2
Diametrul conductelor important
Pentru un numar mic de panouri (n < 5),
fabricantii propun o racordare in paralel fara
tub extern
Pentru ca debitele sa fie echilibrate intre diferite panouri si
diferite tuburi ale aceluiasi panou, trebuie ca :
Ppanou > 3 Ptub distributie
Aplicatii : sistem termosifon integrat sau cu circulatie fortata
Montarea captatoarelor
Racordare in paralel

De la 4-5 captatoare (sau daca,

conditia Ppanou > 3 Ptub dist.
nu este verificata), este convenabila
racordarea panourilor cu conducte Ansamblare in paralel a captatoarelor
dupa principiul lui Tichelmann
externe dupa principiul lui Tichelmann

Racordare
clasica pentru
instalatii
de producere
ACM colectiva
Montarea captatoarelor
Racordarea in serie
Tm1 < Tm2 < Tm3

1 > 2 > 3
Avantaje :
Temperatura mai ridicata la iesirea panourilor
cir . sol .
Debit scazut in circuitul solar : Qapa = Qapa
captator

Inconveniente
Pierderi de sarcina importante: Pcamp captatoare = n Pcaptator
Randament global al captatoarelor mai scazut
Tm,captator aval > Tm, captator amonte captator aval < captator amonte

Dificultate de a gasi pompe adaptate acestui tip de functionare :

Hmt important, debit scazut, rezistente la temperaturi ridicate
Montarea captatoarelor
Racordarea in serie/paralel (mixta)
Aplicatii tip :

Climatizare prin absorbtie plecand de la captatoare plane cu sticla

Incalzire solara Subansamble bransate in serie intr-o
Producere ACM colectiva instalatie racordata in paralel

Combina avantajele
(si inconvenientele !)
celor doua tipuri de
racordare (P,Tiesire)

Permite de a limita
lungimea conductelor
si numarul de
racorduri (costuri)
 Metode si unelte de dimensionare
a instalatiilor solare
Metoda f-chart (SUA)

Metoda de dimensionare utilizata in tarile anglo-saxone

Calculul fractiei solare a unei instalatii solare (cu apa sau aer) in
functie de:
Caracteristicile panourilor

Valorile radiatiei incidente, de temperatura ambianta si de

necesarul de incalzire

Utilizarea corelatiilor obtinute plecand de la simulari sub TRNSYS

http://www.fchart.com/fchart/fchart.shtml (400$)
 Metode si unelte de dimensionare
a instalatiilor solare
Retscreen CSE (Canada)

Modele ce permit evaluarea :

productia energetica
costul ciclului de viata
reducerea gazelor cu efect de sera
Pentru trei tipuri de aplicatii de incalzire solara a apei:
incalzire solara individuala
piscine interioare sau exterioare RETSCREEN
procese industriale

http://www.retscreen.net/fr/g_solarw.php
(gratuit)
 Metode si unelte de dimensionare
a instalatiilor solare
SIMSOL, SOLO 2000 si PSD (Franta
(Franta))
Metode si programme gratuite dezvoltate de CSTB pentru ADEME
http://www.cstb.fr Rubrica de programme ingineresti
Metode de evaluare a performantelor termice a
incalzirii solare

Predictia performantelor termice a instalatiilor de

producere a apei calde solare colective
Simulare dinamica (t = 1h) cu TRNSYS
Modelare a 6 configuratii de instalatii solare

Calculul economiei de energie (incalzire si ACM)

pentru o casa echipata cu PSD
Metoda valabila pentru Franta metropolitana
Date economice
 Costul instalatiilor solare ACMI si SSC

Preparare ACM individuala (ACMI)

Echipamente : 600 /m2 de captator (rezervor, captator,
Manopera : 2000 automatizare,)

Intre 3000 si 6000 TTI pentru o familie de 3-4 persoane cu 3 la

5 m2 de captatoare si un rezervor de acumulare de 200 la 300 litri (*)

Sisteme solare combinate (SSC)

10 000 pentru o instalatie mica
(10 m2 captatoare / 70 m2 suprafata incalzita)
25 000 pentru o instalatie mare
(20 m2 captatoare / 150 m2 suprafata incalzita)
Pret TTI inclusiv echipamentele, sursa auxiliara si manopera (*)

(*) dupa Systmes Solaires, n 168, Iulie-August 2005

 Costul instalatiilor solare-
solare-SSC
Rezultate ale programului Solarthermie 2000
Repartitia costului specific mediu al unei instalatii (/m2 de captator)
(1)
Automatizare Altele Conceptie (2)
9% 3% 13%
Stocaj si Sursa : Installations
schimbator de 59 19 87.5 solaires thermiques
caldura 74.5
11%
93.5 198
69 Captatoare
Alte conducte 71 29%
14%

Montaj si (1) Inclusiv electronica, sonde, pompe

Suporti
Conducte circuit si vane de reglare
11%
captator (2) Inclusiv supravegherea lucrarilor
10%
630 la 750 /m2 pentru S = 100 m2
Cost specific mediu:
500 la 600 /m2 pentru S 500 m2
655 TTI/m2 de captator
400 /m2 pentru S = 1600 m2
 Costul instalatiilor solare-
solare-SSC
Rezultate ale programului Solarthermie 2000

Dispersia costurilor specifice in jurul valorii medii

captatori captatori captatori
Captatoare pe acoperis integrati in pe terasa
Suporti acoperis Mod de integrare
al panourilor
Montaj &
conducte
Configuratia
Alte conducte
cladirilor(*)
Circuit stocaj
Automatizare
Altele media

Conceptie
0 50 100 150 200 250 300
Cost specific (/m2 de captator)

(*) lungimea conductelor intre acoperis si subsol nu este proportionala

cu marimea sistemului
 Ajutor de finantare ACMI si SSC

Ajutor ADEME(1) / Regiuni :

Conditii pentru a beneficia de ajutor: instalator agreat+dimensionare
si orientare corecte
ACMI : Ajutor de 700 la 900 in functie de regiuni (800 Poitou-Char.)
SSC : Ajutor de 3000 cu obligatia de eficienta energetica si o buna
integrare in arhitectura cladirii

Ajutoare colectivitati teritoriale in cateva orase si/sau departamente

(ex : 500 La Rochelle si Rochefort)

Alte subventii
Ajutor EDF in Corsica
Subventii de la diverse organizatii din domeniul solar sau mediu

(1) ADEME=Agentia de mediu si gestionarea energiei

 Costul energiei solare

Cost unitar de energie solara (/kWh):

CI / n + CE CGE
Cost = sau Cost =
Qcol Qcol

CI : cost investitie ()
0.20
CE : cost exploatare (/an)
- Consum pompe 0.15
- Intretinere (de luat in calcul 1 la 2% din
costul anual de investitie pentru SSC) 0.10

0.05
CGE : cost exploatare (/an)
n: durata de viata a instalatiei 0.00
Qcol : Productia anuala de caldura (kWh/an) Cost al kWh solar (/kWh) a
instalatiilor realizate in cadrul
programului Solarthermie 2000
Dispozitive hipertext
 Schimbatoare termice interne

Tub aripioare Tub lis

Schimbatoare
de caldura
cu serpentina

Schimbatoare
de caldura
cu dublu invelis
Fluid solar

Fluid
solar

Apa rece
 Stratificare termica in acumulator
Interesul stratificarii
Apa cea mai calda in
partea de sus (plecare catre ECS
consumatori)
Apa cea mai rece in partea
inferioara (alimentarea
panourilor)

Cel mai bun randament al panourilor

Mai mare stratificare in acumulatorul in pozitie verticala decat
cel dispus orizontal
Dezvoltarea si mentinerea stratificarii termice
Intrarea apei reci din retea in partea inferioara
Plecare apei calde catre consumatori din partea superioara
Schimbatorul de caldura in partea inferioara (alimentarea panourilor)
S.a. in partea superioara (daca s.a. integrata)
Acumulator Importanta izolatiei
 Vasul de expansiune
Volumul util (Vu) al vasului trebuie sa cuprinda:
Variatiile volumului ocupat de apa
intre temperatura de umplere si temperatura
maxima de functionare (Ve)
Variatiile volumului datorat producerii
de vapori (Vvap)
Eventuale pierderi datorate purjarii (Vr)

3-29
 Conducte circuit
Conducte primar (fluid solar)
Cupru
Otel inoxidabil
Otel negru
Conducte circuit
secundar (ACM)
Cupru
Otel inoxidabil
Caracteristicile izolatiei: Materiale plastice
Rezistenta la temperatura : Fara otel galvanizat
125C, chiar 180C in timpul in contact cu ACM
unei scurte perioade
Rezistenta la factori
atmosferici (UV,
ploaie, coroziune)
Conforma exigentelor de
conductivitate si grosime 3-33
 Pompe si supape
de siguranta
Catre
panouri

Supapa
de siguranta

Manometru
Afisaj
temperatura apa Pompa
plecare si retur
panouri Vana de
umplere
Catre
acumulator
3-35
Clapete sens
 Vas de aerisire

Dispozitivul automat amplasat la iesirea din captator trebuie

sa poata suporta temperaturi foarte ridicate
(pana la 200C vara in perioadele de stagnare) 3-38
Sonda insorire
 Schimbatoare de caldura externe

Schimbator cu placi
Schimbator tubular
Eficienta termica ridicata
Pierdere mica de sarcina
Dimensiuni mici si cost redus
Eficienta termica limitata
Pierdere de sarcina ridicata

Utilizare : incalzirea Utilizare :

piscinelor
ACM colectiva (otel inoxidabil)
Incalzirea piscinelor (aliaj cupru
/ titan datorita prezentei clorului)
 Baze de dimensionare 70C
Temperatura apei 60C

50C
Temperatura apei reci 40C

Variabila in functie de loc si timp 30C

lunara
lunara
Taer + Taer
an 20C
Buna aproximare prin : T retea =
2
Temperatura de furnizare
In toate instalatiile, ACM trebuie produsa la 60C (circulara
DGS 97-311 din 24 Aprilie 1997 prevenirea legionelei)
Temperatura de distributie
Proiect de directiva a instalatiilor solare care cuprinde:
Temperatura apei nu trebuie sa depaseasca 50C la punctele de
consum (protectie contra arsurilor acidentale)
In retelele de distributie colective, apa trebuie sa fie
mentinuta la o temperatura de cel putin 50C
ACM continuta in sistemul de acumulare trebuie zilnic sa fie
adusa la o temperatura superioara a 60C
 Baze de dimensionare
Consumul de apa calda
Sector rezidential

Tip de locuinta T1 T1 T2 T3 T4 T5

Ocupare (persoane) 1 2 2 2 3&4 5

Consum (l/zi) 30 60 80 120 150 200
Sursa : Techniques de lIngnieur

Profil zilnic european (Simsol)

Profil anual (Simsol)
 Baze de dimensionare
Consumul de apa calda

Sector tertiar

Sector tertiar : restaurante (in l/masa) Sector tertiar : Sanatate/ Sport

Fast Restaurant Restaurant Case Spitale Piscine
food traditional gastronomic batrani (l/pat) (l/pat) (l/om)

6 10 16 60 80 8
Sursa : Techniques de lIngnieur
Sector tertiar : hoteluri (l/camera)

Cu spalatorie Fara spalatorie

Tip
hotel Campie Mare/ Campie Mare/
Munte Munte

0* 60 75 45 60
1* 65 90 50 70
2* 90 120 70 95
3* 120 160 95 130
Sursa : Simsol
4* 130 180 100 140
Pierderi de sarcina in panouri

Pierderi de sarcina in
diferite tipuri de panouri plane
 Pierderi de sarcina in conducte
Viteza de curgere maxima: 1 m/s
Viteza de curgere uzuala : 0.3 la 0.5 m/s
Pierdere de sarcina admisibila : intre 1 si 2.5 mbar/m
Conducte cupru - Amestec antigel 65% apa/35% glicol - T = 50C

6-17
Pierderi de sarcina in schimbatoarele de caldura
Schimbatoare cu dublu invelis:
Schimbatoare cu serpentina:
Vballon/Schange
Pierdere de sarcina neglijabila
(utilizare in instalatiile
functionand prin termosifon)
Pierdere de sarcina comparabila
cu a conductelor
Schimbatoarele cu placi:
Pierdere de sarcina importanta
(dimensionare de maniera a
avea P < 300 mbar daca
e posibil)
Pierderi de sarcina in
diferite schimbatoare
cu serpentina
 Caracteristicile unui amestec antigel
(*)sau centi-stokes Etilen-glicol Propilen-glicol

Concentratie Masa Vascozitate Masa Vascozitate

Etilen-glicol (%) volumica cinematica volumica cinematica
(kg/m3) (mm2/s(*)) (kg/m3) (mm2/s(*))
(C2H6O2)
0 1000 1.5 1000 1.5
= 1113 kg/m3 20 1038 3.2 1025 4.8
Cp = 2410 J.kg-1.K-1 25 1052 4.0 1032 6.2
30 1060 5.1 1037 8.4
34 1067 6.0 1041 9.5
Propilen-glicol 38 1075 6.9 1045 12.0
(C3H8O2) 44 1085 8.0 1051 14.0
52 1098 10.0 1055 18.0
= 1036 kg/m3 60 1109 15.0 1057 28.0
Cp = 2500 J.kg-1.K-1 80 1137 35.0 1061 84.0
Masa volumica si densitatea unui amestec antigel la 0C

Variatia vascozitatii unui amestec apa/etilen-glicol in functie de

temperatura (T in C) si de concentratia de etilen-glicol (C in %) :

(mm 2 /s ) = 309(T + 37 )1.42 e 0.00011C ( 256T )

 Garantia rezultatului solar (GRS)

Situatia la sfarsitul anilor 1980 : Grad de pana a instalatiilor solare

> 30% in cateva regiuni
Ideea de a implementa un contract prin care se traduce angajamentul
companiilor de a nu se limita la furnizarea doar a echipamentului
Principiul GRS
Echipa tehnica (fabricant captator, instalator, utilizator) se angajeaza
la o productie energetica anuala a instalatiei pe timpul a 5 ani
Daca instalatia nu produce 90% din valoarea contractuala (*)
companiile trebuie sa :
-Sa readuca la nivelul dorit instalatia pe cheltuiala lor pentru
obtinerea obiectivului
- Sa despagubeasca utilizatorul pentru o putere instalata mai mica
(*)Citireacontorului de energie plasat la conductele acumulatorului si contorului de ACM
in cazul unei instalatii mici (Scaptatoare < 50 m2)
Utilizarea aparaturii de tele-control in instalatii mari (Scaptatoare > 50 m2)
Semnificatia simbolurilor si notarilor utilizate
VE
Vas de expansiune
Sonda temperatura
Contor apa
Sonda insorire
IC Intreruptor crepuscular
Vana sferica (NI)
RD Regulator diferential
Vana sferica (ND)
THs Temperatura in partea superioara
a rezervorului solar
TBa Temperatura in partea inferioara Vana de echilibrare
a rezervorului s.a. Clapeta antiretur ( clapeta sens)
Tc Temperatura in captator Supapa de siguranta

Pompa

Dispozitiv de aerisire

Filtru

Schimbator cu
placi