N

[=

@
B J{- \

Oclqviqn Mdndruf

G\
OE
Europo
oowlE
- Romdnio - Uniuneo Europeond
Probleme fundqmenlole

Conform modelelor srobilite de IUIEN

Con(nr
EDUCATTONAL
 CUPRINS

Introducere.... ........3
Parteaall-a.Datedeinformare ....10
Parteaalll-a.Teste ...2g

TESTUL3.......
rEsrul 4 ... : :: :: :: ::::: ... 47
TESTUL ....
5 ., 52
TESTUL ....
6 .. 57
TESTUL7...../._... ..62

TESTULg...^. ..72
TESTUL 10 ... .. 77
TESTUL 11 ... .. 82
TESTUL 12 .., .. 87
TESTUL 13 ... .. 92
TESTUL14,.. .,.97
TESTUL 15 ... 102
TESTUL 16 ... 107
TESTUL 17 .,. 112
TESTUL 18 ... 117
TESTUL19... ..,i.. 123
TESTUL 20 ... 128
TESTUL 21 133
TESTUL 22 139
TESTUL..,23 .
145
ParteaaIV-a.BAREME ......151
 Partea a ll-a

DATE DE INFORMARE

invSlarea geografiei la clasa a Xll-a se poate realiza dupd mai multe manuale, inclusiv dupi
manualul Editurii Corint Educalional (Europa - Romdnia - Uniunea Europeona. Probleme
fundamentale, autor Octavian M6ndrut, edifie revizuifi, 2014).
Aceste manuale au caracteristici diverse gi cantitSli variabile de informalie. Reperul canti-
5i calitativ care uniformizeazd exigen[ele informative il reprezinti atlasele 5colare
tativ (prin
denumiri, diviziuni, localizdri, altitudini, subdiviziuni, regiuni climatice etc').
Pentru a oferi o bazd minimala de raportare la programa de bacalaureat, a fost realizatd
aceasti parte, cuprinzdnd date esentiale de informare referitoare la Europa gi la Rom6nia. Date
minimale de informare sunt cuprinse giin manualul pentru clasa a Xll-a (editia 2014) liin
atlase: Atlos geografic gcolar $ Romdnia - atlos geografic 5colar, ultimde editii.

A ET'ROPA

Unitali de relief - caracteristici de bazi

Unitatea de Yechime Altifirdinea
Tlp de relief Orienhre Alte aspecte
relief (orogenez[) mdiml
MuntiiAlpi ilpind munfl bloc, structuri 4807m V-E form[ curbat5,
cutati, relief glaciar (1200kn) culmi paralele

Muntii Carpati alpind munti bloc, skucturd 2655m NV-SE aspect curbat,
cutatS, relief glaciar traseu sinuos
Muntii Pirinei alpind munfi bloc, relief glaciar, 3404m V.E barierl orografci
aspect masiv
Munlii (Alpii) caledonianb relief glaciar 2 400m NE-SV fiorduri
Scandinaviei
MuntiiApenini alpinI relief carstic, culoare, 2900m N.S vulcani stingi
defilee
Alpii Dinarici alpind relief carstic de zv oltat 2500m NV-SE culmi paralele

Munlii Balcani alpini relief structural, 2376m \LE culmi paralele

(Stara Planina) prelungire a Carpafilor
Muntii Pindului alpini relief structural .si r,ulcanic 2900m N-S vulcani stinsi
Muntii Ural hercinicl relief structural 1900m N.S foarte erodati

10
 Unitatea de Yechime Altitudinea
Trp de relief Orientare Alte aspecte
relief (orogenezO rnaximl
Muntii Penini caledoniand relief structural si carstic 800 m N-S foarte erodafi

Muntii caledoniani relief glaciar pi relief 1300m NE-SV fiorduri, falii

Grampiani tectonic
Munfii Caucaz alpini relief glaciar," 5642m I.nr-SE foarte abrupli
reliefvulcanic gi masivi

Muntii Jura alpind relief carstic, culmi para- 1700m NE-SV reliefjurasian
lele, structurtr cutati

Masivul herciniI reliefvulcanic, 1886m radiari rulcani stinqi,

Cenhal relief carstic aspect de podig
Frxtcez
Masivul gistos hercinicd aspect masiy relief ero 800 m V-E grabene intre divi-
Renan dat, horst mtni
Podiqul Iberic hercinicd relief structural, culmi 80G peisaj de mesetl
Meseta) montane (sierre) 1500m

Munfii Vosgi- hercinicl relief de tip graben 1400m N-S grabenul Rinului
Pddurea NeagrI (pe Rin) 9i horst

Podisul hercinicd podig inconjurat de 1000m V-E podis erodat

Boemiei munfi vechi

Podigul structuri altitudini de cAmpie, pe 10G N.S podi; de eroziune

Finlandei proterozoice substrat de roci vechi 200 m glaciard

CAmpia skucfuri altitudini de cAmpie, pe 300 m N-S podip cu aspect de

Est-Europeand proterozoice substrat de roci vechi cArnpie

CAmpia Nord- acumuldri cAmpie fl uvio-glaciar5, 200 m V.E coline morenaice

Europeand cuaternare acumulare glaciarl

CAmpia acumullri cAmpie fluviolacustrd 300 m V.E fost golf marin,

Padului cuaternare Delta Padului

CAmpia acumulSri cdmpie fluvio-lacustri 200 m depresiune

Panonicl cuaternare intramontanl
CAmpia acumulSri cAmpie fluvio-lacustrl 300 m V.E loess, subsiden!5
RomAnI cuaternare

11
 Tipuri de climi pi caracteristicile acestora

Ttpuridediml T4 fC) Tv cC) T1 fc) Pp (ffrD Resiuni

Climat temperat-oceanic 10-15 ts-20 5 1 000-2 000 Europa vesticd

Climat de tranzifie 10-15 t*20 5-0 500-1 000 Europa Centralf,

Climat temperatcontinental 5-10 tu20 -t0 50G800 Europa estici 9i Centrald

Climat continental arid 10-15 20-25 -5. ..-10 sub 500 Europa ponto-caspicd
Climat continental rece 5 5-10 -5...-10 500-1 000 Europa nordici (Scandinavia)
Climat mediteraneean peste 15 25-30 1G1s 50G1000 Europa sudici
Climat subtropical (arid) peste 15 25-30 ts-20 500 Peninsula Ibericl
Climat montan 5... -5 10-15 -5.. .-10 peste 1 000 munfii inalfi
Climat subpolar (prepolar) 0... -5 5-10 -5.. .-10 20G400 extremitatea nordicl a Europei

Simbolui utiliate:
T6 - temperafura medie anuald; Ti - temperatura medie a lunii celei mai reci;
Ty - temperatura medie a lunii celei mai calde; Pp - Orecinitatii medii anuale.

Caracteristici geografice ale firilor (exemple)

Ungaria
Pozifie,vecini in centrul Europei,firl iegire la mare;
RomAnia, Serbia, Croaf,a, Austria, Slovacia, Slovenia, Ucraina

Capitala Budapesta
Re[ef a) carac'teristici predominl relieful de cAmpie, inconjuratd de munli jogi
b) unidtti de relief CAmpia Panonicb (CAmpia Tisei), Micul Alfiild, Munfii Mecsek,
Munlii Bakony, Mun[ii Matra
Climl: a) caracteristici T,r=&10oc, Pp=70G900 mm
b) tbud declimat climat temperat, central-european, cu influenfe oceanice
Hidrografie Dun5rea, Tisa, Mures, Someg, Crig, Drava; Balaton 0ac tectonic)
Vegeta{ie silvostepS, stejar, fag

Resurse ale subsolului bauxit5, lignit, huild, petrol, gaze asociate

Ora6e mari Szeged, Debrecen, Gycir, Pecs, Miskolc
Ramud indushiale energie electricS, aluminiu, electronici, magini
Culfiffi agricole porumb, vin, grAu, sfecl5-de-zah5r
Porturi Budapesta (pe Dunbre)
Turism (zone, ora6e, tip) turism cultural (Budapesta), balneoclimateric (Balaton)

12
 B. Rom$nia - regiuni geografice

Legendi: lX. C6mpia de Vest

Cifrele de pe hartd reprezintd: X. Podigul Mehedinti
l. Carpatii Maramuregului gi Bucovinei Xl. Subcarpatii
ll. Carpatii Moldo-Transilvani Xll. Podigul Moldovei
lll. Carpatii Curburii Xlll. Piemontul Getic (Podigul Getic)
lV Carpatii Meridionali XlV. CAmpia RomAnii
V Carpatii (Munlii) Banatului XV Delta Dunirii
Vl. Carpalii (Munlii) Apuseni XVl. Podigul Dobrogei
Vll. Depresiunea colinard a Transilvaniei XVll. Platforma continentalS a Mdrii Negre
VIll. Dealurile de Vest

Prezentarea fiecdrei regiuni (1,2 ...17) realizatd ?n continuare urmdre$te nume-

rotarea corespunzetoare (1, 11,... XVll) marcatd pe hart6 $iare un caracter esentializat
giselectiv.

l. Carpalii Maramuregului gi Bucovinei

Relieful: cea maiinalti grupd din Carpalii Orientali (peste 2300 m in Muntii Rodnei);
are trei fdgii paralele: a) in vest, munti vulcanici (Oag, lgnig); b)in centru munti dezvol-
tati pe gisturi cristaline (Muntii Rodnei, Maramuregului), c)in est mun[i pe o structurd
de tip flip (Obcinele Bucovinei);depresiuniintinse (Maramure5, Dornelor; Campulung).
Clima: climat montan, cu influenle oceanice gi scandinavo-baltice.

19
 Hidrografia: 16uri: Tisa (cu Vigeu gi lza), Somegul Mare, Suceava, Moldova, Bis-
trifa; lacuri glaciare in Munlii Rodnei.
Vegetalia gi solurile: etajul fagului, etajul coniferelor; zond alpinS; spodosoluri.
Orage principale: Baia Mare, Sighetul Marma[iei, Vatra Dornei, C6mpulung
Moldovenesc, Borga.
Activitili economice: exploatarea resurselor forestiere, industria lemnului (Si-
ghetulMarmafiei, C6mpulung Moldovenesc), exploatarea minereurilor neferoase
gi prelucrarea primard a acestora; exploatarea materialelor de constructie.

2. Carpalii Moldo-Transilvani

Relieful: altitudini mijlociifata de celelalte sectoare ale Carpatilor Orientali; al-

titudinea maximd 2100 m - Munfii Cdlimani; in vest - munli vulcanici (Cdlimani,
Gurghiu, Harghita); in centru - zona cristalind; in est - muntii fli$ului; relief variat
(relief vulcanic, relief pe conglomerate); depresiuni importante (Giurgeu, Ciuc,
Comdne5ti); alte forme specifice (Muntii Ceahldu, H55ma5u Mare, Mun{ii Cdlimani).
Clima: climat montan cu influenle oceanice (in vest) gi inversiuni termice (in
depresiuni).
Hidrografia: 16uri: Olt, Mure5, Bistrita,Trotu5; lacuri: lzvorul Muntelui, Sf6nta
Ana, Lacul Ro5u.
Vegetalia gi solurile: etajul coniferelor, amestec conifere-fag; spodosoluri.
Orage: Piatra-Neam[, Miercurea-Ciuc, Gheorghieni. Toplita, Comdne5ti, Bicaz.
Activitili economice: minereuri neferoase, roci de constructie, pd5uni, supra-
fe[e forestiere, hidroenergie; industria de prelucrare a lemnului, extractia gi prelu-
crarea materialelor de constructie (ciment la Bicaz).

3. CarpaliiCurburii

Relieful: altitudini mai mici fata de celelalte grupe ale Carpatilor Orientali; alti-
tudinea maximd depd5egte 1 900 m (1 954 m - MunliiCiucaS); sunt alcdtuiliin in-
tregime din flig (celelalte doud fAgii, caracteristice Carpalilor Orientali, lipsesc); au
un aspect curbaU direcfia cullmilor montane se modificd de la nord-est spre
sud-ves! in interior existd o mare depresiune, Depresiunea Bragovului;
Clima: climat montan cu influente oceanice; inversiuni termice in Depresiunea
Bra5ovului.
Hidrografia: 16uri: Olt (cu R6ul Negru 5i 86rsa), Prahova,Teleajen, Buzdu.
Vegetalia gi solurile: pdduri de amestec fag - rdginoase; pdduri de fag; spodo-
soluri.
Orage principale: Bragov, Sfdntul Gheorghe, Codlea, Sicele, Zdrne5ti, T6rgu
Secuiesc, Predeal.
Activitilieconomice: resurse naturale: piduri, piSuni, rocide constructie,lig-
nit;activitSfi gi ramuri industriale in principalele orage; oragul Bragov este un mare
nod rutier 5iferoviar.

20
 TESTUT 1

Subiectul !

Harta de maijos se referd la cerinlele A-E.

Pe aceasta sunt marcate prin litere (A, B, C ...) state 5i prin cifre (1,2,3...) capitale.

0 400 E00 km

Analizali harta gi, pe baza acesteia, realizati urmitoarele cerin[e:

A. Preciza[i:

1. Numele statului notat cu litera l.

2. Numele oragului-capitald marcat pe hartd cu numirul 12.
4p.
31
 B. Scrieti pe foaia de test rispunsurile corecte care completeazd afirmafiile de mai
jos:

1. Capitala statului notat cu litera H se numegte

2. Statul marcat pe hartd cu litera E se nume9te...........
3. lnsula Sicilia aparfine statului marcat pe hartd cu litera

6p.
C.Scrieli pe foaia de test litera corespunzdtoare rispunsului corect, pentru fiecare
dintre afirma[iile de maijos:

1. Capitala statului notat cu litera B este:

a. Tallinn; c. Vilnius;
b. Riga; d. Minsk.

2. Munlii Pirinei sunt situatiin partea de nord a statului marcat pe hartd gi notat cu
litera:
a.H; b. l; c. F; d. A.

3. Marea Balticd mirginegte statul notat cu litera:

a. D; b. l; c. J; d. B.

4. in partea de nord a statului notat cu litera G se afli statul denumit:

a. Finlanda; b. Polonia; c. Norvegia; d. Danemarca.

4x2P. = 8 P.
D. Prezenta[i trei deosebiriintre relieful statului marcat gi notat cu litera D gi relie-
ful statului notat cu litera F.
Deosebirile se pot referi la urmdtoarele elemente: aspectultdrmului, altitudinea re-
liefului, structura substratului, treptele de relief etc.

3x2P.=6P.
E. Explica!i:

1. lmportanla celui mai mare fluviu care stribate statul notat cu litera A si se varsd
in Marea Nordului.

2.O cauzd a densitifii reduse a populalieiin partea de nord a statului notat cu li-
tera G.

3. Absenta stepei in statul notat cu B.

3x2P.=6P.
Subiectull=30p.

32