Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
HRISOVUL
A!,
-7`. .15 .ty16.tj
617 th-i. It isdr, te,r 41,.`7"."4-y..
J.
, .jrns Il CAL
.0 . *ow( V:
t( 4)41,8n ifi)
vit I. -,
.s
4
.1,14110 I
....,.....
I elIV-II
4-,.5.
...04/110cnll
'1. .
0..00,11712.1.4. Cilft00x I. -0 I ,,, _...,$.11..r7i I 1,,..
.4...10 MoriA 0041. 1. 0 1 i. ta .4,,, m on ce Al 11. P'...:........,7,1.71:1114 CO:
-,
Aye MA1111. Oa#1(.4
_ . T..,
.. :1,4 . .14 ,10-4.1,:wia 0.1.10:nrl: a'
,,,4i-, ... .
:ANidie me 4, .0...DF: .1,4 .00 .1 01' V114' 4.1nt . ia
)\.
. .
Ill .. .; , '
0 .,. e , ft 1 A -. to 0,. x,
rud I , t !ii.fcc..r.
I
,,:,,a e.nro.
4
till I .i.; fo)ht ...A,4',1
i -.lira V /14 r..Lt1.041.10 60!; :....i'llitft.7,1,, A':',L:. .7.: ni
#171..1s fr. . i 4.4 0 ') 1arie
.
a f iI
.
,, . ...-
7 it I ,.. 4,14...1 if,a+Aill,a). i 11,,..4 .1^, ', 04m
nifEn 4 iit:;o. ir..111 610....1r01.v. ir0t17;000 0.....1.710011 .1,Y 114#1. 4.,...; 4.110 73;4C ..1.1, le! pap :1, c...... ,,--
,iii. t:1 1,041/07: ,it iN.:, I i i.tt, .''' '-' . -' lwittAnza ngti Ai, #141.10i, , .
ha 1.34:11::::, ottlivt.., V,
.. .
:; ,,c,Ii.,..f,f,,,,,,, , ,.., :0:# S. ti,...., Wye 11,4 i v ille,i471.0P nomrielliti'af 47,a:I
......
Ple-
,,,. !:
".V 1
.t.
,
ivr m If s . ,w4 14.Xti 7 ,..it.;
Th
'1,,.4 .,,, . e el ire e .T.t.T.i ..,,, ,1)..1 4 ri,1
ihtaunimiml 4amt -t ,144...rt . fttii7211,0 s''':10! 4,01i ., mi'S .1%14 .... '''.i. 4 in 0 I 1 fii.4.4., .14 i...44
, ._T, J Arv'; I
1 ;VA! it
"
et. i lkt' it
s -.0.f. 4#--$#A& 4 ,ig. 7.#4t.41!.., =FPO . s 6
_
'
41 a
Mit4' ..?", ..ic .../..i?. Ja 44, , At h, re r i Opt 117)110.),741( 14.4e LI Irl fit t. J.i.b r4ju, ,. . jalo.. Iv ,..i...'
1
..,(:Arsvii5.4),; Xi,
/14 .4 IL in.jv 04 :'
x4 ri a:11,4 It4i-7).
. 4lAtt t
" -N,
A,-7-- 4,41.t.On :44 .f411,(Itillt
11:
"A
4 a vg$ 01 us
i T. nt, ol; . 71 I 4 a 0.., Leif
v, 3
atilt e.eff e
'
tal,: .. la.0,,i:apiriganoT.rritge ostni,..futi.4,1
?T.%
.,,001
'1% sty .1.rt? 4.,
00V .+0,.......1 I. 47,
_ Juntas'
ttr,....'Tr,., ....dr.e-!...'''s tr '-',",,,,..J.1 , . i
:en ..{ ,,e,,Jfidejlee 1",,,,,,,, ei..., ...., . . .1
4 at n -,,,, A 1
i; :7:,--,
ttt.... .,.;, t.tt _...L...7,,....
, , 1
,
,1,2:',:'?
.
1
, 4... #
illtirc. 111111E-iaV-7
_ ,;:/'- 7\ ,..,,,.,.raf
,,J
,.._ -,-_,-,,,,, _ . t--',',.,=',.-,
,,,
,
,i , - f
,
..)
i '!
11111111.,
4 ./
1943
www.dacoromanica.ro
HRISOVUL
III
1943
www.dacoromanica.ro
uHRISOVUL" BULETINUL $COALEI DE ARHIVISTICA
APARE ANUAL
REDACTIA $1 ADMINISTRATIA : Sfrada Arhivelor Nr. 4, Bucure5ti I.
www.dacoromanica.ro
HRISOVUL
BULETINUL SCOALEI DE ARHIVISTICA
PUBLICAT DE
PROF. AURELIAN SACERDOTEANU
DIRECTORUL $COALE1 DE ARHIVISTICA
51
DIRECTORUL GENERAL AL ARNIVELOR STATULUI
III
w-=.
r ,1 ""
,s101,611.:'"g;
r
e. 40-
R1, 5
lass
'57c.2
4:41r
4 gy_Lf3or
4P.-
z-,.?'..7z
BUCURE5TI
1943
www.dacoromanica.ro
Vignefa de pe foaia de fiflu repre-
zinf5, In m5rimea original5, sigiliul lui
Radul cel Mare, Domnut Drii Ron-la-
nes% afirnaf cu ;rum rosu si albasfru
la hrisovul din 1499 lanuarie 25, aflaf
la Arhivele Sfafului din Bucuresfi, &mile
peceti, i are legenda : t Itt/ 130,13/1
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCULATIA MONETARA LA ROMANI
IN EVUL MEDIU
- DUPA DOCUMENTE
Istoria Romanilor in epoca d.e formare ca natiune, cum i
in aceea in care s'a ajuns la cele dintaiu state romaneti, este
foarte putin cunoscutd. In cea mai mare parte suntem Inca in
domeniul ipotezelor. Unii cred ca in aceasta vreme stramoii
notri s'ar fi ocupat exclusiv cu pastoritul seminomad. i nu au
putut avea cat-de-cat o vieata organizata, aceasta venind mai
tarziu datorita a diferite influente externe. Altii, din potriva,
sustin ea intreaga vieata romaneasca medievala era de caracter
pur agrar, iar cele dintaiu formatiuni politice n'au fost decal
nite alcatuiri taraneti, sub obladuirea unui semen intru nimic
deosebit de totalitatea locuitorilor. Nu rareori s'a negat chiar
existenta noastra in actualul teritoriu al tarii, considerandu-se
c a neexistand aici decat o vieata barbara, discontinua.
Cauza pentru care a fost astfel infatiata istoria noastra se
datorete, dupa cum se tie, unui singur lucru : lipsei de izvoare
literare istorice, care sa marturiseasca ceva despre noi. Si cum
numai acestea erau luate in consideratie, s'au putut forma uor
tot felul de ipoteze, atata vreme cat istoriografia se baza exclusiv
pe astfel de izvoare. De data aceasta lasam la o parte faptul
L acestea nu lipsesc chiar atat cat se crede, intrucat nu ne este
in gand a infatia istoria Romnilor prin izvoare narative, dar
tinem A, precizam ca ele sunt. E drept insa ea nu mentioneaza po-
pulatiile locale decat, sau sub nume barbare, care veneau de la
stapanitorii vremelnici, sau, ceeace e mai des i. conform uzului
in Bizantul intelectual, se arhaizeaza intreaga onomastica. Cand
se va elucida intreaga aceasta problema, se va putea vedea cand
i cum apare elementul barbar, i. cnd i. cum cel romanic, au-
tohton nu numai in tara romaneasca de azi, ci in intreg Sud-Estul
www.dacoromanica.ro
6 AITIMIAN SACERDOTEANTY
www.dacoromanica.ro
DESPRB CIRCULATIA MONETARN LA ROMANI 7
www.dacoromanica.ro
8 AURELIAN SACERDOTEANU
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCULATIA MONETARA LA ROMANI 9
www.dacoromanica.ro
10 AURELIAN SACERDOTBANU
fie c veneau pe uscat, pe acel drum care s'a facut cunoscut sub
numele de drumul tatarasc.
In toate aceste parti se stie, ea apar de timpuriu Vlahii
nostri, nu intotdeauna in situatii prea bune. Nu stim daca in anul
976, Vlahii aceia blestemati nu au ucis pentru bath, la Stejarii
Frumos'i, pe revoltatul David, caci Cedren nu precizeaza. E mai
probabil ca nu. In drumul Varegilor, ostasi renumiti in Bizant,
Romanii apar pe la sfarsitul sec. XI, sau inceputul celui urmator,
in aceeas situatie : ucid pe unul dintre acesti soldati. i Blkumen-
naland a inscriptiei ce i se pane pe mormantul sapat tocmai in
Gothland, nu poate fi decal in nordul Dunarii, tinutul cel mai
apropiat de Baltica, iar motivul pentru care putea fi ucis un
mercenar, nu era decat solda lui. Nici Beniamin de Tudela, pe la
1170, nu spline ce anume jefuiau Vlahii, pe care i-a intalnit i
el in cale, dar fiindea marturiseste c nu ucideau pe Evrei, ba-
nuim c erau crutati deoarece vor fi avut cantitati pecuniare
mai mari, de care erau multumiti. Aceasta ies'ire la drumul mare
e sigur c nu o faceau Romanii pentru lucruri imediat utile, ci
pentru acelea care tentau. : moneta si bijuteria. Ca erau stran-
gatori de bani, sau c le simtlau utilul, ne-o dovedeste in aceeas
Vlahie eladica, miscarea pornita i atunci impotriva impo-
zitelor excesive puse de Constantin X Ducas imparatul, de
catre Vlahul Berivoiu. In Balcani, din acelasi motiv financiar,
ridica steagul revoltei si fratii Asanesti. MI6 deci cateva infor-
matii in care moneta joaca un rol important.
Pe de alt parte si Romanii erau ostasi bizantini. i ei deci
ca si ceilalti, erau platiti, aveau solda. Vedem aceasta Inca din
1027, cand Ii gasim mergand in Sicilia in oastea lui Constantin
VIII. Ins mai clar apare aceasta situatie in timpul lui Alexis I
Comnen, care aduna importante contigente dintre Romani tocmai
in momentele cele mai critice ale existentei tronului san. Aceasta
dovedeste chiar ca ei erau ostasi de elit. Unii dintre acestia lupta
la Vardar si impotriva cruciatior. De acum inainte situatia lor
militara in imperiu se lamureste si mai bine. Daca Romanii
ar fi fost lipsiti de aceasta insusire, ar fi inexplicabila puterea
armata a Asanestilor, cari pe la 1186-119o, puteau dispune
de peste patruzeci de mii de ostasi. Dealtfel Ansbertus, care ne
da aceasta informatie, tine sa precizeze ca e vorba de opulenta
Flachia". Ori toata aceast armata asaneasca nu se putea tine
decat cu mare cheltuiala, deci cu bath.
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCULATIA MONETARA LA ROMANI 11
www.dacoromanica.ro
12 AURELIAN SACERDOTEANU
i. V. infra, p. 13 n. 1, 16 n. I i p. 20 n. I.
2. Cum e in 1352 ca.nd papa Clement VI cere regelui Ungariei quod ipsa
decima ad monetam currentem communiter in regno et terris eisdem levetur".
id., ib., p. 26.
3. Acesta nu inseamnA de loc cA phn la aceastA data Romanii n'ar fi
cunoscut moneta. E destul sA aminthn cA imediat inainte de aceastA datA se
formase Imperiul romano-bulgar in care nu se po ate presupune inexistenta ei.
Ansbertus aratA clar care erau posibilitAtile acestui Imperiu.
4. In 1211 Andrei II spune : concessimus quod si aurum vel argentum
ibi in predicta terra Borza inventum fuerit, una pars ad fiscum pertinebit, reli-
qua ad eos devolvetur ; insuper libera fora et tributa foronim eiusdem terre eis
totaliter indulsimus. Statuimus etiam quod nullus woivoda super eos descensum
habeat, liberos denarios et pondera eis remissimus et ab omni exactione Immunes
et liberos eos esse permissimus", Hurmuzaki, I, r, p. 57. In reconfirmarea din
1222 precizeazA : ,,media pars ad fiscum regium per menus fratrum deportetur,
reliqua ad eosdem devolvatur". Din ceeace unneazA, sfaxitul se prezintA In
variantA : omni exactione et collecta eos esse permisimus liberos et immunes",
id., ib., p. 74-75. Confirmarea papei Honoriu III din 1222 dA o altA variantA, :
.,concedendo nihilominus vobis, ut si aurum vel argentum terre contingeret re-
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCULATIA MONETARA LA ROMANI 13
periri, una pars ad regni fiscum pertineat, reliqua vero pars vestris usibus depu-
tetur ; libera quoque fora et tribukt fororum ejusdem terre totaliter vobis indul-
sit ; liberos denarios et pondera nihilominus remittendo et reddendo, vos ab omni
exactione liberos et immunes", id., ib., p. 76.
1. Diploma din 1212 a lui Andrei II : tantam concessimus libertatem
quod nullus monetariorum Ultra Silvas terrain eorum intret, vel presumat eos
in aliquo molestare ; sed dicto frati Theodorico, et sibi succedentibus tantum
dent nummularie de nova moneta pro argento, quod sufficiat populo ibi conversanti
et ne populus ibi habitans ab eis in aliquo gravetur ; dictus frater Theodoricus,
vel quicunque magister in loco eius fuerit, pro argento illo dictis nummulariis
satisfacere et respondere teneatur", id., ib, p. 58-59.
2. Actul regelui Andrei II din 1222 : item concessimus, quod nullum
tributum debeant persolvere, nec populi eorum cum transierint per terram Sicu-
lorum aut per terram Blacorum, homines quoque nunc terram inhabitantes pre-
dictam ad eorundem fratrum servitium et domus eorum utilitaton sine requi-
sitione liberos dimisimus... Preterea talem ac tantam iisdem fratribus concessimus
libertatem, quod nullus monetariorum Ultra Sylvas terram eorum intret, vel
presumat eos in aliquo molestare, et ipsum jus et utilitatem, quam in terra ip-
sorum percipere deberemus de nova moneta, totaliter eisdem fratribus indulsi-
mus, quia ira nostra contra eos provocata eo tempore, cum terra sepedictam eis
perceperamus auferri, fuerant non modicum dampnificati quam restaurat!onem
fachnus eo, quod in confinio illo tanquam plantatio novella sint positi, et assiduos
paganorum patientes insultus, se pro regno tamquam firmum propugnaculum
de die in diem opponere non formidant. Verumtamen nullam potestatem habeant
cudendi quamcunque monetam sine regis licentia speciali", Huimuzaki, I, I. p.
75-76. Papa Honoriu III, in acelas an recunoaste nous form& a concesiei : cell-
cedendo, ut nullum teneamini prestare tributant, nec etiam hemines vestri, cum
per Siculorum terram transierint, aut Valachorum... ea etiam vos concessit liber-
tate gaudere, ut nullus monetariorum Ultra Sylvas terra= vestram intrare, vel
vos in aliquo molestare presumat... verumtamen nullam potestatm habeatis
cudendi quamcunque monetam absque regis licentia speciali", id., ib., p. 77.
www.dacoromanica.ro
14 AURELIAN SACERDOTEANU
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCULATIA. MONETAR A IA ROMANI 15
www.dacoromanica.ro
16 AURELIAN SACERDOTEANU
sint expediti et absoluti", id., ib., p. 462. In 1281 regina Elisabeta face si ea donatii
manastirii Sf. Margareta de Meses a cincea parte proventuum tributi de Zylok
annuatim", I. Martian, Tara Ndschedului, NAsAud, I. a., p. 37. Andrei III in.
1291 absolve complet pe colonii din Ocna Dejului ineat de rebus isporum nul-
lum tributum nec in Gerlahida, in Balvtanius, nec in Deswar dare et solvere tene-
antur", Hurmuzaki, I, I, p. 505. In aceloi au tot el concede inetalurgistilor din
Ocna Turzii ca de mercibus eorum nullum tributum solvere", id., ib., p. 520.
Constitutia feudal& din 1298 fixeazA cum trebue date aceste tributa : statuimus
ut omnia tributa a tempore regis Ladislau facta, penitus deleantur ; et quicunque
res aliqua in huiusmodi deletis tributis retinere praesumserint, sententiam excom-
municationis incurrant... Item nullus equestris, et homo pedestris, cuiuscunque
conditionis existant, aliquod pondus non habens secum ad deferendum, impe-
diatur in loco tributi, vel alias aliquod tributum dare teneatur. Item quiscunque
homo seu aduena de extraneis regnis ad istud regnum se transferret moraturum
ab eodem et suis bonis apud ipsum habitis, tempore suae translationis in nullo
loco aliquod tributum exigatur. Item si quis rusticus seu iobagio alicuius nobilis
de ipso domino suo ad alium nobilem se transferre vellet moraturum : ab eodem
rustico modo siinili tempore translationis suae, seu iobagione, nullum aliquod
tributum accipiatur. Item de victualibus praelatorum et baronum aut nobilium
quoruncuinque per quoscunque fuerit, per quaelibet tributa deferendum, nullum
tributum exigatur", id., ib., p. 535 si 539. La 1357 Ioan, Banul Croatiei, clA uu
privilegiu Sebenieului prin care se interzice Romanilor pasterea vitelor f Ara in-
voirea orAsenilor, iar ca impozit sA nu se mai adune altceva praeter ius regiarum
portarum, quod tributum appellatur", id., I. 2, p. 48. In 1360 conveuttd mAnA-
stirii Cluj-ManAstur arat5. cA Nicolae de Zombor fl.o insusit tributa seu telonia
ab hospitibus de Klusvar, per villain Sumbur praedictam transeuntibus", pe mai
multi ani, id., ib., p. 67. Si Ludovic de Anjou scuteste pe Sibieni la 1367, pentru
comertul in Apus : per loca trilattorum vestrorum faciendis, solutis eorum, veris
et consuetis et iustis tributis", id., ib., p. 14o. Peste trei ani concede si Braso-
venilor ca s plAteascA tribut numai la Buda excepts tamen tricesima", iar incolo
null= tributum recipere et exigi facere", id., ib., p. 153. Revine i asupra Si-
bienilor in acelas an 1310, ?neat i ei nullum tribututn praeter tricesimam Budae"
sA nu dea, id., ib., p. 157 ; cf. si anul 1372, id., ib., p. 197. Tributarii erau In-
sArcinati eu incasarea acestui tribut luat in anumite locuri determinate : per
loca tributorum".
r. In 1287 Lodomir episcopul de Gran cere episcopului de Alba Iulia ssa
ajute functionarilor reginei ut ipsi proventuus reginales tam in tricesimahbus
locis. quam in teloniis et tributis, censibus et terragiis" i quatenus census et
tributa" din tinutul Bistritei, Hurmuzald, I, I, p. 469.
2. Apure mai adesea insotit de o monetA denumitA, sau de un metal pretios.
li are ins& i valoarea sa intruca in 1365 Ludovic dA Latirilor din Gran sa
plAteascA bisericei locale duo pondera" , pentru vin, Hurmuzaki, I, 2, p. 503.
3. Palatinul Jula in 1222 vorbeste de liberatea Bissenilor din Arpo, insA
quod revoluto semper tertio anno comiti eorum debent dare pro novitate sex
pensas denariorum de Mantua, de duobus equis", id., I, 1. p. 78.
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCULATIA MONETARA LA ROMANI 17
terul, cantitatea, suma 1), zecimea i multiplele sale 2), care repre-
zentau deasemeni valori-monet. Mentionnd acestea ajungem sa
infatisem insei monetele cure circulau in Ungaria, deci si in
Transilvania, sprijinindu-ne pe materialul referitor la tinutul
romanesc al acestei provincii.
Cea mai raspandita monet, care este tot numai o valoare,
este marca, pe care o gasim chiar in tele dintaiu documente amin-
tite. La acestea se adaoga Inca foarte multe referinte de mare
importanta pentru subiectul nostru 3). Nu rareori marca apare
I. V. infra, p. 19 U. I si p. 20 U. I.
2. Papa Clement VI concede lui Ludovic al Ungariei in 1351 : de quota
decime per personas huiusmodi persolvenda, dam tame% quota ipsa infra
tricesimam subsittat", pentru bisericile ce le-ar face spre convertire, id.,ib., p. 16.
Tot el cltre acelas in 1352 : decimam predictam omnium ecelesiasticorum
proventuum et redditum per quadrennitun", si quod ipsa decitna ad monetam
currentem communiter in regno et terris eisdem levetur", ca sit sib& cu ce lupta
impotriva Tiltarilor, id., lb., p. 25 si 26. Ludovic insusi concede Sibienilor in
1370, sA in plAteascii nici un tribut praeter tricesimam", id., ib., p. 153.
3. Astfel in actul din 1240 regele Bela IV cedInd milastirii Carta mai
multe biserici din Ardeal i in special din Tara BArsei, se spune : percipiunt
Pratribus Cisterciensibus, vel eorum nuntio, unam marcham argent' de qualibet
ecclesia singulis annis". Numrul bisericilor era de cel putin o sutA intrucAt
regele pan& la intrarea in posesie, oferl el din tezaurul sAu centum marchas
argenti", pe care nu le va mai da cAnd va intra mAnAstirea in posesie, Hurmu-
zaki, I, 1, p. 185. In 1288 Banal Mykud darueste o mosie episcopiei din Alba-
Iu Ha pentru 50 de Indrci promise, id., ib., p. 417. In acelas an Ladislau, Voe-
vodul Ardealului, sechestreazil trei mosii din Ardeal ale f amiliei Mykula pentru
16o de Ora datorite capitulului de Mba Iulia, id., ib., p. 474. In 1291 se vinde
terra Kur" 15.ng5. &be ,,pro viginti marcis", id., lb., p. 516. Tot atunci mai
multi Secui vAnd terra Bothteluk... pro viginti marcis hid argenti", id., ib., p.
517. Episcopul Translvanzei concede, patru ani mai tfirziu, colonilor germani
din Sard, ca singulis annis tredecim marcas terrestres argenti pro terragio sol-
vere teneantur", id., ib., p. 525. Tot atunci se valid Mokoutelukey, Silva Sumus
si terra Hasag pro triginta marcis fini argenti" id., ib., p. 528. In 1297 Banul
Mykud vinde Iobusteluke in Alba pro triginta marcis" parte in argento decimo
combustionis, partim vero In estimatione condigna". id ib., p. 530. Pentru
a se satisface un schimb de mosii ale episcopului Transilvaniei cu Banul Mykud
in 1298, se mai adaog5, centum tnarcis", id., ib., p. 531. In 1300 Blisabeta
Verbord din Vintul-de-Jos dA un ex votum capit. Transilvaniei cu conditia ca el
sA den pAnti. )a intrarea in posesie quadraginta marcas fini argenti", id., ib.,
p. 551. E interesantl impArtirea ce se face din acesti bani, arAtAndu-se impor-
tants ordinelor religioase din Ardeal, cArorali se dA : Predicatorilor din Alba, Vint
si Sighisoaka cfite zo mArci, si tot ro fratilor dela Candela, iar Augustinilor Iero-
solimitani, Predicatorilor din Sibiu si Minorilor cAte 5 mArci, restul de 5 dindu-se
Erisovul 2
www.dacoromanica.ro
18 AURELIAN SACERDOTEANU
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCULATIA MONETARA LA ROMANI 19
www.dacoromanica.ro
20 AURELIAN SACERDOTEANIT
www.dacoromanica.ro
DBSPRE CIRCULATIA MONETARA LA. ROMANI 21
www.dacoromanica.ro
22 AURELIAN SACERDOTEANU
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCULATIA MONETARA LA ROMANI 23
www.dacoromanica.ro t
24 AURELIAN SACERDOTEANU
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCULATIA MONETARA LA ROMANI 25
www.dacoromanica.ro
26 AURELIAN SACERDOTEANIT
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCULA.TIA MONETARA LA ROMANI 27
www.dacoromanica.ro
28 AURELIAN SACBRDOTEANU
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCULATIA MONETARA LA ROMANI 29
www.dacoromanica.ro
30 AURELIAN SACERDOTEANU
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCUDATIA MONETARA LA ROMANI 31
www.dacoromanica.ro
32 AURELIA.N SACBRDOTEANIT
www.dacoromanica.ro
DESPRE CIRCULATIA MONETARA LA ROMANI 33
r. C. Xoisil, Monetele lui Radu I Basarab,l. c., si id., Monete vechi romd-
n,li., inedite sau pis/in cunoscute, in AAR. Mem. Sect. Ist., XXXVIII, 1915,
unde se d'a si bibliografia mai veche.
2. Comunicare la prima Congres de numismaticd fi avhelogie, fcut in
ziva de Vineri 20 Oct. 1933. La notele initiale s'au adaugat numai editiile de
documente aprute intre timp.
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR LATINESTI SI IN
LIMBI MODERNE DELA BIBLIOTECA CENTRALA
DIN BLAJ
MOTTO In starea actual& a tiintei nu
este muncA mai urgent decilt catalogul critic
al manuscriselor din diversele biblioteci".
(E. Renan, L'avenir de la science, p. 217).
1. Manuscrisele fatineti
www.dacoromanica.ro
36 IOSIP E. NAGHIII
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR DIN BLAJ 37
www.dacoromanica.ro
38 IOSIP E. NAGHIU
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANDSCRISELOR DIN BLA J 39
www.dacoromanica.ro
40 IOSIF E. NAGHIU
www.dacoromanica.ro
CATALOGUlt NIANUSCRISELOR DIN BIAJ 41
www.dacoromanica.ro
42 IOSIP U. NAGHIU
-
stratus a C. A. Driessen. 3) Cl. A. Schuloens Commentatio ad
Hol. II et III. La srarit gAsim data 12 Mai 1732. Are 702
pagini.
53. Collegia exegetica ultrajecti Igroninge in calamum
dictata. Comentariu de David Millio. Are 698 pagini. Din co-
lectia Cipariu.
54. Fragmenta historico- chronologico Groningana. Viri
Antonii Driessen SS. Th. D. et in Acad. Groning. Prof. Pub.
Ordin. Commentarius ad Fabulam Historico-Chronologicam,
Theologiae, Jure Revel Subnexam. Are 706 pagini. Din colectia
Cipariu.
55. Historia universalis a Celeberrimo Viro Petro Bur-
manno ela' borata ad filum Horatii Turselini descripta per Sigis-
mundum Pap Szathmari Tomus Primus. Are 637 pagini. A
apartinut lui Timoteiu Cipariu.
56. Hist oria Vniversalis a Viro Celeberrimo Petro Bur-
manno elaborata ad filum Horatii Turssellini descripta per
Sigismundum Pap Szathmari Michaeles Patrem Tomus secundus
Anno 1731. Are 658 pagini. E din colectia lui Timoteiu Cipariu.
57. Historia Universalis a Viro Celeberrimo Petro
Burmanno elaborata ad filum Horatii Turssellini descripta per
www.dacoromanica.ro
CATADOGUI4 MANUSCRISELOR DIN BIAJ 43
www.dacoromanica.ro
44 IOS1P E. NA.GHIU
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRIMOR DIN BLAJ 45
www.dacoromanica.ro
46 IOSIF E. NAGHIU
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR DIN BLAJ 47
www.dacoromanica.ro
48 IOSIP E. NAGHITY
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR DIN HLAJ 49
www.dacoromanica.ro
50 IOSIF B. NAGHIU
www.dacoromanica.ro
CATALOGLTL MANUSCRISELOR DIN BIAJ 51
www.dacoromanica.ro
52 IOSIF E. NAGIIIIT
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL IKANUSCRISELOR DIN BLAJ 53
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR DIN BLAJ 53
www.dacoromanica.ro
56 IOSIP E. NAGRIU
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR DIN BUJ 57
www.dacoromanica.ro
58 iosiv E. NAGHILT
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR DIN BLAJ 5g
www.dacoromanica.ro
60 IosIP E. NAGHIU
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR DIN BLAJ 61
www.dacoromanica.ro
62 IMP E. NAGMU
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR DIN BLAJ 63
www.dacoromanica.ro
64 IOSIF E. NACHIII
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR DIN BLAJ 65
www.dacoromanica.ro
66 IOSIP E. NAGHIII
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR DIN IIDAJ 67
www.dacoromanica.ro
68 los Ir E. NAGHIU
2. MANITSCRISE FRANCEZE.
1. Chansons historiquesfrangaises. Are in mai multe locuri
sigiliul lui Timoteiu Cipariu. Pare a fi scris de Cipariu. Cuprinde :
1) Chanson badine, 2) Chanson bacline, 3) Autre chanson badine,
4) Chanson d'amour, 5) Pastourelle, 6) Pastourelle, 7) Pastourelle,
8) Pastourelle, 9) Cent quatre-vingt-quinzieme air. 1o) Cent quatre-
vingt onzieme air, II) Cent quatre vingt quatorziZme air, 12)
Quinzieme air, 13). Trentieme air. 14) Soixante-sixime air,
15) Soixante-onzieme air, 16) Soixante-quatorzieme air. 17)
Quatre vingt deuxieme air. 18) Quatre vingt-cinquime air. 19)
Quatre vingt-neuvieme air. 2o) Quatre-vingt-septieme air, 21)
Centieme air, 22) Cent quatrieme air. 23) Cent quatorzieme air.
24) Cent- vingt-deuxime air, 25) Cent trente-septieme air. 26)
Cent trente-neuvieme air. 27) Cent quarant-deuxieme air. 28)
Cent quarent-troisieme air. 29) Cent soixante-onzieme air. 30)
Cent soixante-quatorzieme air, 31) Cent soixante-dix-huitieme
air, 32) Cent quatre vingt-septieme air, 33) Cent quatre-vingt-
neuvieme air, 34) Cent quatre-vingt-deuxieme air, 35) Troisieme
air, 36) Sixieme air, 37) Autre sur la meme air, 38) Chanson faicte
sur le triomphe que les Diepois ont faiet sur la mer et se chante
sur le chant de Marceille la Jolye, 39) Chanson des Anglois sur le
chant : De ma bien acquise, 40) Vaudeville, 41) Collection de
Noels, 42) Noel sur le chant : Se my tenay par ung matin que
iour nestoit mye, 43) Autre noel, 44) Sur la chanson de la grue.
45) Sur han margot liene la cuisse sur cagot, 46) Sur dieu te gard
bergiere en poytou, 47) Chanson de poetenin fort ioyense, 48)
Chanson de noel sur voicy lamant helas voicy lamant guitient
mon couour, 49) Austre noel sur tire les cbansses guillementte,
50) Aguilleneuf sur le chant puis quen amours, 51) Sur le chant
de Bastienne, 52) Aultre Noel sur la chanson de.la belle cham-
beriere, 53) Or sus ou sus bonnier. Dieu te doint bonne estraine,
54) Susa la fontaine du pre, 55) Austre Noel sur faulse trahison
56) Sur que dict on en France, 57) Sur Vous perdez temps,58)Aultre
chanson nouvelle, 59) Aultre chanson nouvelle, 60) La chanson
maistre pierre de guiguet, 61) Aultre chanson nouvelle, 62) Aultre
www.dacoromanica.ro
CATADOGUL MANUSCRISELOR DIN BIAJ 69
3. MANUSCRISE ITALIENE.
1. Ii Canzoniere di Dante Alighieri. Confrontate con-
leopseve stampate non sia nulla in queste codice che sia inedito.
Este un codice cartaceu din secolul al XV-a, bine conservat. Are
48 de pagini. E compactat intr'o folianta latina cu caractere un-
ciale. La sfarsit gasim sigiliul urmator : Ex. Mss. Xav. Card.
Gentili. Are coperta de piele.
2. Manuscris teologic de 116 pagini. A apartinut lui
Ion Micu Moldovan, fost membru al Academiei Romane. Cuprinde
material pentru piedici, cu -aplicatiuni la anumite abateri de
nat ur a morala.
3. Gramatica a limbei italiene in limba sarba. Cuvintele
italiene sunt sense cu caractere latine, pe cand cele sarbesti cu
caractere chirilice. Manuscrisul are 224 de pagini, format mic.
E compactat in piele. A apartinut Bibliotecii Calugrilor din Blaj.
4. Da Giacomo furo scritti i fatti dei Genovesi da che
ritornaro in liberth sino all'anno 1550, ma da inopinatta morte
sopragionto ii detto Bonfadio cess l'andare avanti si lo scrivere
io fra incominciati annali come anco la sua vita, ma per quello
www.dacoromanica.ro
70 IOSIP E. NAGHIU
4. MANUSCRISE ENGLEZE.
1. Lectures on Pathology and morbis anatomy by Dr..
Macartney. Tsin : Coll : Dub : 1829. Are 267 de foi, scrise pe
singurI parte. A apartinut lui Timoteiu Cipariu. Are format de
carte. Ne surprinde faptul ca Timoteiu Cipariu si-a achizitionat
tocmai un manuscris de patologie in englezete. riind mare
bibliofil se vede Ca' ii plAcea s aiba in colectiile sale lucrki cat
mai variate, ceeace dovedete spirit enciclopedic.
5. MANUSCRISE GERMANE.
1. Roediger, 1) Syrische Grammatik, 2) Arabische Gram-
matik. Are 82 de pagini format 17 >(20, compactat.
2. Profesor Dr. Gesenius. Jesaias nach dem Vortrage des
Scris de Ad. Muller in 1837. Are 147 pagini, formatul : 18 X22..
3. Einleitung in die kannonischer un apokriphischer
BUcher des Alten Testamentes nach dem Vortrage des Const.
Rats. Dr. Gesenius. Scris de Miller in anul colar 1838-39. Are
248 de pagini, compactat.
4. Unterhaltungblatt, Als Beilage zur Pressburger Zei-
tung Nr. 76 (din 1817). Articole referitoare la Romnii din Ardeal.
Are 94 de pagini, compactat.
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR DIN BLAJ 71
www.dacoromanica.ro
72 IOSW E. NAGIIIU
6. MANUSCRISE UNGURETI.
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANIJSCRISLOR DIN BDAJ 73
www.dacoromanica.ro
74 IOSIP 1. INTAGHIU
www.dacoromanica.ro
PLANSA I
il lull- 113. 0
4
,
i I .,,viAiiiii
;..t..'
!.,
:. .'
' - ...4 A)
4
.A22;iiI iinteti f. :,.L. t ./..-7-;"1.,%;;;,7)1:.'..
'Here Ir IL' R.ei ft.:m.: qvi Stiiiiniia iirixit, -:
AtiviDucvm, artipm Troika imago M4M7
, rlsoataDs valo cmputt vo .../1440: er; :...- ''.....*:
-----...g.--
Dominicus Custos din Augsburg. Portretul contimporan al lui Antonio Albizzi (1608)
www.dacoromanica.ro
ALBIZZI I PALEOLOGII
www.dacoromanica.ro
76 MARCEL ROMANESCU
www.dacoromanica.ro
ALBIZZI I PALEOLOGII 77
www.dacoromanica.ro
78 MARCEL ROMANESCU
www.dacoromanica.ro
PLAN$A II
-7.,77.a...:. snS=11.-
c ..
Fol. X
/"ACAPAg L7' GRAMS. UCNIIVt ET
GONSAOA LATINOS
IN PRO,WIS GAVUET DINYME,
RAPE Ms.
41.9
/i.:74
-4----
raleo esk If /ft- _zia.-Lib __- VINCENT., Mx MAMMAL
ET MONTLE/WW1
IMPERATORES CON- i- LEONORA FILIAMANTIsa
STANTINOPOLITANI. V.a.r..4711Vn MAI ITVII ILL MAUL,
ET M A RCHIONE S 4.
MONTIS FEAR AT r :esis V . V :1976 V
_
scre-y-,Cj.,Axicathr, 7;g4,114.1,..):: ;'")
Aci aSiti et-Zatziti .
4 .7.f/imi...o.sareirtS.
c.,....crieJlin-1.4.4-1
9; et au:rim-Z.61;i Vii,d01;:eit;
.
vqe
.4.
''.71:tkg.`,0 crag:
.`1 4
n.1:7-rs:Lerd
Vritrlf*O.
71okrrj C4rJrir.
Jim*, iitr,ez, .falaredzf4.6r.if
-.1474-1 .- .. Lit t'X''''' CIIG"4t
--tr Ms:Pros.
0. 71e,drrac
, -.Pj
1L--, CV
-1-Ziiijil ll i? : d
. ,..1 ,...1... ,....''''
.1-.4fi!kl
.-TIT D: ',wawa- 1";44-auf/sergc; .24:....... ' 7.r.maX
III,Y:
V vsso pspatmm 1,5., _ i:-Itile , '196." .7
'iMS;i.. A4Nt.1 . 7 'cad i'. ..)--?.... cab...v... , ' .. att
- 4.,,i,,;:i, kl,y 1...2...c-771:4r-ft
...ri-s..:1..Y..
- .c..,
-1..,
'.(-.4.".0. 1:inbiYacctiv. . .I.or ..0_,... 4.
.ru'o-..astes,1Tiejr,:r" 4 . '.
*- R reallik E.
Alp5
A- , Icir:':;
2.1r. 1 .-. , a
10-
vr ""6...nr..17.0,7
; tr.-C:It'irm."grofe..Nals1.1frgetsr.
0"..7:zt'
4.13
t'
a,
"--4,,,,,,p1
0j.v.01. TAryst.r xe
LP" . ,.
74144.096.
Ir-
svotl
A.4":44s)
"' I ,e EN _Gus U m'
ta..,,Arge., r.:--7
-,01;;,, ocral..1.i.,i, sdaYrefoffzeirre;1.
LP A74V:31.1. .".
7 71
-fua
'.*i. .P''''' "Wi.S., 7(k3.-Zias Itn9s,g
Chdifi .
!NOW
p X:VAVEe.11; -Crofir..; .
(*..)
ollt
"
.1.trtias
rerm'ud.
-6 Vr41
iless:EnNE
40ot
;ow ems,. .
www.dacoromanica.ro
Antonio Albizzi. Arborele Paleologilor
ALBIZZI I PALEOLOGII 79
www.dacoromanica.ro
80 MARCEL ROMANESCU
Nichifor Paleologu
strateg + 19 Oct. ro81
I
George
= Ana Dukas
I
N N
= o principesa Dukas
N Mihail
= o Comnen + 1145
I
I
Diplopaleologii
r) Casatoria a avut loc la 1237, cf. Ephraemius, ed. I. Bekker, Bonn 1840,
(Corpus Script. Hist. Byz.) V 8256-64.
2) Pachymeres, ed. I. Bekker, Bonn 1835 (Corpus Script. Hist. Byz.)
II 13 ; I, io8, 22 ; Nic.Gregorae Byzantina Historia, ed. L. Schopen, Bonn 1829-35,
IV 3 : 130, 16.
3) Duc de Levis Mirepoix, Philippe le Bel, Paris 1936, p. 375.
www.dacoromanica.ro
ALBIZZI I PALEOLOGII 81
www.dacoromanica.ro
82 MARCEL ROMANESCU
doua sotie a lui tefan tiro III DeCanski, rege (nu despot) al
sarbilor intre Octombrie 1321 si Septembrie 1331 1).
Trecnd la generatia a cincea, constatam ea erorile lui
Albizzi se refera de obicei la casatorii 0 incuscriri. Astfel, prima
sotie a imparatului Andronic II cel batran, Ana, nu era fata
lui Bela IV al Ungariei, ci a regelui tefan V. deci nepoata lui
Bela, data casatoriei lor hind 8 Noembrie 1273 2). A doua sotie
a lui Andronic, Yolanda-Irina, casatorit in 1285, n'a fost fiica
marchizului Bonifaciu V de Montferrat, ci a lui Vilhelm V cel
Mare de Montferrat, rege titular al Tesalonicului, mort la 1 292,
si a Beatricei de Castilia 3).
Afara de fiii mentionati de Albizzi, Andronic II a mai avut
cu Yolanda de Montferrat o fata, Simonida, maritata cu tefan
Uro II Milutin, rege al sarbilor intre 1281 si 1321 4). In fine,
Andronic a avut dou fiice din flori : Maria, casatorit cu hanul
tatarilor Toktai 5), si Irina, sotia lui Ioan II, stapanitor la Neo-
patrai, apoi despot si sevastocrator 8).
Dintre fiii lui Andronic, imparatul Mihail si despotul Constan-
tin 7) s'au nascut din prima casatorie, pe cnd ceilalti trei au fost
copiii Yolandei de Montferrat. Yolanda a mostenit marchizatul pie-.
montez, pe care 1-a transmis fiului ei Teodor Paleologu 8). Nascut la
1) Cantacucenus, ed. 14. Schopen, Bonn 1928 (Corpus Script. Hist. Byz.)
I 43 : I 209, 2 f. ; Jiredek, Geschichte der Serben, 360; M. Laskaris, Vizantinshe
princese u srednjevehonoj Srbili, Beograd 1926, p. 87.
2) PaChymeres, IV 29 : I 318, 2 f. ; Gregoras IV 8 : 109, 8 f.
3) Gregoras VIII 5 : 234, 9 f. ; Phrantzes, ed. J. B. Papadopulos, Leipzig
x935, I 4 : 32, 4 i. Inaintea recAsAtoririi sale cu Yolanda de Montferrat, Andro-
nic II ceruse mtma filcei regelui Iacob II de Aragon, cf. C. Marinescu, Tenta-
jives de mariage de deux fils d'Andronic II Paliologue avec des princesses latines,
Bucuresti 1924, p. 5.
4) Jiredek, op. cit. 340. Icunta s'a fAcut la 1299.
5) Pachymeres, III 27 : II 268, r. Maria s'a cAsAtorit la 1292.
6) Gregoras VII 53 : 278, 23 f. CAsAtoria aceasta, filcutti la '315, s'a sfirsit
peste trei ani fArii copii, prin moartea bolnAviciosului Doan II.
7) Despotul Constantin n'a avut decal un fiu natural, Mihail Katharos,
fiu al Katharei.
8) In veacul XI, marchizatul de Monferrato (Montferrat) era stApanit
de o ramurA a familiei Aledrama. Din acest neam se trAgea Vilhelm cel batran,
care devine al treilea marchiz de Montferrat in 1140, pleacA spre Locurile Sfinte
in 1185 si moare trei ani in urml. Marchizul Conrad spar& in 1187 cetatea
Tyr contra lui Saladin, e ridicat la rangul de stApanitor al Tyrului si se dia.-
toreste cu fata lui Amalric, regale Ierusalimului. Concurent al lui Guy de Lusi-
gnan la coroana Ierusalimului, Conrad se distinge in cruciada a treia, dar e ucis
www.dacoromanica.ro
ALBIZZI I PALEOLOGII 83
miseleste la 28 Aprilie 1192. Piul lui Vilhelm, Bonifaciu II, mosteneste atunci
marchizatul de Is(ontferrat ; este unul din sefii cruciadei a patra, ajunge dupa
intemeierea imperiului latin rege al Tesalonicului (1204) i moare luptand impo-
triva bulgarilor (1207). Casatorit in 1197 en Eleonora, fata contelui Umberto III
cel Sf ant al Savoiei (mort la 1188) si a Beatricei de Vienne si de Macon (moarta
la 1184), a avut fiu pe Vilhelm IV. Acesta moare in Septembrie 1224 ca rege
al Tesalonicului, lasand cu Berta de Gravesane pe Bonifaciu III zis Uriasul.
Rege titular al Tesalonicului (1227-1254), Bonifaciu III s'a insurat in 1235
.cu Margareta de Savoie, fata contelui Amedeu IV (mort la 1253) si a Anei de
Burgundia. riul lor, Vilhelm V cel Mare, a fost vestitul condotier i tatal impa-
ratesei Yolanda-Irina. Cf. H. Baniza von Bazan si Richard Muller, Deutsche
Geschichte in Ahnentalan. I, p. 169, table 59.
www.dacoromanica.ro
84 MARCEL ROMANESCU
www.dacoromanica.ro
ALBIZZI I PALBOLOGII 85
www.dacoromanica.ro
86 MARCEL ROMANESCU
1) Gregoras XIII ii : 678, 22 f.; Miller, op. cit., p. 44, 45, 50; Muralt,
Chronographic byzantine II (1057-1453) gt
--. Petersburg 1871, p. 562, 570, 571 ;
Jak. Pallmerayer, Geschichte des Haiserthums von Trapezunt, Manchen 1828, p
175, 18o-182.
2) V. detaliile la G. Ostrolorsky, Geschichte des byzantinischen Stacks,.
Miinchen 1940, p. 366-67, 375.
3) Descendents Cantacuzinilor data de Albizzi este exacta, dar incoin
plet.
4) Cantacuzino, II 9 : I 367, 20. III 27 : II 166, 14. 281, 20.
www.dacoromanica.ro
ALBIZZI I PALBOLOGII 87
www.dacoromanica.ro
88 MARCEL ROMANESCU
Andronic Paleologu
mare domestic t 1247
I
www.dacoromanica.ro
ALBIZZI I PALBOLOGII 89
www.dacoromanica.ro
90 MARCEL ROMANESCU
www.dacoromanica.ro
AI4BIZZI I PALEOLOGII 91
www.dacoromanica.ro
92 MARCEL ROMANESCU
www.dacoromanica.ro
14..A.M$R Ill
PALEOLOGII Andronic Al. Paleologu (cal.Assenie) in. domestic 7 1047
= 1 10-12 Teodoro, f. lid Alexia Paleologu despot 90 a Irina Anghel Commas
Mihail VIII loan Consta(2in (cll. Caliatc) Maria (cal. Marta) Irina (cal. Evloghla) tillS
(1224-1282) 0000,1020 1259-.82. (c. 1225-0274) domestic, sevastocrator, (c 1226-1271) CC ...octant. impgrat 1260 n. I214--16 (C. Ialt-dolph 1270 fiul Lultanului
-1253 Teodora .7/303, f. lui loon Dukes despot = f. lid Constantin Tornikes, = Irina Iran. (cll. Maria) . Nichifor Tallaniat .00 loan a (eat. an
lo0) : Izs-ed-DMICei-Xela
Vaasa. el a Evdcalatel Ioan Anghel. m. primmer. c. 1271.
flu f H. (nat.) Mihail (cal. Moo rie) Andronic (cal. Arsenic) Maria (cal. Mariana) fitca Teodora (cal eodula)
= David (dupe 1261-In. d 1321) sevast 7 dupir 1310 4.7 Isac Tornikes = 5292 Smile, n. distil 68
domnitor In Georgia = Ana, f. 001 Mihail Globes, (cal. Lama) tar al Saguaro- s loan Syeadenoi stratopedarh
1002011010 protostrator, ei a Maid Al. 1292-1293 (all. leo Ma)
ra. d rungs: los Philanthoopenos (f. c.).
Hanoi, Andronic II (eat. Anton) Constantin Porfirogenetul (cal, Mans Teodor Irina Ana t 1300 Evdochia (4:302 Thlfrosina (nat.). Maria (eat.),
la. tare 1254-57 (r259-1332) coregent 1272, (c. 1260--03o6). (C. 1263-thma 1300) =1278 loan Amin III. f .101 /Ideas. = 1278 Dimitrie 1280 Ian II = 1266 hand Nogai despoina de Magellan
f /mate de 1259 Prenatal 1282-1328 = 0290 Irina, I. lui loan Raul, protov strateg 0305, sevastocrator ter al &garner 2293-9, Mihail Bands, Conmen, in'parat - al tatarilor = 1256 *page han
1. = 1273 Ana 7 1280 f. lui Stet.. V a a Teodorei. f. lai Libadarios, Omen. (f. c.) despot 1283. despot la Neopatiai al Trapaatolui ( ?) 2.=1307 Charbendan
regele Ungeriei 9i a Flisabetel Carlene. t,346. 1280-85 71296.
2. = 1285 Iolanda-Irina 7 0317, I. nxar- loan (reels. cu files
claieula Whelan V cel Mare de Mont- (C. 1191-1327) panhipersevast, CC8111, despot al hal George I Terterij,
feast, rege titular al Tesalonicului, 9i Macedonia. tar .1 Bulgarilor).
a Bedded de Castilla. =C. 1307 Irina, a lui Testator 811901919. sa. jogofitt. ;I
von Thaingen 1. = 1318 Nieolae Orsini, caste 1323-1330. si al Mild de Hauge. 1. regelui loan din Majorca.
2. = 1326 Icana-A. de Sarnia, f. lui de Zakynthos l Cefalonia. t
Amedeu V cel Mare, duce de Aosta,
a a Mariei de Brabant. 1
f. contain Rupert Malatesta 2. = 2441 Beater.. 71440, I. Ill Paul Asan principele Acheei 91 a unei Assn loan II de Insigne. (f. c.). din Milano (f. 0. ). 3. 00 Casale 1485 Mara, Uvula.
f. lui :Rearm Paleologu Gattilust,
_ 3. = Bernarde de Braise (f. c.). I. despotului Armenia pi
2. = 14205010a, 1. lui Teodor Peleologu da Rimini
Zeman:whit.
1
Alexis IV, Imp. Trapenunt, 9i a = 1441 Ioan II de Lotion.. sultana III haremol lao
Teodorei Cantacusino (f. c.). regele Cipriani. Mohamed II.
Mandl Sarah (nat.) Scipio. (nat.) Ioana Bianca Incretia Anibal Margaret. (3) Vt112eIre VII (3) loan V George
Elena (cll. Ilypoinena) 1 Andrei Zoe-Sofia 11111
(e. 1432-1473) (1453-1502) (1453-11.Pa 1478) (c. 1457-1503) tnevlirstnica - 1453 Minna?, t 1085. t 1490 1'1410 1=1464 (nat.). t 0480
= Victor duce de
(0486-1518)
menhir de
(e488-, 534)
abate
= 1446 Lazar Brankovici, despot despot al Peloponezula Ia Italia 1465-76. s Roma 1473 Ivan III Plccinino = 1481 =0485 Hato- t 53
Ludo- Carol I lona. Miinsterberg Ii Montferrat 1493-1318 much.. de
al Podunaviei sarbesti 0456-58 t 1458. = dupe 0465 M. duce alMoscovei (z462-15o5).
yic II duce della Trappe. (5443-1500) = 0508 Ana f. ducelul Montferrat 1530-34.
Fostering.
'aeratede Cannetta f. la G. Podlebrad. Reek d'Aleneon M
de Savoie 2.=1412 regele Boembei. Margaret. de Lorena.
Mama. Rinaldo
Constantin loan Andrei
Mate
ollsoandeoL Cesar "Maria Margaret& Boni( &du V
train 1508, t Tana (Mohamed Pe9a)
(0305-5530)
1 comandant trate sub Selina I, (natural) ,
(natural) (5509-1530) (s5lo--1566)
al gash papule. eavela de Malta cavalier de Malta =0530 Frederic II de Cowes, marchia de Mont/emit
0512
duce de ...toys 13511-40
www.dacoromanica.ro
ALBIZZI I PALEOLOGII 93
www.dacoromanica.ro
94 MARCEL ROMANESCU
www.dacoromanica.ro
ALBIZZI I PAIXOLOGII 95
www.dacoromanica.ro
96 MARCPEL ROMANESCU
1) Historia politica, 216, 9. 222, II. 230, 17, 232, 2 ; Jire&k, Geschichte
der Serben, 360, 364, 395, 412, 420, 442.
www.dacoromanica.ro
MANIA IV
A SANEfT11
Marla 1270 = Constantin tacutul. zis AS. = 1258 Irina loan aIr Asas 711 iice = George Terterij
f. lui loan Cantacuzino (Iouudtrios) sin Tih en fats jul St. Nemanja : inahdc tar al Bulgarilor 1278-79 tar al Bulgarilor
cu Irina (Evloghia) Paleologu m. japan lath 507I-79 de 1270. despot bizantin 1283 12.8o--92.
sore imp. Mihail VIII regent la Skopje = tart Irina Mihail VIII Paleologu inchis Adrianopole
(reels. cu Ivajlo tar 1278
1
Mihail Pm irogenetul t dupa 0328 despot al Marcel = Teodora Arahantlun, seal companiei eatalane I. lul Cgo'nsbt'ano Pale*. xr9e5-011301uulgtsrixI37.2 (.22.1,121 Dlusittie Mihail . 1322-23 13e3e4
tar at Bulgarilor (I. c.) 0316-20 1. lui Apaga ban 39 a ' m. duce 1320 logn. (fr. imp. Mihail VIII) = 0320 'fedora Nogai Karmic. 3 1303 (1. c.). gotit de land
?
1277-79 1* duo', 1355 Mariei Mann) VIII Paleologu eesar ei a Trine) Brans, I. lul Mihail Ix despot la Neopatrai Mihail Sigma.
inchis adriarmpole 1279. Paleologn (I. 0.) (c..." I 1346 din Vial, 1324.
Mihail 1111.111.11 (ar al
Bulgarilor 1323-30).
loan Manoil Irina (Evloghla)
Papologu Asan PslSOiogbo Asa. = loan VI Cantammino 3 1383
sevastoerator sevastocrator implrat bizantin 1347-34.
=Ana Synademos
www.dacoromanica.ro
ALBIZZI $1 PALEOLOGII 97
www.dacoromanica.ro
98 MARCEL ROMANESCD"
www.dacoromanica.ro
NEAMURILE DOAMNEI
nocYlowiirct I iznaqv
MARIA DIN MANGUP.
PALEOLOGU GABRADRS
I I
1 1 1
Elena Ecaterina ASAN Roan Alexis I Isac Alexis II Maria din Mangup
(1468 mon. Eupra- = 1430 'roma PALEOLOGU + Trapezunt domnitor domnitor la (Maria Asanina
xia) + dupi 1478 PALEOLO GU TZAMPLAKON 1446/7 la Mangup Mangup 1475 Paleologhina)
= 1437 G. PARAN- despotul Moreei (Zamblacus) 1471-75 +decapitat la + rg Decembrie
TZES protovestiar, i al Pelopone- 1455, 1461, + ucis 1475 Stambul Dec. 1476. 0 Putna
m. log. cronicar zului (1430-60) 1478. 1475- ... 1472 Stefan eel
(1468 cAl. Grigorie) + Roma 1465 Mare, Don:11ml
+ dupi. 1478 Moldovel. %.0
17
www.dacoromanica.ro
100 MARCEL ROMANESCU
Rt,SUMt
Les arbres genealogiques byzantins se basent en general
sur les etudes de Ducange, dont les informations sont parfois
douteuses.
A la fin du XVI-e siecle, on etait plus stir en ce qui con-
cerne les Paleologues. Cela resulte d'un ouvrage assez rare d'un
noble florentin apparente aux Medicis qui, apres avoir vecu a
la Cour de Rome, beneficia de la faveur des Gonzague.
Antoine Albizzi n'etait pas un simple historien passionne
d'evoquer par le lignage des dynasties d'Europe la gloire de leurs
peuples. C'etait en mme temps un artiste de la Renaissance, un
voyageur epris de l'aspect des Cours qui l'abrittaient, des bla-
sons surmontant les portails. Son oeuvre est enrichie de pay-
sages et de cartouches d'une execution exquise.
De la vient son amitie intime avec le graveur flarnand
Dominicus Custos (Coster) d'Augsbourg qui fit son portrait et
prit sur lui les frais de l'edition de toute son oeuvre.
www.dacoromanica.ro
ALBIZZI I PALEOLOGII 101
www.dacoromanica.ro
PECETEA INELARA A LUI IMIHNEA VODA
TURCITUL
www.dacoromanica.ro
104 ION-RADD MIRCEA
spata., astfel acesta este inelul lui To Radul Voevod" 1), to-
tu0 pe fotografie nu se pot descifra mai Inuit de primele doug
cuvinte acesta [este] inelul...". Nici herbul din centru, infg-
tiOnd o pasgre de profil cu aripile deschise, mergand spre
stanga i avand langg cioc o stea, nu poate fi identificat cu
sterna tarii 2). Singurul tip de pecete donmeasca inelarg, cunos-
cut pang la Mihnea Turcitul, a fost publicat intai de d-1
George D. Plorescu 3), care-1 atribue lui Petru cel Tartar, 0.
de d-1 Const. Moisil 4), care pune la indoial aceast identificare
iincling mai mult a-1 atribui lui Petru \Wig Cercel (1583
1585). Insg nici acesta nu prezintg stema tarii, cu toate c
infatiarea personagiului domnesc i insciptia ne
amintesc tipul sigilar mijlociu, cu cele doug chi-
purl domneti, ce sustin un arbore 5).
Deabia in timpul lui Mihnea Voevod, fiul
lui Alexandru, dupg domnia lui Petru Cercel, se
Pig. I Sigiliul intalnesc trei porunci pecetluite cu inelul dela
inelar al lui
Mihai
mama dornnului". Pang la acestea ne erau cunos-
Viteazul.cute nurnai cele dela Mihail Voevod, 6) in care
pecetea inelarg era imprimatg fie cu ceard, fie cu.
chinovar (v. fig 1).
Printre actele pgarate la Arhivele Statului in Sectia Isto-
rica Tara RotnaneascA, se ggsesc trei docurnente din dom-
nia a doua a acestui voevod (1585-1591), avand imprimat in.
cearg ro0e, in locul pecetei obinuite de 37 milimetri, inelul
www.dacoromanica.ro
PECETEA INELARA A 14131 MITINEA VODA TURCITUL 105
www.dacoromanica.ro
106 ION-RADU MIRCRA
i. Anii, in care Chisar este mare logof at" in Sfatul donne, sunt 1585,
1586 9i 1589. Tinfind se ama de tin act din 1587 Ian. 18, In care se con-
firm& aceasta donatie, putem data actul amintit la No. 3 cu anti
1585 1586.
www.dacoromanica.ro
PECETEA INELARA A Lill MIHNEA VODA TURCITUI4 107
www.dacoromanica.ro
GRAFOMETRIA
Expertiza scrisului s'a servit in cursul evolutiei 9i perfec-
fionarii sale de diverse metode.
Prima, cea mai simpla, dar i cea mai rudimentara, a fost
metoda caligralicd. Aceasta consta in a examina forma rigid a
literelor, a cauta asemdnarile i deosebirile ce decurg in urma
acestei examinari i pe aceast baza a stabili concluziuni.
Scrisul este insa inainte de toate un gest care poate varia
la inceputul cuvintelor fata de sfaritul lor, poate varia in in-
tensitate, in iuteala sa in timp, sub influenta unor factori ex-
terni sau interni, etc. 1).
Deci examinarea caligrafica a unei forme este examinarea
unei statice, pe cand examinarea justd trebuie sd fie ;i a dina-
micei scrisului.
A urmat metoda graloscopiei care studia, pe langa compa-
ratiile formelor i. caracterele generale i idiotismele grafismului.
(Prin grafism Societatea de Grafologie din Paris in edinta din
2 Februarie 1931 a hotdrat sa inteleaga in sensul larg al cuvan-
tului un scris, iar in sensul mai limitat caracteristica lui de : iute,
lansat, acerat, etc )
Grafoscopia mai studiazd i m4carea. De exemplu in pri-
vinta literelor, ea studiaza trasatura de atac, pozitia punctului
de atac al cercului, inchiderea sau deschiderea cercului, locul
deschiderii, pozitia partilor groase ;I subtiri, deformarea cer-
cului, oblicuitatea axei literii, etc. 2) In ce privete caracteristicele
generale ea examineaza marginea textului, directia liniilor, sfari-
tul liniilor, directia cuvintelor, tangenta verbal, departarea intre
randuri, intre cuvinte, etc. Toate aceste elemente i. le-au insuit
grafologii (Crepieux Jarnin, De Rougernont) pazind principiul ca
r) Plastograful, sau cel ce intentionat isi contraface scrisul poate ins&
modifica diversele foime, mrirni, inclinatiuni, etc.... ceeace Inteo analizA strict
ealigraficA d rezultate gresite.
2) Dr. Edmond Locard, Trait d3 Criminalisttque, vol. V, Lyon, J.
Desvigne; 1935, pag. 282.
www.dacoromanica.ro
110 ELENA BOGDANOVICI
www.dacoromanica.ro
GRAPOMETRIA 1 11
www.dacoromanica.ro
112 ELENA BOGDANOVICI
Technics Grafometrici
Reguli Generale (tocard).
a) Masurile trebuesc exprimate in zecimi de milimetri si
acute pe fotografii marite de trei ori. Piesele vor fi marite in
acelea0 proportii i controlate cu text milimetrat.
b) Masuratoarea se va face cu (dupa Albert S. Osborn) :
I. Placi sau liniute de sticla sau otel (fig. 2).
2. Bad cu patrate subimpartite pentru scrisul la masina.
3. l'un raportor 1/4 de circonferinta cu subdiviziuni ale
gradelor.
www.dacoromanica.ro
GRAFOMETRIA 113
www.dacoromanica.ro
114 ELENA BOGDANOVICE
L) j jj jj
.0003
.100 120 .140
X040
.160 .180 .200 .220 .240 ovalul si bastonul, le denu-
." meste aI, a2, g" fiind com-
J_)
.260 .280
420 .440
300 .326
460
.240
480
.360 .380
.500
400
.520
pus din doua elemente, nu-
meste ovalul gi iar depa-
santa t) inferioara g2.
Cunoscand acestea von)._
.540 560 380 .800 .800 intelege expunerile de mai jos :
1. Raportul Inalimilor
1.00 1.20 1.40 1.60 minusculelor.
Dact i nteun scris dat
2.00 2.20 2.40 2.60 -...-;,.. 3 40 3.60 3.80 4.00 masuram mai multe gramme
si facem media, stabilim ra-
Fig. 3. Curbimetru de sticra'.
poartele intre aceasta medie
(A. S. Osborn, 0P- cit., P- 93)-
i media altor gramme. Re-
zult ca dac scriptorul Ii modified scrisul marindu-1 sau.
micsorandu-1 (din diferite cauze) grammele sale vor pastra
intre ele aceleas'i proportii. Exemplu: o persoana obisnueste sa.
faca pe i" foarte scurt si pe s" mult mai inalt ; aceasta caracte-
ristied va persista in ciuda schimbarii grafismului.
Ca exemplu de variatiuni minusculare (fail ca sa se fac
medii) citam felul de a executa pe dublul s" al borderoului
scris de Esterhazy i felul de a face pe dublul s" al lui Dreyfus 2).
2) Prin depasante sttperioare sar inferic,sre se Inteleg depasantele cu o-
buclif far prin semi-depasante inferioare sau superioare, se Inteleg acelea Com
puse dintr'un baston.
2) J. Crepieux-Jamin, Libros propos sur Pexpertise en critures et les
lefons de l'Affaire Dreyhis, Paris, Masson, 19o7, pag. 16.
www.dacoromanica.ro
GRAPOMETRIA 115
e) 71 dublu depasantelor Pl JP
www.dacoromanica.ro
116 ELENA BOGDANOVICI
www.dacoromanica.ro
GRAVOMETRIA 117
www.dacoromanica.ro
118 ELENA BO GDANOVICI
33
32 I
.5f
30
zg
28
27 -
Piece I
ZS
25 a 7
24 . .
23 . .
12 . . .
,
,!.
21
,,, .
20 ,
I , , ,
b e -., , :
11
f7
:
'. e % /
,s 7 .., .. .
16 ;
; 1
I
..
, .,'
15
.---
>4 .
,
/3
it
V/
771
Li
2 174
I. 1.
Z 717.'
171 17 e ay r c a' .5e .91
Vig. 6. Proportia ftliinii minusculelor.
(E. Locard, op. cit. vol . V, p ag. 28 3) .
www.dacoromanica.ro
4GRAPOMETRIA 119
www.dacoromanica.ro
120 ELENA BOGDANOVICI
www.dacoromanica.ro
NOM 51 COMUNICARI
Cuvint de deschidere
pnut in ziva de ii Nov.1943, de directorul coalei de Arhivistici,
prof. A. Sacerdoteanu
Incepem astazi un an scolar nou, care pentru noi este o
mndrie si o incredere. Este o mandrie fiind al dou'azecilea,
ceeace arata in adevar un trecut si o incredere deoarece interesul
pentru scopurile noastre se mareste pe fiece zi crescand si numarul
celor cari ni se alatura. Increderea aceasta este sporit si mai
mult prin faptul c desi suntem de multi ani sub zodia Lupta-
torului, totusi thmeni nu se gndeste s. paraseasca altarul inte-
leptei Clio, care ramble sa-si spung cuvntul ei sever dar drept
indata ce faptele de arme ii vor arata porunca lor definifiv.
Cu acest prilej, si cu neodihnita incredere in viitorul scoalei
noastre- si al mult incercatei natii romnesti, se cuvine s. pri-
vim acum putin si inapoi spre a improspata energiile necesare
s patrunda ascunzisurile viitorului. Trebue s spunem din capul
locului c numai cunoscnd trecutul putem avea incredere in
ceeace va urma. Si avem constiinta clara el, dupa cum putem
tine fruntea sus pentru oricare pagina a trecutului nostru, tot
asa de demn putem intrevedea si viitorul. In aceasta atitudine
a neamului scoala noastra, cu toate modestele ei inceputuri,
trebue sa-si fixeze i ea un loc.
Pornita din initiativa plina de intelegere a predecesorului
meu, D-1 Prof. Const. Moisil, Scoala de Arhivistica si-a deschis
cursurile pentru intaia oar la 28 Noemvrie 1924. Telul urmarit
era astfel definit atunci de D-sa : Scopul acestei scoli este dublu :
intai, s pregateasca personalul de specialisti necesari arhivelor
centrale si regionale, cum si arhivelor si registraturilor diferi-
telor autoritati ; al doilea, s inlesneasc amatorilor si colectio-
narilor de documente vechi, proprietarilor de arhive familiare
i tuturor celor ce ar voi s cerceteze si s studieze documentele
noastre, putinta de a descifra si de a intelege aceste pretioase
ramasite culturale lsate de stramosi". Acest scop ramne mai
departe tin atribut al scoalei noastre.
www.dacoromanica.ro
122 H RI SOVITL
www.dacoromanica.ro
NOTE I COMUNICARI 123
www.dacoromanica.ro
124 musoVur,
www.dacoromanica.ro
NOTE I COMUNICARI 125
www.dacoromanica.ro
126 HRISONTUI,
www.dacoromanica.ro
NOTE I COMUNCARI 127
1) Ibid., Nr. 7.
2) Ibid., Nr. 8.
www.dacoromanica.ro
128 HRISOVUI4
www.dacoromanica.ro
NOTE 51 COMUNICARI 129
www.dacoromanica.ro
130 liRISOVUL
www.dacoromanica.ro
NOTE ?I COMUNICARI 131
www.dacoromanica.ro
132 HRISOVUT,
www.dacoromanica.ro
NOTE I COVONICARI 133
www.dacoromanica.ro
134 musovuL
www.dacoromanica.ro
N OTE $1 COM UNICARI 135
www.dacoromanica.ro
136 Hit ISOVIII,
www.dacoromanica.ro
NOTE BIBLIOGRAFICE
DARI DE SEAMA
Giovanniuu Augarano, Tecnica archivistica (con illustrazione pratica)
Manua le ad uso dell' Axchivista della Pubblica Amministrazione, Roma, Prof.
P. Nag Hone, editore. Successore di Loescher et C. 1942, 189 p. (24x 16,5).
lin manual practic pentru serviciul de arhiv i registraturA public. E
de remarcat interesul, legislativ i practic, pe care 11 depun altii cu privire la
ingrijirea arhivelor. Astfel de indrumAri ar fi foarte bune sA le avem l noi spre
a nu mai transforma prea repede toate arhivele noastre tn maculaturA" bung.
pentru fabricile de hArtie, interesate peste orice limitA.
puneri ,
Aurel Bola, Exercitarea luncliunii de expert gralic Constatdrs i pro-
Bucuresti 1943, 24 P.
Propuneri sAniitoase pentru organizarea corpului expertilor grafici eta
de necesari instantelor judiciare. Nu event deciit sA ne bucuram daca lucrAri
atAt de serioase vor putea fi incredintate de justitie oamenilor de rAspundere.
E de dorit ca anteproiectul propus, sl devinA lege. Corpul poate fi asfel inaltat.
II
www.dacoromanica.ro
138 RRISOVUL
greutAti marl. Deosebit de interesante cazurile orbilor caxi n'au apucat sa invete
scrisul i totusi, cu scrisul in cdsufe, au f Acut liceul : doi stint in anul III de
Pacultate (p. 41 si 59). Din studiul probelor se trag i concluzii de expertiza
grafici sigure, foarte folositoare expertului. Autorul dA &yea de o bung pre-
gatire i inspirA incredere.
www.dacoromanica.ro
NOTE BIBLIOGRA.PICE 139
Prof. I. Lum, Zur Geschiclae der Rumanen. Aufsatze und Vortrage, Sibiu
Krafft u. Drotleff, 1943, VIII + 6o8 p. + r hada (24X 16,5)
Intr'o pretentare tehnica excelenta d-1 Lupaa, in dorinta de a face cunoscut
in cercuri cat mai largi trecutul nostru ai mai ales al Transilvaniei, aduna la
un loc o serie de studii ai mai multe conferinte atintifice tinute mai ales in strai-
natate. Daca sugestia aceasta nu venea dela un prof esor al Universitatii din
Tubingen (cf. p. V), ar fi fost o mare paguba pentru atiinta romaneasca. Incon-
testabil ca d-1 Lupaa este astazi nestorul istoriografiei romaneati i cel mai fecund
documentat istoric national, deaceea cuno aaterea trecutului nostru in afara
hotarelor if revine in cea mai mare ai mai bine calificata masura, atat
pentru problemele atacate cat i pentru vioiciunea i documentarea cu care
sunt scrise.
Volumul se deschide cu o privire istorica asupra bazelor unitatii poporului
roman. In spatial nostru toate tarile romaneati, observa cu dreptate d-sa, unite
numai cu Transilvania formeaza o imitate geografica ai politica" caci dela natura
Transilvania nu poate fi o provincie de granita (p. 2). Painautul romanesc, ele-
mentele etnice de baza, credinta, limba, obiceiul pamantului i dreptul vechi
romanesc, sunt tot atatea elemente care duc la evidenta unitatii noastre (p. 1-32).
Drumul istoric al Romanilor cdtre independenpl ci unitatea politicd, este urmarit
deasemeni in amanunt (p. 33-58). Inca la 1450 Bogdan II scria lui Iancu de
Hunedoara ca. Moldova ai Ardealul trebue sa fie una (p. 41). Alte studii ca Ori-
ginea i desvoltarea minorildlilor confesionale in Romania (p. 208-225), Inlluenf a
reformei asupra bisericii ronuinesti in sec. XVI p(. 226-243) ai Congresul dela
Berlin si urnarile sale in istoria Romanilor (p. 530-552), se incadreaza. In istoria
generala. Sunt Lisa aici unele lucruri care nu s'au putut spune i altfel, cum
credem ca, era mai bine. Prumos i portretul regelui Perdinand, a and opel a
trebue sA o vedem complet restabilita, fara o iota lipsa.
Toate celelalte studii privesc Transilvania, pe care, nu ma sfiesc sa o
afirm, o considera tot neamul 111=0 samburele i temeiul poporului nostru. Unul
cite until voevozii romani ai Transilvaniei, dela Ladislau de Bora (1291-1315),
la Stibor, loan de Hunedoara, Bartolomeu Dragfi, Birtoc al cronicelor noastre
si altii, au zugravite portretele i faptele specif ice. Deasemeni marile momente,
fericite ai tragice ale Transilvaniei, ca stapanirea lui Mihai Viteazul, legaturile
lui Matei Basarab ai Constantin Brancoveanu cu Transilvania, mit i miacarile
taraneati, care sunt in cea mai mare proportie romaneati, Ii gasesc o aprinsa
prezentare. Nu se uiti nici unele momente dramatice ale existentei noastre, ea
acelea cu privire la Sava Brancovici i Dimitrie Cantemir. Iii ansambhil for
www.dacoromanica.ro
HO HRISOVUL
aceste studii stint capitole dintr'o nou& istorie a Romfinilor de proportii mai
intinse, pe care dorim sl o realizeze d stinsul autor.
Preot C. 3latasii, Cdinpul lui Dragos. Toponimic veche si actuald din judejul
Isleaml, Bucuresti, Casa Scoalelor, 1943, 68 p. cu 4 harti af. din text.
Nu se poate lAuda in deajuns strfidania PArintelui Matasti strangand la
Tin loc toate vechile nume ale unui colt de tar& moldoveneascA. E intlia luctare
de acest fel la noi si corespunde cu bogatele lucrari similare germane privitoare
la Flurnamen. Geografia istoricA poate folosi preciarilor dar cunoasterea acestor
nteme de hotar ajutA neasemAnat mai mult limpezirii trecutului integral si de
InnbA in randul intaiu. Cand vom avea astfel de lucrAri pentru toate satele
chiar dec inregistrarea numelor nu va fi absolut exacta vom putea spune
ca intaia si cea mai pretioasa lucrare este fAcutA. I-a scapat autorului seria de
Ade privit grre la Cdmpul-lui-Dragof, publicate de N. Iorga in Revista Istoricd,
11 (1916), p. 141-151. Ar fi fost de dorit un indice general.
Gabriele Pepe, Introduzione alio studto del medio evo latino, (Milano 1942)
Istituto per gli studi di politica internazionale, 240 p., 2I X 13,5 cm. (Biblioteca
storka diretta da Adolfo Amedeo. Introduzioni e manuali", NI% r).
Introducerea aceasta priveste mai mult critica filologica diplomatistici
si literara a documentelor medievale, dar la fiecare capitol face apel la toate
stiintele auxiliare ale istoriei, cu bune prezentAri. Partea cea mai interesanta
insA o formeaza bibliografia criticit pe care o dA cu privire la marile colectii si
introduceri (ix 138-142), la disciplinele auxiliare (p. 142-155), colectiile de
izvoare (p. 155-187), cu unele Iipsuri de editii mai noui, lucrari de istorie univer-
sal& si general& (p. 187-193) nude lipseste a lui Cavaignac si Iorga, Essais de
synthese de Phistaire de l'humaniti, apoi asupra Orientului si Islamului (p. 193-195)
www.dacoromanica.ro
NOTE BIBLIOGRAFICE .141
Olga Pinto, Manuale del bibliotecario dells piccole e medie biblioteche, Roma,
Angelo Signorelli, 1936. 74 [-761 p. (16,5x 12,5).
Nu se poste o mai sumara gi clara indrumare pentru bibliotecarii bibliore-
cilor dela 15 la 20 mii volume. Local, mobilier, crestere i achizitii, inventariere,
cataloage, asezare in rafturi, legatura, serviciul public, controlul i statistica,
sunt extrem de practic aratate.
www.dacoromanica.ro
142 HRISOVIJL
www.dacoromanica.ro
NOTE BIBLIOGRAFICE 14 3
www.dacoromanica.ro
144 HRISOVUL
www.dacoromanica.ro
24( TE BIBLIOGRAFICE 145
www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA
Intocmita de Directoral voalei
STATISTICA
ANI.IL AL XIX-lea (1942-1943)
1. Administratia si serviciul.
Director : Aurelian Sacerdoteanu.
Bibliotecar ef : Eleonora Isopescu, pan la 31 Nov. 1942.
Claudia Mihilescu, dela i Mart 1943 (bibliotecar cu 1 gradatie).
Secretar (subef de birou) : Gheorghe VlAsceanu (dela 26
Aug. 1943 secretor ajutor frg. gradatie 0 cu I gradatie dela
I April 1943).
Om de serviciu cl. III : Const. Plunescu.
2. Corpul didactic.
I. Paleografia romas.a. 0 critica textelor : prof. Emil
Virtosu.
2. Paleografia lating 0 limba textelor : prof.. Maria
Holban.
3. Paleografia slavA 0 limba textelor : prof. Damian P.
Bogdan.
4. Paleografia medio 0 neogread. 0 limba textelor :
prof. Alexandru Elian.
5. Arhivistica, diplomatica general 0 romneasa 0
cronologia : prof.. Aurelian Sacerdofeanu.
6. Bibliografia, biblioteconomia i bibliologia : prof. suplin.
A le xandru Iordan.
7. Expertiza graficA 0 giafologia : prof. suplin. Elena
Bogdanovici.
8. Numismatica 0 arheologia medie 0 modern1 gene-
ralfi 0 romn5. : prof . Emil Condurachi.
0. Sigilografia, heraldica 0 genealogia : prof. suplin. Ion
I-Iudiyi.
www.dacoromanica.ro
148 IIRISOVUL
3. Diplomatii *coalei.
www.dacoromanica.ro
INFORMATII
1. CRONICA SCOALEI (1 SEPT. 31 DEC. 1942)
www.dacoromanica.ro
150 ERI SOVUL
www.dacoromanica.ro
INFORMATII 151
Min, Cull. Nat. Dir. Inv. Sup. ell Nr. 242.749 din i 8 Nov. 1942,
face cunoscut ca prin decizia cu acelas numAr, d. prof. Const. Andreescu a fost
=mit prodirector al scoalei. Cu. Nr. 364 din r9 Nov. se aduce aceasta la
cunostinta d-lui C. Andreescu. Decizia a fost publicati in Mon. Of. Nr. 274
din 25 Nov. 1942, la. 10.174.
Sub Nr. 373 din 30 Nov. 1942, se primeste urmatoarea donatie :
Afland cu bucurie despre infiintarea sectiei de numismatic& pe langA
coala de ArhivisticA condus& de D-voastra si c aceasta sectie isi incepe
cursurile, profesor ffind enfinentul nostru coleg dela Societatea Numismatic&
D-1 Condurache, v rog pe D-voastra si pe D-1 Condurache s binevoiti a
accepta donatia unui mic grup de roo de monede macedono-dacice, pontice,
moldo-valahice si romane, care cred cl ar putea servi de punct de plecare
pentru o colectie mai mare la care sper s& contribuim mai departe atat eu
cat si alti colegi dela Societatea Numismatic& Desigur a grupele incepute
aci vor putea fi complectate prin noi donatiuni, grupele nereprezentate sr
putea fi si ele aduse s figureze tot prin originate si astfel s'ar putea ajunge
ca prima small superioara de numismatic& din Romania sa fie in posesia
'mei colectii pe baza careia s& se poata. face studii practice.
Cu stima, V. Canarache.
Bucuresti, 26.XI.942.
[Colectia cuprinde :
monete romane 52
PP pontice 12
PP din Macedonia si Dacia 18
din Moldova si Valahia 18
Total zoo
D-1 prof. Em. Condurachi a fost rugat sa alcatuiasca inventatul lot des-
criptiv.]
proces-verbal Nr. 4. Consiliul in sedinta dela 4 Dec. 1942, hotAriF.te
modificarea programului ca studentii sa fie liberi SambAtii dupa amiaza, pr..
lungirea vacantei pap& la a Ian. 1943, din lips& de combustibil, deschiderer
www.dacoromanica.ro
152 FIRISOVUL
unni curs liber de limba i literature tura incredintat d-lui H. Dj. Siruni,
Vi ..4. Piecare profesor 1i ia obligatia sa prezinte pia. la 18 Ianuarie 1943.
programa analitici a cursurilor ce preda. Aceste programe vor fi cercetate de
o comisfe alcatuita. din : D-ra Id. Volban, d-1 C. Andreescu f Condurachi.
5. La cuprinsul referatului d-lui A. Sacerdoteanu, n legtura cu fixarea
normelor de editare, publicare de manuale, etc., d-1 C. Andreescu propune ca
aceasta activitate sa Mb& loc in cadrul Institutului".
Se alege urmatorul comitet de conducere al Institutului : A. Sacer-
doteanu, Emil lirtosu si Damian Bogdan, iar zilele pentru sedintele canal-
liului i Institutului se fixeaza Vinerea, incepand. dela ora 18.
Nr. 389 din 5 Dec. 1942, catre profesorif scoalei :
Avem onoare a va aduce la cunostinta hotaririle consiliului profesorai
din ziva de 4 Dec. a. c., anexate in copie.
In completare tinein sa precizam c termenul pentru Albume este de
doi ani. Referatele asupra planului lor urmeaza. insi. sa fie discutate in cadrul
institutului pin& la i Martie 1943. Tot pan& la acea data trebue discutate
referatele tuturor chestiunilor puse in referatul nostru.
Pentru fiecare chestiune sunteti rugat sa, ne prezentati cat mai nein-
tfirziat referatul D. spre a-1 supune discutiei, conform hotaririi luate.
Director, A. Sacerdoleatru. p. Secretar, I. C. Dobrescu.
www.dacoromanica.ro
r FORMATII 153
2. Mverse.
In noua sa infatisare Scoala de,Arhivistica a inceput sit se bucur
si mai mult de increderea marelui public si a specialistilor, al carui sprijin nu
i-a lipsit nici pana acum. Cunoscutul i apreciatul colectionar, d. Vasile Cana-
rache, eel dintia Imbogateste colectiile acestei scoale cu o pretioasa donatie
de roo monete originale, bogat material pentru lucrArile noastre practice.
Subliniem gestul d-sale si-i aducem cfilduroasele noastre multumiri. Avem na-
dejdea ca in viitor ne vom bucura de acelasi sprijin atiit din partea d-sale, tot-
deauna intAiu saritor, cum il cunoastem dela Societatea Numismatica, cat si
dela al%il, cari ar putea imbogati colectiile noastre cu dubletele ce poseda.
D-1 consul general Const. Karadja mareste i d-sa patrimoniul Scoalei
de Arhivistia in plinA refacere, cu tin pretios manuscris latin, luat cu inima
larga din bogata sa colectie. Incepent astfel seria manuscriselor latinesti ale
scoalei si-i aducem alesele noastre multumiri pentru inceputul facut. Piatra
dirt capul unghiului este totdeauna cea temeinicA.
Buletinul de fat& iese tot prin grija directorului ; comitetul de re-
dactie instituit in acest scop urmeaza sa inceapa activitatea cu volumele or-
mtoare.
Anuntam in Buletin numai lucriirile care ni se trimit la redactie. Pacem
chimb cu toate periodicele de specialitate, la cerere.
www.dacoromanica.ro
INDICE DE DOCUMENTE
Nnmai pentru cele editate integral, I ragmentar, faesimilate, remmate
au mentionate ea Inedite.
1414 (6922) Dec. 20. Hrisovul prin care Alexandru eel
Bun (15. panului Crficiun Belceseu dou sate pe Prul Alb).
(rezum.) . 29
1423 (6932) Sept. 4. Hrisovul prin care Alexandru eel
Bun dIruete un sat pe omuz (rezum.) 29
1534 (7042) April 7. Document cu pecete inelarl atar-
nat (ment). 104
[1585-1586 sau 1589] Sept. 20. Mihnea Voevod int-
rete episcopului Luca al Buzgului sapanirea unei mon la Benn-
deti (rezum.). io6
[1586-1589] Martie 5. Mihnea Voevod ctre jup. Parvu
mare clucer i jup. Pgru al doilea clucer, s nu supere stpnirea
m-rii Bistrita-Valcea la balta Potelu (rezum.) 105
[1586-1590] Iulie 21. Mihnea Voevod intrete stapi-
nirea mitropoliei peste satul Deaganeti (rezum) 105
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
Nu figureazil partea adrninistrativit si titiurile operelor anonime din
catalogul bibliotecii centrale din Blaj.
www.dacoromanica.ro
156 }MI SOVUL III
www.dacoromanica.ro
INDIC E GB 'NERAL 157
www.dacoromanica.ro
158 liRl SOW% III
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 159
www.dacoromanica.ro
160 musoym, III
pensul, pensum, pensus : II. Radul I Vv. : 103.
Pepe Gabriele : 140. Rdttlesc-A, Ion lioria : 143.
perperi, perperii : 23-29, 33 ; per- Rikoczi G. princeps : 38, 45, 46.
pere de Valachia, 29, 33 ; zlot, Rtikotzi Prancisc princ. : 73.
slot tiitresc, 7 U. 2. Ramonczai Gregorius prorector : 58.
Ptterfi Ladislau de Kilbed : 72. Ratiu loan : 67, 74.
Petraliphas, Ioan Raul : 89. Rats Const. : 70.
Petrovici Ion : 122, 142. Ratz Basilius rector : 47, 58.
Petru eel Tank Vv. : 104. Rednic Atanase episc. : 50, 56, 6o.
Petru Cercel Vv. : 104, 105 n. 2. Rednik Stephanus : 61.
Petru 1 Musatin Vv. : 129-132. Rerchelich Mathias : 61.
Petruta Efrem : 59. Richter, G. de - : 113, 116.
Philantropenosg Maria Alexis : 87. Roediger : 70.
Philelphus, Alex. Franc. : 55. romanatus : 20 U. 1.
Philes Alexis : 88. Romilnii in izvoare medievale : 5 ;
Philes Manuel : 76 n. 1. legAturile lor comerciale, : 9.
Photius : 65. Romanescu Marcel : 143, 144 ; Al-
Pinto Olga : 141. bizzi 0 Paleologii, 75-202.
Pius II (Aeneas Sylvius) : 98. Romanescu Vasile : 144.
Plautus : 65. Rosenfeld, Andreas von : 71.
Pletz J. : 54. Rosetti, Dinu V. : 103.
Poarta Mezesului : 6. Rougemont, De - : io9, 118.
Podiebrad, Victor G. : 84. Rousseau, J.-J. : 66.
pondus, pondera : ix, 12 n. 4 ; 15 rubla : 31, 33 ; - de argint : 30.
U. 3, 16, 18, 20 n. x ; pondus dens- Rudolf II imp. : 77.
tiorum : 19 U. Rusz Ioaunes : 54.
Pop Iosif Salageanul episc. : 66. Sacerdoteanu Aurelian : 250, 252 ;
Pop Nicu cadet : 55. Despre circulafia monetard la Ro-
Popa Cyrillus : 59. mani in evul mediu. Dupd docu-
Popescu, Pr. Niculae M. : 141. mente, 5-34 ; Cushing de deschidere
Popescu-Cilieni P. : 142. linut in ziva de . r I Nov.1943, I2I -
Popescu-Vaidomir N. : 142. 126 ; La cronologia documentelor
Popescu-Valcea G. : 143. lui NI ircea cel Baird,' perstru Co-
Popovici-Brmateanul Ioan : 137. zia : 226-129 ; Vechile noastre ar-
Popp Theodor : 58. hive, 129-132 ; t Ilie Mifies, 132-
Porfirie : 44. 134 ; t Dumitru Z. Furnicd, 134 ;
Porfirogenetul Constantin, neamul : t Eugen Lovinescu, 134-136 :
81. t Grigore Niculescu, 236 ; Partea
Potel, balth de Dunare : 105. administrativd a scoalei, 147-
preoli adormili : 141-142. 148 ; Informalii, 149-.153.
Proper ius : 38. Sadovschi Nicolaus : 55.
Pythagora : 53. Saint-Georges Al. : 84 n. 2.
Sallustius : 53.
quantitas, cantitate : 12, 20 U. I ; SAmpIlean I. canonic : 63.
quantitas pecuniae, 22 U. 4. Savoia, Idargareta de - : 83.
quinquagesinsa : 12.
Sivulescu Coast. : 150, 151.
Radu cel Mare Vv. : pecetea inelari : Saxonia, ducii de - : 77.
103 ; pecetea mare : 4. Schieller Stefan : 74.
www.dacoromanica.ro
'I./DICE GENERAL 161
www.dacoromanica.ro
162 IIRLSOVUL III
TABLA FIGURILOR
Par.
I. Sigiliul cel mare al lui Radii cel Mare 2-3
2. Sigiliul inclar al lui Mihai Viteazul 104
3. Sigiliul lui Mihnea Turcitul 105
4. Sigiliul inelar al lui Mihnea Turcitul ro6
5. Semnturi naturale ed imitate
6. Ma'surgtor de sticl5,
7. Curbimetru de sticl5.
... III
113
114
$, Msurator de unghiuri 116
9. Grafometnil lui Richter 1,17
Jo. Proportia inaltimii minusculelor r
TABLA PLANELOR
I. Portretul contimporau al lui Antonio Albizzi (r6o8) gravat de
Dominicus Custos din Augsburg 74-75
II. Antonio A bizzi Arborele Paleologilor 78-79
III. Arborele gLutalogic al Paleologilor 92-93
IV. Arborele genealog.c al As'ancstilor 96-97
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL Peg.
I. Stadli.
U. Note si eomanleitri.
A. Sacerdoteanu, Cutufnt de deschidere tinut in ziva de Ir Nov. 1943 121-129
A. Sacerdoteanu, La cronologia documentelor lui Mircea cel Bdtrdn
pentru Cork; 126-129
A. Sacerdoteanu, Vechile noastre arhive 129.132
A. S. t Ilie Minea 132-134
A. S., t Dumitru. Z. Furnicd 134
A. S., t Eugen Lovinescu 134-136
A. S., t Grigore Niculescu 136
www.dacoromanica.ro
HRI SO VTJI4 III
164
pt.r.
V. Informant.
de A. S.
1. Cronica 9coalei (I Sept. 31 Sept. 1942) 149-153-
a. Diverse 153
Indice de documente (A. S.) 134.
Indice general (A. S ) 155
Tabla figurilor 162
Tabla plan9elor 162
Cuprinsul 163-164-
www.dacoromanica.ro
.
F.
7100
www.dacoromanica.ro