You are on page 1of 22

FARMACOLOGIE

DENUMIREA MEDICAMENT ELOR

Denumirea medicamentului este o problem important, deoarece, prin intermediul acesteia, medicul,
pacientul, farmacistul i productorul identific un anumit medicament. Exist, astfel, patru modaliti de a
denumi un medicament:
1. denumirea chimic;
2. denumirea comun internaional;
3. numele comercial (de firm);
4. denumirea tradiional (i, uneori, denumirile de argou).

1. Denumirea chimic este un cuvnt sau un grup de cuvinte ce exprim structura chimic a
medicamentului, conform regulilor de formare a acesteia n chimie (de exemplu: sarea monosodica a 1-((((1R)-1-
(3-((1E)-2-(7-clor-2-quinolinil)etenil)fenil)-3-(2-(1-hidroxi-1-metiletil)fenil)propil)tio)metil) acid
ciclopropaneacetic =montelukast etc.). Este cea mai exact denumire, dar i cea mai greu de utilizat.
2. Denumirea comun internaional (DCI) este un cuvnt asociat de o comisie a O.M.S. fiecrei structuri a
medicamentelor aprobate pentru a fi utilizate. Aceste denumiri semnific, pentru toi medicii i farmacitii din lume,
acelai medicament, indiferent de productor, distribuitor, limba sau tipul caracterelor grafice utilizate pentru a scrie
denumirea. Este i denumirea cel mai mult nvat pe parcursul studiilor universitare. De exemplu: Singulair
=montelukast, cuvntul montelukast fiind denumirea comun internaional, prescurtat DCI. Sunt multe cazuri n care
denumirea chimic a medicamentului este foarte lung i, practic, greu de memorat i de prescris de ctre medic n
activitatea curent, situaie n care numai denumirea comun internaional este, de fapt, utilizabil. Denumirea comun
internaional este aceea care permite realizarea lucrrilor tiinifice i transmiterea rezultatelor cercetrilor, ca i a
experienei medicale internaionale.
3. Denumirea comercial a medicamentului este acea denumire care se atribuie medicamentului de ctre o firm
(companie) productoare i care nu poate fi utilizat de niciun alt productor de medicamente. Denumirea comercial se
breveteaz, iar utilizarea ei fr drept se sancioneaz sever de ctre tribunal. Exemple: clonidina (DCI) =
Catapressan, alfa-metil-DOPA(DCI) = Dopegyt, fenoximetilpenicilina (DCI) = Ospen etc. Denumirea comercial
conine, la sfritul acesteia, litera majuscul, ceea ce simbolizeaz faptul c este vorba despre o marc nregistrat la
Oficiul de Mrci i Brevete existent n fiecare ar.
Pentru aceiai substant activ pot exista mai multe denumiri comerciale. De exemplu, ibuprofenul are urmatoarele
denumiri comerciale: Ibalgin, Nurofen, Advil, Rupan, Motrin.

1
CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR

Clasificarea medicamentelor se face dup diferite criterii:


I. DUP SURSA (MODUL) DE OBINERE:
a) medicamente naturale:
de origine vegetal:
a. alcaloizii sunt produsi organici bazici (morfina din Papaver somniferum, atropina din Atropa belladona,
chinina din scoara de Cinchona succirubra);
b. glicozizii sunt produsi de condensare a unui component glucidic cu o molecula de alta natura numita
aglicon sau genina (exemplu: glicozizii cardiotonici obinui din Digitalis purpurea i utilizai n insuficiena
cardiac);
c. saponinele sunt glicozide cu nucleu steroidic (exemplu: saponine extrase din Saponaria officinalis i
utilizate ca expectorante);
d. ginkgolidele (extrase din Ginkgo biloba);
e. flavonoizi;
f. antocianii (antioxidani naturali);
g. substanele cu gust amar;
h. taninurile vegetale sunt glicozide naturale ce contin in molecula polimeri ai diferitilor acizi
hidroxibenzoici (exemplu: taninul din coaja de stejar, flori de tei etc.);
i. mucilagiile (amidonul);
j. uleiurile volatile (uleiuri cu miros plcut care nu las pete pe hrtie; de exemplu: uleiul de lavand).
de origine mineral (carbonat de calciu, sulfat de magneziu, hidroxid de magneziu);
de origine animal (insulina de origine porcin sau bovin, pulbere de retrohipofiz, ulei de pete obinut
din ficatul de cod, lanolina);
produse de microorganisme:
penicilina produs de Penicillium notatum, streptomicina produs de Streptomyces griseus;
utilizarea fermenilor lactici vii (exemplu: Lactobacillus acidophilus) probiotice precum Biotics;
utilizarea virusurilor pentru producerea vaccinurilor.
b) medicamente semisintetice: peniciline de semisintez (exemplu: oxacilin, ampicilin, mezlocilin);
c) medicamente sintetice (exemplu: fluoroquinolone);
d) medicamente obinute cu ajutorul ingineriei genetice. Acestea se numesc uneori i biosintetice
(exemplu: insulin, hormoni de cretere, interferon, activator tisular al plasminogenului).
II. DUP MODUL DE PREPARARE:
medicamente magistrale: medicul este cel care indic toate componentele medicamentului i cantitatea din
fiecare constituent, precum i unele instruciuni privitoare la modul de realizare a medicamentului pe care
farmacistul le pune n practic n momentul preparrii acestuia;
medicamente oficinale: sunt preparate n farmacie de ctre farmacist, dup indicaiile din farmacopee.
Medicul prescrie numai denumirea oficial i cantitatea de medicament, fr a preciza ns componentele i
cantitatea din fiecare component (exemplu: alcool camforat 3 %);
medicamente tipizate: sunt fabricate industrial.
III. DUP NUMRUL DE COMPONENTE:

2
simple (cu o singur substan activ) (exemplu: propanolol, furosemid);
compuse (conin mai multe substane active) (exemplu: Vitamax).
IV. DUP GRADUL DE TOXICITATE:
1. Toxicitate i activitate farmacodinamic ridicat (grupa VENENA sau TOXICE); aceast grup
include medicamente foarte active farmacodinamic, toxice n anumite situaii, cu potenial adictiv (exemplu:
morfina) i care intr n categoria substanelor supuse unui regim restrictiv (se elibereaz pe baz de reete
speciale cu timbru sec). Etichetele prezint scrisul cu litere albe pe fond negru i cu cap de mort.
2. Activitate farmacodinamic ridicat i toxicitate medie (grupa SEPARANDA sau EROICE); aceast
grup include substane foarte active care se elibereaz doar pe baz de reet medical i care se pstreaz
separat. Eticheta prezint scrisul cu litere roii pe fond alb (fenobarbital, carbamazepina).
3. Grupa ANODINE (anodin = obinuit) include medicamente cu activitate farmacodinamic medie i
toxicitate redus. Pentru a limita erorile, eticheta este scris cu litere negre pe fond alb, chenarul fiind albastru
sau negru pentru calea de administrare intern, rou, pentru calea de administrare extern, i galben, pentru calea de
administrare parenteral.
V. DUP STAREA DE AGREGARE:
- solide;
- semisolide;
- lichide;
- gazoase (anestezice generale gazoase - protoxid de azot).
VI. DUPA MODUL DE PREZENTARE in vederea administrarii pot fi:
- Forme medicamentoase divizate in doze partiale (ex. comprimate, supozitoare, fiole etc.);
- Forme medicamentoase nedizivate dar pe care si le divizeaza pacientul, in doze partiale, utilizand unitati
aproximative lingurita, lingura (ex. sirop expectorant);
- Forme medicamentoase care nu necesita divizare (ex. unguent, colutoriu etc.).
VII. DUPA CALEA DE ADMINISTRARE medicamentele se impart in:
- Medicamente pentru uz intern, care se administreaza pe cale orala;
- Medicamente de uz extern, care se aplica pe tegumente sau mucoase;
- Medicamente pentru uz parenteral, sau injectabile, care sunt introduse in organism printr-o cale artificiala
creata cu acul de seringa sau implantare.
In componenta oricarui preparat medicamentos intra una sau mai multe substante active, substante ajutatoare
sau corective, substante conservante sau excipiente.
O aceeasi substanta medicamentoasa poate fi conditionata sub diferite forme medicamentoase si poate fi
administrata pe una sau mai multe cai de administrare, in functie de capacitatea ei de a strabate diversele bariere
pana la locul de actiune fara a fi inactivata pe parcurs (ex. penicilina G, fiind inactivata in mediul acid gastric, se
administreaza numai pe cale injectabila, in timp ce cloramfenicolul se poate administra si pe cale injectabila si pe
cale orala, fie sub forma de drajeuri sau capsule, fie sub forma de sirop).
VIII. DUP MODUL N CARE SE ELIBEREAZ:
Astzi exist mai multe posibiliti de a li se elibera medicamente pacienilor.
a. medicamente care se elibereaz numai cu prescripie medical;
- prescripia (reeta) se reine la farmacie;
- prescripia (reeta) nu se reine la farmacie;
b. medicamente care se elibereaz fr reet (OTC over-the-counter).
3
ntre medicamentele indicate n grupa OTC, se numr vitaminele, unele analgezice neopiacee etc.
IX. In functie de Sistemul A.T.C. (anatomic-terapeutic-chimic)
Sistemul A.T.C. (anatomic-terapeutic-chimic) are n vedere urmtoarele criterii:
- locul de aciune a medicamentului (anatomic);
- tipul de aciune a medicamentului (terapeutic);
- identitatea chimic a medicamentului (chimic).

n funcie de aceste trei categorii, medicamentele au fost repartizate pe cinci niveluri:


Nivelul I: formaiunea anatomic (codificare cu majuscule latine) 14 grupe notate cu A, B, C, D, G, H, J, L,
M, N, P, R, S, V;
Nivelul II: grupa terapeutic (codificare cu cifre arabe);
Nivelul III: subgrupa terapeutic (codificare cu majuscule latine);
Nivelul IV: clasa chimic (codificare cu majuscule latine);
Nivelul V: subclasa chimic (codificare cu cifre arabe).

De exemplu:
M - Sistemul musculo-scheletic
M 01 Antiinflamatoare i antireumatice
M 01 A Antiinflamatoare i antireumatice nesteroidiene
M 01 AE Derivai de acid propionic
M 01 AE 01 Ibuprofen

DEFINITII
FORMELE MEDICAMENTOASE

Forme medicamentoase administrate CALE DE ADMINISTRARE INTERN


Forme medicamentoase lichide

Potiunea este forma medicamentoasa lichida obtinuta prin dizolvarea substantelor active in excipient=apa distilata.
Pentru corectarea gustului se adauga sirop in proportie de 20%, facand exceptie potiunile indicate pentru calmarea
greturilor si varsaturilor sau pentru stimularea apetitului. Daca potiunea contine substante iritante ale tractului
gastrointestinal, se adauga un al doilea corectiv, mucilagiu 20%. Atunci cand medicamentul este prescris pentru un
numar mare de zile, se va adauga si conservant care este nipaginul 0,05%. Se administreaza cu lingura sau lingurita.
Siropul medicamentos este forma medicamentoasa lichida obtinuta prin dizolvarea substantelor active in
excipient=siropul. Siropul este o solutie apoasa concentrata de zahar, cu continutul 2/3 zahar si 1/3 apa. Atunci cand
siropul medicamentos este prescris pentru un numar mai mare de zile se va adauga drept conservant nipagin 0,1%. Se va
recomanda agitarea medicamentului inainte de folosire, deoarece, datorita vascozitatii crescute, existe riscul sedimentarii
substantelor active. Aceasta forma medicamentoasa este administrata cu precautie la pacientii cu diabet zaharat si este
contraindicata la cei care prezinta greturi si varsaturi.
Maceratul rezulta din amestecarea unui produs vegetal, uscat si maruntit -specii, cu cantitatea necesara de solvent si
mentinut la temperatura camerei o anumita perioada de timp. Apoi se separa, prin filtrare, solutia extractiva de reziduu.
Este un procedeu avantajos pentru ca evita alterarea principiilor active sensibile la caldura, dar nu asigura o extractie
4
completa. Ca solventi se folosesc apa sau alcoolul si obtinerea sa reprezinta o operatie preliminara la prepararea altor
forme medicamentoase (infuzia, decoctul).
Infuzia conine principii active extrase din prile moi ale plantelor (frunze, flori), termolabile i relativ greu solubile
la temperaturi joase.
5 MIN MACERARE CU 3 PARTI APA+ APOI APA CLOCOTITA
5 MIN FIERBERE
30 MIN LASAT LA TEMPERATURA CAMEREI
FILTRARE
SIROP 20%
SE COMPLETEAZ CANTITATEA DE AP PIERDUT LA FIERBERE
Se administreaz cu lingura sau linguria si se utilizeaza maxim 1-2 zile.
Decoctul conine principii active extrase din prile dure ale acestora-specii (rdcin, tulpin), termostabile i greu
solubile la temperaturi joase.
30 MINUTE FIERBERE
FILTRARE IMEDIATA
SIROP 20%
SE COMPLETEAZ CANTITATEA DE AP PIERDUT LA FIERBERE
Se administreaz cu lingura sau linguria si se utilizeaza maxim 2-3 zile.
Tinctura este o solutie alcoolica, obtinuta prin introducera unor fragmente vegetale uscate si maruntite in alcool 700.
Proportia dintre substanta activa si solvent este de 2:8 pentru drogurile mai active si de 3:7 pentru cele mai putin active.
Se pastreaza 1-3 ani. Se administreaza sub forma de picaturi sau se adauga la alte forme medicamentoase de exemplu in
potiune (ex. tinctura de coada calului).
Hidrolatul sau apa aromatica este o forma medicamentoasa obtinuta prin amestecarea in apa a uleiului volatil. Este
alterabila si de aceea se adauga nipagin 0,05%. Se foloseste pentru corectarea gustului sau mirosului la alte forme
medicamentoase (ex. apa de menta).
Mucilagiile sunt soluii coloidale apoase care conin macromolecule dizolvate n ap distilat. Se adaug nipagin
0,1% (conservant). Folosesc la prepararea altor forme medicamentoase unde ndeplinesc rolul de emulgator (suspensii,
emulsii), protector (poiune). Exemple de mucilagii: guma arabic, agar-agar, pectina, alginat de sodiu, metil-
celuloza, carboximetil- celuloza, polivinilpirolidona, amidonurile etc.
Suspensiile sunt solutiile medicamentoase care contin substante active, solide, insolubile, foarte fin pulverizate si
uniform dispersate in excipient=apa distilata. Ca agenti de dispersie se folosesc mucilagiile. Trebuie sa fie fluide si sa
aiba un gust placut (ex. sulfatul de bariu, cloramfenicol palmitat)// sunt forme medicamentoase formate din dou faze:
una lichid i una solid cu dimensiuni variabile, insolubil n cea lichid. nainte de utilizare, suspensiile trebuie agitate.
Emulsiile pentru uz intern sunt preparare farmaceutice constituite din doua sau mai multe lichide nemiscibile care,
amestecate in anumite conditii si cu ajutorul agentilor de dispersie (emulgatori) =mucilagii, produc un LICHID LAPTOS,
CU ASPECT OMOGEN (ex. emulsia ulei/apa). Se altereaza repede, de aceea se adauga drept conservant nipagin 0,05%.
Se mai adauga substante corective ale gustului sau mirosului. Pe eticheta se va mentiona a se agita inainte de
intrebuintare.
Uleiul medicamentos are ca excipient, mai frecvent, uleiul de floarea soarelui in care se dizolva substantele active
(ex. Vitamina D2 buvabila).

5
Vinul medicamentos are ca excipient vinul alb, care trebuie sa aiba un continut in alcool de 12 16%, altfel se
altereaza. Deoarece taninul din vin precipita alcaloizii dandu-i un aspect tulbure, se dauga acid citric 1% pentru
dizolvarea precipitatului, sau in lipsa acidului, se indica pe eticheta a se agita inainte de intrebuintare (ex. vin tonic).
Prezint avantajul c vinul conine unele substane active ce provin din struguri, care ar putea fi utile terapeutic (exemplu:
antociani, flavone etc.).
Extractele sunt forme medicamentoase obtinute prin actiunea unor solventi, precum alcolul, apa, eterul sau diverse
amestecuri ale acestora, asupra produselor vegetale sau animale. Procedeul de extractie implica doi timpi:
* Timpul I dizolvarea drogului in solventul respectiv;
* Timpul II evaporarea si concentrarea pana la obtinerea unei anumite consistente.
Clasificarea extractelor, in functie de solventul utilizat este urmatoarea: extract apos, alcoolic, hidroalcolic, eterat,
eteroalcoolic; dupa consistenta: extract moale, extract uscat; dupa compozitie: extracte simple si extracte complexe.
Se conserva in sticle de culoare inchisa, etanse si ferite de caldura. In aceste conditii pot fi pastrate de la un an la
cativa ani (ex. extract fluid de China, extract uscat de beladona).

Forme medicamentoase solide


Comprimatul este o form farmaceutic solid, cu aspect cilindric, care se obine prin presarea, ntr-o matri, a unor
substane active sub form de pulberi medicamentoase uscate, alturi de excipient i de alte substane cu rol de liant,
corector de gust i miros, colorani. Cei mai folosii excipieni sunt lactoza i celuloza microcristalin. Pe suprafaa com-
primatelor, pot fi inscripionate diverse cifre, litere etc. Uneori, pe suprafaa acestuia, exist o linie care faciliteaz
divizarea (ruperea). Exist mai multe tipuri de comprimate, cum ar fi:
Comprimatele filmate prezint la suprafa o pelicul foarte subire polimeric care mbunteste stabilitatea
fizico-chimic i ntrzie absorbia substanelor active.
Comprimatele gastrorezistente prezint un nveli gastrorezistent care le protejeaz de aciunea sucului gastric,
permind ns, n acelai timp, eliberarea substanelor active la nivel intestinal. Comprimatele prezint avantajul c pot
masca gustul sau mirosul neplcut al substanelor active.
Comprimatele retard conin substane active care sunt eliberate lent permind reducerea numrului de
administrri ale medicamentului, creterea complianei terapeutice i obinerea unor nivele terapeutice relativ constante
(ex. nitromint retard-comprimate depozit cu nitroglicerina). Comprimatele retard conin substane active care sunt
granulate diferi astfel: prima fraciune nu conine ageni de retardare, urmtoarele fraciuni conin ageni de retardare n
concentraii cresctoare ceea ce permite eliberarea substanelor active lent i constant. Nu se pot administra astfel
substanele care au ele nsele o eliminare foarte lent.
Comprimatele efervescente sunt comprimate care conin un adaos de acid organic (tartric, citric) i bicarbonat de
sodiu. La introducerea comprimatului n mediul apos, ntre aceste substane, are loc o reacie de neutralizare, cu degajare
de dioxid de carbon (ex. calciu efervescent).
Drajeurile sunt comprimate acoperite cu un strat de zahar colorat si aromatizat.
Acesta are rolul de:
mascare a gustului sau mirosului neplacut al substantei active
pentru protejarea substantei active de actiunea secretiei acide gastrice
protejarea mucoasei gastrice de efectul iritant al medicamentului.
Datorit aspectului plcut, administrarea drajeurilor se realizeaz cu uurin la copii.
Drajeurile stratificate contin mai multe substante active fiecare cu excipientul ei separate intre ele de straturi
concentrice de zahar. Astfel se pot administra substantele active intre care exista incompatibilitati fizico-chimice sau care
6
isi inhiba una alteia absorbtia (se realizeaza o cedare a substantelor active la diferite niveluri ale tractului gastrointestinal,
obtinandu-se o actiune prelungita) (ex. Mexase, drajeuri stratificate care contin mai multe enzime digestive, fiind indicat
ca tratament de substitutie in diverse tulburari dispeptice digestive).
Pilula este o form solid cu administrare pe cale intern. Excipientul utilizat la prepararea pilulei se numete
excipient pilular care se toarn, n matrie cu godeuri, peste substanele active. Excipientul nu se indic n grame, ci
utilizndu-se expresia quantum satis (q. s.). Pilula are o form aproximativ sferic, iar la suprafa poate fi acoperit cu un
strat subire de pulbere compactat, uneori, colorat i aromatizat. Masa pilulei este, n general, cuprins ntre 0,2 i 0,5 g.
Capsula gelatinoasa este constituita din doua capacele de gelatina sau din substante sintetice ca metilceluloza.
Acestea pot avea forma:
ovoida
sferica (perle)
cilindrica (operculata- cu cpcel).
Sunt utile pentru administrarea medicamentelor:
cu gust sau miros neplacut
iritante ale mucoasei gastrice
pulberi higroscopice
substante lichide.
Spansulele sunt capsule operculate continnd un amestec de granule sau microdrajeuri, unele solubile la nivelul
stomacului, altele in intestin. Ele pot contine:
granule sau microdrajeuri cu o singura substanta activa, dar care este eliberata la intervale diferite sau la niveluri
diferite,
mai multe substante care sunt eliberate la acelasi nivel sau la niveluri diferite ale tractului gastrointestinal.
Pulberea este forma farmaceutica rezultata din una sau mai multe substante medicamentoase fin pulverizate si
amestecate sau nu cu o pulbere inerta (ex. lactoxa), ca excipient. Se administreaza cu lingurita, deci in cantitate
aproximativa, deoarece sub aceasta forma se administreaza substante cu activitate farmacodinamica moderata si toxicitate
slaba (ex. pulberi alcaline pentru reducerea hiperaciditii gastrice n caz de gastrite, ulcer, esofagit de reflux etc).
Pulberile sunt forme de administrare nedozate.
Pulberile efervescente gazogene se obtin prin adaugarea unui acid organic (tartric, citric) si a bicarbonatului de
sodiu, precum si a unor corectivi de gust sau miros. In mediu apos, intre aceste componente, se produce o reactie chimica
de neutralizare, cu degajare de bioxid de carbon, facand mai placuta administrarea unor substante active.
Caeta (capsula amilacee) este o form dozat de administrare a pulberilor. Pulberea se introduce ntr-un
recipient format din dou cpcele de amidon care, prin suprapunere parial, formeaz un cilindru cu dimensiuni de
aproximativ 0,5 1 cm diametru; 0,2 0,6 cm nlime. Se adauga ca excipient lactoza cand suma substantelor active din
caseta este mai mica de cat 0.25g. Masa minim a unei caete este de 0,25 g, iar masa maxim a unei caete este de 1 g.
Sunt utile pentru administrarea medicamentelor:
substane cu gust neplcut
substane iritante ale mucoasei gastrice
substane care ar fi inactivate de pH-ul acid de la nivel gastric
Sub aceast form, nu se pot administra i pulberi higroscopice i delicvescente.
Pachetul este o forma dozata de administrare a pulberilor. Pulberea cantarita se introduce intr-un plic de hartie
cerata. Se adauga excipient lactoza cand suma substantelor active din pachet este mai mica de cat 0.5g. Greutatea minima
este de 0,5 g dar un pachet poate ajunge si pana la 10 g, atunci cand aceasta contine o pulbere mai densa. Nu se
7
administreaza sub aceasta forma pulberi higroscopice si delicvescente, cu gust neplacut sau iritante ale mucoase gastrice.
Este de preferat ca pachetul sa fie din hartie cerata, pentru a impiedica degradarea pulberii din componenta sa.
Tableta este o forma solida, plata, friabila continand un procent mare de zahar si lactoza, de greutate variabila, intre
0,5 1 g (ex. Cavit 9 forte, continand un amestec de vitamine).
Ciocolata medicamentoasa este asemanatoare tabletei, continand o cantitate mare de corectivi, pentru a masca gustul
sau mirosul foarte neplacut al substantelor active (Ciocolax, contine fenolftaleina, fiind utilizat ca purgativ).
Granulatele sunt fragmente vermiculare, cilindrice sau sferice, constituite din agregate de pulberi medicamentoase
cu zahar, amidon, guma arabica, sirop, aromatizanti si eventual coloranti. Deoarece nu asigura o repartizare exacta a
substantei active in doze unitare, nu se administreaza sub aceasta forma substante toxice, acest mod de realizare fiind
indicat pentru substante putin active. Se administreaza cu lingura sau lingurita (ex. calciu granulat).
Granulatele efervescente, au in plus fata de granulatele simple acid citric sau acid tartric si bicarbonat de sodiu sau
de potasiu, care in mediu apos produc efervescenta.
Granulele sunt forme medicamentoase poliedrice, de dimensiuni aproximativ egale, colorate si aromatizate.
Speciile sunt preparate farmaceutice obtinute prin amestecuri de plante sau parti de plante, uscate si maruntite, care
se folosesc sub forma de infuzii sau decocturi, in proportie de 4 6 g% (ex. Species pectorales, folosite sub forma de
infuzie sau decoct in sirop expectorant).

FORME MEDICAMENTOASE PENTRU ADMINISTRAREA CUTANATA

LA NIVEL CUTANAT, formele medicamentoase se clasific n:


a. Lichide (loiunea, linimentul, emulsiile cutanate, spirtul i oetul medicamentos, ampon medicamentos)
b. Semisolide (unguent, crem, past, gel, pomad, cataplasma)
c. Solide (spun medicamentos, pudrele, creioanele caustice, emplastru, sistem transdermic)
Absorbia cutanat realizeaz n mod inegal la nivelul tegumentului. Stratul cornos al pielii permite absorbia
unui numr mic de substane. Cele mai multe medicamente se absorb la nivelul foliculilor piloi, glandelor
sebacee i sudoripare.
Absorbia depinde de:
A. Integritatea tegumentului (este mai mare n cazul tegumentului denudat);
B. Regiunea tegumentar unde se aplic forma medicamentoas (absorbia este mai mare la nivel
retroauricular i scrotal);
C. Vrst (absorbia este mai mare la copil i mai redus la btrn);
D. De natura excipientului.
O serie de factori pot mri gradul de absorbie cutanat:
a. Fizici
masajul;
aplicarea de ultrasunete;
aplicarea de radiaii ultraviolete i infraroii
iontoforeza;
b. Chimici

Forme lichide
8
Lotiunea este o solutie sau suspensie de pulberi medicamentoase avand ca excipint apa sau un amestec hidro-
alcoolic. Se aplica pe piele fara frictionare.
Pulverizatiile (spray) sunt solutii sau suspensii medicamentoase administrate sub presiune, avand avantajul ca se
disperseaza omogen pe toata suprafata expusa si patrund in toate pliurile cutanate.
Otetul medicamentos este o forma lichida care are ca excipient o solutie apoasa de acid acetic 6%, in care este
dizolvata substanta active. Cand contine uleiuri volatile poarta denumirea de otet aromatic. Se administreaza sub
forma de frectii (ex.preparatul din farmacii, Otet aromatic).
Spirtul se aplica prin frictionare, ceea ce explica in parte efectul (ex. preparatul Carmol).
Glicereul are ca excipient glicerina in care se dizolva substante active (ex. antiseptice dezinfectante, anestezice
locale).
Linimentule sunt EMULSII CUTANATE CARE AU IN COMPOZITIE SAPUNURI SI ALTE SUBSTANTE
CU ACTIUNE EMOLIENTA. Se aplica la nivelul pielii prin MASAJ, substanele active din liniment ptrunzand
mai cu uurin n tegument. Contine SUBST ANALGEZICE SI REVULSIVE. Trateaz afeciuni cutanate sau
afeciuni ale unor organe subcutanate (artrite, afeciuni musculare etc). Linimentele emulsii si suspensii vor avea
mentionate pe eticheta a se agita inainte de intrebuintare.
Emulsii cutanate sunt forme medicamentoase lichide de uz cutanat formate din dou sau mai multe faze lichide
nemiscibile (altfel spus, faza dispersata (lichid fin dispersat in picaturi) si mediul de dispersie (alt lichid)- ulei in
apa sau apa in ulei) n mod obinuit datorit diferenelor de tensiune superficial. Din acest motiv se utilizeaz
substane denumite emulgatori care fac posibil realizarea emulsiei. Frecvent se utilizeaz emulsii cutanate cu
aciune protectoare hidratante sau uneori cheratolitice.
Alte: Sampon medicinal, Sapun medicinal

Forme semisolide
Unguentul este o form medicamentoas semisolide care conin substane active in proporie de 20%
nglobate ntr-un excipient de consisten moale care se aplic n strat subire la nivel cutanat.
n mod frecvent, ca excipent pentru unguente se folosesc vaselina i/sau lanolina.
- Vaselina are avantajul c este foarte stabil, nu se oxideaz ns prezint dezavantajul de a nu emulsiona
prin amestecare cu apa, greseaz pielea i mpiedic drenarea rnilor deschise.
n funcie de originea acestora, excipienii pot fi clasificai astfel:
a. origine vegetal (ulei de msline, floarea soarelui, susan, migdale, untul de cacao care se obine
din seminele de la Theobroma cacao)
b. origine animal (lanolina obinut prin extracia lipidelor din lna oilor, cetaceul este o cear
cristalin purificat obinut de la caalot, cear galben obinut de la albine, colesterol, gelatina)
c. origine mineral (vaselina, parafina care un amestec de hidrocarburi saturate solide obinute la
distilarea petrolului, hidrogel cu bentonit)
d. sintetici (silicongeluri, emulgin AP, monostearatul de gliceril, hidrogel cu polivinilpirolidon,
glicerina)
n funcie de gradul de penetrabilitate i absorbie, unguentele se clasific astfel:
1. cu penetrabilitate slaba sunt unguentele care nu ptrund n piele i sunt frecvent utilizate n scop protector
2. cu penetrabilitate medie sunt unguentele care se aplic n tratamentul pielii lezate si care acioneaz la
nivelul dermului

9
3. cu penetrabilitate mare, n acest caz substanele active acionnd la nivelul hipodermului (emulsii) .
Crema este o varietate de unguent cu coninut crescut n ap (conine o cantitate mare de ap de cel puin
20%), conine substan activ n proporie de pn la 20%
- form medicamentoas moale cu aplicare la nivel cutanat n scop protector sau curativ
- frecvent, n realizarea reetelor magistrale, excipentul este reprezentat de lanolin sau alcoolii superiori
alifatici (cetilic, cetilstearilic), alcooli sterolici (colesterol, eucerina), grsimi i uleiuri hidrogenate, grsimi
sintetice (emulgin AP, monostearatul de gliceril). Pentru a avea un termen de valabilitate crescut se adaug
conservani i substane cu rol antioxidant.
- prezint o penetrabilitate important la nivel tegumentar i absorbie crescut a substanei active
- Cremele se pstreaz n recipiente (cutii, flacoane, tuburi) bine nchise, la cel mult 250.
Gelurile contin excipienti hidrosolubili care formeaza solutii coloidale. Se prezinta sub forma unor mase
gelatinoase capabile sa-si pastreze forma. Spre deosebire de unguente, gelurile prezint urmtoarele avantaje:
- Nu greseaz pielea i lenjeria i pot fi aplicate uor pe suprafee ntinse
- Sunt uor lavabile
- Sunt neiritante, nu obtureaz porii i nu influenteaz glandele sebacee i sudoripare
- Absorbia substanelor active este crescut
Pasta este tot o varietate de unguent care are o consistenta mai tare, deoarece contine o cantitate mare de
pulberi medicamentoase insolubile (50 %). Excipientul poate fi apa, apa-alcool, eventual o cantitate mica de
substanta grasa. Nu se topeste la temperature corpului si prin intindere pe piele formeaza un strat protector (ex.
Pasta ce contine cantitate mare de oxid de zinc).
Pomada este un preparat medicamentos sau cosmetic, varianta a unguentului, folosit in special la ungerea
parului. Contine substante active inglobate in excipienti ca lanolina, cu adaos de ceara, coloranti si substante
aderante (ex. Fluocinolon N, pomada).
Cataplasma este o form medicamentoas semisolid de uz cutanat care este format dintr-o past care este
ntins n strat subire pe un suport textil i se aplic pe o regiune bolnav a corpului. Suportul textil se utilizeaz
ca un bandaj. Uneori (cum este cazul cataplasmei cu mutar) pasta ce se aplic pe suportul textil este cald n
momentul aplicaiei pe tegument.
Contine pulberi vegetale (de in, mustar, amidon) amestecate cu apa, rezultand o pasta de consistenta
moale care se aplica pe piele in scop emolient, revulsiv, decongestiv.
Cataplasma se utilizeaz n terapia unor afeciuni cutanate (dermatoze, dermatite, acnee), dar i n artrite sau
dureri musculare. Cataplasmele pot fi antiinflamatoare i miorelaxante, antiiritante, antalgice etc.

Forme solide
Sapunurile sunt preparate de consistenta moale sau tare, obtinute din sarurile alcaline ale acizilor grasi
amestecate cu substante active (ex. Sapun cu sulf, sapun gudronat). Palmitatul de Na este solid, de K este lichid.
Pudrele sunt pulberi fine si uscate constituite din una sau mai multe substante medicamentoase, la care se
adauga sau nu excipienti- o pulbere inerta (ex. Neobasept pubere, Baneocin).
Creioanele este o form medicamentoas solid de uz cutanat cu o form cilindric coninnd de regul
substane caustice (ex: nitrat de argint) i sunt frecvent utilizate pentru cauterizarea unor formaiuni cutanate
(veruci, vegetaii veneriene). Exist i creione caustice cu hidroxid de sodiu i cu aciuni similare).
Ceratele au ca excipient ceara sau produse de sinteza asemanatoare si parafina. Sunt intrebuintate in scop
de protectie sau cosmetic (ex. Ceratul pentru buze).
10
Emplastrul sau plasturele este constituit din sapunuri, rezine, ceruri, substante grase, cauciuc si substante
active, avand actiune protectoare impotriva agentilor externi si o actiune antiseptica, cheratolitica, astrigenta sau
analgezica. Amestecul se aplica pe un material textil absorbant al secretiilor patologice cu marginile aderente la
piele. Panza poate fi perforate pentru aerisirea pielii si drenarea secretiilor plagilor. Emplastrele ce se aplica pe
plagi trebuie sa fie sterile (ex. Romplast).
Sistemele terapeutice trasdermale sau plasturii trasdermici (Transdermic Therapeutic Systems TTS) sunt
timbre sub forma de plasture prevazute cu un rezervor de substanta active (sub forma de gel sau unguent), un
strat adeziv care prinde sistemul de piele si folia protectoare externa care se indeparteaza in momentul aplicarii pe
tegument. Avantajele acestei forme medicamentoase sunt reprezentate de comoditatea administrarii, posibilitatea
asigurarii unor concentratii stabile timp indelungat, in caz de supradozare indepartarea plasturelui cu incetarea
imediata a actiunii substantei. Ex. TTS cu hormoni, nitroglicerina, scopolamina.
FORME MEDICAMENTOASE PENTRU CALEA DE ADMINISTRARE EXTERNA
PENTRU MUCOASA RESPIRATORIE
LA NIVELUL MUCOASEI CILOR AERIENE SUPERIOARE I INFERIOARE, formele
medicamentoase se clasific dup cum urmeaz:
a. La nivelul cilor superioare:
Formele medicamentoase administrate la nivelul mucoasei nazale se clasific n:
lichide (soluii nazale, pulverizaii nazale);
semisolide (unguent nazal, gel nazal);
solide (pulberi pentru prizat, creion nazal).
inhalaia (soluia pentru inhalaie);
b. La nivelul cilor aeriene inferioare:
aerosolii.
FORME MEDICAMENTOASE PENTRU CALEA NAZALA
Forme medicamentoase lichide
Solutii nazale Sunt forme medicamentoase lichide administrate la nivelul mucoasei nazale. Pot fi forme
medicamentoase magistrale (excipent apa distilata) sau tipizate.
Excipienii trebuie s fie neiritani, s nu influeneeze clearance-ul mucociliar i s aib o vscozitate
asemntoare cu a mucusului nazal (APA DISTILATA)
se condiioneaz n recipiente de aproximativ 10 ml cu picurtor
se utilizeaz substane cu aciune local: antiseptice, chimioterapice antibacteriene, chimioterapice
antifungice, antiinflamatoare, anestezice locale, analgezice, vasoconstrictoare, vasodilatatoare, antihistaminice,
mucolitice, vitamine.
se utilizeaz i substane cu aciune sistemic: vaccinuri, hormoni (vasopresina, calcitonina =un hormon
peptidic secretat de celulele parafoliculare C din glanda tiroida, inhiba resorbtia osoasa prin reglarea numarului si
activitatii osteoclastelor. Este secretata ca raspuns direct la nivelurile serice crescute de calciu., oxitocina).
Pulverizatiile nazale sunt solutii medicamentoase administrate sub presiune, printr-un dispozitiv de tip spray.

Forme medicamentoase semisolide


Unguentul nazal este forma medicamentoasa care contine substanta active inglobata intr-un excipint gras
(VASELINA).

Forme medicamentoase solide


11
Pulberile pentru prizat nazal se administreaza fie pentru tratament local, fie pentru tratament general (ex. pulbere de
retrohipofiza). Pulberea de prizat se aspira usor pe nas ca sa nu ajunga in faringe.
Bujiurile nazale (creioanele nazale) contin substante cu rol decongestiv si antiseptic nazal (ex. Zefir).

FORME MEDICAMENTOASE PENTRU CALEA RESPIRATORIE S

1. Inhalatiile sunt solutii medicamentoase folosite in afectiunile cailor superioare, ce se obtin prin solvirea
substantelor active in apa fierbinte (700C), ceea ce determina volatilizarea sau includerea principiilor medicamentoase in
vapori de apa, care se inhaleaza (ex. preparatul tipizat inhalant).
FORME MEDICAMENTOASE PENTRU CALEA RESPIRATORIE I
2. Aerosolii (cai respiratorii inferioare) sunt o form medicamentoas sub form de picturi care sunt dispersate n
aer cu ajutorul unor dispozitive speciale, utilizat pentru tratamentul unor afeciuni ale cilor respiratorii. Este un sistem
n care mediul de dispresie este un gaz iar faza dispers este un lichid.
In ultimile 2 decenii s-a rspndit i o form medicamentoas care conine pulberi micronizate cu dimensiuni
foarte mici de 1-5 microni antrenate de un flux de aer cu ajutorul unui turbo inhalator. Aceast form medicamentoas nu
intr propriu zis n categoria aerosoli dar unii autori le ncadreaz n grupa aerosolilor.

Dimensiunile particulelor Nivelele unde se depun


> 30 m n trahee

30 m 20 m n brohnii

20 m 10 m n brohniole

10 m 5 m n canalele alveolare

5 m 1 m n alveole

Cel mai frecvent substanele active administrate astfel sunt :


- simpatomimetice
- parasimpatolitice
- antihistaminice

Avantaje :
- substana activ vine direct n contact cu aparatul respirator, nainta de a intra n marea circulaie i de
a fi transportat n ntreg organismul. n acest mod, i cantitatea de substan metabolizat este mai
mic;
- viteza de aciune rapid i suprafa mare de absorbie a substanelor active
- permite obinerea de concentraii crescute de medicament n regiunea care trebuie tratat

12
Dezavantaje :
- dozare imprecis
- necesit dispozitive speciale i administrarea necesit atenie sporit
- pot apare micoze n cavitatea oral sau reacii alergice severe

Folosirea corecta a flaconului inhalator dozator este esenial pentru reuita tratamentului. La fiecare utilizare se
vor respecta urmtoarele indicaii:
- se scoate capacul de protecie si se agit bine flaconul;
- se prinde flaconul intre dou degete: indexul la baz si policele in dreptul piesei bucale; flaconul se tine vertical cu
baza in sus;
- se expir profund;
- buzele se strng ferm in jurul piesei bucale ;
- se inspir lent si profund pe gur; la nceputul inspirului se apas baza flaconului pentru eliberarea unei doze de
aerosol; dup inhalarea dozei de aerosol, se scoate din gura piesa bucal si se menine apnee voluntar postinspir
aproximativ 10 secunde, dup care se expir lent pe nas;
Flaconul aflat sub presiune nu trebuie expus la temperaturi mai mari de 500C si nu trebuie deschis forat.

FORME MEDICAMENTOASE DESTINATE CAII CONJUCTIVALE

Colirul este o form medicamentoas lichid cu aplicare topic la nivelul sacului conjunctival. n sacul conjunctival
uman, se pot introduce, la o administrare, maxim 3 picturi de colir. Trebuie s fie steril i filtrat, pentru a nu irita
mucoasa conjunctival i a nu o infecta (mucoasa conjunctival este deosebit de sensibil la infecii i iritaii). Se
menioneaz n subscripie De filtrat, de sterilizat. Colirul se aplic pentru a trata afeciuni ale conjunctivei i ale
polului anterior al globului ocular. Exist, de asemenea, colir pentru tratamentul cataractei i glaucomului sau pentru cel
al sindromului ochiului uscat (lacrimi artificiale). Substanele active sunt n general antibiotice, antialergice,
decongestionante (pentru tratamentul conjunctivitelor), parasimpaticomimetice directe sau indirecte, -blocante, derivai
prostaglandinici (pentru tratmentul glaucomului). Colirul are ca excipient apa distilat. Colirul trebuie s aib un pH
asemntor cu al lacrimilor (aproximativ 6,2 6,5), s fie izoton si s nu fie iritant.
Unguentul oftalmic sau colirul moale, are o consistenta moale, este steril, se topeste repede si difuzeaza usor pe
suprafata mucoasei oculare, prin clipire. Trebuie sa adere de mucoasa oculara, sa aiba o reactie pe cat posibila neutral,
sa nu reactioneze cu secretia lacrimala, sa nu fie irritant. Cel mai frecvent unguentul oftalmic conine antibiotice
(exemplu: neomicina, polimixina, kanamicina etc.) sau antiinflamatoare, cum este acetatul de hidrocortizon,
triamcinolonul acetonid etc. n timpul infeciilor oculare pentru care se administreaz cel mai frecvent unguente
oftalmice, nu este recomandabil purtarea lentilelor de contact.
Gelul oftalmic este o form medicamentoas mai nou care se aplic la nivel conjunctival. Acesta este un gel
hidrofil care conine substane active n bolile polului anterior al ochiului.
Microtabletele oftalmice sunt de dimensiuni mici avand diametrul de 3mm si greutatea de cateva centigrame,
foarte subtiri. Se aplica pe mucoasa oculara si se solubilizeaza repede in lichidul lacrimal. Sunt pe baza de gelatine,
transparente, usor colorate, sterile. Se administreaza in sacul conjuctival unde se solubilizeaza.
Ocusertul este o forma farmaceutica de aspect lenticular continand substante active inglobate in gelatine si care se
aplica asemanator lentilei de contact.

13
FORME MEDICAMENTOASE ADMINISTRATE PE CALE AURICULARA

Picaturile auriculare
Forme medicamentoase lichide sunt administrate la nivelul conductului auditiv extern pentru tratamentul local
al afeciunilor de la nivelul urechii externe.
Cele mai frecvente substane active utilizate: antiseptice, chimioterapice antibacteriene, chimioterapice
antifungice, antiinflamatoare, anestezice locale, analgezice, astringente, vasoconstrictoare, ageni cerumenolitici.
Cel mai utilizat excipient este apa distilata. Uleiul de floarea soarelui nu se indic n tratamentul otitelor
supurate ntruct mpiedic drenarea secreiilor.
Pentru sugari precum i n interveniile chirurgicale la nivelul urechii se utilizeaz preparate sterile, in rest
solutiile auriculare nu trebuie filtrate si sterilizate.
La administrare pacientul trebuie s aib poziie orizontal, cu urechea afectat orientat n sus; micarea
pavilionului urechii faciliteaz ptrunderea lichidului
Soluiile auriculare se vor administra la temperatura apropiat de cea a corpului. Administrarea de soluii prea
reci sau calde poate produce vertij.

Bujiurile auriculare sau creioanele auriculare, sunt forme solide, alungite ca niste bastonase.

FORME MEDICAMENTOASE ADMINISTRATE PE CALEA INTRARECTALA

Clismele sunt solutii apoase sau uleioase pentru administrarea de medicamente sau de substante radiopace
(sulfat de bariu) in scop diagnostic.
Clisma medicamentoasa are un volum de 100-150ml si pentru a fi retinuta i de adauga 5 picaturi de tictura
de opiu (diminua miscarile peristaltice si favorizeaza retentia) sau alcool benzilic. Cand contine substante iritante,
se adauga un mucilagiu in proportie de 20%.
Clismele se administreaza cu irigatorul. Clismele medicamentoase si cele in scop diagnostic se administreaza
totdeauna dupa o clisma evacuatorie (Clisma evacuatorie se poate face cu apa fiarta si racita la 360C, la care se
poate adauga mucilagiu 20%. Volumul de lichid este de la 500 la 1500 ml) Nu mentionati la examen d eclisma
evacuatorie!!.
Substanele administrate n astfel de forme medicamentoase se dau n scopul tratamentului local (infecii
inflamaii rectale), de vecintate (anexite, inflamaii pelvine) sau generale (clisme cu hipnotice cu cloralhidrat la
copil).
Supozitoarele sunt forme solide, friabile, fuzibile la temperatura corpului (se topesc), de forma conica sau
cilindrica terminate cu un con, de greutate 3 g pentru adult, 2 g pentru copii si 1 g pentru sugar.
Principalele avantaje ale acestei cai de administrare sunt:
evitarea efectului primului pasaj deoarece substana activ absorbit trece in vena cav inferioara i evit
vena port i trecerea prin ficat;
posibilitatea de a face terapie la orice vrst;
posibilitatea de a face terapie att pentru afeciuni locale sau loco-regionale (rectite, prostatite, anexite), ct
i pentru afeciuni sistemice;

14
avantajul de a putea face terapie i la bolnavi care nu vor sau nu pot sa colaboreze (comatoi, psihotici,
copii mici).
Cel mai frecvent administrate medicamente pe aceasta cale sunt: antipiretice, analgezice antinflamatoare,
sedative, antireumatice dar in ultimii ani tot mai mult hormoni i vitamine.
Excipientul este untul de cacao sau glicerogelatin. Acesta se prescrie utilizndu-se expresia q. s. (quantum
satis att ct este necesar). Doza parial este ntotdeauna de 1 supozitor. Nu se recomand administrarea
simultan a dou sau mai multor supozitoare.

FORME MEDICAMENTOASE ADMINISTRATE PE CALEA VAGINALA


Formele medicamentoase administrate la nivelul mucoasei vaginale se clasific n:
a. LICHIDE (soluii vaginale; spray vaginal; se mai utilizeaz emulsii i suspensii).
b. SEMISOLIDE (gelul vaginal; unguentul vaginal).
c. SOLIDE (globul vaginal sau ovul sau supozitorul vaginal; comprimatul vaginal; burei intravaginali;
creioane vaginale sau bujiuri).
Se mai utilizeaz i o serie de forme medicamentoase relativ mai noi cum ar fi:
inele vaginale (cu nveli din medicament cu rol contraceptiv i nucleu elastic polimeric)
diafragme vaginale care elibereaz ageni spermicizi.

Forme medicamentoase lichide


1. Solutii vaginale folosesc ca excipient apa.
2. Pulverizatiile (spray), sunt o modalitate de administrare a solutiei medicamentoase in jet sub
presiune patruzand in toate pliurile mucoasei vaginale.

Forme medicamentoase solide


Ovulele sau globulele vaginale sunt forme de consistenta solida sau semisolida, de forma ovoidala, de
greutate 2-4g, excipientul este untul de cacao sau glicero-gelatina. Cantitatea de excipient se exprim prin
expresia q. s. (quantum satis att ct este necesar). Sub actiunea temperaturii corpului si a secretiilor
vaginale, ovulele se topesc sau se dizolva eliberand substantele active (ex. Ovestrol, ovule ce contin un estrogen
de sinteza si sulfatiazol). Trebuie introdus in fundurile de sac vaginal, de preferat dupa o spalatura vaginala cu o
solutie antiseptica (sau infuzie din flori de musetel). Nu se introduc dou globule vaginale concomitent. Cantitatea
mare de excipient face posibil scurgerea acestuia prin fanta vaginal i ptarea lenjeriei.
Comprimatele vaginale sunt forme solide ovoide sau cilindrice uneori usor efervescente sau
spumogene care se dezagrega foarte repede in mediul vaginal eliberand substanta active (ex. Metronidazol,
comprimate vaginale, util in uretrita si vaginita cu Trichomonas vaginalis, lambliaza).

FORMELE MEDICAMENTOASE CARE SE ADMINISTREAZ LA NIVELUL MUCOASEI ORALE:


Formele medicamentoase se clasific n:
1. lichide (ap de gur, colutoriul, solutia pentru gargara, soluii pentru aplicare local odontal, lacul dentar);
2. semisolide (gelul dentar, pasta de dini);
3. solide (comprimatele sublinguale, comprimatele pentru gargar, trochistul, conul dentar, fibrele dentare, peleta
periodontal, guma de mestecat).

FORME MEDICAMENTOASE LICHIDE


15
Solutia pentru gargara este o forma medicamentoasa lichida cu care se clateste energic cavitatea bucala
si care dupa intrebuintare se expulzeaza fara sa fie inghitite. Pot fi sub forma concentrata si se dilueaza in
momentul utilizarii, sau sunt gata preparate pentru intrebuintare. Pentru a se diferentia de solutiile de uz intern, se
coloreaza cu un colorant potrivit (ex. preparatul tipizat numit Gargarism). ntre substanele des utilizate ca
antiseptice n soluii pentru gargar sunt de menionat permanganatul de potasiu, bicromatul de potasiu etc.
Medicul va indica pe reet calea extern de administrare i va ateniona pacientul c soluia nu se va nghii.
Excipientul este ap distilat. n subscripie, se noteaz: Misce fiat soluie pentru gargar.
Apele de gur sunt soluii apoase ce conin de regul antiseptice i cu care se face cltirea gurii de 2-3 ori
pe zi. Ele protejeaz mpotriva formrii plcii bacteriene, pot avea un efect benefic n gingivite i nltur mirosul
neplcut persistent din gur. Unul dintre antisepticele destul de frecvent prezente n apele de gur este
clorhexidina. Apele de gur se utilizeaz i pre i post intervenii chirurgicale orale. Pot fi utilizate i pentru
prevenirea depunerii tartrului i curirea dinilor (Ex. Corsodyl, Listerine, Eludril).
Dusurile buco-faringiene sunt solutii apoase administrate in jet sub presiune, cu ajutorul unui dispozitiv
adecvat (para de cauciuc, sernga, canula pusa in legatura cu un irigator).
Colutoriile sunt solutii de consistenta siropoasa, vascoasa, pentru badijonarea cavitatii bucale, gingiilor,
faringelui. Excipientul este GLICERINA. Aceste solutitii formeaza un invelis protector, ce favorizeaza contactul
prelungit al substantelor medicamentoase cu mucoasa pe care au fost aplicate (ex. preparatul magistral Glicerina
boraxata 10%).
Pulverizatiile sunt solutii medicamentoase administrate la nivelul cavitatii bucale cu ajutorul unui
pulverizator (sub forma de spray), dand posibilitatea sa se acopere rapid, uniform si usor intreaga suprafata a
cavitatii bucale (ex. tipizat Codecam, util in amigdalite, faringite).
Soluii pentru aplicare locala odontal sunt solutii apoase care contin fluor sub forma de florura de
sodiu in mod uzual cu concentratia de 2%. Se utilizeaza pentm fluorizarea smaltului dentar si pentru prevenirea pe
aceasta cale a aparitiei cariilor dentare.

F.M. SEMISOLIDE
1. Pasta de dini este o form medicamentoas semisolid, format din substane active cu rol:
anticarigen (fluorur de sodiu 1 400 1 500 ppm)
substane care contribuie la nlbirea dinilor
particule de argint coloidal i alte substane ce pot obtura canaliculele de la nivelul stratului
dentinar
antiseptic (triclosan)
substane cu rol detergent (laurilsulfat de sodiu)
substane cu rol abraziv (carbonat de calciu, magneziu, hidroxid de aluminiu, dioxid de siliciu,
pirofosfat disodic, citrat de zinc)
extacte de plante medicinale (muetel)
substane ce corecteaz pH-ul salivar (exemplu: bicarbonat de sodiu, fosfat monosodic, fosfat
trisodic)
colorani
aromatizanti (mentol, uleiuri volatile diverse)
dezodorizanti
ndulcitori (miere, zaharin)
hidrocoloizi, esteri ai celulozei
16
ageni umectani (glicerina)
ageni de legare (cauciuc xantan).

Pasta de dini se utilizeaz pentru pstrarea igienei dentare, n cazul absenei oricrei afeciuni n
cavitatea oral.
Pacienilor cu sensibilitate li se recomand utilizarea pastelor de dini cu nitrat de potasiu sau
clorura de stroniu care formeaz o pelicul protectoare la suprafaa dentar astfel nct alimentele reci,
dulci sau acre s nu mai irite terminaiile nervoase din pulpa dentar.

2. Gelul dentar

Este o form medicamentoas semisolid, modern, care este tot mai utilizat.
El este format din substane active
Exemple:
- sruri de fluor pentru prevenirea dar i tratarea cariei dentare
- substane ce stimuleaz regenerarea smalului sau a dintelui
- dezodorizante
- nlbitoare ale emailului dentar.
Gelul dentar se aplic cu ajutorul unui dispozitiv din plastic asemntor unei seringi cu piston dar fr ac
i/sau cu ajutorul unei periue moi. Aplicarea acestuia se recomand a fi fcut de ctre profesioniti n medicina
dentar.
Pentru a se obine eficiena dorit gelul trebuie s aib un contact cu dintele de cel puin 4 minute iar 30 de
minute dup aplicarea gelului dentar, pacientul trebuie s nu bea i s mnnce nimic.
Exemple de geluri dentare: Tropicana Dental Gel sau Corsodyl Dental Gel.
Substanele medicamentoase din gelurile dentare ct i din pastele de dini pot determina sensibilizri alergice
i pot produce alergii diverse.
O varianta de fel o constituie gelurile polimerice. Acestea sunt forme medicamentoase semisolide sub forma
de geluri cu structura polimerica, in structura acestui gel polimeric fiind incorporata si substanta activa
farmacodinamic.
Din structura polimerului, substanta activa se elibereaza lent, timp de 7 - 10 zile. Polimerul este
biodegradabil. In cazul aplicatiilor in paradontologie, polimerul se aplica cu ajutorul unei seringi i a unei canule
care nu are margini ascutite, la nivelul anului subgingival i la nivelul pungilor pioreice paraodontale. Nu se
prepar magistral, sunt numai tipizate.
O astfel de forma medicamentoasa este produsul Atridox, care este constituit dintr-un polimer biodegradabil
i care contine doxicilina hidrat In proportie de 10% din greutatea totaIa a gelului. Concentratiile locale ce
pot fi atinse sunt mult mai mari dect dac substana activ ar fi administrata pe cale generaIa.

17
FORME MEDICAMENTOASE SOLIDE

Comprimatele sublinguale sunt forme solide ce se dizolva in gura (se sug) si permit trecerea substantei
active in sange evitand bariera gastro-intestinala si hepatica (ex. comprimate sublinguale cu Nitroglicerina).
Comprimatele pentru gargara se dizolva in solvent in momentul folosirii, pentru prepararea unei solutii cu
care se va efectua gargara.
Trochistii sunt forme solide discoidale, aromatizate si colorate. Excipientul este format dintr-o pasta de
zahar si guma arabica prelucrata cu sirop, glucoza sau solutie de sorbitol, permitand eliberarea treptata, lenta a
substantei active in cavitatea bucala. Se mentin in gura (se sug), nu se inghit, exercitand un efect strict local la
nivelul mucoasei bucale. In mod frecvent, contin substante cu rol antiseptic si usor anestezic local (ex.
Faringosept).
Conul dentar este o form medicamentoas solid care se introduce n alveola dentar sau n camera
pulpar. Cel mai frecvent are o form conic cu o lungime de 0,8 cm i un diametru al bazei de 2-4 mm. Exista si
conuri utilizate pentru hemostaza care au dimensiuni mai mari. Conurile dentare contin substane antiseptice,
antiinflamatoare, antibiotice (neomicina), anestezice (benzocaina), antifibrinolitice, colagen resorbabil sau alte
substane care stimuleaz refacerea tisular. Conurile dentare sunt introduse n condiii de asepsie la nivelul
alveolelor dentare dup efectuarea extraciilor dentare unde exercit o aciune local rapid (''sigilarea'' canalului
radicular cu ajutorul unui con de gutaperca si pasta de canal). n funcie de compoziia lor, unele conuri dentare se
solubilizeaz la nivelul leziunii alveolare. Exemple: Apernil, conuri anestezice pentru tratamentul alveolitelor sau
Neocones. Exista si conuri dentare pe baza de colagen care stimuleaza granularea si epitelizarea.

Fibrele dentare sunt form de suporturi polimerice care conin substane active farmacodinamic mai
ales chimioterapice antibacteriene i antifungice.
Avantajul lor este acela de a putea fi introduse n diferite zone infectate n care antibioticul administrat pe cale
general sau aplicat n cavitatea oral atinge concentraii mici i penetreaz greu. Atingerea unor concentraii de
chimioterapic antibacterian la locul unde se afl bacteria patogen (de exemplu n pungile pioreice sau n anul
gingival) este deosebit de important deoarece cel mai adesea aceste bacterii se afl n biofilm i fr o
concentraie suficient de ridicat a chimioterapicului antibacterian nu se poate atinge o eficien terapeutic bun.
Bacteriile sunt protejate de ctre biofilm i CMI (concentraia minim inhibitorie) este uneori de o sut de ori
mai mare n cazul bacteriilor din biofilm dect n cazul aceleiai bacterii aflate n afara biofilmului.

18
Tetraciclina hidrocloric sub form de fibre este cel mai utilizat dintre medicamentele ce se administreaz
actualmente sub acest form medicamentoas (Actisite), n paradontologie (in tratamentul parodontitelor).
Fibrele sunt introduse n sacul periodontal fiind impregnate cu un adeziv pe baza de cianoacrilat. Fibrele sunt
ndeprtate dup 10 zile, timp in care au eliberat tetraciclina la nivel local.

Peleta periodontal (chips ) are dimensiuni mici, un aspect brun-rocat i se insereaz n sacul
periodontal. Este format dintr-o structur biodegradabil (exemplu gelatin) n care se introduce o substan
activ (exemplu: clorhexidin). Cel mai cunoscut este preparatul comercial Periochips care conine gluconat de
clorhexidin ntr-o matri biodegradabil de gelatina. Chipsul este preparat n fabric i nu poate fi prescris
magistral.

FORME MEDICAMENTOASE ADMINISTRATE PARENTERAL


Calea parenterala serveste la administrarea substantelor active prin injectare sau implantare.

FORME MEDICAMENTOASE LICHIDE

1. Solutia injectabila este o solutie medicamentoasa care trebuie sa aiba un grad de puritate cat mai ridicat, sa
fie sterila si apirogena. Datorit administrrii direct n circulaia general, preparatele injectabile trebuie s fie
sterilizate, filtrate i depirogenate. Prin sterilizare se ndeprteaz toate microorganisemle, prin filtrare se
ndeprteaz impuritile din soluia injectabil iar prin deprirogenare se ndeprteaz substanele care produc
febra.
Majoritatea pirogenilor exogeni sunt microorganisme, produsele lor sau toxine. Cel mai bine cunoscut tip de
pirogen exogen consta dintr-un grup heterogen de molecule care este comun tuturor bacteriilor gram-negative si

19
care este denumit endotoxina (lipopolizaharid). Acidul lipoteichoic si peptidoglicanii sunt pirogeni provenii de la
microorganismele gram-pozitive.
Ca solventi se folosesc in special apa distilata sau serul fiziologic dar si uleiurile vegetale sau solventi
sintetici.
Solutiile uleioase se injecteaza numai intramuscular. Solutiile pentru administrare intramusculara sau
subcutanata trebuie sa fie pe cat posibil isotone si la un pH de 7,3. Pe calea intravenoasa se pot administra si
solutii usor alcaline si hipertone (solutiile hipertone date i.m. sau s.c. produce deme, reactii inflamatoare,
necroze). Nu se injecteaza pe cale intravenoasa solutiile uleioase existnd riscul unor embolii lipidice..
Volumul injectabil maxim este de 30ml.
Solutia injectabila este conditionata in fiole, flacoane sau seringi preumplute pe care se noteaza cantitatea
de substanta active sau concentratia solutiei si numarul de ml continuti (ex. Neoxazol, solutie apoasa injectabila
40%; Vitamina D2, solutie uleioasa injectabila in fiole de 400.000 U.I. si 600.000 U.I.).
Avantaje ale acestei cai de administrare
- efect rapid (calea i.v.);
- posibilitatea obinerii formelor cu activitate prelungit (calea i.m.);
- evitarea efectelor adverse pe tractul digestiv;
- dozaj exact;
- evitarea inactivrii unor substane de ctre sucul digestiv (penicilina G);
- administrarea unor substane medicamentoase care nu sunt absorbite n intestin (vitamina B 12);
- posibilitatea administrrii unor pacieni n stare de incontien sau cnd pe tractul digestiv nu este posibil
(vom, diaree).
Dezavantaje
- mod de administrare mai dificil n cazul unor pacieni necooperani;
- administrarea necesit personal calificat;
- costuri suplimentare
- intoleran local.
Administrarea se poate face:
- intradermic (i.d.), subcutanat (s.c.) , intramuscular (i.m.),intravenos (i.v.), intracardiac, intraocular,
intrarahidian, intraarticular, intraarterial.
2. Perfuziile sunt solutii sterile, apirogene care se administreaza intravenous, in cantitati mari, de la 100ml
pana la cativa litri. Se va ine cont de faptul c o cantitate prea mare de lichid perfuzat produce insuficien
cardiac ventricular i edem pulmonar, iar o cantitate prea mic de soluie sau un timp prea lung de administrare
determin un debit redus i favorizeaz coagularea sngelui pe acul de perfuzie.
Se conditioneaza in flacoane sau pungi de plastic. Se intrebuinteaza pentru restabilirea echilibrului
electrolitic, ca inlocuitor de plasma, pentru introducerea unor medicamente care se elimina prea repede, in scop
nutritive cand alimentarea nu se poate face pe cale normala (ex. Aminosolut L- 10/1000).
3. Suspensiile injectabile sunt solutii apoase sau uleioase care ca si solutia injectabila trebuie sa fie preparate
in conditii asepsie. Substanta active trebuie sa fie foarte fin pulverizata (in jur de 10 microni), sa treaca prin acul
de seringa nr.16. Inainte de injectare se agita 1-2 minute ca sa apara de un aspect omogen, fara reziduuri pe fundul
fiolei sau al flaconului. Frecvent aceasta forma medicamentoasa are o aciune prelungit deoarece cristalele din
suspensie se depun la locul de administrare i fiind greu solubile n lichidul interstiial se absorb timp ndelungat.
Eliberearea substanei active se face treptat i permite meninerea unui nivel constant al concentraiei o perioada
20
indelungata de timp. Exist un numr destul de mare de medicamente care se administreaz sub forma de
suspensii injectabile dintre care mentionam unele antibiotice antibacteriene, precum benzatinbenzilpenicilina
(Moldamin), oleandomicina triacetil sau unele antiinflamatoare nesteroidale (indometacin) etc.
Intr-o suspensie injectabil, pe lng substana activ i excipient, se mai introduc agenti de dispersie,
substante antigelifieante i substante ce inhib agregarea cristalelor (mpiedicand ca acestea sa devina prea mari i
inutilizabile terapeutic).
4. Emulsiile injectabile trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si solutiile injectabile (puritate,
sterilitate, apirogenitate) iar prin agitare sa capete un aspect omogen. Exista si emulsii de lipide perfuzabile,
administrate in scop nutritiv.

FORME MEDICAMENTOASE SOLIDE

1. Pulbere uscata, ambalata in flacoane si destinata prepararii ex tempore de suspensii sau solutii
injectabile.
Trebuie sa se amestece cu solventul, in 20 secunde, la o usoara agitare. Ca solvent cel mai frecvent se
folosesc apa distilata sau serul fiziologic (solutie cloro-sodica 0,9% ).
Unele medicamente necesita solventi sau suspendati speciali, care se livreaza impreuna cu medicamentul (ex.
Hemisuccinat sodic de prednisolon, pulbere sterile, este livrat cu solvent special).
2. Produsele liofilizate pentru solutie injectabila. Liofilizarea este modalitatea cea mai avantajoasa de
conditionare si administrare a unor produse instabile sub forma de solutie (extracte de organe, seruri, vaccinuri,
antibiotice, hormoni, enzime, preparate de sange, unele anestezice). Acest procedeu se utilizeaz pentru
medicamentele cu structur polipeptidic la care nu se poate aplica o metod de deshidratare prin creterea
temperaturii i evaporarea apei deoarece s-ar inactiva prin afectarea structurii polipeptidice.
Liofilizarea consta in deshidratarea produselor sub actiunea concomitenta a vidului (aproximativ 10-6
atmosfere) si a temperaturii joase, de -750C.
Produsele capata stabilitate mare (pot fi conservate mai mult de 2 ani) iar in momentul administrrii,
medicamentul liofilizat si se dizolva rapid datorita structurii poroase ce favorizeaza suprafata mare de contact cu
solventul (ex. ACTH, pulbere liofilizata, in flacoane, pentru prepararea de solutii injectabile).
n cazul prescrierii reetei tipizate pentru un medicament liofilizat, se va prescrie n mod obligatoriu i
excipientul serul fiziologic sau apa diatilata.
3. Comprimatul pentru implant (numit i pellet sau comprimat subcutanat) este o form modern de uz
parenteral care este introdus subcutanat printr-o procedur de mic chirurgie. Este steril i apirogen i elibereaz
n mod continuu o anumit cantitate de medicament (timp de sptmni sau luni de zile).
Dimensiunile comprimatului pentru implant sunt n general de circa 7 mm diametru i 3-4 mm grosime. Cel
mai adesea conin hormoni (de exemplu etinilestradiol pentru terapia cancerului de prostat).
Implantele se pot clasifica n dou grupe:
a. implante biodegradabile;
b. implante nebiodegradabile.
Implantele biodegradabile se compun din substane active i excipieni degradabili n organismul uman uneori
inclusiv din matrici alctuite din polimeri biodegradabili.

21
Implantele nebiodegradabile au o structur alctuit din substane active cu excipieni biodegradabili i
insolubil n mediu hidric din organism (exemplu: dimetilacrilat de etilenglicol). Acest tip de implant este extras
(eventual nlocuit) printr-o incizie n piele dup un anumit interval de timp.

22